CURS

DOCTRINA
SI
DEONTOLOGIE PROFESIONALA

(MASTER EXPERTIZA CONTABILA SI AUDIT)

Lect. univ. dr. Nicolae Craiu

Septembrie 2013

PLAN LECTIE 1

1. Prezentare lector
2. Prezentare masteranzi
3. Administrative si organizare lectii, seminarii, exam (4-5
convoc. Comasate 8 h loc,ora,data)
4. Recomandarile bibliografice
5. Predare
6. Seminarizare Sintetizare

Referinte Bibliografice Minimale

1. OG nr.65/1994, republicata - (ref. CECCAR)
2. OUG nr.75/1999 republicata, cu modificarile si completarile ulterioare
(ref CAFR)
3. Legea nr.672/2002 republicata, privind auditul public intern
4. OG 119/1999 republicata, privind controlul intern si controlul financiar
preventiv
5. Legea nr.94/1992 republicata, privind organizarea si functionarea Curtii
de Conturi - (ref. Auditul extern)
6. OMFP nr.252/2004 pt. aprobarea Codului privind conduita etica a
auditorului intern
7. Elemente de doctrina si deontologie a profesiei contabile, Marin Toma si
Jacques Potdevin Ed. CECCAR 2008, (500pag.)
8.OUG 90/2008- ref. la auditul statutar

CONSIDERATII TEORETICE

DEFINITII DEX

DOCTRN s. nvtur, sistem, teorie. (~ economic.)

DOCTRN, doctrine, s. f. Totalitatea principiilor unui sistem
politic, tiinific, religios etc. Din fr. doctrine, lat. doctrina.
Sursa: DEX '98 (1998)
DOCTRN s. f. sistem nchegat de concepii, principii i teze
fundamentale prin care se exprim o anumit orientare n domeniul filozofic, religios, politic,
artistic etc. (< fr. doctrine, lat. doctrina)
TIC s. f. 1. Studiul teoretic al principiilor i concepiilor de baz
din orice domeniu al gndirii i activitii practice. 2. Ansamblu de norme n raport cu care un
grup uman i regleaz comportamentul pentru a deosebi ce este legitim i acceptabil n
realizarea scopurilor; moral. Din fr. thique, lat. ethicus.
Sursa: DEX '09 (2009)
TIC, -, etici, -ce, s. f., adj. 1. S. f. tiin care se ocup cu
studiul teoretic al valorilor i condiiei umane din perspectiva principiilor morale i cu rolul lor
n viaa social; totalitatea normelor de conduit moral corespunztoare; moral. 2. Adj.
Privitor la etic (1), de etic, bazat pe etic, conform cu etica; moral. Din fr. thique, lat.
ethicus.
Sursa: DEX '98 (1998)
TIC f. Totalitate a normelor de conduit moral. [G.-D. eticii]
/<lat. ethica
Sursa: NODEX (2002)
TIC s. 1. v. moral. 2. etic profesional v. deontologie.
Sursa: Sinonime (2002)
TIC f. Totalitate a normelor de conduit moral. [G.-D. eticii]
/<lat. ethica
Sursa: NODEX (2002)

DEFINITII WIKIPEDIA

Doctrin (din limba latin doctrina) nseamn "o sum de

nvturi" ori "instruciuni", principii de nvtur sau poziii, precum corpul de
nvturi n domeniul sistemelor credinei sau tiinelor.
Etica (din greac thos = datin, obicei) este una din
principalele ramuri ale filosofiei i poate fi numit tiina realitii morale; ea se ocup cu
cercetarea problemelor de ordin moral, ncercnd s livreze rspunsuri la ntrebri
precum: ce este binele/rul? cum trebuie s ne comportm?

Definitii

Profesia contabila este in mod curent definita ca totalitatea

activitatilor (serviciilor) care presupun cunostinte in domeniul
contabilitatii, implicand specialistii, care le efectueaza (le
presteaza), precum si organismele lor profesionale.

Legea nr.672 Republicata din 19.12.2002 privind auditul public

intern
Audit public intern - activitate funcional independent i
obiectiv, de asigurare i consiliere, conceput s adauge
valoare i s mbunteasc activitile entitii publice; ajut
entitatea public s i ndeplineasc obiectivele, printr-o
abordare sistematic i metodic, evalueaz i mbuntete
eficiena i eficacitatea managementului riscului, controlului i
proceselor de guvernan;

Notiuni teoretice cu privire la Etica

I.

Ce este etica profesionala?

I.1 Etimologia si conceptul de etica
I.2 Etica in viata publica
I.3 Etica profesionala

II.

Elaborarea si implementarea Codului Etic la nivel national si international

III.

Coordonatele etice fundamentale ale profesiei de audit

III.1 Principiile etice profesionale fundamentale
III.2 Independenta profesionala
III.3 Situatii de amenintare la adresa principiilor fundamentale

I. Ce este etica profesionala?

I.1 Etimologia si conceptul de etica
Termenul de etica provine din termenul grecesc ethos (obicei, morav, caracter).
Pornind de la sensul de caracter, marele filozof Aristotel a creat adjectival etic
pentru a defini o clasa specifica de calitati umane, numite de el virtuti etice, care
reprezinta facultati, caracteristici ale caracterului si temperamentului uman, clasificate in:
-

Afecte ale corpului ( frica);

Afecte ale mintii ( memoria);

Afecte ale caracterului ( darnicia, curajul, cumpatarea);

Incercand o traducere in limba latina, Cicero a creat notiunea de moralis ( morav,

obicei, caracter), intelegand prin filozofia morala aceeasi sfera a cunoasterii pe care
Aristotel o numea etica.
In istoria filozofiei au fost mai multe tentative de a distinge termenii de morala si
moralitate, dat fiind faptul ca termenii etica, morala si moralitate, desi erau cuvinte
diferite, in acceptia initiala, erau utilizati ca sinonime. Hegel fiind primul filozof care a
facut distinctia dintre acesti termeni. Acesta a definit morala ca fiind felul in care sunt
percepute actiunile de catre individ, iar moralitatea felul in care se manifesta in realitate
faptele omului.
Contemporan putem observa ca aceste trei notiuni se utilizeaza ca sinonime, cu
precizarea ca termenul morala este legat de viata privat, iar in politica, administratie
publica, afaceri s.a. este preferat termenul de etica.
Etica este o stiinta filosofica ce studiaza morala ca pe una dintre cele mai importante
laturi ale existentei umane si sociale. Pe de alta parte, etica este si o disciplina stiintifica,
in cadrul ei fiind dezbatute si elucidate doua grupe de probleme:
-

Probleme teoretice propriu- zise, ce se refera la natura si esenta moral;

Probleme ce tin de modul n care ar trebui sa procedeze omul, dupa ce principii si

norme sa se conduca in viata.

Etica este o stiinta a comportamentului, moravurilor, un studiu teoretic al principiilor

care guverneaza problemele practice si, totodata, ansamblul mijloacelor pe care le
foloseste omul pentru a trai intr-un mod onest, facand referire aici la notiunea de morala.

Conform altei conceptii, etica reprezinta ansamblul regulilor de conduita impartasite de

catre o comunitate anumita, reguli care sunt fundamentate pe distinctia dintre bine si rau,
notiuni studiate in principal de moralitate, care reprezinta scopul demersurilor etice.
Concluzia: etica este teoria asupra moralei. Un demers etic inseamna sa reflectam
asupra principiilor generale si sa judecam ce ar trebui sa faca o persoana in situatii
particulare, in timp ce morala are o semnificativa latura emotionala. Etica implica
detasare, explorarea si acceptarea modurilor de viata alternative. Acceptarea unei etici nu
cere abandonarea unei morale private. Rolul ei este sa ajute oamenii si institutiile sa ia
deciziile cele mai bune, punandu-le la dispozitie posibiliatea de a adopta, avand in vedere
motivatiile lor morale, o decizie etica. Aceasta poseda urmatoarele caracteristici
considerate cumulative:
-

Este o decizie competent, adica se bazeaza pe cunsotintele si experienta

acumulate;

Este o decizie luata in contextul identificarii cu claritate, intr-o situatie particulara,

a persoanelor interesate, a obligatiilor fiecarei parti implicate, precum si a
problemelor specifice;

Este o decizie echilibrata, in sensul ca permite identificarea si ierarhizarea

principiilor etice relevante intr-o situatie particulara;

Este o decizie pertinenta, adica se bazeaza pe determinarea si estimarea tuturor

optiunilor relevante de decizie si actiune;

Este o decizie pragmatic, in sensul ca permite actionarea pe baza de obiective

partiale, clare, posibil de atins, in mod obiectiv si responsabil tot timpul pana la
formularea concluziilor.

Pe baza acestor caracteristici s-au creat in timp diverse modele de luare a deciziilor.
Modelele de luare a deciziilor reprezinta procedee sistematice care ajuta indivizii in
adoptarea unor decizii etice in diferite circumstante, cum este cazul dilemelor etice, cand
un astfel de model ii poate ajuta sa identifice responsabilitatile, consecintele si prioritatile
astfel incat sa se poata evalua rezultatele diferitelor modalitati de actiune.
I.2 Etica in viata publica
Conceptul de etica in viata publica implica mai multe aspecte:

Definirea criteriilor de evaluare morala a: institutiilor, regulilor, legilor,

comportamentului

guvernantilor,

politicienilor,

functionarilor

publici,

comportamentului profesional;
-

Evaluarea dreptatii legilor;

Relevarea modului in care institutiile si organizatiile pot sa faciliteze libertatea si

implinirea persoanelor.

Vorbind despre viata publica si, implicit, despre institutii, trebuie introdus si termenul de
deontologie, care reprezinta, intr-un cadru restrans, ansamblul regulilor dupa
care se ghideaza o organizatie, institutie, profesie sau o parte a acesteia, prin
intermediul organizatiilor profesionale care devin instanta de elaborare, aplicare si
supraveghere a aplicarii acestor reguli.
I.3 Etica profesionala
Societile moderne sunt societi profesionale.
Plecnd de la conceptul de etic prezentat mai sus, etica profesional preia cadrul de
repere i principii generale ale eticii i le particularizeaz la nivelul unei profesii. Exist
numeroase definiri ale profesiilor. Urmtoarea are o mare adecvare la cerinele etice: O
profesie este o ocupaie pe care o au mai multe persoane organizate voluntar s i
ctige existena prin slujirea direct a unui anumit ideal ntr-un mod moral
permisibil, dincolo de ceea ce le cere nemijlocit legea, piaa i morala comun.
Profesionitii sunt guvernai n principiu de legi i reglementri specifice. Exist multe
cazuri n care, pe lng normele legale, sunt necesare norme etice. n general aceste
norme vizeaz, ntr-o societate democratic, urmtoarele tipuri de probleme: autoritatea
profesional, practicile paternaliste, drepturile clienilor.
Etica profesional este o disciplin reflexiv i critic. Ea se afl la intersecia filosofiei
moralei cu eticile particulare ale diferitelor categorii de profesii. Problema central a
introducerii eticii n profesii, dei exist deja legi, se datoreaz faptului c legea
acioneaz de obicei dup ce s-a produs nclcarea ei. Practicile etice sunt de grani i se
presupune c ar trebui s acioneze preventiv.
Etica profesional include standarde de comportament pentru un profesionist dintr-un
domeniu, att din punct de vedere pragmatic, ct i ideal. Spre exemplu, n timp ce din

punct de vedere ideal, etica profesional i impune unui contabil s lucreze la cele mai
nalte standarde din domeniu, pentru a atinge cel mai nalt nivel de performan
profesional, din punct de vedere pragmatic, contabilul trebuie s acioneze de o aa
manier nct s rspund cerinelor publicului larg vis--vis de profesia sa. Un
profesionist se raporteaz att la principiile etice generale, acionnd ca un individ
responsabil, ct i la principiile etice profesionale, respectnd un set de norme i valori
profesionale.
Prin formalizare etic se nelege formularea explicit, n scris, a idealurilor, valorilor,
principiilor i normelor unei instituii, organizaii, asociaii. Formalizarea eticii nseamn
elaborarea codurilor etice.
Un cod de conduit etic profesional este destinat n principal ncurajrii unui
comportament profesional ideal, dar trebuie elaborat astfel nct s fie realist i aplicabil.
Totui, nici un cod de etic profesional nu este exhaustiv, n sensul c nu poate anticipa
toate acele situaii n care este necesar exercitarea unui raionament profesional cu
privire la adoptarea unui comportament etic; codul etic poate cel mult s furnizeze
principii care s poat fi utilizate n aprecierea fiecrei situaii n parte.

II. Elaborarea si implementarea Codului Etic la nivel

international si national
n plan internaional, Comisia de Etic a IFAC (Federatia Internationala a Contabililor)
elaboreaz i emite standarde i declaraii pe problematica eticii profesionale, utile
profesiei contabile i de audit ale membrilor si actuali sau poteniali. De asemenea,
Comisia de Etic promoveaz dezbateri la nivel internaional pe probleme de etic
profesional cu care se confrunt membrii profesiei. La nivel naional, s-au ntreprins
eforturi intense pentru aderarea organismelor profesionale autohtone (CECCAR este
membru iar CAFR asociat) la IFAC. Aceste eforturi presupun, printre altele, asimilarea
n practicile i reglementrile profesionale naionale a standardelor i declaraiilor emise
de IFAC, inclusiv n sfera eticii profesionale.

Spre exemplu, profesia de auditor financiar, la nivel mondial, se desfoar ntr-un

mediu caracterizat prin culturi i reglementri diferite. Cu toate acestea, scopul de baz
al Codului trebuie ntotdeauna respectat. De asemenea, este convenit c, n situatiile n
care o norm national intr n conflict cu o prevedere a codului, norma national va
prevala.
Codul etic international al profesionitilor contabili cuprinde 3 prti:
Partea A aplicarea general a codului
Partea B aplicabil profesionitilor independenti
Partea C aplicabil profesionitilor angajati
Codul privind conduita etic i profesional n domeniul auditului (financiar sau public)
recunoate c obiectivele auditului financiar sunt stabilite s ndeplineasc cele mai
nalte standarde de profesionalism, n vederea atingerii

celui mai nalt nivel de

performant, pentru a mentine ncrederea publicului n profesia de auditor i n general

pentru a ndeplini cerintele interesului public.
Codul de etic i conduit a fost revizuit, ultima revizuire a intrat n vigoare n anul
2011, astfel c a devenit mult mai aplicabil membrilor din toat lumea si a fost aliniat cu
codul de etic profesional al contabililor IFAC (International Federation of Accountants).
El stabileste 5 principii fundamentale de etic profesional i furnizeaz cadrul
conceptual pentru aplicarea acestor principii.
Un profesionist contabil trebuie s respecte urmtoarele principii fundamentale:
-

Integritate

Obiectivitate

Competena profesional i atenia cuvenit

Confidenialitate

Comportament profesional (etic)

Prin adoptarea Codului etic i a Standardelor Internaionale de Audit emise de IFAC de

ctre Camera Auditorilor Financiari din Romnia (CAFR), s-a creat pentru activitatea de
audit financiar cadrul general pentru exercitarea profesiei de auditor financiar la nivel
intern i internaional, cu respectarea eticii i independenei, cu profesionalism i n
condiii de nalt calitate.

n anul 2008, Romnia a transpus, prin adoptarea Ordonanei de Urgen a Guvernului nr.
90/2008, Directiva 43/2006 a Consiliului Europei, care stabilete n linii mai concrete i
complexe principiile exercitrii i cadrul general al activitii de audit statutar.
OUG nr.90/2008 cuprinde dou pri, o parte referitoare la transpunerea propriu-zis a
Directivei europene, cuprinznd principiile auditului statutar, termeni, definiii, termeni
noi, iar cea de-a doua parte, referitoare la principiile funcionrii suprevegherii publice a
activitii de audit statutar prin Consiliul de Supraveghere Public a Activiii de Audit
Statutar.
Auditorii activeaz ntr-o lume caracterizat printr-o schimbare permanent. Aderarea la
valorile, etica i atitudinile profesionale trebuie s transpar din tot ceea ce face un
auditor. Bunul mers al lucrurilor, att n segmentul privat ct i n cel public, depinde
esenial de acceptarea unei astfel de mentaliti. Prin urmare, n astfel de circumstane,
nelegerea clar i perfecionarea continu a principiilor etice reprezint factorii cheie
pentru succes.
Nici un auditor nu se poate autodefini ca fiind un profesionist atta timp ct nu accept
faptul c are anumite responsabiliti fa de utilizatorii rezultatelor activitii sale. Pn
la proba contrar, cei mai muli utilizatori acord votul de ncredere auditorului miznd
pe buna-credin i apartenena la codul etic profesional. Dincolo de aspectele de
reglementare, acest vot de ncredere trebuie rspltit cum se cuvine de ctre auditor. Cu
alte cuvinte, atitudinea etic a auditorului trebuie s nu se rezume doar la situaia de
jure, ci s fie vizibil i de facto.

III. Coordonatele etice fundamentale ale profesiei de audit

Profesionitii din domeniul contabilitii (auditori, experi contabili sau contabili
autorizai), au rolul de a promova o anumit imagine a profesiei n faa publicului, care s
ateste cel puin c:
-

sunt independeni, obiectivi i integri din punct de vedere profesional;

au cunotinele profesionale care le sunt cerute n vederea ndeplinirii

sarcinilor care le revin;

i servesc clienii cu grij profesional i de o manier care este n

concordan cu responsabilitile pe care i le asum fa de public;

au relaii profesionale adecvate cu ceilali membrii ai profesiei din care fac

parte.

Codul de etic profesional elaborat de IFAC statueaz c obiectivele profesiei contabile

vizeaz respectarea unor standarde ridicate de profesionalism n vederea atingerii unor
performane ridicate, totul subsumat ndeplinirii cerinelor impuse de utilizatorii
informaiei auditate. Existena acestor obiective implic ndeplinirea a patru condiii
legate de:
-

credibilitate: exist o cerere la nivelul ntregii societi pentru obinerea unor

informaii i sisteme informaionale credibile;

profesionalism: exist o cerere exprimat de ctre clieni, angajatori i alte

pri interesate pentru profesioniti n domeniul contabilitii;

calitatea serviciilor: exist necesitatea de a furniza o asigurare cu privire la

faptul c toate serviciile prestate de ctre un profesionist contabil sunt
ndeplinite la cele mai nalte standarde de performan;

ncredere: utilizatorii serviciilor unui profesionist contabil trebuie s aib

ncredere c exist un cadru de conduit etic profesional care guverneaz
prestarea serviciilor de specialitate.

