Chiferiuc Roxana-Ioana

Masterat Limba si Literatura Romana

Anul I

Aspecte ale influentei engleze in romana actuala

In timp,limba romana a suferit anumite modificari ,fapt ce a dus la

imbogatirea vocabularului,aceasta din urma realizandu-se fie prin
mijloace
interne-derivare,compunere,schimbarea
valorii
gramaticale- fie prin mijloace externe-imprumuturi si neologisme.
Asadar,limba romana contine cuvinte mostenite din limba
latina,cuvinte formate in interiorul limbii sau cuvinte imprumutate
din alte limbi.
Unele imprumuturi sunt mai vechi,precum cele din
slava,maghiara,turca,greaca,altele sunt mai noi,precum cele din
italiana,germane,franceza,engleza.
Factorii care faciliteaza imprumuturile sunt vecinatatea
geografica,convietuirea
mai
multor
popoare,relatiile
economice,politice,cultural.
Orice cuvant nou aparut intr-o limba,fie acesta imprumutat
sau creat in interiorul limbii,reprezinta un neologism.
In privinta cuvintelor imprumutate din late limbi,intervine
problema adaptarii acestora la sistemul fonetic romanesc.Din
cauza anumitor diferente articulatorii intre limbi,adaptarea noilor
cuvinte nu se poate produce fara anumite dificultati care se refera

la forma ortografica dar si la forma ortoepica a cuvantului in

cauza.
Spre exemplu,imprumuturile din limba engleza tind a fi
pastrate cat mai asemanator de limba sursa.Exista si situatii cand
cuvintele sunt pastrate in forma originala,cum ar fi cazul
specialistilor care comunica cu ajutorul acestor termini cu diferiti
specialist
de
diferite
nationalitati(ex:hardware,software,designer,massmedia,dealer,broker,etc).
Influenta limbii engleze s-a transformat intr-un fenomen
international dupa cel de-al doilea razboi mondial,cand s-a
manifestat imprumutul masiv de anglicisme in majoritatea
limbilor,in special in cele europene.
Anglicismele sunt considerate imprumuturi din limba engleza
si cea Americana,incomplete sau deloc adaptate,ceea ce
inseamna ca se scriu si se rostesc in romana intr-un mod
asemanator sau identic cu cel din limba de origine.
Termenu de Anglicism este destul de raspandit in lingvistica
romaneasca si a fost definit in mai multe lucrari.Potrivit
DEX,anglicismul
reprezinta
o
expresie
specifica
limbii
engleze,cuvant
de
origine
engleza,imprumutat
fara
necessitate,de o alta limba si neintegrat in aceasta.Mioara
Avram spune ca anglicismul este un tip de strainism sau
xenism,care nu se restrange la imprumuturile neadaptate si /sau
inutile si este definit ca:unitate lingvistica(nu numai cuvant,ci si
formant,expresie
frazeologica,sens
sau
constructive
gramaticala)si chiar tip de pronuntare sau/si de scriere(inclusive
de punctuatie) de origine engleza,indifferent de varietatea
teritoriala a englezei,deci inclusive din engleza americana,nu doar
din cea britanica.Adriana Stoichitoiu Ichim,foloseste termenul
anglicism pentru imprumuturi recente din engleza britanica si
americana,incomplete sau deloc adaptate(ca atare,ele se scriu si

se rostesc in romana intr-un mod foarte apropiat sau identic cu cel

din limba de origine)Tot ea realizeaza o delimitare precisa intre
anglicisme
(cuvinte
in
curs
de
asimilare):supermarket,racket,master,etc
si
xenisme(cuvinte
neadaptate,numite
si
barbarisme):cash,jogging,show,summit,trend,etc. Calificarea de
anglicism,conform Adrianei Stoichitoiu Ichim,este nepotrivita in
cazul
unor
imprumuturi
dj
assimilate
si
frecvent
utilizate,inclusive
in
limba
vorbita,precum:fan,job,hit,star,stres,sort,top.Carmen
Vlad,considera anglicismele cele mai recente imprumuturi care
se disting prin slaba adaptare la sistemul morphologic si fonologic
al limbii romane si care prezinta fluctuatii in grafie si
pronuntare.In majoritatea lor,acesti termini de origine engleza nu
au echivalente in limba romana,fiind imprumutati odata cu
realitatile pe care le denumesc.In studiul de fata vom exemplifica
doar o parte din anglicismele care circula in limba
romana;numarul lor fiind foarte mare in toate domeniile.

