important n alimentaie datorit coninutului de proteine, grsimi i vitamine. Cea mai mare cantitate de carne folosit pentru consumul alimentar provine de la mamifere domestice (vac, viel, oaie, miel, porc, etc.), psri (gin, ra, gsc, curcan, etc.),pete si ntr-o mai mic msur din vnat. n mod obinuit, carnea poart denumirea speciei de animal de la care provine. Pentru prevenirea ptrunderii n alimentaie a crnii contaminate i apariiei la om a toxiinfeciilor alimentare, este obligatoriu a se efectua controlul sanitar nainte i dup tierea animalului; produsele care primesc aviz favorabil pentru consum sunt marcate cu tampil care atest controlul sanitar. Transportul crnii de la locul de tiere (abator) la cel de comercializare se face cu maini frigorifice. Carnea se prezint spre vnzare sub form preambalat sau neambalat. Pentru alimentaie se pot folosi i organele (ficat, limb, inim, rinichi, creier, etc.) de vit, porc, oaie.
Ficatul i rinichiul reprezint o
surs important de vitamine, iar inima conine elemente minerale. Atenie! Organele se altereaz foarte repede i, de aceea, trebuie consumate imediat dup sacrificarea animalului. Carnea proaspt are culoarea de la roz deschis la rou nchis ( n funcie de rasa i vrsta animalului), mirosul plcut caracteristic fiecrei specii, suprafaa lucioas i umed. Carnea se folosete n stare proaspt pentru realizarea diferenelor preparate (friptur, ciorb, sarmale, niel, etc.). Pentru a pstra nsuirile crnii proaspete, ea se conserv prin frig; dac temperatura aparatului frigorific este pn la 5C, carnea nu nghea i se numete refrigerat, iar dac temperatura de meninere este de -12C carnea se congeleaz, deci nghea, Din carne se obin i preparate sub form de salam, crnai, pastram, conserve din carne i semipreparate.