III.1 Principiile etice profesionale fundamentale

Principiile etice profesionale fundamentale stipulate de codul de conduit etic
profesional, a cror respectare asigur atingerea obiectivelor profesiei contabile, sunt
urmtoarele:
a) Integritatea. Un profesionist contabil trebuie s fie direct i onest n ndeplinirea
serviciilor sale profesionale. Un profesionist contabil nu trebuie s fie asociat, n mod
contient, cu rapoarte, declaraii, comunicate sau alte informaii atunci cnd acesta
apreciaz c informaiile:
- Conin o declaraie n mod semnificativ fals sau care induce n
eroare;
- Conin declaraii sau informaii ntocmite neglijent;
- Omit sau ascund informaii necesare a fi incluse n cazul n care o
astfel de omisiune sau ascundere ar induce n eroare.
b) Obiectivitatea. Un profesionist contabil trebuie sa fie corect i niciodat s nu permit
apariia de situaii care s duc la denaturarea obiectivitii sale, cum ar fi apariia unor
conflicte de interese sau acceptarea influenrii judecii sale de ctre alii.
Un profesionist contabil poate fi pus n situaii n care obiectivitatea i este afectat. Este
imposibil ca toate aceste situaii s fie definite i descrise. Un profesionist contabil nu
trebuie s deruleze un angajament dac o circumstan sau o relaie poate genera
subiectivism sau poate influena ntr-un mod injust raionamentul su profesional referitor
la acel serviciu.
c) Competena i diligena profesional. Un contabil profesionist trebuie s i
ndeplineasc ndatoririle sale cu competen i diligen profesional i are ndatorirea
de a-i menine i perfeciona continuu cunotinele i priceperea profesional pentru a
atinge nivelul cerut de prestarea unui serviciu competent pentru clientul sau angajatorul
su.
Pregtirea profesional continu permite profesionistului contabil s-i dezvolte i s-i
menin capacitile n vederea desfurrii unei activiti competente n mediul

profesional. Contiinciozitatea include responsabilitatea de a aciona n conformitate cu

cerinele unei misiuni, cu atenie, meticulozitate i oportunitate.
Un profesionist contabil trebuie s ntreprind aciunile necesare pentru a se asigura c
cei care i desfoar activitatea profesional sub autoritatea sa beneficiaz de instruire i
supraveghere adecvat.
d) Confidenialitate. Un profesionist contabil trebuie s respecte confidenialitatea
informaiilor pe care le-a obinut cu ocazia exercitrii ndatoririlor sale profesionale.
Profesionistul contabil nu are dreptul de a folosi i da publicitii oricare dintre aceste
informaii, cu excepia cazurilor n care are o delegare special n acest sens sau o
obligaie profesional/legal care impune dezvluirea acelor informaii.
Urmtoarele constituie circumstane (atenuante) n care profesionitilor contabili le este
sau le poate fi solicitat prezentarea de informaii confideniale sau n care prezentarea
acestora poate fi adecvat:
-

Prezentarea este permis prin lege i este autorizat de ctre client sau
angajator;

Prezentarea este cerut prin lege, de exemplu:

(i) Pentru a furniza documente sau alte probe n cursul unor proceduri
judiciare; sau
(ii) Pentru a prezenta autoritilor publice adecvate eventualele nclcri ale
legii care au aprut; i

n cazul n care exist o obligaie profesional sau un drept de a le prezenta

i nu este interzis prin lege:
(i) Conformitatea cu controlul de calitate al unei organizaii membre sau
unui organism profesional;
(ii) Furnizarea unui rspuns la o anchet sau investigaie efectuat de o
organizaie membr sau de un organism de reglementare.
(iii)Protejarea intereselor profesionale ale unui profesionist contabil n
cursul procedurilor judiciare;

(iv) Conformitatea cu standardele tehnice i cerinele de etic.

n luarea deciziei cu privire la prezentarea de informaii confideniale, profesionistul
contabil trebuie s ia n considerare urmtorii factori relevani:
-

Dac interesele tuturor prilor, inclusiv ale prilor tere ale cror interese ar
putea fi afectate, ar fi prejudiciate n cazul n care clientul sau angajatorul consimt
prezentarea informaiilor de ctre profesionistul contabil;

Dac toate informaiile relevante sunt cunoscute i fundamentate, n msura n

care este posibil; n cazul n care situaia implic fapte nefundamentate, informaii
incomplete sau concluzii nefondate, trebuie s se recurg la raionamentul
profesional pentru a se determina tipul de prezentare care trebuie fcut, dac este
cazul;

Ce tip de comunicare este preconizat i cui i se adreseaz;

Dac prile crora li se adreseaz comunicarea sunt destinatarii adecvai.

e) Comportament profesional (etic).Un profesionist contabil trebuie s se comporte ntr-o

manier corespunztoare unei bune reputaii a profesiei i s se abin de la orice act care
ar aduce atingere profesiei contabile.
n cadrul strategiei de promovare i mediatizare a lor i a activitii pe care o efectueaz,
profesionitii contabili nu trebuie s furnizeze informaii care s compromit profesia.
Profesionitii contabili trebuie s fie cinstii i loiali i nu trebuie:
-

S fac revendicri exagerate referitoare la serviciile pe care le pot oferi, la

calificrile pe care le posed i la experiena pe care au acumulat-o; sau

S ofere referine compromitoare sau comparaii lipsite de fundament

privind munca desfurat de alii.

Conformitatea cu principiile fundamentale poate fi ameninat printr-o gam larg de

situaii i relaii.
Ameninrile se ncadreaz n una sau mai multe din urmtoarele categorii:
-

De interes propriu;

De auto-revizuire;

De reprezentare;

De familiaritate;

De intimidare.

III.2 Independenta profesionala

Contiinta auditorului trebuie s fie baza tuturor activittilor desfurate de acesta, numai n acest fel
putnd crete obiectivitatea rapoartelor sale. n mod evident, aceast contiint trebuie s fie izvorul
independentei auditorului. Dac independenta survine doar din simpla obligatie profesional, ea
devine mai fragil, mai vulnerabil n fata amenintrilor de tot felul. Astfel, dedicatia pentru aceast
profesie dobndete i ea un rol foarte important, iar dac aceasta nu ar exista, auditorul ar lucra
mecanic, iar abaterea de la principiile etice i morale ar fi foarte probabil. Auditorul trebuie s
lucreze n conformitate cu Codul de etic i conduit, fr ca acesta s devin o obligatie, ci mai de
grab un reflex profesional. n cazul n care independenta este un rezultat al contiintei, calitatea
rezultatelor profesionale va fi mult mai mare, credibilitatea sa n fata tertilor ar spori.
Independenta este o trstur foarte important pe care trebuie s o ndeplineasc un auditor
(financiar) fat de clientul su, ct i fat de utilizatorii de informatii care ateapt de la rapoartele
acestuia oglindirea imaginii fidele prezentat n situatiile financiare examinate. Independenta
presupune onestitatea, sinceritatea i ncrederea auditorului financiar. Ignorarea acestor trei calitti
poate determina o ndeprtare de zona independentei i anularea credibilittii auditorului cu
consecinte negative asupra utilizatorilor informatiilor sale. Trebuie retinut faptul c, auditorul nu
reprezint ntr-o misiune de audit consultantul conducerii, iar n activitatea sa poate furniza i chiar
formula opinii asupra managementului entittii, fr ns a-i dubla calitatea de auditor i consultant.
Cnd perceptia exterioar privind independenta este alterat, auditorul i-a pierdut din prestigiu i
din impartialitatea sa.
Atingerea independenei auditorului este rezultatul combinrii unor factori personali i
organizaionali. Mautz i Sharaf1 supun ateniei dou aspecte eseniale ale
independenei: independena real, manifestat la nivelul individului (practicianului) i
1

R.K. Mautz, H. A. Sharaf Philosophy of Auditing, pag. 249, 1962. Conceptele de independen real i
independen aparent sunt de altfel preluate i dezvoltate i de Codul de conduit etic elaborat de
IFAC.

independena aparent, manifestat la nivelul grupului profesional. Independena real

reprezint, n viziunea celor doi autori, o atitudine mental a practicianului, capabil s
neleag factorii i presiunile, uneori chiar foarte subtili i dificil de identificat, care ar
putea influena detaarea sa de interese. Privit prin prisma factorilor personali, atingerea
independenei este rezultatul capacitii personale a auditorului de a-i asigura
independena, fcnd apel la raionamentul su profesional pentru a adopta o decizie
etic.
Teoretic, factorii care permit determinarea gradului de independen sunt: integritatea i
obiectivitatea auditorului. Practic, ntre independen, integritate i obiectivitate exist o
relaie de interdependen.
Conform O.U.G. 90/2008, privind auditul statutar al situatiilor financiare anuale
consolidate, un auditor nu trebuie sa purceada la executarea auditului unei entitati atata
timp cat exista orice relatie financiara directa sau indirect de afaceri.
In cazul existentei unor astfel de situatii, auditorul sau firma de audit trebuie sa aplice
masuri protective pentru a reduce aceste amenintari cu efect potrivnic in compromiterea
independentei auditorului.
Daca masurile aplicate nu duc la eliminarea acestui risc atunci auditorul trebuie sa
renunte la intocmirea auditului. In caz contrar, raportul intocmit in astfel de
circumstante este lovit de nulitate absoluta.
III.3 Situatii de amenintare la adresa principiilor fundamentale
Situatiile care ar putea pune in pericol independenta si obiectivitatea auditorului sau a
firmei de audit sunt prevazute in Codul Etic al profesionistilor contabili si de catre
Camera Auditorilor Financiari din Romania- autoritatea competenta care organizeaza,
coordoneaza si autorizeaza desfasurarea activitatii de audit financiar in Romania, in
Regulamentul de Ordine si Functionare.
Situatii ce pot aduce atingere independentei:
a) Detinerea unui interes financiar poate genera o amenintare de interes propriu.
Acest risc generat depinde de mai multe aspecte:
- Rolul persoanei care detine interesul financiar;
- Daca interesul este direct sau indirect;
- Pragul de semnificatie al interesului financiar;
In ceea ce priveste aprecierea daca interesul este direct sau indirect, acest lucru va
depinde de masura in care proprietarul unor interese financiare , in speta auditorul sau
firma de audit, detine controlul asupra fondului de investitii sau are capacitatea de a
influenta deciziile cu privirea la entitatea auditata sau la investitia sa. In aceasta situatie
vorbim despre un interes financiar direct. In caz contrar, vorbim despre un interes
financiar indirect.
In situatia existentei unei astfel de amenintari, nicio masura protectiva nu ar putea reduce
aceasta amenintare la un nivel acceptabil. Prin urmare, niciun membru al echipei, vreo
ruda apropiata sau firma nu trebuie sa detina astfel de interese.

Totodata, primirea unor interese financiare ( ex.: cadouri, mosteniri s.a.) din parte unui
membru al echipei de audit sau o ruda apropiata duce la aparitia unei amenintari.
De asemenea, existenta unui interes financiar direct sau indirect ca administrator
genereaza o amenintare de interes propriu. In aceasta situatie, auditorul, ruda apropiata
sau firma de audit trebuie sa renunte la interesele financiare sau la o parte importanta din
acestea, astfel incat interesul ramas sa nu mai fie o amenintare.
b) Relatiile de afaceri
Existenta unor relatii apropiate de afaceri intre auditor, firma de audit sau o ruda
apropiata a acestuia si clientul auditat sau conducerea entitatii apare ca rezultat al unei
relatii comerciale sau al existentei unor interese financiare comune si poate duce la
amenintari generate de interes propriu si intimidare. Exceptie de la aceasta situatie este
atunci cand interesul financiar este nesimnificativ, iar relatia este in mod clar lipsita de
importanta.
c) Relatiile familiale si personale
d) Angajarea la clientii auditati
e) Furnizarea de servicii suplimentare

CONSIDERATII PRACTICE
1. Necesitatea studierii aspectelor doctrinare si de etica in profesia contabila.
Necesitatea de a asigura aprarea onoarei i independentei Corpului (CECCAR) i de a
conferi lucrrilor membrilor si autoritate impune acestor profesioniti contabili sa aib
caliti eseniale, cum sunt:- tiin, competenta i contiina;- independenta de spirit i
dezinteres material;- moralitate, probitate i demnitate. Se impune ca fiecare membru al
Corpului sa fac efortul necesar dezvoltrii acestor caliti i ndeosebi:
a) sa i dezvolte necontenit cultura profesionala i cunotinele de cultura generala;
b) sa acorde toata atentia si timpul necesar fiecrei tranzacii i situaii examinate pentru
a-i fundamenta o opinie personala, nainte de a face propuneri;
c) sa i exprime opinia fr nici o reinere fata de dorina celui ce l consulta i sa se
pronune cu sinceritate, fr ocoliuri, exprimndu-i, daca e nevoie, rezervele necesare;
d) sa nu dea niciodat ocazia de a se afla n situaia de a nu putea sa i exercite libertatea
de gndire;
e) sa considere ca independenta sa trebuie sa i gseasc manifestarea deplina n
exercitarea profesiei i n protejarea ei, cu respectarea integrala a dispoziiilor legale i
regulilor stabilite de Corp.
f) asumarea responsabilitii de a aciona n interes public. Aadar, responsabilitatea unui
profesionist contabil nu const exclusiv n a satisface nevoile unui client sau unui
angajator individual.

2. Necesitatea si rolul unui cod etic al profesiei contabile

Un cod de conduita este definit de specialisti ca un ansamblu de principii
profesionale de etica ce reglementeaza exercitiul profesional al unor activitati. Un
cod de etica trebuie sa includa, in functie de specificul fiecarei profesiuni, modalitati
de comunicare referitoare la profesiile reglementate , cat si reguli referitoare la
conditiile de exercitare a activitatilor de catre acei profesionisti ca reguli
deontologice ce vizeaza sa garanteze in mod deosebit independenta, impartialitatea
si secretul profesional.
Codul etic al profesionistilor contabili are un dublu rol:
De autoritate pentru serviciile furnizate de profesionalistii contabili;beneficiarii
serviciilor furnizate de ei sunt asigurati ca aceste servicii sunt realizate de
specialisti care respecta anumite standarde si raspund pentru calitatea prestatiilor
lor;
Protejeaza profesionistii contabili in fata unor crime economice si a altor
fenomene negative din economie, precum spalare de bani, finantari de terorism,
fraude, coruptii.

Organismele profesionale membre IFAC sunt obligate sa aplice principiile si regulile

stabilite prin codul etic IFAC:
Fie prin adoptarea codului etic IFAC drept cod etic national al profesionistilor
contabili;
Fie prin adaptarea codului etic IFAC la specificul jurisdictiei locale;
Fie prin elaborarea unui cod etic propriu care sa cuprinda toate principiile si
regulile stabilite prin codul etic IFAC.
3. Principiile fundamenale ale eticii in profesia contabila
Un profesionist contabil trebuie s respecte urmtoarele principii fundamentale:
(a) Integritate - s fie drept si onest n toate relatiile profesionale si de afaceri;
(b) Obiectivitate - s fie impartial;
(c) Competenta profesional cu cele 2 componente:
obtinerea
mentinerea ei
si prudenta;
Seriozitatea include responsabilitatea de a actiona in conformitate cu prevederile unei
sarcini, cu atentie si meticulozitate, tinand cont de un interval de timp. Un profesionist
contabil are o datorie permanent de a-si mentine cunostintele si aptitudinile profesionale
la nivelul necesar pentru a se asigura c un client primeste servicii profesionale
competente, bazate pe ultimele evolutii din practic, legislatie si tehnic. Un profesionist
contabil ar trebui s actioneze cu prudent si n conformitate cu standardele tehnice si
profesionale aplicabile n furnizarea de servicii profesionale.
(d) Confidentialitate - s respecte confidentialitatea informatiilor dobndite ca urmare a
unei relatii profesionale sau de afaceri si nu trebuie s divulge astfel de informatii fr o
autorizatie specific, cu exceptia cazului n care exist un drept sau o obligatie legal sau
profesional de a dezvlui aceste informatii. Informatiile confidentiale obtinute n cadrul
unei relatii profesionale sau de afaceri nu trebuie utilizate n avantajul personal al
profesionistului contabil sau al unor terte prti, in timpul sau dupa stingerea obligatiilor
contractuale.
(e) Comportament profesional (profesionalismul) - s se conformeze legilor si normelor
relevante si s evite orice actiune ce poate discredita aceast profesie.
(f) Respectul fat de normele tehnice si profesionale - Profesionistul trebuie sa se
conformeze normelor profesionale si tehnice emise de: IFAC, IASB, C.E.C.C.A.R.,
CAFR si legislatia relevanta.
g) Independenta (de spirit, in gandire si aparenta) reprezinta un ansamblu de mijloace prin
care expertul contabil demonstreaza publicului ca isi poate exercita misiunea (serviciul
profesional) intr-o maniera obiectiva si corecta. Se considera ca independenta
profesionistului contabil trebuie sa si gseasc manifestarea deplina n exercitarea
profesiei si n protejarea ei, cu respectarea integrala a dispozitiilor legale si a regulilor
stabilite de Corp (CECCAR).

4. Amenintarile la adresa independentei

Interesul propriu.
Autoexaminare (autocontrol).
Favorizare.
Familiaritate.
Intimidare.
Interesul propriu
Interesul financiar n firma clientului sau deinerea unui interes mpreun cu un client
- deinerea de aciuni ntr-o proporie semnificativ la firma clientului;
- primirea un titlu de motenire de pri sociale ale unei firme care a fuzionat cu clientul
n cauz.
dependen fa de onorariile primite de la un client apare atunci cand un procent
semnificativ din cifra de afaceri a cabinetului provine de la un singur client.
intreinerea unei relaii de afaceri strnse cu un client profesionistul contabil este intr-o
asociaie n participaie cu clientul.
Interesul de a nu pierde un client - pierderea clientului respectiv ar nsemna intrarea n
faliment a cabinetului.
Onorariile neprevzute - acceptarea pe parcursul executrii lucrarilor aunor onorarii
neprevzute n contract.
mprumutul ctre, sau de la un client, sau de la directorii sau angajaii acestuia. Dac
cientul este o banc, mprumutul nu genereaz o ameninare la adresa independenei, n
condiiile ca mprumutul s fie acordat conform normelor procedurale valabile pentru
ceilali clieni.
Autoexaminarea sau autocontrolul:
certificarea situiilor financiare ale unei firme de ctre acceai persoan implicat n
elaborarea acestora.
pregtirea documentelor primare pentru nregistrarea n contabilitate, care fac obiectul
unei misiuni de certificare.
un membru al echipei de certificare care ocup sau a ocupat funcia de director sau a fost
angajat al clientului.
prestarea unor servicii pentru un client ale caror rezultate urmeaza sa fie avute in vedere
in cursul altor misiuni efectuate laacelasi client.
Favorizarea:
promovarea aciunilor ntr-o unitate cotat atunci cnd aceasta este un client de audit al
situaiilor financiare.
aprarea uni client n cazul unor litigii sau n rezolvarea disputelor cu terii.
un membru al echipei de audit are o rud de gradul I sau un afin care ocup funcia de
director sau angajat al clientului.
acceptarea unor cadouri din partea clientului.
asocierea de lung durat a unui membru important al echipei cu clientul.
Intimidare
ameninarea nlocuirii sau concedierii fcut de client.
ameninarea n litigiu.
exercitarea unei presiuni n vederea reducerii volumului de munc pretins aferent
execuiei unei misiuni i respectiv a onorariilor.

