Comunicarea intre pacient si

echipa medicala

intalnirile dintre pacient si personalul medical sunt prilejuri pentru

schimburi de informatii, pentru luarea deciziilor si pentru mentinerea
sau cresterea motivatiei de a continua ingrijirea bolii, mai ales atunci
cand aceasta este cronica. Aceste intalniri pot fi intr-un sistem
regulat, sau sporadice, pot fi in regim intensiv sau ocazional si pot
include doar medicul de familie sau o intreaga echipa de medici
specialisti, asistente etc. Abilitatea cadrelor medicale de a se angaja
intr-o comunicare eficienta cu pacientii influenteaza hotarator
deciziile si comportamentele ulterioare ale acestora. Prin modul in
care comunicam unii cu ceilalti putem incuraja sau descuraja
hotararile sau actiunile intreprinse, ori pe care intentionam sa le
facem.
Rolul comunicarii
Se accepta ca o comunicare eficienta cu echipa medicala poate usura
acceptarea bolii de catre pacient, poate imbunatati calitatea
autoingrijirii, precum si starea de sanatate fizica si psihica in general.
Cu toate acestea, nu exista inca un consens in privinta a ceea ce
inseamna si in ce consta aceasta comunicare eficienta si cum se
deosebeste de o comunicare ineficienta. elul 9 cuprinde temele
comune ale comunicarii, asa cum sunt redate de catre pacienti avand
patru afectiuni cronice (diabet zaharat tip 2, insuficienta renala
cronica, scleroza multipla si fibromialgie), inclusi intr-un studiu
recent asupra felului in care e vazuta comunicarea cu echipa
medicala.
Amabilitatea se refera la atitudinea generala a personalului medical,
adica modul in care se fac programarile la consultatii, cuvintele si
tonul cu care se rbeste cu pacientii, reamintirea numelor pacientilor
aflati in evidenta, sentimentul pacientului de a fi binevenit\" in
clinica sau in cabinet.
Respectul se refera la relatia directa dintre pacient si personalul
medical in timpul consultatiei. Pacientii apreciaza in special
recunoasterea capacitatii lor de a intelege informatiile medicale (a fi
recunoscuti drept consumatori inteligenti\" de informatie), precum si
cunoasterea unor aspecte ale vietii lor personale, pe langa cele legate
de boala cronica. Evident, lipsa educatiei medicale a multor pacienti
ii impiedica sa inteleaga anumite informatii strict medicale, insa este
de datoria personalului medical de k traduce\" aceste informatii intrun limbaj accesibil oricarui nivel de educatie.

Implicarea reprezinta exprimarea in comportamente concrete a

amabilitatii si respectului. Pacientii considera ca personalul medical
se implica in ingrijirea lor daca sunt ajutati sa rezolve unele
probleme concrete (de exemplu, cum sa reuseasca sa mearga pe jos o
ora in fiecare zi sau cum sa renunte la fumat), nu doar sa le
recomande aceste schimbari de comportament. De asemenea,
persoanele avand boli cronice considera ca au o relatie buna cu
personalul medical daca incearca impreuna sa ia cea mai buna
decizie in situatia data, daca sunt incurajate reusitele personale (se
iau in considerare rezultatele pozitive) si se pune mai putin accentul
pe esecuri {sunt mai putin criticati).
Calitatea comunicarii este considerata unul dintre factorii cei mai
importanti pentru asigurarea unei bune autoingrijiri, a unui bun
autocontrol si a unei calitati ridicate a vietii persoanelor cu boli
cronice. in boala cronica, o comunicare optima cu echipa medicala
imbunatateste capacitatea persoanelor de a solicita informatiile si
asistenta medicala necesara, creste increderea in calitatea serviciilor
si recomandarilor medicale, precum si in importanta si succesul
comportamentelor de autoingnjire. Pentru persoanele cu boli cronice,
respectul manifestai de personalul medical este esential.
Stim cu totii ca apar frecvent situatii in care controlul glicemic sau
lipidic nu este satisfacator, cu toate ca pacientii au facut tot ceea ce
stiau pentru a evita aceasta situatie si a-si controla valorile glicemice,
lipidice, tensionale etc. Atunci cand se constata un bun control al
bolii, atitudinea personalului medical este cordiala si suportiva, insa
in caz contrar poate deveni critica si chiar cu accente de penalizare si
amenintare (Daca nu faceti ce va spun, o sa ajungeti sa orbiti sau sa
vi se taie piciorul!\"). Recunoasterea faptului ca elutia bolii sau a
complicatiilor nu esle intotdeauna predictibila si acceptarea
stradaniilor pentru a obtine un control cat mai bun inseamna respect
pentru pacient.
Reactiile pacientilor difera in functie de persoana cu care vin in
contact. Fata de anumite persoane pot manifesta atentie si entuziasm,
iar fata de altele se comporta distant si expeditiv. Exista mai multe
explicatii plauzibile. Una dintre acestea este ca unele persoane se pot
simti neglijate de catre medicul specialist daca acesta il transfera\"
sau il paseaza\" unui medic rezident, unei asistente sau unui
nutritionist pentru educatie. De aceea este necesara explicarea rolului
si functiei diferitilor membri ai echipei medicale implicati in
controlul unei boli cronice si cu care pacientul vtne in contact.
Majoritatea programelor de educatie in bolile cronice se centreaza pe
managementul medical al bolii, incluzand recomandarile de dieta, de
autoadministrare a medicatiei, de monitorizare etc. Toate aceste
componente ale controlului unei boli cronice sunt foarte importante,
dar sunt ignorate aspecte precum modificarile specifice de
comportament sau reactiile emotionale la diagnostic si boala
(depresie, furie, anxietate, sentimentul de abandon).
Prin dezltarea abilitatilor de comunicare si relationare putem preveni
starile emotionale negative care afecteaza persoanele cu boli cronice

