Curs 2

2.Principiul egalitatii in fata legii civile este regula de drept

privata careia persoanele fizice sau juridice au aceeasi capacitate civila, in sensul
ca au aceeasi posibilitate de a dobandi drepturi si obligatii civile.
In privinta persoanelor fizice, principiul este consacrat de articolul 30 din Codul
Civil potrivit caruia rasa, nationalitatea, convigerile politice sau ideologice sau
alte asemenea criterii nu au nicio influenta asupra capacitatii civile.
Capacitatea civila are doua elemente:
- capacitatea de folosinta este posibilitatea unei personae de a dobandi drepturi
si obligatii civile
-capacitatea de exercitiu este posibilitatea unei personae de a exercita drepturi
civile si de a executa obligatiile civile prin incheierea de acte civile
Principiul egalitatii in fata legii civile are in vedere prima component a capacitatii
civile, respective capacitatea de folosinta, concluzie rezultata din interpretarea
sistematica a articolului 30 din Codul Civil si a altor texte din acesta.
In privinta persoanelor juridice, principiul egalitatii in fata legii civile semnifica
faptul ca toate persoanele juridice din aceeasi categorie sunt supuse in mod egal
acelorasi norme juridice care le reglementeaza.

3.Principiul imbinarii intereselor individuale cu interesul

public este regula de drept potrivit careia interesele individuale ale
persoanelor sunt recunoscute si ocrotite de lege in masura in care sunt
compatibile cu interesul public.
Acest principiu este consacrat in Codul Civil atat in privinta persoanelor
fizice(art.14), cat si in privinta persoanelor juridice(art.187)

4.Principiul ocrotirii si garantarii drepturilor subiective

civile este regula de drept potrivit careia drepturile subiective civile sunt
ocrotite si garantate prin lege indifferent de titular(art.26)
Garantarea inseamna ca titularul dreptului poate sa isi exercite prerogativele
recunoscute prin lege (in acest fel legea asigura cadrul necesar exercitarii acestor
prerogative daca titularul va opta in acest sens)
Ocrotirea drepturilor subiective civile are in vedere situatia in care un drept
subiectiv civil ete contestat sau incalcat de o terta persoana, caz in care aceasta
din urma va fi obligata prin intermediul fortei coercitive a statului sa recunoasca
sau sa inceteze actele de incalcare a dreptului dupa caz.

5.Principiul bunei credinte este regula de drept potrivit careia

exercitarea drepturilor subiective civile si executarea obligatiilor civile trebuie
facute in limitele stabilite prin lege.

Normele de drept civil

1.Izvoarele dreptului civil
2.Clasificare
3.Aplicare
4.Interpretare
1.Izvoarele dreptului civil:
Aceasta notiune are doua sensuri:
-

In sens material, izvoarele dreptului civil sunt conditiile material existente

in momentul adoptarii unei norme de drept civil, conditii care au dus la
aparitia acestei norme
In sens formal, izvoarele dreptului civil reprezinta formele de exprimare a
normelor de drept civil

Potrivit articolului 1 din Codul Civil, izvoarele firmale de drept civil sunt:
-

Legea
Uzantele
Principiile generale ale dreptului

In domeniul in care exista dispozitii legale si uzante, se vor aplica doar dispozitiile
legale. Doar daca o dispozitie legala face trimitere la uzante in acel domeniu, se
vor aplica uzantele.
In domeniile nereglementate de lege se vor aplica uzantele. Daca nu exista
uzante in acest domeniu, se vor aplica dispozitiile legale existente pentru
situatiile asemanatoare.
In ultima instant, in limita unor asemenea dispozitii legale, se vor aplica
principiile generale de drept.
Legea
Aceasta notune are doua sensuri:
-

Un sens larg in care prin lege se intelege actul normative

Un sens restrains in care legea este privita ca un act emis de Parlament

Actul normative este actul emis de autoritatea de stat competenta, ce contine

reglementari cu character general si abstract aplicabile intr-un domeniu. Actele
normative care constituie izvoare de drept civil sunt doar cele care contin
dispozitii de drept civil.
Categorii de dacte normative:
-

