Sunteți pe pagina 1din 1

Frumuseea

Charles Baudelaire
Frumoas sunt, cum este un vis cioplit n stnc
i snii mei de care atia se strivir
Poeilor o mut iubire le inspir,
Materiei asemeni, etern i adnc.
n larg azur ca sfinxul stau mndr i ciudat;
Mi-i inima de ghea i trupul cum sunt crinii;
Ursc tot ce e zbucium tulburtor de linii
i nu plng niciodat i nu rd niciodat.
Poeii, pe vecie ursii fpturii mele,
Ca-n faa unui templu cu mndri stlpi senini,
i vor petrece viaa n studii lungi i grele;
Cci am, ca s-i nduplec pe-aceti amani blajini,
Oglinzi n care totul mult mai frumos se-aterne:
Adncii mei ochi limpezi, plini de lumini eterne.