Domeniile in care ele se utilizeaza sunt diferite:

Terminologia
economica,financiara,comercialasi
a
profesorilor
Staff-grup de personae cu o anumita misiune
Management-arta de a conduce
Lobby-sala de asteptare a cladirii unei banci,unde se fac
operatii bancare
Discount-reducere de prt care se acorda unui anumit
client
Dumping-vanzare a marfurilor pe piata externa la
preturi mai scazute decat acelea de pe piata interna si
de pe piata mondiala,practicata de unele tari pentru a
elimina concurenta
Brand-marca

Broker-agent care vinde sau cumpara pe commission

Dealer-distribuitor
Terminologia de informatica
Site-spatiu de internet,spatiu in care sunt situate
informatii pe reteaua de internet
Mouse-dispozitiv la computer,calculator,periferic cu
care se poate deplasa cursorul pe ercanul unui
computer
Chat-discutie amicala,o discutie care se face prin
schimbarea mesajelor electronice
Display-dispozitiv de vizualizare folosit ca periferic la
calculatoare
Terminologia din muzica
Play-back redare a unei inregistrari pe banda
eletromagnetica sau pe disc
Single-cand se vorbeste despre un disc de
muzica,avand cate o singura melodie pe fiecare fata
Hit-cantec de success
Terminologia sportive
Body building-culturism
Badminton-joc sportive asemanator cu tenisul
Bungee-jumping denumeste un sport extreme;saritura
cu coarda
Fitness-conditie fizica buna,sanatate
Derby-intrecere sportive de mare importanta
Terminologia produselor alimentare si a bauturilor
Hamburger
Fast-food local in care se serveste mancarea
standardizata,preparata si servita rapid
Brandy-bautura alcoolica,coniac
Terminologia din moda si produselor cosmetic
Look-infatisare
Lifting-operatie estetica care consta intr-o incizie ce
scurteaza pielea pentru a face ridurile invizibile
Make-up machiaj
Fashion-moda

Anglicismele din categoria imprumuturilor stilistice isi

pastreaza aspectul din limba de origine datorita fortei lor de
sugestie,ceea ce inseamna ca acestea denumesc mai bine
noutatile (ex:job,staff,master,trend,deal,clip,banner,speech , highlife).
Anglicismele de lux sunt imprumuturi inutile,care tin de
tendinta de ordin subiectiv a unor categorii sociale de a se
individualiza lingvistic in acest mod.Asemenea termini nu fac
decat sa dedubleze cuvinte romanesti,fara a adduce informatii
suplimentare.Singurul motiv pentru care se pastreaza neadaptati
si sunt folositi in limba este reprezentat de prestigiul si
sonoritatea
cuvantului
englezesc(ex:advertising,training,casting,fashion,etc).
Anglicismele romanizate contin un morfem romanesc(sufixe
verbale,un
component
al
compuselor,etc)si,la
prima
vedere,adaptarea acestor unitati se face pornind fie de la aspectul
graphic(familia
lexical
a
cuvantului
brand,manageria,marketizare),fie de la aspectul fonetic(touroperator=tur
operator).In
privinta
ortoepiei,majoritatea
anglicismelor inregistrate de noi isi pastreaza accentuarea si
pronuntia din limba engleza,pentru ca sunt intrate de prea putin
timp ,pentru a se adapta legilor fonetice ale limbii romane.In
plus,vorbitorii care le folosesc sunt in majoritate cunoscatori ai
limbii engleze si actioneaza ca un fel de frana in calea
adaptarii.Aceste anglicisme apartin si unor zone de argou socioprofesional si sunt utilizate si intelese cu precadere de specialistii
din domeniul respective.La nivel semantic notam numeroase
campuri lexico-gramaticale care se pot forma.
In utilizarea anglicismelor apar nenumarate problem si
greseli
datorate
mai
multor
factori:snobismul
lingvistic(ex:leades,meeting,interview),imitarea manierei angloamericane de scriere cu majuscule a tuturor cuvintelor din
component titlurilor,scrierea compuselor englezesti cu sau fara