5. Masurile de protectie impotriva amenintarilor la adresa independentei (prevazute

prin reglementarile profesiei):
cerine educaionale, de formare i experien la intrarea n profesie.- condiii la
examenul de acces la profesie;- efectuarea stagiului;- susinerea examenului de aptitudini.
dezvoltarea profesional continu.
reglementri privind incompatibiliti i interdicii n exercitarea profesiei - reglementri
profesionale;- reglementri de drept comercial;- reglementri procedurale.
monitorizarea misiunilor (auditul de calitate).
raportarea activitii desfurate.
Msuri de protecie n mediul de lucru
poziia de conductor al firmei, care subliniaz importana respectrii principiilor
fundamentale si c membrii echipei acioneaz n interesul public.
politici i proceduri pentru reglementarea i monitorizarea contrului calitii misiunilor.
documentarea situaiilor care pot afecta conformitatea cu principiile fundamentale i la
adresa independenei.
comunicarea la timp a politicilor i procedurilor, i instruire a personalului i a
partenerilor.
desemnarea unui membru cu experien al conducerii drept responsabil pentru
supravegherea funcionrii adecvate asistemului de control al calitii.
implicarea unui profesionist contabil suplimentar pentru monitorizarea i consilierea
misiunii.
consultarea unei tere persoane (organism profesional CECCAR, CAFR, CCF,
ANEVAR, UNPRL, sau normalizator MFP, Consiliul concurenei, etc.), sau alt
profesionist contabil membru al Corpului.
prezentarea naturii serviciilor prestate i a mrimii onorariilor percepute ctre organele
tutelare ale clientului.
implicarea altui profesionist contabil (persoan fizic sau societate de profil) pentru a
realiza din nou o parte din misiune.
Msuri de protecie din partea clientului
ratificarea sau aprobarea de ctre persoane din afara clientului a alegerii profesionistului
contabil pentru realizarea misiunii.
alegerea profesionistului contabil i atribuirea misiunii prin licitaie.
clientul are angajai competeni care pot lua decizii manageriale.
clientul a implementat proceduri interne organizarea contabilitii, auditul intern,
sistemul informatic etc. care asigur alegeri obiective n mandatarea misiunilor.
6. Activitatile componente ale profesiei contabile
Lista principalelor activitati/servicii care compun profesia contabila este urmatoarea:
1. Tinerea contabilitatii
2. Elaborarea, examinarea si prezentarea situatiilor financiare
3.Auditstatutar
4. Alte lucrari de audit financiar contabil
5.Management financiar contabil

6. Servicii fiscal
7. Servicii de studii si consultanta pentru crearea intreprinderilor
8. Evaluari de intreprinderi si titluri
9. Alte servicii contabile si paracontabile.
Sfera de activitate a profesionistului contabil acopera auditul statutar, auditul in sectorul
public, contabilitatea, auditul fuziunilor si achizitiilor, auditul elementelor nemonetare,
lichidari, insolvabilitate, expertiza contabila, consultant, consiliere si reprezentanta
fiscala, consiliere in investitii etc. Activitatile componente ale profesiei contabile se pot
organiza si exercita prin compartimente proprii sau prin externalizare.

7. Categorii de profesionisti contabili.

Profesionistii contabili se impart in functie de statutul juridic:
dependenti, cu statut de angajati;
independenti sau liber-profesionisti contabili, furnizori ai serviciilor component ale
profesiei contabile.
Din punct de vedere al modului de organizare a activitatii liber-profesionistilor contabili,
acestia pot sa-si desfasoare activitatea:
individual;
in forme de asociere potrivit legislatiei fiecarei jurisdictii. O parte din profesionistii
contabili isi desfasoara activitatea in calitate de angajati sau ca furnizori de servicii - in
domeniul auditului intern si controlului intern, activitati importante pentru o buna
guvernare a intreprinderilor.

8. Necesitatea reglementarii profesiei contabile

Membrii individuali ai unei profesii contabile au obligatia de a servi interesului public,
iar organismele profesionale au o responsabilitate specifica si un rol esential care se
regasesc in cele 3 obiective fundamentale ale organismelor profesionale, si anume:
Educatia: asigurarea uneidezvoltari profesionale continue a membrilor lor;
Etica: comportamentuldeontologic al membrilor lor
Calitatea: certificarea serviciilor oferite de membrii lor.
Pentru sustinerea acestor obiective, organismele profesionale trebuie sa promoveze
practicile profesionale la nivel inalt, inclusiv prin intermediul reglementarii.
Necesitatea reglementarii si natura acestei reglementari depind de:
a) profesia insasi;
b) conditiile de piata in care activeaza profesia;
c) calitatea serviciilor furnizate de membrii sai,ceea ce implica:
- adoptarea de standarde profesionale, tehnice;
- adoptarea de reguli etice;
- nevoia de reprezentare a utilizatorilor necontractanti ai serviciilor contabile, precum
investitorii, creditorii etc.

9. Aria de aplicabiliate si calitatea reglementarii in profesia contabila

Reglementarea profesiei contabile acopera urmatoarele domenii:
1.Cerintele de acces si certificarea sau autorizarea;
2.Cerintele referitoare la educatia continua;
3.Monitorizarea comportamentului profesionistilorcontabili;
4.Standardele profesionale si etice;
5.Sistemele si procedurile disciplinare.
Standardele de inalta calitate sunt importante deoarece acestea ofera o baza de referinta
pentru membrii profesiei, utilizatorii serviciilor contabile si organe de reglementare,
pentru a evalua conformitatea membrilor cu cele mai bune practici.

10. Modaliati de implementare a reglementarii

Sunt trei modaliatti de implemenatare a reglementarii:
1.Autoreglementarea, specifica economiilor liberale: organismul profesional este
recunoscut de guvern, care ii deleaga responsabilitatea de a reglementa profesia;
2.Reglementarea externa: profesia este reglementata de guvern, fie prin intermediul unei
agentii guvernamentale, fie prin intermediul unei agentii independente, careia guvernul ia delegate sarcini de reglementare;
3.Coreglementarea:reprezinta o combinare intre autoreglementare si reglemenatrea
externa.

11. Reglementarea profesiei contabile la nivel european

a) Reglementarea generala
Profesia contabila este reglementata de Directiva 89/48/CEE inlocuita prin Directiva
2005/36/CEE cu privire la recunoasterea calificarilor profesionale. Profesionistul
contabil este definit ca fiind specialistul care a absolvit intr-un stat membru cel mai inalt
nivel de pregatire si formare cerut in acea tara pentru activitatea de profesionist contabil
si care are acces fara restrictii la toate serviciile si activitatile componente ale profesiei
contabile incluiv, o data autorizat, la activitatea de audit statutar. Acesti profesionisti au:
- studii universitare,
- un stagiu practic de cel putin 3 ani,
- sustinut si promovat un test de aptitudini.
b) Reglementarea speciala
Reglementarea speciala se refera la reglementarea activitatii de audit statutar asa cum
este reglementata de Directiva 84/253/CEE, cunoscuta sub denumirea de a 8-a Directiva,
inlocuita cu Directiva 2006/43/CF, cunoscuta ca fiind noua Directiva a 8-a.
Principalele prevederi sunt:
Condiile de autorizare si de retragere a autorizarii unui profesionist contabil de a efectua
audit statutar. Conditiile de autorizare sunt:
- sa aiba studii universitare relevante sau un nivel echivalent;
- sa fi sustinut un examen de acces la caliatea de profesionist contabil;

- sa fi efectuat un stagiu de pregatire practica de cel putin 3 ani;

- sa fi promovat un examen de competenta profesionala.
Conditiile speciale privind independenta auditorului, calitatea prestatiilor de audit
statutar si standardele aplicabile.
Crearea unui sistem de supraveghere publica asupra activitatii de audit statutar si a
auditorilor statutari.

12. Rolul profesiei contabile pentru protejarea interesului public

Profesia contabila se distinge fata de celelalte profesii, printre altele, prin asumarea
responsabilitatii fata de interesul public, fata de toate partile interesate in activitatile
desfasurate de intreprindere: actionari, salariati, furnizori, banci, buget, etc. Chiar daca
profesionistul contabil este platit de un client determinat care este beneficiarul final al
serviciului, informatiile desprinse din situatiile financiare sunt utilizate de cei care
formeaza publicul.

13. Rolul profesiei contabile pentru dezvoltarea economiei

Bilantul contabil si situatiile financiare constituie cea mai buna carte de vizita a unei
intreprinderi, iar profesionistul contabil este artizanul acesteia. Intreprinderile mici si
mijlocii reprezinta peste 80% din economia europeana. Dezvoltarea lor depinde de costul
capitalului acestora, iar costul capitalului depinde si de increderea in informatiile
financiare, adica de calitatea muncii profesionistilor contabili. Pofesionistii contabili sunt
implicati in toate domeniile vietii economice si sociale, ei asista guvernele in atingerea
obiectivelor economice si sociale, contribuind la performantele pietelor fianciare etc.

14. Rolul social al profesionistilor contabili

Serviciile prestate de profesionisti au repercusiuni asupra proprietatii economice a
colectivitatii. Lucrarile prestate de acestia in domeniul salarizarii si al stabilirii veniturilor
membrilor societatii sunt indispensabile societatii. Ei trebuie sa puna in functiune sisteme
riguroase de gestiune si informare, capabile sa asigure o gestiune financiara eficienta, si
de a oferi sfaturi avizate asupra unui numar mare de probleme, asupra gestiunii afacerilor
sau de ordin fiscal.

15. Necesitatea unor organisme profesionale puternice

Necesitatea unor organisme profesionale puternice la nivel national rezulta din
responsabilitatea pe care o are profesia contabila pentru protejarea interesului public, cel
putin din punctul de vedere a trei domenii: educatia, etica si controlul de calitate.
Beneficiarii serviciilor trebuie potejati de o eventuala incompetenta a profesionistilor

contabili; aceasta protectie este asigurata atunci cand organismul profesional stabileste
masuri eficiente de etica si deontologie profesionala.

16. Criterii de recunoastere a unui organism professional

Pentru a fi recunoscut de autoritatile publice si de organismele internationale, un
organism national al profesiei contabile trebuie:
Sa fie un organism necomercial si neguvernamental;
Sa fie acceptat si recunoscut de membrii sai;
Membrii sa fie profesionisti contabili;
Sa se bucure de buna reputatie in randul autoritatilor publice si al publicului;
Sa aiba capaciatea de a dezvolta sau influenta standardele profesionale si
contabile (etica, disciplina, practica profesionala,controlul calitatii);
Membrii sai trebuie sa fie autorizati sa desfasoare, la cel mai inalt nivel posibil,
activitatile traditionale efectuate de profesionistii contabili;
Sa aiba capacitatea de administrare si resursele necesare pentru indeplinirea
misiunii si obiectivelor sale.

17. IFAC
Federatia internationala a contabililor (IFAC) s-a infiintat in 1977 cu 63 de membri
fondatori din 51 de state ca raspuns la provocarile perioadei.
In prezent IFAC este o organizatie globala care cuprinde 155 de organisme membre si
asociate din 118 state reprezentand 2.5 milione de contabili. IFAC ca organizatie globala
pentru profesia contabila acopera toate sectoarele si specializarile profesiei: contabilitate
de afaceri, consultant fiscal, audit, tehnologia informatiei, insolvabilitate etc. Misiunea
IFAC o constituie intarirea profesiei contabile capabile sa contribuie la dezvoltarea
economiei planetare prin promovarea aderarii la standardele profesionale de inalta
calitate.
Pentru a deveni membru IFAC organismul profesional solicitant trebuie:
Sa fie recunoscut fie printr-o lege fie prin consens general ca fiind un organism
national profesional major care isi desfasoara activitatea in jurisdictie;
Sa participe sau sa contribuie la procesul de normalizare profesionala;
Sa demonstreze ca acorda deosebita atentie atunci cand isi selecteaza membrii;
Sa fie solvabile financiar si operational;
Sa aiba structura operational interna, care furnizeaza sprijin si reglementari pentru
membrii sai.
Profesia contabila din Romania este repezentata la IFAC prin CECCAR, ca membru
deplin din 1996 si CAFR,ca membru asociat din 2005.

18. FEE
Federatia Expertilor Contabili Europeni (FEE) este organizatia, recunoscuta de IFAC,
care gestioneaza profesia contabila la nivelul Uniunii Europene, cuprinzand organisme
profesionale, admise conform principiului de tara, din toate cele 27 de tari membre ale
Uniunii Europene. CECCAR este membru FEE din anul 1996. FEE are ca obiectiv
intarirea profesiei contabile la nivelul Uniunii Europene si aplicarea standardelor
internationale in domeniul contabilitatii si auditului.
Pt. ca un organism profesional dintr-o tara sa devina membru FEE este necesar:
-sa nu fie organism guvernamental;
-sa fie recunoscut prin lege sau prin consens general;
-sa fie un organism stabil in cadrul profesiei contabile;
-sa provina dintr-o tara europeana

19. Organisme si grupari regionale profesionale

Organizatiile regionale sunt acele organizatii care reprezinta profesia contabila dintr-o
regiune in fata organismelor guvernamentale din acea regiune si in anumite cazuri in fata
organizatiilor internationale. Scopul final al organizatiilor regionale il constituie
facilitarea dezvoltarii relatiilor economice in regiunile respective.
Gruparile regionale recunoscute de IFAC nu au drept de a participa la intalnirile
Consiliului de Administratie al IFAC, decat cu invitatie speciala si intr-un anumit scop.
Organisme regionale din care CECCAR face parte:
FIDEF Federatia Expertilor Contabili Francofoni;
FCM Federatia Expertilor Contabili Mediteraneeni;
CILEA Comitetul de Integrare Latina Europa- America;
SEEPAD - Parteneriatul Sud-European pentru Dezvoltarea Contabilitatii.

20. Standardele Internationale de educatie si rolul organismelor profesionale

Standardele Internationale de Educatie pentru Profesionistii Contabili stabilesc
elementele esentiale pe care trebuie sa le contina programele de educatie si dezvoltare
astfel incat acestea sa fie recunoscute, acceptate si aplicate pe scara larga. Este la
latitudinea fiecarui organism membru IFAC sa determine cerinte detaliate ale educatiei
de precalificare, de postcalificare si de dezvoltare, dar care sa aiba la baza elementele
esentiale prevazute in Standardele Internationale de Educatie.
IFAC emite trei tipuri de documente:
Standarde internationale de educatie pentru profesionistii contabili, care exprima
reperele pe care organismele membre trebuie sa le atinga in pregatirea si
dezvoltarea continua a profesionistilor contabili;
Indrumarile internationale de educatie pentru profesionistii contabili;
Documentele internationale de educatie pentru profesionistii contabili.

Principalele obligatii ale organismelor profesionale membre IFAC in legatura cu

standardele internationale de educatie sunt:
Sa depuna eforturi pt implementarea acestor standarde sau a cerintelor nationale
de educatie si dezvoltare care incorporeaza standardele;
Sa aduca la cunostiinta membrilor toate standardele internationale de educatie
emise de IFAC.
21. Standardele internationale de calitate si rolul organismelor profesionale
Controlul calitatii este abordat la trei niveluri:
a) la nivelul misiunii
b) la nivelul firmei
c) la nivelul organismului profesional
Sistemul de control la nivelul firmei (controlul intern) trebuie sa includa politici si
proceduri care sa faca referiri la:
Responsabiliatea conducerii pentru calitatea din interiorul firmei;
Cerintele etice: integritatea, obiectivitatea, competenta profesionala,
confidentialiatea, profesionalismul si independenta;
Acceptarea si continuitatea relatiei cu clientii si misiuni specifice;
Resurse umane;
Monitorizarea.
Obligatiile membrilor IFAC cu privire la asigurarea calitatii se refera la:
Existenta unui program obligatoriu de examinare si asigurare a calitatii;
Depunerea celor mai sustinute eforturi pentru incurajarea celor responsabili sa
implementeze prevederile standardelor internationale de calitate.

22. Standardele internationale de etica si rolul organismelor profesionale

Consiliul pentru standardele internationale de etica din cadrul IFAC a emis Codul etic al
profesionistilor contabili care curpinde standardele etice de inalta calitate, precum si alte
prevederi pentru profesionistii contabili din intreaga lume. Acest cod stabileste principiile
fundamentale ale eticii profesionale pentru profesionistii contabili si creeaza un cadru
conceptual si indrumari pentru aplicarea acestor principii.
Obligatiile organismelor profesionale membre IFAC:
Sa urmaresca convergenta codului etic national cu codul IFAC.

23. Standardele internationale de contabilitate si rolul organismelor profesionale

IFAC prin consiliul pentru standardele internationale de contabiliate pentru sectorul
public emite standardele internationale de contabilitate pentru sectorul public, iar

consiliul pentru standarde internationale de contabilitate emite standardele international

de raportare financiara IFRS.
Organismele profesionale membre IFAC trebuie sa urmareasca:
Incorporarea cerintelor standardelor internationale de contabilitate pentru sectorul
public in cerintele nationale de contabilitate pentru sectorul public, ca si
Incorprarea cerintelor IFRS-urilor in cerintele nationale de contabilitate, asistand
implementarea acestor standarde.

24. Standardele internationale de audit si rolul organismelor profesionale

Consiliul pentru standarde internationale de audit si asigurari al IFAC emite urmatoarele
standarde:
Standarde internationale de audit;
Standarde internationale pentru misiunile de examinare;
Standarde internationale pentru serviciile conexe.
Obligatiile organismelor profesionale membre IFAC sunt:
Incorporarea cerintelor standardelor internationale si a celorlalte documente emise
de acest consiliu al IFAC, asistand implementarea standardelor si
Implementarea unui proces care sa furnizeze membrilor la timp traducerea corecta
si completa a standardelor internationale si a celorlalte documente emise de
consiliu.

25. Clasificarea standardelor profesionale emise de CECCAR

Standardele profesionale aplicabile:
Standardul profesional nr.21 Misiunea de inere a contabilitii, ntocmirea
i prezentarea situaiilor financiare.
Standardul profesional nr.22 Misiunea de examinare a contabilitii,
intocmirea i prezentarea situaiilor financiare.
Standardul profesional nr.23 Activtatea de cenzor n societile
comerciale.
Standardul profesional nr.32 Misiunea experilor contabili pentru fuziuni
i divizri.
Standardul profesional nr.35 Expertizele contabile.
Standardul profesional nr.37 Misiunea de evaluare a ntreprinderii.
Standardul profesional nr.39 Misiunea de consultan pentru crearea
ntreprinderilor.
Ghidul experilor contabili i al contabililor autorizai n activitatea de
prevenire i combatere a splrii banilor.