Acte normative primare au o forta juridical superioara si reglementeaza

pentru prima data anumite relatii sociale sau modifica reglemtarea primara
existent

Acte normative secundare au o forta juridical inferioara si sunt cele care

pun in aplicare reglementarile primare

Acte normative primare:

-

Legile (legile constitutionale, legile organice, legice ordinare)

Ordonantele de Guverc

Acte normative secundare:

-

Hotararile de Guvern
Actele normative emise de alte organe ale administratiei publice centrale
Actele normative emise de organele administrative publice locale cu
caracter normativ

Legile constitutionale sunt: Constitutia Romaniei si legile de revizuire a

constitutiei
Legile organice sunt legile adoptate de Parlament in domeniile expres
prevazute in articolul 73 din Constitutia Romaniei considerate de
importanta deosebita.
Legile organice care constituie izvoare de drept civil sunt cele care
reglementeaza regimul juridic general al proprietatii si mostenirii.
Legile ordinare sunt cele care reglementeaza celelalte domenii(art 73) si
cele care dezvolta reglementarile din legile organice.
Ordonantele de Guvern sunt acte normative cu o forta juridical superioara
hotararilor de Guvern, deoarece sunt emise de guvern in temeiul unei legi
de abilitare adoptata de Parlament in conditiile prevazute de acesta.
Hotararile de govern sunt acte emise de govern in vederea organizarii
executarii legii sau in vederea executarii in concret a legii.
Actele normative emise de alte organe ale administratiei centrale sunt:
Ordinele emise de ministrii
Instructiunile sau regulamentele semnate de ministru in calitate de
reprezentant al ministerului
Actele normative emise de organele administrative publice locale sunt:
Hotararile consiliilor judetele
Hotararile consiliilor locale
Deciziile primarilor
Ordinele prefectilor

Din momentul ratificarii unui tratat international semnat de Romania, dispozitiile

acestuia se incorporeaza in dreptul intern. Tratatele international care contin
dispozitii aflate in neconcordanta cu dispozitiile Codului Civil se aplica cu
prioritate, cu exceptia cazului in care dispozitiile Codului Civil sunt mai favorabile.
(art 4)
Daca exista o neconcordanta intre dreptul Uniiunii Europene si dispozitiile Codului
civil, se vor aplica intotdeauna primele.
Uzantele se impart in:
-

Obiceiuri(=cutume); obiceiul este o praactica indelungata, continua si

generate pe care cei care o au o considera obligatory

Uzuri profesionale; ele sunt practice aplicabile in raporturile dintre membrii

unei profesii sau intre membrii unei profesii pe de o parte si clientii pe de
alta parte

Partea care afirma intr-un process existent unei uzante trebuie sa probeze atat
existent ei cat I continutul acesteia. Prin exceptie in cazul uzantelor publicate in
lucrari de entitati autorizate intr-un domeniu, nu mai trebuie facuta proba
acestora
Doar uzantele conforme cu ordinea publica si bunele moravuri pot fi de drept
civil. Ordinea publica cuprinde domeniile considerate prin lege de importanta
deosebita pentru existent societatii respective. Bunele moravuri sunt norme
morale considerate obligatorii de majoritatea membrilor unei societati.
Izvoarele neformale de drept civil sunt:
-

Jurisprudenta
Morala
Doctrinele

Jurisprudenta este o practica judiciara si cuprinde totalitatea hotararilor

judecatoresti definitive pronuntate. In principiu, jurisprudenta nu este izvor
format de drept pentru ca un judecator nu poate impune printr-o hotarare
judecatoreasca o anumita interpretare a normelor aplicate in acea speta ca fiind
obligatory pentru toate instantele de judecatorie. Hotararea judecatoreasca
pronuntata este obligatory doar pentru partile din acel proces.