cratima(week-end/weekend,work-shop/workshop),asocierea
anglicismelor cu character denotative cu conotatiile contextuale
de tip ironic,peiorativ(Se crede un biznismen.)
In ceea ce priveste pronuntarea anglicismelor,se observa
doua noi tendinte:prima se refera la modificarile de accent care
se petrec cu usurinta in cazul omografelor,astfel anglicismele
ajungand sa fie accentuate ca si echivalentele sale in romana,iar
cea de-a doua vizeaza confuzii generatoare de omofone(Mall-zona
comerciala/mal-tarm).
Din punct de vedere morphologic,dificultatile de adaptare a
anglicismelor la sistemul flexionar romanesc apar ca urmare a
diferentelor de origine a celor doua limbi si totusi asimilarea
morfologica a anglicismelor o devanseaza pe cea grafica si
fonetica.
In privinta genului la substantive(acestea fiind cele mai
numeroase
parti
de
vorbire
imprumutate),majoritatea
anglicismelor care desemneaza inanimate se incadreaza in
categoria
neutrului
romanesc(ex:star-staruri,cocteilcocteiluri,weekend-weekenduri,etc).Un singur inanimate a trecut
la feminine si e acceptat in varianta literara:giaca,prin analogie cu
jacheta,oricum ambele provenite din englezescul jacket(in DEX
apare si variant geaca).
Utilizarea unor cuvinte englezesti se explica pe de o parte
prin dorinta vorbitorului de a impresiona,de a arata ca este
cunoscator al unei limbi straine,dar sip e de alta parte,pentru a
atrage atentia,pentru a da colorit mesajului.Snobismul unor astfel
de utilizari nu ar trebui incurajat,intrucat,de cele mai dese ori,in
astfel de cazuri,mesajul si,implicit,comunicarea,sunt serios
afectate si,in ultima instant,ineficiente.

Bibliografie
DEX = Dicionarul explicativ al limbii romne, Bucureti, Editura Academiei,
1975.
DN = Florin Marcu, Maneca Constant, Dicionar de neologisme, ediia a III-a,
Bucureti,
Editura Academiei, 1978.
DOOM2
= Academia Romn, Institutul de Lingvistic Iorgu Iordan Al. Rosetti,
Dicionarul ortografic, ortoepic i morfologic al limbii romne, ediia a II-a
revzut
i adugit, Bucureti, Editura Univers Enciclopedic, 2005.
Avram 1997: Mioara Avram, Anglicismele n limba romn actual, Bucureti,
Editura
Academiei
Pitiriciu 2006: Silvia Pitiriciu, Neutrele atematice cu pluralul n -e / -uri n
limba romn
actual, n Studii de gramatic i de formare a cuvintelor n memoria Mioarei
Avram
(coord. acad. Marius Sala), Bucureti, Editura Academiei Romne.
Stoichiiu Ichim 2001: Adriana Stoichiiu Ichim, Vocabularul limbii romne
actuale:
dinamic, influen, creativitate, Bucureti, Editura ALL.
Vlad 1974: Carmen Vlad, Limba romn contemporan. Lexicologie (curs),
Cluj,
Universitatea Babe-Bolyai.