26. Atributiile Conferintei Nationale a Corpului Expertilor Contabili si Contabililor

Autorizati din Romania (CECCAR)
a) stabileste directiile de baza pentru asigurarea bunei exercitari a profesiei de expert
contabil si de contabil autorizat;
b) aproba ROF a CECCAR, cu modificrile si completarile acestuia, avizate de
Ministerul Finantelor si de Ministerul Justitiei, precum si Codul privind conduita etic
si profesionala a experilor contabili si a contabililor autorizati;
c) aprob bugetul de venituri si cheltuieli si bilantul contabil al CECCAR;
d) aproba sistemul de salarizare pentru conducerea CECCAR si a filialelor acestuia,
precum si pentru aparatul propriu al acestora;
e) alege si revoc membrii Consiliului superior al CECCAR si ai comisiei de cenzori ai
acestuia;
f) examineaza activitatea desfasaurata de Consiliul superior si de consiliile filialelor
CECCAR si dispune masurile necesare;
g) hotaraste sanctionarea disciplinara a membrilor Consiliului superior si ai consiliilor
filialelor Corpului la propunerea Comisiei superioare de disciplina. Contestarea
sanctiunilor hotarate de Conferina nationala poate fi facut la Sectia contencios
administrativ a Curtii de Apel, in termen de 30 de zile de la data instiintrii oficiale.
Hotarrile Curtii de Apel sunt definitive.
h) aproba planurile anuale de activitate ale Consiliului superior si consiliilor filialelor
Corpului;
i) alege si revoca presedintele si doi membri ai Comisiei superioare de disciplina
j) Indeplineste orice alte atributii prevazute de OG nr.65/1994.

27. Organele si structurile Corpului cu atributii de investigare, judecare si tragere la

raspundere
Organele si structurile Corpului cu atributii de investigare, judecare si tragere la
raspundere sunt:
La nivel central: Comisia Superioara de Disciplina
La nivel teritorial: Comisia de Disciplina a Filialei
28. Conditiile pentru a deveni expert contabil
Accesul la profesia de expert contabil se face pe baza de examen de admitere, la care sa
se obtina cel putin media 7 si minim nota 6 la fiecare disciplina, efectuarea unui stagiu de
3 ani si sustinerea unui examen de aptitudini la terminarea stagiului.
Pentru a fi inscrisi la concursul de admitere, candidatii trebuie sa indeplineasca
cumulative urmatoarele conditii:
a) sa aiba capacitate de exercitiu deplina.
b)studii economice superioare, cu diploma recunoscuta de Ministerul Educiei i
Cercetrii;
c) sa nu fi suferit vreo condamnare, care, potrivit legislatiei in vigoare, interzice dreptul
de gestiune si de administrare a societtilor comerciale.

d) au promovat probele privind accesul la profesia de expert contabil.

29. Atributiile CECCAR
In art. 19 din OG. 65/1995 sunt enumerate urmtoarele atributii:
a)organizeaz concursul de admitere, organizeaza efectuarea stagiului, organizeaza
sustinerea examenului de aptitudini pentru accesul la profesia de expert contabil si de
contabil autorizat, elaboreaza: programele de concurs, in vederea accesului la profesie,
reglernentarile privind stagiul si examenul de aptitudini care se avizeaza de M. F.,
urmarindu-se armonizarea cu prevederile Directivelor Europene in domeniu.
b)Organizeaz evidenta expertilor contabili, a contabililor autorizati si a societatilor
comerciale de profil, prin inscrierea acestora in Tabloul Corpului.
c) Asigur buna desfaurare a activitatii expertilor contabili si a contabililor autorizati.
d)Elaboreaz si public normele privind activitatea profesionala si conduita expertilor
contabili si a contabililor autorizati, elaboreaza ghidurile profesionale in domeniul
financiar contabil.
e)Elaboreaza, in colaborare cu institutiile guvernamentale, standardele privind evaluarea
societatilor comerciale, precum si a unor active sau bunuri ale acestora.
f)Sprijina formarea si perfectionarea profesionala a expertilor contabili si a contabililor
autorizati, prin programe anuale de pregatire continua, organizate in diverse forme, astfel
incat la acestea sa aiba acces toti membri activi.
g)Apara prestigiul si independenta profesional a membrilor si in raporturile cu
autorittile publice, organisme specializate, precum si cu alte persoane juridice si fizice
din tara si din strainatate.
h)Colaboreaza cu asociatiile profesionale de profil din tara si din straintate.
i)Editeaz publicatii de specialitate.
j)Alte atributii stabilite prin lege sau regulament.

30. Sursele de finantare ale CECCAR

Taxa de inscriere la examenul de EC si CA

Taxa de inscriere in tabloul Corpului
Cotizatii anuale asupra veniturilor
Donatii, vanzari de publicatii proprii
Alte venituri

31. Conditiile ce trebuie sa le indeplineasca o societate comerciala pentru a deveni

membra CECCAR

Sa aiba ca obiect de activitate exercitarea profesiei de expert contabil

Majoritatea actionarilor sau asociatilor sa fie experti contabili si sa detina
majoritatea actiunilor sau a partile sociale
Consiliul de Administratie al societatii comerciale sa fie ales in majoritate dintre
actionarii sau asociatii experti contabili

Actiunile sa fie nominative si orice nou asociat sau actionar sa fie admis de
adunarea generala.

32. Lucrarile care pot fi executate de expertii contabili

Conform ROF
a. Tinerea sau supravegherea contabilitatii si intocmirea bilantului contabil:
b. Efectuarea de analize economico-financiare;
c. Efectuarea de audit financiar contabil;
d. Efectuarea de evaluari patrimoniale;
e. Efectuarea de expertize contabile;
f. Executarea de lucrri cu caracter financiar-contabil;
g.Executarea de lucrri cu caracter fiscal;
h. Efectuarea de lucrri de organizare administrativ i informatic.

33. Organele de decizie si control ale CECCAR (la nivel central si

teritorial).Organizarea CECCAR
Sediul central al Corpului este in municipiul Bucuresti. CECCAR are filiale fara
personalitate juridica in fiecare resedinta de judet si municipiul Bucuresti. Este astfel
organizat incat sa isi poata indeplini atributiile de organism de autoreglementare.
La nivel central,
-Organe de decizie (alese):
Conferinta Nationala
Consiliul Superior
Biroul Permament
Presedintele Corpului
-Organe de executie (numire sau desemnare):
Directorul general executiv
Departamente
La nivel de filiala:
-Organe de decizie (alese):
Adunarea generala
Consiliul filialei
Biroul Permament
Presedintele filialei
-Organe de executie (numite sau desemnate):
Directorul executiv
Sectoare (departamente, servicii)

34. Ce intelegem prin audit in general, audit financiar, audit statutar si audit intern
Conform doctrinei CECCAR:
-Audit general = examinarea profesionala a unei informatii, efectuata de o persoana
competenta si independenta in scopul emiterii unei opinii motivate prin raportarea la un
criteriu de calitate:standard, norma sau reglementare.
-Audit financiar= orice interventie cu caracter de control, analiza, verificare,cercetare in
contabilitatea unei entitati,efectuata de un profesionist contabil competent si independent,
daca celelalte elemente fundamentale ale definitiei auditului in general sunt reunite.
-Audit statutar=examinarea profesionala efectuata de un profesionist contabil competent
si independent asupra situatiilor financiare ale unei entitati, in ansamblul lor, in scopul
emiterii unei opinii motivate responsabile si independente in legatura cu imaginea fidela,
clara si completa a situatiei financiare si a performantelor financiare, prin raportarea la
standardele nationale sau internationale de audit.
-Auditul intern =activitatea care are ca obiectiv verificarea existentei adaptabilitatii si
modului de aplicare a dispozitivelor, procedurilor si metodelor care formeaza sistemul de
control intern al entitatii. Controlul intern constituie un obiectiv al auditului intern si un
mijloc pentru realizarea obiectivului auditului statutar.
35.Deosebiri-asemanari intre auditul intern si auditul statutar
Auditul intern si cel statutar sunt activitati complementare, in care sunt antrenati
profesionistii contabili. Deosebirile esentiale sunt urmatoarele:
Statutul Auditorul intern face parte din structurile intreprinderii, auditorul statutar este
un prestator de servicii independent juridic de intreprindere
Beneficiarii auditului:
Auditul intern lucreaza in folosul responsabililor intreprinderii (manageri, directia
generala), iar auditorul statutar face certificarea situatiilor financiare in folosul tuturor
utilizatorilor .
Obiectivele auditului:
Obiectivul auditului intern este sa aprecieze bunul control asupra activitatii interprinderii
si sa recomande masuri pentru imbunatatire, obiectivul auditului statutar il constituie
certificarea regularitatii, sinceritatii si imaginii fidele a conturilor, situatiei financiare si
rezultatelor intreprinderii.
Domeniul de aplicare al auditului:
Auditul statutar cuprinde toate functiile intreprinderii, dar in legatura numai cu obiectivul
sau de certificare, iar auditul intern cuprinde nu numai toate functiile intreprinderii, ci si
toate dimensiunile acestor functii.
Prevenirea fraudei:
Auditul statutar se preocupa de orice frauda care are sau se presupune ca are o influenta
asupra situatiilor financiare, auditul intern nu are drept scop descoperirea fraudelor, are o
mai mare posibilitate de prevenire a fraudelor avand o arie de lucru mult mai larga .
Independenta:
Independenta auditorului statutar este cea a titularului unei profesii liberale, este juridica
si statutara, este una absoluta; independenta auditorului intern este una restrictiva- este
independent fata de structurile auditate dar nu si de conducerea entitatii.

Periodicitatea auditarilor:
Auditorii statutari actioneaza in perioada propice elaborarii situatiilor financiare:
trimestru, semestru, an, si au de regula aceiasi interlocutori, iar auditorii interni sunt
prezenti permanent in intreprindere si schimba frecvent intelocutorii. Din punct de vedere
al prezentei in intreprindere Auditul statutar este periodic iar auditul intern este
permanent, iar din punct de vedere relational auditul intern este periodic, iar auditul
statutar este permanent.
Metoda:
Auditorii statutari isi efectueaza lucrarile dupa metode verificate, pe baza de comparatii,
analize, inventare iar metoda auditorilor interni este specifica si originala, adaptata la
cultura intreprinderii
36. Relatia profesie contabila - fiscalitate
Legatura stransa intre cunoasterea contabilitatii , fiscalitatii , conturilor reale ale clientilor
,calcularea impozitelor si returnarile de taxe si impozite a facut din profesia contabila un
centru natural de expertiza. Profesia contabila este in prezent principalul furnizor de
servicii pentru fiscalitate. Dezvoltarea legislatiei fiscale a influentat dezvoltarea profesiei
contabile. Activitatea fiscala , ca parte componenta a profesiei contabile acopera o arie
larga de servicii: conformarea la regulile fiscale, planificarea si consultanta fiscala,
reprezentarea in fata instantelor juridice si servicii legate de impozitarea corporatiilor.
Obiectivul unui profesionist contabil este de a ajuta clientii sa se conformeze eficient la
cerintele de raportare si sa isi minimizeze impozitele viitoare printr-o planificare
corespunzatoare.
37. Continutul programelor de educatie ale organismelor profesionale
Programul de educatie trebuie sa dezvolte cunostintele si abilitatile profesionale. Setul de
cunostinte se va schimba in mod constant, iar conditiile locale vor determina, de
asemenea, modificari in ceea ce priveste baza de cunostinte necesare. Programul trebuie
sa contina urmatoarele domenii vaste:
Contabilitate, finante si cunostinte aferente:- contabilitate si audit financiar;- contabilitate
si control de gestiune;- impozitare;- drept comercial;- audit si asigurare;- finante si
management financiar;- valori si etica profesionala.
Cunostinte de organizare si afaceri:- economie;- mediul de afaceri;- etica in afaceri;- piete
financiare;- metode cantitative;- comportamentul organizational;- management si decizii
strategice;- marketing;- afaceri internationale si globalizare.
Cunostinte si competente IT (tehnologia informatiei):- cunostinte generale IT;- cunostinte
de control IT;- competente de control IT;- competente de utilizator IT.
Programul de educatie trebuie sa dezvolte o gama de abilitati profesionale necesare
pentru contabilii profesionisti.
Un alt aspect important al programului de educatie il reprezinta dezvoltarea valorilor
profesionale, etice. Organismul profesional al contabilitatii este responsabil de a garanta
ca membrii inteleg principiile de etica profesionala pe care trebuie sa le respecte ca
profesionisti contabili.

38. Serviciile profesionale

Serviciu este o munc prestat n folosul sau n interesul cuiva, dar potrivit normelor si
regulilor profesiei prestatorului; ndeplinirea unei ndatoriri fat de cineva.
Serviciile profesionale contabile reprezint orice serviciu care cere aptitudini contabile
nrudite, prestat de un contabil profesionist, ca de exemplu:
-servicii de contabilitate
- audit- fiscalitate
- consultant managerial
- management financiar
39. Imperativele fundamentale pentru realizarea obiectivului profesiei contabile
Realizarea obiectivului profesiei contabile constand in satisfacerea exigentelor publicului
impune mai multe imperative, si anume:
Credibilitatea asigurarea credibilitii informaiei i a sistemului informaional.
Profesionalism identificarea i formarea persoanelor profesioniste n domeniu contabil.
Calitatea serviciilor prestarea la standardul cel mai ridicat de performan a serviciilor
de ctre profesionistul contabil.
ncredere ncredinarea utilizatorilor de servicii contabile c pentru prestarea acestor
servicii exist un cadru al eticii profesionale.
40. Relatia dintre etica si calitate in profesia contabila
Profesionistii contabili nu isi pot pastra statutul lor privilegiat decat oferind servicii
potrivit unor criterii care sa justifice increderea publicului. Este in interesul profesiei
contabile la scara mondiala sa informeze utilizatorii serviciilor furnizate de profesionistii
contabili ca prestatiile acestora sunt de calitate optima si satisfac regulile de etica impuse
de acest statut priveligiat. Obiectivele profesiei contabile privesc inaltul nivel profesional,
inaltul nivel de performanta, satisfacerea interesului general. Etica profesionala
presupune atat protectia fiecarui profesionist, cat si a tertilor, protectia publicului prin
calitatea si fiabilitatea prestatiilor, iar pentru membrii CECCAR, printr-o sanatoasa si
libera concurenta.
Calitatea lucrarilor presupune:
- abtinerea de la lucrari inutile doar din dorinta de castig;
- selectarea lucrarilor pentru colaboratori;
- programarea lucrarilor;
- studierea in folosul clientilor a posibilitatilor legale de evitare a unor plati nedatorate;
- constiinciozitatea si integritatea cu care lucrarile sunt abordate;
- calitatea si continutul raportului;- pastrarea secretului profesional.
41. Expertul contabil
Expertul contabil este persoana care a dobndit aceast calitate n condiiile Ordonanei
(O.G. nr. 65/1994) i are competena profesional de a verifica i de a aprecia modul de

organizare i de conducere a activitii economico-financiare i de contabilitate, de a

supraveghea gestiunea societilor comerciale i de a verifica legalitatea bilanului
contabil i a contului de profit i pierderi, si de a efectua expertize contabile. Expertul
contabil este specialistul care a dobndit cea mai nalt calificare n domeniul
contabilitii i care are acces nengrdit la efectuarea tuturor lucrrilor profesionale,
inclusiv verificarea i certificarea situaiilor financiare.
Calitatea de expert contabil i de contabil autorizat se dobndete pe baz de examen.
Pentru a dobndi calitatea, se cer ndeplinite cumulativ mai multe condiii.
Pot fi, la cerere, experi contabili, persoanele care au titlul de academician, profesori i
confereniari universitari, doctorii n economie i doctorii doceni cu specialitatea finane
sau contabilitate, ns cu ndeplinirea condiiilor i susinerea unui interviu privind
Normele de organizare i funcionare ale CECCAR.
42. Obtinerea calitatii de expert contabil
Calitatea de expert contabil se obtine prin examen. Examenul se desfasoara in baza
normelor Corpului si a regulamentului pentru efectuarea stagiului si prin examenul de
aptitudini, in vederea accesului la calitatea de expert contabil si contabil autorizat.
1)Examen de admitere privind accesul;
2)Stagiu 3 ani (tutore/sistem colectiv, 200 ore/semestru+pregatire deontologica si
doctrina profesionala)
3)Examen de aptitudini (examen scris, proba orala )
43. Contabilul autorizat
Este persoana care a dobandit aceasta calitate in conditiile O.G. 65/1994 si are
competenta profesionala de a executa lucrari de contabilitate si operatii pregatitoare
intocmirii siuatiilor financiare ale intreprinderii.
44. Obtinerea calitatii de contabil autorizat
Calitatea de contabil autorizat se obtine prin examen in trepte: acces, stagiu, examen
privind pregatirea deontologica si doctrina profesionala, examen de aptitudini. Pentru
accesul la examen se cer indeplinite anumite conditii specifice de studii si capacitatea
exercitarii.
45. Mentinerea calitatii de expert contabil si a celei de contabil autorizat
Calitatea de expert contabil si calitatea de contabil autorizat se mentin prin inscrierea in
Tabloul Corpului. Inscrierea se realizeaza in baza indeplinirii conditiilor privind
acordarea calitatii de expert contabil sau de contabil autorizat. Inscrierea in Tabloul
Corpului confera dreptul exercitarii profesiunii pe intreg teritoriul tarii. Anual se obtine
licenta de exercitare a profesiei (viza). Lipsa licentei sau nelicentierea atrage radierea din
Tablou sau suspendarea exercitarii profesiei, a dreptului de a o exercita. Acordarea vizei
anuale se face daca sunt indeplinite cumulativ conditiile:
- achitarea in intregime a obligatiilor fata de Corp;

- plata la buget, la termen si in cuantumul prevazut, a impozitelor cuvenite;