si care au consecinte nefaste asupra elutiei si controlului acestor boli.

Rolul personalului medical este sau ar trebui sa fie unul mai degraba
de consultanta (de exemplu in interpretarea simptomelor) si de
oferire a sugestiilor de tratament. Oferirea de informatii si
recomandari persoanelor cu boli cronice nu se poate realiza intuitiv
sau dupa cum credem noi ca e mai bine pentru pacient\". Pregatirea
pentru a realiza o comunicare si, implicit, o educatie eficienta,
presupune metode specifice si dezltarea unor atitudini si abilitati
fundamentale.
DREPTURILE FUNDAMENTALE ALE PACIENILOR
1. Dreptul la ngrijirea sntii la cel mai nalt standard, indiferent de
statutul social, vrst, sex, etnie, religie sau convingeri politice;
2. Dreptul la adresabilitate liber la asistena medical, conform
prevederilor legale;
3. Dreptul de a cunoate identitatea, statutul profesional i calificarea
celor care asigur serviciul de sntate;
4. Dreptul de a fi informai n legtur cu starea sntii lor, cu
procedurile terapeutice propuse, cu diagnosticul i prognoza
afeciunii;
5. Informaiile trebuiesc comunicate pacienilor ntr-o manier adecvat
capacitii lor de nelegere. Dac pacientul nu vorbete limba
oficial, trebuie s existe mijloace de traducere;
6. Dreptul de a fi informat i de a lua o decizie referitoare la efectuarea
unor activiti de cercetare/nvmnt care implic persoana sa;
7. Dup ce au fost informai asupra tratamentului pacienii au dreptul
s-l accepte sau s-l refuze;
CONSIMMNTUL
Acordul imediat al pacientului este un imperativ pentru orice intervenie
chirurgical. Medicul este n serviciul persoanei i nu i este admis
abdicarea de la dorina exprimat de ctre bolnav n cunotin de
cauz voina bolnavului fiind ntotdeauna respectat, indiferent care ar
fi sensul acesteia.
Pentru orice activitate medical (examinare clinic, examinri
funcionale, manopere de diagnostic, tratament medicamentos,
fizioterapeutic sau chirurgical de orice fel) se va cere consimmntul
bolnavului exprimat n scris, pe formular sau pe foaia de observaie
clinic pentru unele manopere de diagnostic i tratament care
comport risc. Consimmntul va fi dat numai dup lmurirea
bolnavului asupra esenei i utilitii actului recomandat.
CONFIDENIALITATEA
Toate informaiile despre starea de sntate, despre condiia medical,
diagnostic, prognoz i tratament trebuie pstrate confidenial, chiar

i dup moarte. Informaiile confideniale pot fi divulgate doar dac

pacientul i d consimmntul explicit.

Empatia
Empatia inseamna sa intelegi exact ceea ce spune pacientul si sa ii faci cunoscut faptul ca
ai inteles.
Empatia este un fel de intelegere. Nu este o stare emotionala de simpatie sau parere de
rau pentru cineva. Nu este nici asemanatoare cu compasiunea, deoarece desi compasiunea
poate fi cea care va conduce la empatie fata de pacientul dumneavoastra, empatia nu
inseamna compasiune. Empatia implica si o intelegere corecta si comunicarea
acestei intelegeri pacientului. Arta aceasta cere sa identificam nu doar simptome,
ci si sentimente.