- asigurarea pentru riscul profesional;
- dovada ca persoana in cauza nu a suferit nici o condamnare (cazier judiciar);
- persoana in cauza nu a savarsit fapte care sa incalce regulamentul privind conduita
profesionala;
- depunerea fisei individuale.
46. Exercitarea profesiei de expert contabil si de contabil autorizat
Modaliti de exercitare a profesiei (art.8 si 11 din O.G. nr.65/1994):
Individual (activitate independent, conform Legii nr.571/2003 privind Codul fiscal);
Societi comerciale de expertiz contabil sau contabilitate (art.8 si 11 din O.G.
nr.65/1994, Legea nr.31/1990 privind societile comerciale). La societatile de expertiza
contabila si/sau de contabilitate :
-cel putin 51 % dintre actionari sunt experti contabili sau contabili autorizati
-cel putin 51% din numarul membrilor Consiliului de Administrate sunt experti contabili
sau contabili autorizati, membri ai Corpului. Societatile de expertiza contabila nu pot
avea participari financiare in unitati patrimoniale industriale, comerciale, agricole,
bancare sau de asigurari si nici in societati civile. Membrii Corpului nu pot fi asociati
sau actionari la mai multe societati comerciale de expertiza contabila. Societatile de
expertiza si/ sau de contabilitate pot fi romane, straine sau mixte. Societatile de expertiza
si/sau de contabilitate se bucura de aceleasi drepturi si au aceleasi obligatii impuse
membrilor Corpului. Exceptia consta in dreptul de a alege sau de a fi ales in organele de
conducere ale Corpului.
Angajarea raspunderii societailor comerciale de expertiza contabila si/sau de
contabilitate si a membrilor care le alcatuiesc se realizeaza prin exercitarea drepturilor
administrative si a celor de natura tehnica de catre:
- conducatorul (administratorul) societatii: drepturile administrative si sociale (de
exemplu: fata de banca, reprezentarea societatii in fata tertilor si a administratiei publice
etc.), acesta dispunand de semnatura sociala a societatii;
- expertii contabili. contabilii autorizati si ceilalti asociati sau actionari ai societatii, care
asigura cerintele de natura tehnica ale propriilor lor lucrari executate, prin semnarea
acestora, alaturi de semnatura autorizata a conducerii societatii.
47. Autonomia Corpului
Autonomia este in general situatia celui care nu depinde de nimeni, care are deplina
libertate in actiunile sale. Autonomia Corpului face din aceasta un organism de
autoreglementare in profesie; aceasta presupune nesubordonarea vreunei autoritati.
Corpul, prin regulamentul sau, prin statutul sau, nu este subordonat vreunui organism
statal. Dimpotriva, prin delegarea primita din partea autoritatilor publice, acorda si
retrage dreptul de exercitare a profesiei de expert contabil si de contabil autorizat si are
dreptul sa controleze competenta si moralitatea membrilor sai. Prin organele alese,
Corpul este reprezentat in fata autoritatilor publice, precum si in raporturile cu persoanele
fizice si juridice din tara si din strainatate. Corpul colaboreaza cu organele de specialitate

ale statului in elaborarea de norme legate de profesia contabila, dar normele de lucru,
specifice profesiei, sunt rezultatul activitatii Corpului.
48. Alegerea in Consiliul Superior al Corpului
Alegerea in Consiliul Superior al Corpului se face prin vot secret, pe o perioada de 4 ani,
cu reinnoirea la 2 ani a jumatate dintre membrii alesi. Presedintele Consiliului Superior
este ales de Conferinta Nationala , iar al filialei, de Adunarea generala. Declaratiile de
candidatura cuprind:
- numele, prenumele, adresa candidatului;
- categoria profesionala: EC/CA;
- modul de exercitare a profesiei;
- functiile detinute anterior in cadrul Corpului si perioadele respective;
- functia pentru care candideaza: membru al Consiliului Superior al Corpului sau al
Consiliului filialei;
- obiectivele si strategia pe care le propune candidatul daca va fi ales;
- declaratie pe propria raspundere in sensul ca indeplineste cerintele de eligibilitate din
Regulament.
49. Atributiile Consiliului Superior
a) alege dintre membrii sai 5 vicepresedinti: 4 dintre acestia sunt alesi dintre expertii
contabili, iar unul dintre contabilii autorizati;
b) asigura elaborarea si completarea ROF a Corpului, solicitnd avizele MFP si
Ministerului Justitiei; ROF nu va fi inaintat pentru aprobare fara avizele favorabile ale
celor doua ministere;
c) asigura elaborarea si completarea Codului privind conduita etica si profesionala a
expertilor contabili si contabililor autorizati;
d) asigura administrarea si gestionarea patrimoniului Corpului;
e) delibereaza asupra tuturor problemelor privind profesia de expert contabil si de
contabil autorizat;
f) vegheaza ca Regulamentul privind dobndirea calitatii de expert contabil si contabil
autorizat sa fie strict aplicata;
g) asigura coordonarea activitatii consiliilor filialelor, stabilind metodologia de elaborare
a bugetului de venituri si cheltuieli al Corpului;
h) aproba statele de functii ale Corpului si filialelor;
i) asigura participarea membrilor sai in cadrul unor comisii de studii si cercetari destinate
a face sa progreseze profesia si stiinta contabila sau in diverse grupe de lucru din cadrul
institutiilor guvernamentale si neguvernamentale, la solicitarea acestora;
j) decide in termen de 30 de zile asupra contestatiilor facute impotriva hotarrilor luate de
Comisia superioara de disciplina;
k) aproba normele privind desfasurarea activitatii curente a compartimentelor si verigilor
organizatorice ale Corpului;
l) ia toate masurile necesare pentru desfasurarea in bune conditi a activitatii de acordare a
vizei anuale pentru exercitarea profesiei si a celei de asigurare a riscului profesional de
catre toti membrii Corpului;

m) Indeplineste alte atributii prevazute de lege, regulament si hotararile Conferintei

Nationale a expertilor contabili si contabililor autorizati.
50. Atributiile presedintelui Consiliului Superior al Corpului
a)Convoaca si conduce sedintele C.S. si ale B.P.
b)Conduce si coordoneaza dezbaterile.
c)Prezinta anual C.S., spre adoptare, proiectul de buget pentru exercitiul viitor.
51. Atribuiile Adunrii generale ale filialelor CECCAR

Aproba raportul de activitate prevazut de Consiliul filialei pentru perioada

raportata.
Aproba executia bugetului de venituri si cheltuieli pentru anul expirat, insotit de
raportul cenzorilor asupra gestiunii filialei, precum si bugetul de venituri si
cheltuieli pentru exercitiul viitor.
Ia cunostinta de raportul Consiliului filialei privind rezultatele analizei activitatii
profesionale a membrilor contabili si aproba lista membrilor care vor fi supusi
controlului de calitate in anul viitor;
Alege si revoca presedintele si membrii Comisiei de Disciplina a filialei.
Alege si revoca presedintele si membrii Consiliului, precum si cenzorii;
Propune dintre membrii sai, candidatii pentru functia de presedinte si de membru
in Consiliul Superior;
Adopta lista membrilor de onoare ai filialei.
Indeplineste orice alte atributii prevazute de lege, de Regulament, de Codul etic
national al profesionistilor contabili sau hotarate de Consiliul Superior.

52. Atributiile Consiliului filialei

1.supravegheaza modul de exercitare a profesiilor de expert contabil si de contabil
autorizat in raza de activitate a filialei;
2.asigura apararea intereselor filialei si administrarea bunurilor acesteia;
3.asigura prevenirea si concilierea tuturor contestatiilor sau conflictelor de ordin
profesional;
4.hotaraste in ceea ce priveste inscrierea in Tabloul Corpului sau asupra modificarilor
care se aduc acestuia, potrivit precizarilor Consiliului Superior;
5.sesizeaza Consiliul Superior cu propuneri si sugestii privind exercitarea profesiei;
6.sesizeaza Comisia de Disciplina a filialei despre abaterile profesionale constatate in
sarcina membrilor Corpului;
7.efectueaza sau autorizeaza pe intreg teritoriul filialei toate formele de publicitate
colectiva considerate utile conform hotararilor Consiliului Superior;
8.pronunta radierea din Tabloul Corpului in cazurile prevazute de Regulament, precum si
de incetarea provizorie a calitatii de membru al Corpului, la cererea celui interesat;
9.analizeaza si adopta bugetul filialei potrivit normelor emise de Consiliul Superior;
10.urmareste realizarea programului de activitate al filialei aprobat de Conferinta
Nationala, precum si executia bugetului de venituri si cheltuieli al filialei, luand sau

propunand masurile corespunzatoare in sarcina Biroului Permanent sau a directorului

executiv al filialei;
11.indeplineste alte atributii prevazute de lege, de Regulament, de hotararile si deciziile
organelor de conducere ale Corpului.
53. Atributiile presedintelui de filiala
1.intruneste Consiliul filialei si conduce dezbaterile acestuia potrivit prevederilor
Regulamentului
2.reprezinta Consiliul filialei pe langa membrii Corpului;
3.reprezinta Corpul in fata autoritatilor publice ale colectivitatilor diverse din judet, pe
baza imputernicirilor stabilite de Consiliul Superior;
4.asigura urmarirea incadrarii cheltuielilor in bugetul aprobat;
5.asigura organizarea alegerilor potrivit prevederilor Regulamentului;
6.arbitreaza eventualele litigii dintre membrii filialei si clientii acestora;
7.supune Adunarii generale propunerile pentru aprobarea de distinctii onorifice conform
Regulamentului;
8.indeplineste alte atributii prevazute de lege, de Regulament, de hotararile si deciziile
organelor de conducere ale filialeisi ale Corpului.
54. Atributiile directorului general executiv
1.asigura, prin structurile operative si administrative, exercitarea hotararilor si deciziilor
organelor de conducere ale Corpului;
2.pregateste,analizeaza si centralizeaza proiectele de buget ale filialelor si elaboreaza
proiectul de buget al Corpului; dupa insusirea acestora de catre Biroul Permanent prin
presedintele acestuia se prezinta Consiliului Superior pentru adoptare cu cel putin o luna
inainte de inceperea exercitiului financiar;
3.asigura executia bugetului de venituri si cheltuieli, prezentand informari periodice
Biroului Permanent; in acest sens,asigura si raspunde de organizarea si tinerea
contabilitatii la nivel central si teritorial;
4.asigura executarea tuturor lucrarilor administrative si de secretariat;
5.organizeaza si asigura evidenta centralizata a expertilor contabili si a contabililor
autorizati inscrisi in Tabloul Corpului de catre filiale;
6.asigura publicarea anuala in Monitorul Oficial al Romaniei a Tabloului Corpului;
7.organizeaza, asigura si urmareste publicitatea in legatura cu exercitarea profesiei; ii
propune Comisiei Superioare de Disciplina pe cei care se fac vinovati de incalcarea
reglementarilor privind publicitatea;
8.asigura publicarea, potrivit legii, a situatiilor financiare anuale, dupa aprobarea lor de
catre Conferinta Nationala;
9.asigura conditiile materiale pentru desfasurarea activitatilor Corpului;
10.propune presedintelui Biroului Permanent, anual, odata cu proiectul de buget, schema
de functii si de salarizare a sectoarelor administrative si a salariatilor din subordine;
11.numeste si revoca, cu respectarea statelor de functii aprobate de Consiliul Superior,
personalul de executie al Corpului si stabileste salariile;
12.asigura publicarea hotararilor si deciziilor organelor superioare ale Corpului potrivit
reglementarilor si normelor in vigoare;

13.participa, fara drept de vot, la sedintele Biroului Permanent si ale Consiliului Superior
luand cunostinta de hotararile acestora;
14.prezinta bilantul contabil spre adoptare Consiliului Superior si spre aprobare
Conferintei Nationale;
15.reprezinta Corpul in fata autoritatilor publice, a tertilor sau a organizatiilor nationale si
internationale, aparand prestigiul si independenta membrilor sai;
16.indeplineste orice alte atributii stabilite de CN, CS si BP.
55. Organizarea si constituirea Comisiilor de Disciplina
1.Comisia Superioara de Disciplina de pe langa Consiliul Superior al Corpului este o
comisie de sanctionare in materie disciplinara pentru abateri de la conduita etica si
profesionala a membrilor Consiliului Superior al Corpului, care solutioneaza contestatiile
la hotararile Comisiilor de Disciplina ale filialelor.Constituire:
-7 membri titulari (dintre care un presedinte), dintre care:
- presedintele si 2 membri EC alesi de CN dintre membrii CECCAR;
- 2 membri desemnati de MEF;
- 2 membri desemnati de Ministerul Justitiei.
-7 membri supleanti (in aceeasi structura ca membrii titulari).
2.Comisia de Disciplina a filialei vegheaza la respectarea Codului etic si a
regulamentelor si normelor Corpului.Constituire:
- 5 membri titulari (dintre care un presedinte);
- 5 membri supleanti.Mandatul membrilor Comisiei de Disciplina este de 4 ani.
56. Competentele Comisiei Superioare de Disciplina
a) analizeaza plangerile referitoare la abateri de la conduita etica si profesionala ale
membrilor Consiliului Superior si ai consiliilor filialelor, facnd propuneri de sanctionare
a acestora Conferintei Nationale care hotaraste;
b) solutioneaza plangerile referitoare la abaterile de la conduita etica si profesionala a
presedintilor Consiliului Superior si Consiliului filialei, precum si a persoanelor fizice
straine carora le-a fost recunoscut dreptul de a exercita profesia de expert contabil sau
contabil autorizat in Romnia si aplica, dupa caz, sanctiunile prevazute in art. 16 din
O.G. nr. 65/1994, aprobata si modificata prin Legeanr.42/1995, cu modificarile si
completarile ulterioare:
- mustrare;
- avertisment;
- suspendarea dreptului de a exercita profesia de expert contabil sau de
contabil autorizat pe o perioada de 3 luni la un an;
- interzicerea dreptului de a exercita profesia de expert contabil sau de
contabil autorizat,
sanctiuni disciplinare care se stabilesc in functie de abateri, pronuntate de Comisiile de
Disciplina ale filialelor,
c) rezolva contestatiile formulate impotriva hotarrilor disciplinare pronuntate de
comisiile de disciplina ale filialelor.

d) aplica sanctiunea interzicerii dreptului de a exercita profesia de expert contabil sau

contabil autorizat membrilor Corpului care au savrsit abateri grave.
57. Competentele Comisiei de Disciplina a filialei
a) vegheaza la respectarea Codului etic si a Regulamentului si normelor Corpului.
Sanctiunile se aplica in functie de abaterile disciplinare, de gravitatea incalcarii si
urmarile acestora, precum si de persoana in cauza;
b) sanctioneaza abaterile disciplinare savarsite de EC, CA, membri ai filialei, cu
domiciliul in raza teritoriala a acesteia, chiar daca abaterile au fost savarsite in raza
teritoriala a altei filiale;
c) instiinteaza presedintele Consiliului filialei si pe reprezentantul MFP despre
reclamatiile primite (exceptie fac reclamatiile indreptate impotriva membrilor Biroului
Permanent, al profesionistilor societtilor straine, care se adreseaza Comisiei Superioare
de Disciplina).
58. Functionarea Comisiilor de Disciplina
Comisia functioneaza in plenul sau. Cea superioara rezolva contestatiile facute impotriva
hotararilor Comisiilor de Disciplina ale filialelor.Termenul de contestare este de 30 de
zile, iar raportorul dispune de cel mult 30 de zile pentru a pregati raportul si pentru a-l
putea sustine in fata Comisiei Superioare.
59. Locul si rolul reprezentantului Ministerului Finantelor Publice
Reprezentantul MFP este persoana desemnata de autoritatea publica pe langa Consiliul
Superior, sau Consiliul filialei, care sesizeaza MFP ori de cate ori hotararile si masurile
adoptate de Corp contravin reglementarilor legale, si trimite spre stiinta Biroului
Permanent o copie a sesizarii.
Atributiile reprezentantului MFP de pe langa Consiliul Superior sunt:
- participa, fara drept de vot, la lucrarile Conferintei Nationale, la sedintele Consiliului
Superior;
- primeste materialele si convocatorul cu 7 zile inainte de acestea;
- sesizeaza MFP ori de cate ori hotararile si masurile luate de Corp contravin
reglementarilor legale si trimite spre stiinta copia dupa sesizare.
Atributiile reprezentantul MFP de pe langa Consiliul filialei:
- participa, fara drept de vot, la lucrarile Adunarilor generale, Consiliilor filialelor,
Biroului Permanent, Comisiei de Disciplina;
- sesizeaza Biroul Permanent al Consiliului Superior al Corpului cu privire la aprobarea
sau refuzul de inscriere in Tabloul Corpului de catre Consiliul Filialei pe care le
considera nelegale;
- sesizeaza Comisia Superioara de Disciplina cu privire la hotararile Comisiilor de
Disciplina ale filialei pe care le considera nelegale;
- sesizeaza persoanele desemnate de MFP sa efectueze supravegherea publica ori de cate
ori hotararile si masurile luate de Consiliile filialelor contravin reglementarilor legale, si
trimite spre stiinta o copie dupa sesizare.

60. Principalele fapte care constituie abateri disciplinare ale unui membru al
Corpului
a) comportamentul necuviincios fata de membrii Corpului, de reprezentantul MFP sau de
alti participanti la reuniunile de lucru ale organelor de conducere si control ale Corpului;
b) absenta nemotivata de la intrunirea Adunarii generale a filialei sau de la Conferinta
Nationala;
c) nerespectarea dispozitiilor Codului privind conduita etica si profesionala a expertilor
contabili si contabililor autorizati din Romania referitoare la publicitate;
d) absenta nejustificata de la cursurile de pregatire si perfectionare reglementate prin
normele emise de Corp;
e) prestarea de servicii de contabilitate fara contract scris incheiat cu clientul sau pe baza
unui contract in care nu a fost inscrisa calitatea profesionala a celui care il incheie : expert
contabil, contabil autorizat;
f) nerespectarea obligatiilor de pastrare a secretului profesional;
g) nedeclarea sau declarea partiala a veniturilor, in scopul sustragerii de la plata cotizatiei
stabilite de Regulament;
h) fapta membrului Corpului de a nu depune, in termenul stabilit, la filiala de care
apartine, fisa pentru persoane fizice sau juridice ( pentru persoanele juridice raspunderea
incumba presedintelui Consiliului de administratie sau administratorului, dupa caz);
i) incalcarea dispozitiilor privind exercitarea profesiei si raspunderea disciplinara,
administrativa, civila sau penala, potrivit legii si Regulamentului ;
j) refuzul de a pune la dispozitia organelor de control ale Corpului documentele privind
activitatea profesionala;
k) declaratii neconforme realitatii in relatiile cu Corpul sau cu tertii, cu producerea de
consecinte juridice, precum si orice alte incalcari ale conduitei etice si profesionale.
61. Ce este si ce structura are Tabloul Corpului?
Tabloul Corpului este un instrument public de comunicare intre profesionistii contabili
membrii CECCAR cu drept de exercitare a profesiei intr-un an.Tabloul Corpului este
impartit in opt sectiuni, dupa cum urmeaza:
1)Sectiunea intai Experti contabili liber-profesionisti, care isi desfasoara activitatea in
mod individual sau ca personae fizice autorizate.
2)Sectiunea a doua Experti contabili care au statut de angajati in intreprinderi,
institutii bancare si de asigurari, educatie, cercetare, institutii centrale sau locale.
3)Sectiunea a treia Persoane fizice straine care au obtinut calitatea de membru al
Corpului.
4)Sectiunea a patra Experti contabili care isi desfasoara activitatea in cadrul unor
societati, companii sau cabinete membre ale Corpului: A. cu capital strain sau mixt;
B. cu capital autohton.
5)Sectiunea a cincea Contabili autorizati liber-profesionisti care isi desfasoara
activitatea individual sau ca persoane fizice autorizate.
6)Sectiunea a sasea Contabili autorizati care au statut de angajati in intreprinderi,
institutii bancare si de asigurari, educatie, cercetare, institutii centrale sau locale.

7)Sectiunea a saptea Contabili autorizati care isi desfasoara activitatea in cadrul

societatilor de contabilitate membre ale Corpului: A. cu capital strain sau mixt; B.cu
capital autohton.
8)Sectiunea a opta Titluri onorifice: A.presedinti de onoare; B.experti contabili de
onoare; C.contabili autorizati de onoare.
62. Acceptarea unui client
Acceptarea unui client presupune urmatoarele :
examinarea anticipat a situaiei clientului (constatarea dac acceptarea misiunii ar crea
anumite ameninri la adresa conformitii cu principiile fundamentale). Exemplificri:
implicarea clientului n activiti ilegale (splare de bani), practici de raportri financiare
eronate (bancrut frauduloas), evaziune fiscal, concuren neloial, achiziia i
desfacerea de produse cu nclcarea dreptului de proprietate industrial, etc.
evaluarea situaiilor de aceast natur i luarea msurilor de protecie, pentru a le elimina
sau a le reduce la un nivel acceptabil, dac este posibil.
atunci cnd nu este posibil reducerea ameninrilor la un nivel acceptabil, un
profesionist contabil independent ar trebui s refuze s intre n relaii cu clientul.
examinarea posibilitii de acceptare a misiunii din punct de vedere al competenei
profesionale a profesionistului contabil, astfel nct angajamentul (misiunea) s fie
realizate la nivelul corespunztor.
luarea n considerare a reputatiei, experienei i a resurselor disponibile ale
profesionistului contabil n cazul cnd se apeleaz la acesta pentru consiliere sau
expertiz n situaii de natura celor artate mai sus.
apelarea de ctre profesionistul contabil la un alt profesionist contabil se afl sub
restricia confidenialitii i n funcie de natura misiunii trebuie s obin permisiunea
clientului (de regul, n scris).
63. Structura Codului etic national al prosionistilor contabili (A se compara cu
codul etic IFAC)
Codul etic national al profesionistilor contabili cuprinde obiectivele si principiile
fundamentale, redate general, si nu pentru a rezolva problemele etice ale
contabililor profesionisti intr-un caz bine determinat. Codul ofera anumite linii
directoare in ceea ce priveste aplicarea in practica a obiectivelor si principiilor
fundamentale cu privire la numarul situatiilor tipice care se intalnesc in profesiunea
contabila.
Partea A (sau sectiunea 100)-Destinata tuturor profesionsitilor contabili angajati sau
liber profesionsiti, contine:
Sectiunea 100 Introducere si principii fundamentale
Sectiunea 110 Integritatea
Sectiunea 120 Obiectivitatea
Sectiunea 130 Competenta profesionala si prudenta
Sectiunea 140 Confidentialitatea
Sectiunea 150 Compotamentul profesional
Partea B ( sau sectiunea 200 ) Destinata exclusiv liber profesionsitilor:

 Sectiunea 200 Introducere

Sectiunea 210 Numirea profesionsitului contabil
Sectiunea 220 Conflicte de interese
Sectiunea 230 Opinii suplimentare
Sectiunea 240 Onorarii si alte tipuri de remunerare
Sectiunea 250 Marketingul serviciilor profesionale
Sectiunea 260 Cadouri si ospitalitate
Sectiunea 270 Custodia activelor clientului
Sectiunea 280 Obiectivitate
Sectiunea 290 - Independenta in audit
Partea C (sau sectiunea 300 )- Destinata exclusiv profesionsitilor angajati
Sectiunea 300 Introducere
Sectiunea 310 Conflicte conceptual
Sectiunea 320 Intocmirea si raportarea informatiilor
Sectiunea 330 Luarea de masuri in cunostinta de cauza
Sectiunea 340 Interese financiare
Sectiunea 350 Stimulente
64. Conflicte de interese. Circumstantele de care trebuie sa se tina seama
Profesionistii contabili sunt deseori confruntati cu situatii care implica conflict de ordin
profesional; nu se poate stabili o lista completa de situatii susceptibile de a genera
conflicte de interese, insa profesionistii trebuie sa descopere factorii care dau nastere la
astfel de conflicte.
- Identificarea circumstantelor in care ar putea apare un conflict de interese:
profesionistul contabil are interese de afaceri directe cu un client sau are o participaie la
un competitor al clientului;
profesionistul contabil presteaz servicii pentru clieni ale cror interese sunt n conflict.
- Evaluarea semnificaiei circumstanei care genereaz conflictul de interese i luarea
msurilor de protecie:
notificarea clientului despre conflictul de interese ce ar putea aprea i obinerea
consimmntului acestuia de a aciona n asemenea mprejurri;
notificarea tuturor prilor interesate;
utilizarea unor echipe distincte de misiuni;
indrumarea echipei, confidenialitatea.
- Un conflict de interese se poate produce si cand publicarea unor informatii eronate
poate avantaja angajatorul sau clientul si favoriza sau dezavantaja profesionistul contabil.
- n cazul cnd un conflict de interese reprezint o ameninare la adresa unuia sau mai
multor principii fundamentale, ameninare care nu poate fi eliminat profesionistul
contabil concluzioneaz c nu este corespunztor s accepte misiunea.
65. Activitati incompatibile cu exercitarea profesiei libere
Liber-profesionistul contabil nu trebuie sa exercite in paralel activitati care afecteaza sau
sunt susceptibile de a afecta integritatea, obiectivitatea, independenta, buna reputatie a

profesiei, care sunt incompatibile cu exercitarea profesiei liberale. In unele situatii, liberprofesionistul contabil poate primi spre conservare si utilizare, potrivit legii, fonduri ale
clientilor, el trebuind:
-sa pastreze aceste fonduri, separat de fondurile sale;
-sa le utilizeze conform destinatiilor stabilite;
-sa aiba posibilitatea sa justifice existenta si utilizarea fondurilor respective.
66. Relatiile cu ceilalti membri CECCAR
A) Acceptarea de noi misiuni
Serviciile sau sfaturile unui liber-profesionist contabil care poseda competente particulare
pot fi solicitate:
a)de catre client:
-dupa discutii si consultari prealabile cu profesionistul contabil in functie (existent)
-la cererea sau recomandarea expresa a profesionistului contabil in functie ( existent)
-fara consultarea profesionistului contabil in functi
b)de catre profesionistul contabil in functie (existent) , sub rezerva respectarii stricte a
secretului profesional. Uneori clientul cere la contactarea unui liber-profesionist
contabil- sa nu fie informat profesionistul contabil in functie (existent); in astfel de
cazuri, profesionistul contabil trebuie sa decida daca motivele clientului sunt acceptabile.
-B) inlocuirea cu un alt liber profesionist contabil
O entitate are dreptul de a-si alege consilierii si de a-i inlocui cand doreste. Daca este
importanta apararea intereselor legitime ale entitatii, este la fel de important ca un liberprofesionist contabil sa poata decide, daca exista motive profesionale care sa o justifice,
neacceptarea misiunii: aceasta presupune o comunicare directa cu profesionistul contabil
in functie. In absenta unei cereri specifice, profesionistul contabil in functie nu trebuie sa
furnizeze spontan informatii despre afacerile clientului sau.
Un profesionist in functie poate discuta despre afacerile clientului sau cu un profesionist
contactat:
- daca clientul a autorizat acest lucru;
- daca norme legale sau reguli de etica referitoare la aceasta divulgare permit acest lucru.
Comunicarea intre cei doi profesionisti contabili are scopul:
- de a impiedica un liber-profesionist contabil sa accepte nominalizarea sa daca nu toate
elementele pertinente sunt cunoscute;
- de a proteja actionarii minoritari care nu sunt de regula informati de imprejurarile
inlocuirii profesionistului contabil in functie;
- de a apara interesele profesionistului contabil in functie atunci cand propunerea de
inlocuire se datoreaza caracterului sau scrupulos de a actiona ca profesionist independent.
Inainte de a accepta o nominalizare pentru a presta servicii profesionale care pana atunci
au fost prestate de catre un alt liber-profesionist contabil, profesionistul contabil trebuie:
- sa stabileasca daca clientul potential a informat profesionistul in functie de intentia sa de
a-l inlocui si l-a autorizat, inscris, sa discute liber si fara limite despre afacerile sale cu
noul profesionist contabil;

-s a solicite autorizarea de comunicare cu profesionistul contabil in functie. Daca aceasta

autorizare este refuzata, profesionistul contabil trebuie, in absenta altor mijloace
alternative de a obtine asigurarile necesare, sa refuze nominalizarea sa. Daca autirizarea
este data, trebuie sa-i ceara profesionistului in functie:
- sa ii furnizeze toate informatiile care i-ar interzice sa accepte misiunea;
- sa ii furnizeze toate informatiile necesare care sa ii permita sa ia o decizie.
Profesionistul in functie, la primirea autorizatiei din partea clientului, trebuie:
- sa raspunda (in scris) aratand daca exista motive profesionale care i-ar interzice
profesionistului sa accepte nominalizarea sa;
- sa se asigure ca clientul a autorizat divulgarea informatiilor profesionistului desemnat;
- sa comunice orice informatie de care are nevoie profesionistul desemnat, pentru ca
acesta sa poata sa decida daca accepta sau nu misiunea, si sa abordeze liber cu
profesionistul desemnat toate problemele importante privind nominalizarea sa.
67. Relatiile profesionistilor contabili cu clientii
Relatiile membrilor Corpului cu clientii se stabilesc prin contract scris de prestari de
servicii, semnat de ambele parti. In afara onorariilor pentru lucrarile executate, orice alta
relatie financiara cu un client, ca : participatii la capital, dare/luare de imprumut de
bunuri, servicii sau bani etc., este susceptibila de a afecta obiectivitatea si de a determina
tertii sa considere ca obiectivitatea este compromisa. In realizarea lucrarilor lor, membrii
Corpului trebuie sa se rezume numai la acordarea de avize de consultanta profesionala si
sa nu impieteze activitatea de administrare, care este un atribut exclusiv al clientului. O
atentie aparte se acorda relatiilor personale, familiale sau ale colaboratorilor lor cu
clientii, asigurandu-se ca aceste relatii nu aduc atingere independentei lor. Stabilirea sau
intretinerea relatiilor profesionale cu clientii poate antrena raspunderea pentru un
prejudiuciu financiar sau moral pentru membrii Corpului. Se impune o selectare a
clientilor si aprecierea situatiei membrilor Corpului in raport cu respectarea principiilor
independentei si competentei. Orice nou client si orice noua lucrare solicitata de vechii
clienti trebuie sa faca obiectul acceptarii si incheierii contractului dupa:
a)evaluarea riscului;
b)o evaluare, respectiv o verificare privind respectarea principiului independentei
profesiei;
c)o apreciere a eficientei executarii lucrarilor, in raport cu componenta si cu mijloacele
societatii.
Decizia finala apartine expertului sau contabilului autorizat. Periodic se evalueaza, se
apreciaza eventualele schimbari aparute in situatia clientilor sau cabinetului/societatilor
lor si daca acestea genereaza noi riscuri. Profesionistii pot exprima in scris clientilor
recomandari sau rezerve. In cazul contestarii lor, scrise, acestea vor putea constitui probe
exoneratoare de responsabilitate a profesionistilor contabili. In situatia imposibilitatii
executarii lucrarilor solicitate din cauza clientului, contractul se reziliaza.

68. Competenta profesionala si responsabilitatea cand se utilizeaza lucrarile unui alt

expert
Daca un profesionist contabil nu poseda competentele necesare intr-un domeniu specific
in cadrul misiunii sale, acesta poate solicita sfaturi tehnice de la specialisti (alti
profesionisti contabili, avocati, ingineri, geologi sau alti experti). In acest caz, desi
profesionistul contabil se sprijina pe competentele tehnice ale specialistului consultat,
acesta din urma nu cunoaste in mod necesar regulile de etica ale profesiunii. Intrucat
profesionistului contabil ii revine, in intregime, responsabilitatea pentru serviciul prestat,
el trebuie sa se asigure ca regulile de etica au fost respectate de catre expertul consultat.
El trebuie sa se asigure ca expertul consultat este la curent cu regulile de etica, mai ales
cu principiile fundamentale ale profesiei; aceste principii se aplica la orice misiune la
care participa acesti experti. Aceasta asigurare se poate obtine:
- fie cerand expertilor respectivi sa citeasca regulile de etica;
- fie cerand expertilor o confirmare scrisa asupra bunei intelegeri a regulilor de etica ;
-fie dand sfaturi daca apar conflicte potentiale. Cand profesionistul contabil nu are
asigurarea ca regulile de etica sunt cunoscute si respectate, el trebuie sa refuse
incredintarea misiunii sau sa o intrerupa ( daca a inceput).
Deci: liber-profesionistul contabil daca are competenta adecvata lucrarii accepta lucrarea.
Daca nu are competenta nu accepta lucrarea sau accepta lucrarea dar angajeaza
(subcontracteaza) un expert ( specialist) care trebuie sa cunoasca regurile de etica.
69. Criterii de stabilire a onorariilor
Onorariile facturate trebuie sa reflecte in mod fidel valoarea serviciilor prestate, tinand
seama de urmatoarele elemente:
- competenta si cunostintele obtinute pentru tipul de serviciu prestat;
- nivelul de instruire si experienta persoanei care participa la lucrare;
- timpul afectat de fiecare persoana efectuarii lucrarii;
- gradul de responsabilitate al misiunii respective. Onorariile se calculeaza in functie de
tarifele orare sau zilnice in vigoare, pentru fiecare participant la misiune, la nivelul
fiecarei firme, fiecarui profesionist. Un profesionist contabil nu trebuie sa propuna
servicii profesionale pentru onorarii subestimate. Cand se propune un onorariu unui
client, profesionistul contabil trebuie sa se asigure ca nu este sacrificata calitatea si ca se
respecta normele organismului profesional cu privire la calitate. Cheltuielile si diversele
rambursari, deplasari, de exemplu, se inregistreaza distinct. Perceperea sau plata de
comisioane de catre un profesionist contabil ca liber profesionist, este strict interzisa.
70. Plata lucrarilor, modul de stabilire a onorariilor
Pentru orice lucrare, profesionistul contabil pretinde numai onorariile stabilite prin
contract sau de catre organul judiciar. Onorariile nu pot fi platite sub forma de avantaje in
natura, participatii sau comisioane. Nu trebuie acceptata nici o plata care nu reprezinta
contravaloarea unei prestatii sau care este facuta pentru a acoperi anumite atitudini
abusive ale clientului sau incalcari ale legislatiei. Contractele se incheie inaintea inceperii

lucrarilor ( pe parcurs, acte aditionale). Nu se pot incheia contracte globale. Nu se pot

incheia contracte pentru activitati incompatibile.
In caz de litigiu referitor la onorariu, arbitrajul il constituie presedintele filialei
(procedura dreptului comun).
71. Onorariile si independenta; Acceptarea de bunuri si servicii
Cand onorariile primite de la un client, sau de la un grup de care apartine acest client,
reprezinta o parte importanta din onorariile brute totale ale profesionistului contabil
liberal sau ale cabinetului in ansamblu, dependenta fata de acest client sau grup trebuie
examinate cu atentie, caci independenta poate fi pusa in pericol. Organismele membre ale
IFAC stabilesc reguli sI furnizeaza instructiuni membrilor lor referitoare la acest subiect.
Serviciile profesionale nu trebuie sa fie propuse sau efectuate unui client pe baza de
acorduri sau contracte conform carora facturarea onorariilor este conditionata de
importanta problemelor descoperite sau de rezultatele acestor servicii. Facturarea
onorariilor conditionata de rezultat este interzisa.
Acceptarea de bunuri si servicii de la un client, precum si acceptarea unei ospitalitati
excesive pot constitui o amenintare a independentei. Se interzice primirea de bunuri si
servicii de catre profesionistii contabili, de catre sotiile lor sau de catre copiii aflati in
intretinere.

72. Calitatea lucrarilor si autocontrolul

Calitatea este un atribut important al activitatii profesionistului contabil. Autocontrolul
calitatii lucrarilor inseamna aplicarea de catre profesionist sau de catre cabinet a
principiilor si procedurilor in scopul stabilirii unui grad rezonabil de certitudine ca
lucrarile s-au efectuat conform principiilor de baza care guverneaza lucrarile
respective. Principiile de calitate constituie obiective si scopuri, iar procedurile
autocontrolului se definesc ca masuri de luat pentru a satisface principiile adoptate care
pun in aplicare proceduri privind:
-calitatile personale ( cabinet sau societate);
- aptitudinile si competenta ;
- repartitia lucrarilor ;
- instructiunile si supervizarea.
Controlul de calitate asupra lucrarilor realizate de expertul contabil sau de contabilul
autorizat care isi desfasoara activitatea individual se poate organiza si exercita numai de
catre CECCAR, potrivit Normelor emise de acesta si aprobate de Conferinta Nationala.
73. Pastrarea arhivelor clientului
Pastrarea documentelor contabile este un atribut exclusiv al clientului. Modalitatea de
predare-primire a documentelor in vederea contabilizarii se stabileste prin contract si
anexe la contract, fiind obligatorie:
-normalizarea documentelor;
-stabilirea termenelor.

Cand clientul nu respecta termenele, se va proceda la punerea acestuia in intarziere,

documentul respectiv fiind pastrat la dosarul clientului.Daca un client a disparut, se va
verifica la Registrul Comertului daca a fost radiat, iar profesionistul este obligat sa
pastreze documentul pe durata de conservare prevazute de lege.
74. Comportamentul profesionistului contabil in activitatea de consilier fiscal
Contabilul profesionist care presteaza servicii profesionale in domeniul fiscalitatii este
indreptatit sa se situeze in cea mai buna pozitie in favoarea unui client sau a unui patron,
cu conditia ca prestatia sa fie efectuata cu competenta. Integritatea si obiectivitatea nu
trebuie diminuate, iar opinia contabilului profesionist trebuie sa fie conform legii. Dubiile
pot fi rezolvate in favoarea clientului daca exista suport rezonabil pentru pozitia
respectiva.Profesionistul contabil:
a) nu trebuie sa dea asigurarea ca declaratia fiscala si sfatul in materie fiscala sunt dincolo
de orice indoiala.
b) sa se asigure ca cei pe care ii consiliaza sunt constienti de limitele legale de sfaturile si
consultanta fiscala, si nu interpreteaza gresit exprimarea opiniei drept o afirmare a unui
fapt.
c) in declaratia fiscala intocmita de contabilul profesionist, responsabilitatea pentru
continut revine in primul rand clientului. Consultanta, opiniile trebuie inregistrate sub
forma unei scrisori, a unui memorandum.
d) nu trebuie sa fie asociat cu nici o declaratie sau cu nici un comentariu despre care sa se
creada ca, este un fals, sau ca ascunde informatii.
75. Publicitate si promovarea in profesia contabila
Publicitatea in practica contabila se face in limitele stricte prevazute de Codul etic si fara
a fi afectate interesele celorlalti membri ai CECCAR. Ea trebuie sa indeplineasca mai
multe atribute:
- informarea obiectiva a publicului;
- decenta;
- increderea;
- bunul-gust.
Actiunea de promovare trebuie a indeplinii conditii ca:
- sa aiba ca obiect aducerea la cunostinta publicului sau a acelor sectoare ale publicului
care sunt interesate a faptelor int-un mod care sa nu fie fals, sa nu induca in eroare si sa
nu produca deceptii;
- sa fie de bun-simt;
- sa fie demna din punct de vedere profesional;
- sa evite repetarea frecventa, ostentativa a numelui contabilului profesionist independent;
- sa evite promovarea personala excesiva.
76. Coninutul responsabilitii (raspunderii) profesionale
Responsabilitatea profesional a experilor contabili i contabililor autorizai cuprinde:

-rspunderea disciplinar;
-rspunderea contravenional sau administrativ;
-rspunderea civil;
-rspunderea penal;
Reglementrile cu privire la rspunderea disciplinar, administrativ, civil i penal,
dup caz, se aplic tuturor experilor contabili i contabililor autorizai nscrii n Tabloul
Corpului. Limitele rspunderii civile se stabilesc prin contractele de prestri de servicii n
funcie de uzanele interne i internaionale ale profesiei contabile.
Raspunderea disciplinara vizeaza dreptul de a exercita profesia de expert contabil sau de
contabil autorizat pe o perioad de timp de la 3 luni la 1 an, sau interzicerea dreptului de
a exercita profesia de expert contabil sau decontabil autorizat, dupa caz.
77. Fapte care se sancioneaz cu suspendarea i interdicia dreptului de exercitare
a profesiei
Fapta:Neplata cotizaiei profesioanale sau/i a celorlalte obligaii bneti la termenele
stabilite de Regulament, n cursul unui an calendaristic.
Sanctiunea: Suspendarea dreptului de exercitare a profesiei pn la plata efectiv, dar nu
mai puin de trei luni i nici mai mult de un an.
Fapta:Condamnarea definitiv pentru svrirea unei fapte penale care, potrivit legii,
interzice dreptul de gestiune i de administrare a societilor comerciale.
Sactiunea:Interdicia dreptului de exercitare a profesiei
Fapta:nclcarea, cu intenie, prin aciune sau omisiune, a normelor de lucru privind
exercitarea profesiei , dac fapta a avut ca urmare producerea unui prejudiciu moral sau
material.
Sactiunea:Interdicia dreptului de exercitare a profesiei
Fapta:Practicarea profesiei de expert contabil sau contabil autorizat fr viza anual
pentru exercitarea profesiei.
Sactiunea: Interdicia dreptului de exercitare a profesiei
78. Radierea unui membru din Tabloul Corpului
Radierea unui membru din Tabloul Corpului se face pentru urmatoarele motive:
a fost condamnat pentru o infraciune care, potrivit legislaiei n vigoare, interzice
dreptul de administrare i gestiune a societilor comerciale;
nedepunerea la bugetul statului a impozitului asupra onorariilor ncasate de la persoanele
fizice;
neplata cotizaiei profesionale pe o perioad de un an;
nerespectarea reglementrilor cu privire la incompatibilitate;
a fost sancionat cu interzicerea dreptului de exercitare a profesiei cu suspendarea acestui
drept pe o perioad de un an.
79. Asigurarea civil
Istoric:
-asigurare obligatorie: societati de asigurare si Casa CECCAR

- deducerea din cotizatia de membru, a cuantumului politei

-neobligativitatea asigurarii la acordarea licentei (vizei) anuale de lucru - astazi
-asigurarea suplimentara, ca membru ANEVAR.
Asigurarea este o form de garantare a rspunderii civile a experilor contabil i
contabililor autorizai pentru serviciie profesionale prestate clienilor. Este o form de
asigurare a riscului profesional.
Asigurarea civil este obligatorie att n cazul cnd activitatea profesional se desfoar
n mod individual ct i n situaia cnd aceasta se realizeaz prin societi de
profil.Conform OG nr.65/1994 privind organizarea activitii de expertiz contabil i a
contabililor autorizai Experii contabili i contabilii autorizai garanteaz rspunderea
civil privind activitatea desfurat, prin subscrierea unei polie de asigurri sau prin
vrsarea unei contribuii la fondul de garanii.
Categoriile de riscuri care pot fi asigurate:
-responsabilitatea civil fa de client
-reconstituirea arhivelor (cauzate de calamiti, furt, virui, etc.)
-incendiu
-pierderi din exploatare (clieni inceri, rotaia personalului, etc.)
Obiectul asigurrii acoper rspunderea civil contractual ce revine asiguratului ca
urmare a faptelor i/sau actelor de eroare sau omisiune datorate culpei n desfurarea
activitii profesionale n baza unui contract scris de prestri servicii, legal ncheiat
semnat de ambele pri.
Asigurarea nu acoper rspunderea civil extracontractual ce-i poate reveni asiguratului
n legtur cu pagubele cauzate terilor datorate faptelor proprii.
80. Rspunderea administrativ
Rspunderea administrativ sau contravenional intervine n cazul abaterilor de la
reglementrile i procedurile judiciare, fiscale, contabile i alte acte normative emise de
autoritile administraiei publice.
Reglementri
Codul de procedur civil
Codul de procedur penal
Codul de procedur fiscal
Legea contabilitii nr. 82/1991
Fapte sancionabile administrative:
inlocuirea expertului contabil de ctre instan (Codul de procedur civil), n cazul n
care acesta nu se nfieaz.
aducerea n instan a expertului contabil, cu mandat (Codul de procedur civil), n caz
de pricini urgente sau pentru a da lmuriri atunci cnd i se cere.
Amenzi judiciare
Dac legea nu prevede altfel, instana va sanciona urmtoarele fapte svrite n legtur
cu procesul:
- refuzul expertului de a primi lucrarea sau nedepunerea lucrrii n termenul fixat, ori
refuzul de a da lmuririle cerute;
-neluarea de ctre conductorul unitii n cadrul creia urmeaz a se efectua o expertiz,
a msurilor necesare pentru efectuarea acesteia sau pentru efectuarea la timp a expertizei;

- neprezentarea unui nscris sau a unui bun, de ctre cel care l deine, la termenul fixat n
acest scop de instan;
- lipsa nejustificat a expertului de la procesul penal, atunci cnd este citat;
- tergiversarea de ctre expert a ndeplinirii nsrcinrilor primite, respectiv a efecturii i
depunerii raportului de expertiz contabil judiciar.
81. Rspunderea Penal
Sunt supuse dreptului penal infractiunile:
-comerciale sau de afaceri
-de fals intelectual
- bancruta frauduloas-fiscale
-de serviciu
-de splare a banilor
82. Cotizatii profesionale
Orice membru al Corpului are obligatia sa plateasca taxele de inscriere si cotizatiile
convenite pentru anul respectiv. Cotizatiile difera in functie de pregatirea profesionala si
de statut . Acestea in prezent sunt diferentiate pe categorii profesionale si in functie de
statut. Cotizatiile se impart in fixe si variabile. Cotizatiile fixe se platesc la inceputul
anului odata cu termenul de exercitare a profesiei pentru anul in curs iar cele variabile se
platesc pana la 31 august pentru sem I a anului in curs si pana la 31 ian a anului urmator
pentru sem II anului in curs. Cotizatiile profesionale au urmatoarele forme: taxe de
examen, taxe inscriere in tabloul corpului, cotizatii fixe, cotizatii variabile, cotizatii
anuale de pregatire pentru stagiari, cotizatii privind pregatirea profesionala continua,
cotizatii ca membru inactiv.
83. Etica pentru profesiontii contabili angajai
Profesionistul contabil angajat poate fi salariat, partener, director administrativ, sau ntro alt funcie n cadrul entitii economice sau sociale.
Ameninri la adresa respectrii principiilor fundamentale:
-Interes propriu (interese financiare, mprumuturi sau garanii; convenii de compensare
prin stimulente; utilizarea inadecvat a activelor firmei).
-Autoexaminarea sau autocontrolul:-Intocmirea unor documente care fac obiectul
examinarii i justificrii (aprobrii) de ctre acelai profesionist contabil(exemplu, acord
viza de control financiar preventiv pentru operaiuni n documente pe care tot el le
aprob).
-Familiaritate (incheierea unui contract de prestri de consultan financiar contabil cu
un profesionist contabil membru apropiat al familiei).
-Indimidare (ameninarea cu concedierea sau schimbarea din funcie dac profesionsitul
contabil nu este de acord cu aplicarea unui principiu contabil la prezentarea situaiei
financiare a firmei.)
Msuri de protecie:
aplicarea standardelor profesionale;

respectarea reglementrilor;
implementarea sistemului de control intern, control financiar preventiv;
monitorizarea performanei angajailor;
aplicarea de politici i proceduri proprii angajailor.

n situaia n care profesionistul contabil consider c se vor continua aciuni neetice:

apelarea la consiliere juridic, sau
in cazuri extreme demisionare din cadrul entitii angajatoare.
84. Conditii pentru a deveni auditor de calitate in cadrul CECCAR
Pentru a fi auditor un membru al Corpului trebuie s ndeplineasc urmtoarele condiii:
-s depun o opiune n acest scop
-s aib o vechime de cel puin 5 ani i s fie nscris n Tabloul Corpului
-s nu fi fost sancionat disciplinar
-s depun un angajamet de a consacra anual , pentru monitorizarea activitii
profesionale , un minimum de 40 de ore-s urmeze, n prealabil , un stagiu de formare ,
dup care s susin un test organizat de Corp , privind nivelul cunotinelor profesionale.
85. Controlul de calitate asupra serviciilor profesionale efectuate de membrii
Corpului
Auditul de calitate desemneaz un ansamblu de msuri luate de CECCAR viznd
analiza modalitilor de organizare i funcionare a unui cabinet i aprecierea modului de
aplicare n cadrul acestuia a normelor profesionale emise de Corp. Auditul de calitate n
domeniul serviciilor contabile rspunde urmtoarelor obiective:
-oferirea ctre public a unei bune percepii despre calitatea serviciilor prestate
-armonizarea comportamentelor profesionale ale membrilor
-contribuirea la buna organizare a cabinetelor i la perfecionarea metodelor de lucru
-aprecierea modului de aplicare a regulilor i normelor profesionale
-dezvoltarea solidaritii n rndul profesiei, prin favorizarea contactelor ntre colegi,
apropierea i respectul profesionitilor fa de organismele Corpului.
86. Cine poate efectua expertiza contabila?
Expertizele contabile pot fi efectuate numai de ctre persoanele care au dobndit calitatea
de expert contabil n condiiile legii ,fiind nscrise , cu viza la zi , n partea activ a
Tabloului experilor contabili , actualizat anual de ctre CECCAR.
87. Cum se clasifica expertizele contabile
Expertizele contabile se clasific dup cum urmeaz:
I.Dup scopul principal n care au fost solicitate , n:
a).Expertize contabile judiciare , reglementate de : Codul de procedur civil , Codul de
procedur penal , alte legispeciale.

b).Expertize contabile extrajudiciare sunt cele efectuate n afara procedurilor

reglementate pentru rezolvarea unor cauze supuse verdictului justiiei. Sunt efectuate n
afara unui proces justiiar . Nu au calitate de mijloc de prob n justiie , ci , cel mult , de
argumente , pentru solicitarea de ctre pri a administrrii probei cu expertiza contabil
judiciar sau pentru rezolvarea unor litigii pe cale amiabil.
II. Dup natura principalului obiectiv care se refer la :
a).Expertize contabile civile dispuse sau acceptate n rezolvarea litigiilor civile
b).Expertize contabile penale dispuse sau acceptate n rezolvarea unor aspecte civile
ataate litigiilor penale
c).Expertize contabile comerciale dispuse sau acceptate n rezolvarea litigiilor comerciale
d).Expertize contabile fiscale dispuse sau acceptate n rezolvarea litigiilor fiscal
e).Alte categorii de expertize contabile judiciare dispuse de organele n drept sau
extrajudiciare solicitate dectre clieni.
88. Exceptii de la delegarea si supravegherea lucrarilor privind expertizele
contabile.
Efectuarea lucrrilor privind expertiza contabil judiciar nu poate fi delegat de ctre
experii contabili numii din oficiu sau la recomandarea prilor, asistenilor sau
colaboratorilor lor. n cazul expertizelor contabile extrajudiciare , expertul contabil poate
delega executarea unor lucrri asistenilor sau colaboratorilor si, pstrndu-i
rspunderea final asupra coninutului i concluziilor raportului de expertiz contabil
extrajudiciar.
89. Importanta documentarii si a studiului documentar.
Documentarea lucrrilor privind expertiza contabil are un caracter particular i se
limiteaz strict la ce este necesar , pentru a rspunde la obiectivele (ntrebrile , punctele)
fixate expertului de ctre organul n drept s dispun expertiza contabil judiciar , prin
ncheierea de edin (n dosarele civile) sau Ordonan a organului de urmrire i
cercetare penal (n dosarele penale) , sau prin obiectivele contractului privind expertiza
extrajudiciar. Studierea materialului documentar adecvat , constituie premisa icondiia
necesar ntocmirii unui raport de expertiz contabil temeinic fundamentat , bazat pe
documente justificative i evidenieri contabile i nu prezumii , declaraii ale prilor
i/sau ale martorilor.
90. Continutul materialului documentar in cazul expertizelor judiciare
Orientativ, materialul documentar pe care trebuie s-l studieze expertul contabil , n cazul
expertizelor judiciare , se compune din:
a).Dosarul cauzei , n care s-a dispus o expertiz judiciara
b).Documentele justificative i registrele contabile aflate n pstrarea prilor implicate n
procesul justiiar sau n arhivele terelor persoane, care au vreo legtur cu obiectivele
expertizate.
c).Procesele verbale ntocmite de organele de control abilitate, aflate att n posesia
acestora ct i n posesia persoanelor juridice i/sau fizice controlate, care au vreo

legtur cu obiectivele expertizate. Particularizat, n cazul expertizelor contabile dispuse

n dosarele penale , expertul contabil are dreptul s ia cunotin de coninutul dosarului
penal numai cu ncuviinarea organului de urmrire penal sau a instanei de judecat
crora expertul contabil este abilitat s le cear lmuriri n legtur cu faptele sau
mprejurrile cauzei.
91. Continutul dosarului expertului contabil privind documentarea expertizei
contabile
Materialul documentar examinat de expertul contabil nu poate fi ridicat de ctre expertul
contabil de la prile care l au n pstrare. Dosarul de lucru al expertului contabil, n ce
privete documentarea expertizelor contabile, trebuie s cuprind, dup caz:
d).ncheierea de edin (n cauze civile) , Ordonana organului de urmrire i cercetare
penal (n cauzele penale) , sau contractul privind efectuarea expertizelor contabile
extrajudiciare.
e).Raportul de expertiz contabil exemplarul expertului contabil care justific
ndeplinirea misiunii.
f).Eventualele corespondene, rspunsuri la ntrebri suplimentare sau supimente de
expertiz contabil solicitate de organele n drept, care au dispus efectuarea expertizei
contabile.
g).Eventualele note personale ale expertului contabil redactate n timpul efecturii
expertizei contabile, necesare fie redactrii raportului de expertiz contabil, fie urmririi
bugetului de timp i decontrii lucrrilor de expertiz contabil cu beneficiarii acestora.
92. Continutul contractului privind expertiza contabila
Un Contract pentru executarea de expertise contabile extrajudiciare trebuie s cuprind
urmtoarele clause minimale:
a).Obiectul contractului: care const n obiectivele (ntrebrile) la care expertul contabil
trebuie s formuleze concluzii(rspunsuri).
b).Materialul documentar: minimal de care BENEFICIARUL trebuie s-l pun la
dispoziia PRESTATORULUI.
c).Locul i data depunerii Raportului de expertiz contabil extrajudiciar , ntocmit n
conformitate cu normele profesionale specifice misiunilor privind expertizele contabile
d).Onorariul expertului contabil stabilit n conformitate cu Tariful professional aprobat
conform Hotrrii Conferinei Naionale a CECCAR nr.01/49, Sibiu, 31 martie 2001,
revizut.
e).Clauza de confidenialitate care are menirea de a ntri i prin contact prestigiul
profesiei contabile liberale, prin comportamentul etico-profesional al membrilor si.
93. Conditiile cerute pentru ocuparea postului de expert verificator
Autoreglementarea, dar si principiile de monitorizare si supraveghere reclama ca lucrarile
de expertizare sa fie verificate.
Condiiile ce trebuiesc ndeplinite pentru ocuparea postului de expert verificator sunt:

a). s fie expert contabil activ ; s aib o practic n expertize contabile de minim 5 ani de
zile;
b). s fie cu plata cotizaiei la zi;
c). s beneficieze de pregtire profesional desvrit;
d). s beneficieze de capacitate de munc sporit i s se poat adapta condiiilor de stres;
e). s se bucure de o moralitate ireproabil;
f). s fac dovada , prin cel puin dou recomandri , c a beneficiat de un comportament
personal i professionali reproabil de la nscrierea n Corp pn n present i rspunde
cerinelor din punct de vedere al independenei , al conflictului de interese i a celorlalte
aspecte etice i deontologice;
g).cunoate i aplic n lucrrile profesionale prevederile Codului etic naional al
profesionitilor contabili din Romnia i Normele profesionale emise de CECCAR;
h).a efectuat pn la solicitarea angajrii ca expert contabil verificator cel puin 20 de
expertize contabile judiciare.
94. Atributii ale expertului verificator
Experii contabili verificatori au urmtoarele atribuii:
a). verificarea lucrrilor de expertiz contabil judiciar nainte de depunerea acestora la
organele care le-au solicitat;
b). ntocmirea referatelor de verificare tehnic-profesional asupra lucrrilor de expertiz
contabil aflate pe rol la comisiile de disciplin ale filialelor, la cererea acestor comisii;
c).elaborarea documentelor de eviden a activitilor desfurate i raportarea.
95. Coninutul referatului ntocmit de expertul contabil verificator
Coninutul referatului ntocmit de expertul contabil verificator este: - data primiriiExperi contabili nume i prenume i calitatea- Observaii cu privire la:
a).Concordana dintre obiective , constatri i concluzii
b).Respectarea Normei profesionale nr.35/2001
c).Respectarea Codului etic naional al profesionitilor contabili
d).Alte observaii- Semneaz expert verificator i tampila.
96. Finalitatea expertizelor contabile
Caracteristica esenial a expertizelor contabile judiciare i extrajudiciare este c acestea
au un scop definit n momentul solicitrii i acceptrii lor de ctre experi. Acest scop
definit se concretizeaz n obiectivele, respectiv ntrebrile la care trebuie s rspund
expertul contabil. Tot de finalitatea sau scopul expertizelor contabile judiciare i
extrajudiciare ine i utilizarea acestora doar n contextul ncare au fost solicitate. ntruct
expertul contabil i exprim fundamentat rspunsul la fiecare obiectiv (ntrebare) stabilit
naintea efecturii expertizei contabile, aceste rspunsuri nu pot fi extrapolate
(generalizate) nici n timp i nici n spaiu. O consecin a faptului c rspunsurile
formulate de expertul contabil n expertizele contabile judiciare i extrajudiciare nu
costituie opinii ci doar lmuriri, consultane de specialitate, expertizele contabile nu au ca

finalitate (scop) publicitatea lor. Ele sunt cel mult transparente n folosul celor care
justific un interes material i/sau moral n consultarea i utilizarea lor.
97. Calitatile esentiale ce confera autoritate stiintifica-profesionala lucrarilor
expertizei contabile
Experizele contabile judiciare i extrajudiciare sunt lucrri cu caracter tiinific. Prin
urmare, calitatea lor este prezumat.Totui , argumentarea tiinific are calitatea ei.
Aprecierea argumentrii tiinifice a expertizelor contabile se realizeaz pedou paliere.
1. Palierul individual , concret al fiecrei expertize contabile n parte.
Pe acest palier , aprecierea calitii expertizelor se face de ctre solicitant care , de regul,
judec calitatea expertizelor contabile n funcie de utilitatea acesteia n atingerea
scopurilor pentru care a fost solicitat.
2. Palierul de ansamblu al lucrrilor efectuate de profesionistul contabil.
Pe acest palier se organizeaz i se deruleaz controlul de calitate n cadrul profesiei
contabile axat pe aprecierea modului de aplicare a normelor profesionale.
98. Comunicarea coninutului i a concluziilor expertizelor contabile
Apreciem c tot de secret i confidenialitate n expertiza contabil ine i modul de
comunicare a coninutului i a concluziilor expertizelor contabile i anume:
n cazul expertizelor contabile judiciare , att experii contabili numii din oficiu , ct i la
recomandarea prilor sunt obligai s depun raportul de expertiz contabil la organul
judiciar care a dispus expertiza contabil , unde toi cei interesai ,inclusiv prile
implicate n proces , pot s-l consulte.
Expertul este dator s-i depun lucrarea cu cel puin 5 zile nainte de termenul stability
pentru judecat.
Pe cale implicit rezult c expertiza contabil trebuie depus la instana de judecat care
a dispus-o, respectiv la dosarul cauzei. Prin aceast procedur se evit comunicarea
(informarea) preferenial a coninutului i concluziilor expertizelor contabile judiciare
ctre unii utilizatori ai acestora.
In cazul expertizelor contabile extrajudiciare locul i data depunerii lucrrii trebuie s
rezulte din contractul ncheiat ntre solicitant i expert. Dac locul depunerii expertizei
contabile extrajudiciare nu rezult cu claritate din contract, aceasta trebuie s fie
registratura general (sediul solicitantului). Nerespectarea procedurilor de comunicare a
coninutului i a concluziilor expertizelor contabile constituie o nclcare a obligaiilor
expertului contabil privind secretul i confidenialitatea n expertiza contabil i poate
atrage rspunderea disciplinar, civil i/sau penal a expertului contabil , dup caz.
99. Numirea expertilor contabili in dosarele civile, penale si expertizele
extrajudiciare
A) Codul de procedur civil prevede c :
Experii se vor numi de ctre instan, dac prile nu se nvoiesc asupra numirii lor.
ncheierea de numire va statornici i plata experilor.

De regul, prile nu se nvoiesc cu privire la numirea experilor contabili , instanele

civile procedeaz la numirea experilor contabili recomandai de acestea. Indiferent dac
prile din procesele civile cad sau nu la nvoial asupra numelui expertului , numirea
acestuia se face prin ncheiere de edin.
B) Codul de procedur penal statuteaza ca, expertul contabil este numit de ctre organul
de urmrire penal sau dectre instana de judecat , fiecare dintre pri avnd dreptul s
cear ca un expert contabil recomandat de ea s participe la efectuarea expertizei
contabile. n dosarele penale, prezena expertului contabil, cu ocazia numirii sale, este
obligatorie.
C) Numirea experilor contabili pentru efectuarea expertizelor contabile extrajudiciare se
face prin contract, ncheiat ntre solicitant i expertul contabil sau cabinetul de expertiz
contabil contactat. Fiind act bilateral , acest contract trebuie s cuprind un dispozitiv n
care s fie indentificabile prile contractante, respectiv, expertul contabil sau cabinetul
de expertiz contabil pe de o parte , i solicitantul expertizei contabile extrajudiciare , pe
de alt parte.
100. Clauzele minimale ale contractului pentru executarea de expertize contabile
extrajudiciare
Contractul trebuie s cuprind urmtoarele clauze minimale:
a) Obiectivele (ntrebrile) la care trebuie s se formuleze concluzii (rspunsuri)
profesionale;
b) Termenul (data) i locul depunerii raportului de expertiz contabil extrajudiciar;
c) Onorariul expertului contabil sau cabinetului de expertiz contabil , calculat pe baza
Tarifului profesional.
Toate aceste clauze contractuale trebuie s fie rezultatul negocierilor directe dintre prile
contractante. Lipsa oricreia din aceste clauze contractuale minimale poate constitui
motiv de nulitate relativ sau de reziliere a contractului de ctre oricaredintre pri.
101. Colaborarea organismului profesional cu Guvernul
O colaborare eficient cu administraia i alte pri interesate poate duce la dezvoltarea
unui organism profesional care respect necesitile administraiei, ale profesiei i ale
interesului public n general. Organismele profesionale au responsabilitatea de a ramane
implicate in zone care afecteaza profesia. Organismul profesional trebuie sa adica o
contributie la efortul altor parti in elaborarea standardelor si legislatiei care vor avea
impact asupra profesiei. Pentru ca profesia sa se dezvolte si sa obtina o recunoastere
publica, trebuie sa existe un cadru legal si de reglementare corespunzaror care sa
guverneze profesia. Acest cadru trebuie sa respecte filozifiile guvernamentale de baza.
De asemenea, trebuie luate toate masurile pentru evitarea impunerii de obligatii de
reglementare excesiva asupra contabililor sau pentru evitarea limitarilor care nu sunt
necesare sau care sunt inadecvate ale autoritatii organismului profesional de contabilitate.
Pentru realizarea diverselor obiective ale membrilor profesiei, individual i ca grup,
organismul profesional de contabilitate trebuie s poat aciona n mod eficient n calitate
de purttor de cuvnt al profesiei cu privire la aspectele contabile, fiscale i financiare n
faa administraiei, publicului, precum i n faa altor grupuri interesate. Un organism

profesional de contabilitate castiga respectul publicului atunci cand isi demonstreaza

angajamentul de mentinere si imbunatatire a calitatii serviciilor furnizate de membri sai si
cand declaratiile si pozitia publica sunt percepute ca fiind de interes public. Un organism
profesional de contabilitate nu trebuie doar s fac ceea ce se cuvine, ci trebuie s aib un
plan oficial care:
S promoveze cunotinele, abilitile i competena membrilor;
S fac declaraii publice cu privire la politica public, cu implicaiile contabile,
de audit sau fiscale;
S fac dovada unor procese transparente pentru acordarea calitii de membru,
calificri i regulamente.
102. Finantarea unui organism profesional
Finantarea organismului se realizeaza din surse externe si/sau din surse interne.Astfel
finantrea interna se realizeaza prin fondurile colectate de la membri prin dou modaliti:
- Sub form de cotizaii, cu plat pentru drepturile i privilegiile n calitate de membru;
- Recompens pentru serviciile primite cum ar fi cursurile, examinrile, activitile de
dezvoltare profesional i participarea la manifestrile promoionale.
Sursele externe de venit sunt:
Subvenii de la guvern (n mod limitativ i numai n cazuri izolate);
Sponsorizarea iniiativelor specifice;
Donaii;
Agenii de ajutorare din strintate;
Surse caritabile;
Spaiu publicitar; firme
103. Marketingul i promovarea profesiei
Componentele-cheie ale mediului de marketing sunt
* macromediul factori sociali, legali,economici, politici i tehnologici;
* micromediul studeni i membri, pri interesate (lideri industriali, angajatori, organe
de reglementare, instituii de nvmnt), furnizori (de pregtire) i concureni (la nivel
national i global);
* mediul intern oameni, finane, resurse i infrastructur.
Marca este un instrument puternic n comunicarea ctre studeni, stagiari i comunitatea
de afaceri a valorilor i poziiei pe pia a organizaiei. O imagine puternic de marc
ajut la identificarea organizaiei i percepia de calitate i profesionalism.
Componentele de marc uor de implementat includ:
- Un nume care transmite ceea ce face i reprezint organizaia;
- Valorile de marc aliniate la obiectivele organizaiei;
- Un logo uor de reinut care va fi folosit n toate comunicrile;
- Un design i un stil consecvent care se folosesc la coresponden, documente i referin
i website;
- Recrutarea i formarea oamenilor care se ncadreaz n valorile de marc ale
organizaiei.

Revistele i buletinele informative sunt un mediu eficient de comunicare ctre membri a

ultimelor nouti cu privire la organizaie i problemele curente care afecteaz profesia.
Internetul este un mecanism foarte important de comunicare a informaiilor i de
ncurajarea interaciunii cu clienii i prile interesate. Proiectarea unui website trebuie s
in cont att de structur, ct i de coninut pentru a asigura faptul c informaiile
relevante pot fi obinute de ctre toi potenialii clieni i toate prile
interesate.Promovarea ctre potenialii membri i studeni trebuie s fie planificat i
coordonat pentru a furniza un exerciiu de recrutare de succes i pentru formarea
durabil a studenilor i membrilor. O campanie de promovare eficient va include o
combinaie a urmtoarelor activiti:
-saloane, congrese, seminarii i mese rotunde;
- prezentri, ntlniri biunivoce;
- Publicitate;
- Crearea de relaii cu angajatorii potenialilor membri sau studeni.
Introducerea de iniiative, cum ar fi obiective cu privire la nivelul serviciilor, analiza
gradului de satisfacie, proceduri conforme i scheme de sugestii, poate asista satisfacerea
ateptrilor clienilor, comunicarea obiectivelor de servicii pentru clieni i facilitarea
unei culture bazate pe inovaie i mbuntire. Publicitatea i oferta sunt permise
exclusiv pentru profesionitii contabili membri activi ai CECCAR Sunt interzise:
Inserrile personale fcute n pres, n publicaiile profesionale sau altele, prin
scrisori,afie, circulare, reclame, cinema, TV, radiodifuziune i, n general, toate
procedeele publicitare, atunci cnd acestea folosesc comparaii cu ali membri sau, prin
modul de prezentare i coninut, aduc prejudicii n vreun fel altor membri;
Oferta atunci cnd prin ea se atribuie remize din onorariu, comisioane, tarife, reduse sau
alte avantaje.
Anunurile sunt permise:
Anunurile n pres, cu condiia s nu contravin regulilor de etic profesional, s aib
un caracter sobru i informativ, s respecte un format corespunztor pentru fiecare
publicaie; Inserarea n presa local a unor avize informnd publicul despre o prim
deschidere de cabinet sau schimbare de adres; Inserrile n anuare, cri de telefon,
cataloage de firme etc. sunt autorizate cu condiia de a fi limitate la indicarea
informaiilor necesare utilizatorului pentru a contacta cabinetul.
104. Rolul organismului profesional pentru adoptarea standardelor.
IFAC si IASCF au colaborat in timp la dezvoltarea standardelor de audit si de
contabilitate care pot fi acceptate in mod general la nivel international. Un organism
profesional de contabilitate trebuie sa stabileasca un comitet pentru revizuirea acestor
standarde pe baza cunostintelor membrilor in ceea ce priveste mediul economic, legal si
profesional. Daca este necesar, organismul profesional de contabilitate poate emite
materiale informative suplimentare pentru reflectarea circumstantelor locale.
Este recomandat, daca acest lucru este posibil, sa se stabileasca doua grupuri de lucru sau
grupuri operative separate-unul sa analizeze standardele internationale de contabilitate,
celalat sa se ocupe de standardele de auditare. Aceasta din urma trebuie sa include
practicieni din firme mari si mici; primul grup trebuie sa contina reprezentanti din
industrie si comert, precum si alte sectoare, pentru consolidarea sustinerii standardelor.

Fiecare grup va trebui sa analizeze fiecare standard, sa il compare cu practica actuala, sa

il dezbata, sa rezolve nepotrivirile si sa decida asupra problemelor de tranzitie.
Recomandarile comitetului de a adopta un anumit standard international trebuie sa fie
aprobate de Consiliu, de preferat dupa o perioada de expunere. In cursul perioadei de
expunere se pot tine seminarii pentru formarea pedagogilor si practicienilor locali in ceea
ce priveste utilizarea standardului.
105. Rolul organismului profesional pentru elaborarea codurilor de etica.
Profesia are responsabilitatea de a proteja binele colectiv al publicului si al institutiilor
deservite de contabilii profesionisti. Acest lucru necesita adoptarea si implementarea unui
cod etic chiar si atunci cand organul legislativ al tarii are responsabilitatea de promulgare
a cerintelor de etica. Pentru realizarea acestui lucru majoritatea organismelor de
contabilitate infiinteaza un comitet pentru etica responsabil de promulgarea codului si de
stabilirea unui grup separat de monitorizare a respectarii codului si de luare a masurilor
disciplinare in caz de incalcare a codului. Codul etic IFAC al profesionistilor contabili a
fost stabilit pentru a deservi nevoile contabililor profesionisti, indiferent daca sunt
angajati in practica sau in alte sectoare economice. Acesta stabileste standardele de
conduita a contabililor profesionisti si declara principiile fundamentale pe care trebuie sa
le respecte pentru indeplinirea obiectivelor comune. Codul etic IFAC este recunoscut la
nivel international si principiile generale ale acestuia pot fi adoptate de toate tarile. Toate
organismele member IFAC trebuie sa adapteze principiile Codului etic IFAC la codul
national.
106. Rolul organismului profesional pentru asigurarea calitatii serviciilor
profesionale.
Codul etic IFAC al profesionistilor contabili se concentreaza pe responsabilitatea
profesiei de a actiona in interesul public. Profesia de contabil a facut tot posibilul pentru
a-si pastra reputatia pentru integritate, obiectivitate si competenta de-a lungul multor ani
de deservire a clientilor, angajatorilor si publicului. IFAC considera ca organismele
membre trebuie sa demonstreze ca se aplica programele adecvate pentru a oferi
asigurarea rezonabila ca toti contabilii profesionisti adera la cele mai inalte
standarde.Reglementarea profesiei contabile se realizeaza prin diverse cai cu jurisdictii
diferite. Unele jurisdictii au mecanisme externe de reglementare si altele au programe de
asigurare a calitatii implementate prin intermediul profesiei cu mecanisme publice de
supraveghere. Datoria de a adera la cerintele profesionale apartine contabilului
profesionist. Evaluarea masurii in care un contabil si-a indeplinit aceasta datorie este
realizata la nivelul organizatiei pentru care contabilul profesionist isi desfasoara
activitatea. In cazul contabililor profesionisti, in afaceri, implementarea regulamentului
de asigurare a calitatii tine de organizatia (angajatorul) care angajeaza contabilul
profesionist.
In cazul contabililor profesionisti din practica publica, implementarea regulamentului
intern de control al calitatii este responsabilitatea fiecarei firme de contabili practicieni.
Incurajarea si asistarea firmelor de contabili practicieni in mentinerea si imbunatatirea
calitatii serviciilor profesionale reprezinta o responsabilitate-cheie a organismelor

profesionale de contabilitate din fiecare tara; organismele profesionale sunt responsabile

de luarea masurilor adecvate pentru realizarea acestui obiectiv in mediul legal, social, de
afaceri si de reglementare care prevaleaza in tarile respective.
Organizatia profesionala trebuie sa ia masuri pentru asigurarea independentei auditorilor
de calitate. In orice caz, acestia trebuie sa fie independenti de persoana sau firma si de
entitatile ale caror angajamente sunt selectate pentru control.
107. Rolul organismului profesional pentru instituirea unui sistem de investigatii si
disciplinar
Dupa stabilirea unui cod etic, este necesar ca membrii sa il cunoasca si sa il respecte. In
tarile in care autorizarea este o functie guvernamentala, organismele guvernamentale sau
de reglementarea au de obicei autoritatea de a impune cele mai severe actiuni
disciplinare.
Chiar si atunci cand se practica acest lucru, un organism profesional de contabilitate
trebuie totusi sa aiba un proces disciplinar eficient pentru controlul propriilor membri si,
daca este cazul, pentru asistarea organismelor guvernamentale si de reglementare. Prin
urmare, un organism profesional de contabilitate trebuie sa analizeze felul in care trebuie
conduse investigatiile disciplinare, ce proces trebuie urmat, ce standarde de demonstrare
si dovedire sunt necesare, ce sanctiuni sunt recomandate si ce apeluri sunt premise.
Structura de baza comuna proceselor disciplinare ale multor organisme profesionale
contabile este:
o metoda de a decide, conform regulamentului intern corespunzator, prin care plangerile
inaintate organismului profesional cu privire la conduita unui membru vor fi supuse unei
investigatii disciplinare;
o curte disciplinara care investigheaza si judeca plangerile;
o curte de apel care audiaza apelurile impotriva constatarilor curtii disciplinare;
Organismul profesional de contabilitate trebuie sa pastreze un registru al deciziilor si
penalizarilor impuse pentru a asigura consecventa abordarii cazurilor. Organismele
profesionale de contabilitate trebuie sa se asigure ca au acces la consiliere juridica pentru
mentinerea unui proces disciplinar. Comportamentul inadecvat include:
-activitate infractionala;
-actiuni sau omisiuni care pot duce la pierderea reputatiei profesiei contabile;
-incalcarea standardelor profesionale;
-incalcarea cerintelor etice;
-neglijenta profesionala crasa;
-un numar de cazuri mai putin grave de neglijenta profesionala care, cumulate, pot indica
incapacitatea de a profesa;
-activitate nesatisfacatoare.
Gama de penalizari impuse, daca legea locala permite acest lucru, include:
-avertizarea;
-pierderea sau limitarea drepturilor de practica;
-amenda/plata cheltuielilor;
-pierderea titlului profesional;
-excluderea ca membru;

108. Rolul organismului profesional pentru dezvoltarea profesionala continua

Un principiu fundamental al Codului etic IFAC al profesionistilor contabili specifica
faptul ca un profesionist are sarcina permanenta de a-si pastra cunostintele si abilitatile
la nivelul necesar pentru a se asigura ca un client sau un angajator primeste servicii
profesionale competente in baza noutatilor curente din practica, legislatie si tehnica. Un
profesionist contabil trebuie sa actioneze cu diligenta si in conformitate cu standardele
tehnice si profesionale aplicabile in furnizarea serviciilor profesionale.
Dezvoltarea profesionala continua este metoda prin care contabili profesionisti isi pot
indeplini obligatiile de competenta permanenta. Dezvoltarea profesionala continua este
definita ca o activitate de invatare pentru dezvoltarea si mentinerea abilitatilor
contabililor profesionisti de a-si desfasura activitatea in mod competent in mediul lor
profesional. Promovarea dezvoltarii profesionale continue si importanta acesteia
reprezinta componente vitale ale activitatilor pe care organismul profesional de
contabilitate si le asuma pentru a-si pastra credibilitatea sa si pe cea a membrilor sai. Este
important ca organismele de contabilitate sa demonstreze membrilor valoarea dezvoltarii
profesionale continue si beneficiile acesteia pentru membrii individuali in termini de
dezvoltare a carierei, oportunitati de angajare si credibilitate.
Standardul International de Educatie pentru Contabilii Profesionisti 7,Dezvoltarea
profesionala continua: Un program de invatare de durata si dezvoltare continua a
competentei profesionale, stabileste referinta internationala de dezvoltarea profesionala
continua pentru toti contabilii profesionisti. Standardul promoveaza activitatile
dezvoltarii profesionale continue care sunt relevante pentru munca membrului individual,
care pot fi estimate si verificate. Multe organisme de contabilitate solicita membrilor sa
faca un anumit numar de ore de pregatire pe an, in timp ce altele abordeaza dezvoltarea
profesionala continua in baza competentei. Organismele profesionale de contabilitate
trebuie, de asemenea, sa stabileasca un proces prin care sa determine daca membrii se
ocupa de dezvoltarea profesionala continua.