MATERIALE UTILIZATE N

CONSTRUCIA UTILAJELOR DIN

INDUSTRIA ALIMENTAR
OELURILE INOXIDABILE = REPREZINT CEA MAI LARG GAM DE
MATERIALE DIN CARE SUNT CONSTRUITE UTILAJELE. Pn la apariia
acestora, proprietile necorozive i de duritate erau obinute prin acoperiri cu email
(grund, vopsea) a pieselor din fier. n unele situatii acoperirile sunt din cupru sau
aluminiu dar acestea prezint o rezisten mecanica redus.
n cazul oelurilor inoxidabile concentraiile de crom i nichel le confer propriet i
specifice.
Tabelul 1

Tip otel carbon mangan

fosfor

sulf

siliciu

crom

nichel molibden seleniu

AISI
302

>0.15

>2%

>0.045

>0.030

>1

17- 19% 8-10%

AISI
304

>0.08

>2%

>0.045

>0.030

>1

18-20% 8-12%

AISI
316

>0.08

>2%

>0.045

>0.030

>1

16-18% 10-14%

2-3%

AISI
416

>0.15

>1.25

>0.0605

>0.15

>1

12-14%

>0.60

AISI
416
>0.15
Seleniu

>1.25

>0.060

>0.060

>1

12-14%

>0.15%

>1

>0.040

>0.030

>1

16-18%

>0.70

AISI
440

0.600.75

Materiale plastice utilizate n industria alimentara sunt:

poliester
policlorura de vinil (PVC)
polietilena
1

 cauciuc
Tabelul 2
Material

Rezistena la ageni
Hidroxid de

Peroxid de

sodiu

hidrogen

+++

++

+++

+++

+++

+++

+++

+++

+++

+++

+++

++

+++

+++

++

Acid acetic

Acid nitric

Acid
clorhidric

Acid sulfuric

++

+++

de vinil

+++

+++

Polietilen

+++

Poliester
Policlorura

Cauciuc

+ + + = rezisten foarte bun

+ + = rezisten bun, dac se utilizeaz n condiii normale
+ = rezisten satisfactoare, dac nu se afl n contact permanent cu agentul
- = rezisten insuficient

Aliaje de neferoase ( cupru i aluminiu)

Aliajele de cupru au rezisten bun la acid clorhidric i ntre satisfacatoare i slaba la
hidroxid de sodiu (- +).
Aliajele de aluminiu rezist la acid acetic si peroxid de hidrogen.
Tabelul 3
Rezistena la ageni
Acid
Hidroxid de Peroxid de
Acid sulfuric
clorhidric
sodiu
hidrogen

Material

Acid acetic

Acid nitric

Aliaj de
cupru "

++

-+

Aliaj de
aluminiu

+++

+++

Sticla
Exista urmtoarele tipuri de calitate de sticl:
Jena , Pirex , Duran = rezisten foarte mare la ocurile termice
2

!! Sticla nu rezist la acid fluorhidric

Fierul si aliajele sale

Fierul este un metal cu caracter electronegativ moderat (potentialul standard Fe/Fe 2+ = - 0,44 V). Din
aceasta cauza el se corodeaza in contact cu mediile acide si neutre, trecand in solutie sub forma de ioni
Fe2+, iar in mediu puternic alcalin se corodeaza cu formare de feriti, nefiind corodat in medii slab alcaline.
Peliculele protectoare sunt constituite din oxizi si din hidroxizi de fier. In conductele pentru transportul
apelor dure se formeaza un strat protector de CaCO 3 astfel ca la aceste conducte coroziunea fierului este
mai putin accentuata ca la conductele de apa cu duritate redusa, in solutii de cloruri alcaline aerate,
viteza de coroziune creste o data cu concentratia solutiei, pana la o anumita limita, dupa care ea scade.
Rezistenta la coroziunea atmosferica depinde de tipul de contact al umezelii cu fierul, natura atmosferei si
compozitia chimica a fierului si otelului, in atmosfera uscata, viteza de coroziune este foarte mica, in timp
ce in atmosfera umeda de tip industrial, viteza de coroziune este apreciabila. Viteza de coroziune a
fierului si otelului in contact cu solul este mare in solurile umede, saline si bine aerate, suferind in special
coroziune locala puternica.
Proprietatile si utilizarea aliajelor fierului in industria alimentara

Aliaje binare Fe - C (teoretic)

Denumire

Oteluri

Fonte

Clasificare

Continut de carbon

Constituenti structurali

Hipoeutectice

< 0,8% C

Ferita si perlita

Eutectoide

0,8% C

Ferita si periita

Hipereutectice

0,8 - 2% C

Perlita

Hipoeutectice

2 -4,3% C

Perlita si ledeburita

Eutectice

4,3% C

Ledebunta

albe

Hipereutectice

4,3 - 6,67% C

Cementita primara si
ledeburita

Aliaje folosite la constructia utilajelor

Otel

Proprietati

carbon

- Elementele insotitoare (Si, Mn, P, S) intra numai ca impuritati normale

- La otelurile cu < 0,8% C perlita imprima rezistenta mecanica si duritate
mare
- La otelurile cu > 0,8% C cementita, care inveleste granulele de perlita,
imprima o fragilitate ridicata

Sortimente
folosite la
constructia
utilajelor

- Oteluri carbon obisnuite - oteluri fara tratament termic, marcate cu literele

OL (otel laminat), urmate de 2 cifre care exprima ezistenta minima de
rupere la intindere in daN/mm2
- Oteluri carbon de calitate - oteluri nealiate, ingrijit elaborate si cu grad de
puritate ridicat. Se pot trata superficial. Se noteaza cu simbolul OLC urmat
de doua cifre care indica sutimi de procente ale continutului mediu de
carbon
- Oteluri carbon superioare - oteluri nealiate, ingrijit elaborate. Se pot trata
superficial. Se noteaza cu simbolul OLC urmat de doua cifre care indica
sutimi de procente ale continutului mediu de carbon si litera X

Utilizare

OLC -roti dintate, organe de masini pentru asamblare prin nfiletare,

arbori, bolturi, parghii, mecanisme etc.
OLC - se produc si in sortimente pentru anumite destinatii:
K - otel carbon de calitate in tabla pentru recipiente sub presiune care
lucreaza la temperatura mediului ambiant si la temperaturi ridicate
R - otel carbon de calitate in tabla pentru recipiente sub presiune cara
lucreaza la temperatura mediului ambiant si temperaturi coborate
OLT- otel pentru tevi

OT - otel carbon turnat in piese

Sortimente

Otel aliat obisnuit

Otel aliat superior

Proprietati

- In compozitia otelului s-au introdus unul sau mai multe elemente care
imbunatatesc proprietatile fizico-mecanice si fizico-chimice
- Notarea cuprinde: continutul de carbon in sutimi de procenl simbol
indicand elementul de aliere (C-crom, A-aluminiu, N-nichel, S-siliciu, T-titan,
V-vanadiu, Mo-molibden), continutul mediu al elementului principal de
aliere (ultima litera din simbol in zecimi de procent si litera S pentru otelul
aliat superior

Oteluri
aliate

- Otelul rezistent la coroziune (inoxidabil) are sub 0,3% C si un continut

mare de elemente de aliere

Utilizare

Construirea utilajelor industriei alimentare: otel rezistent la coroziune

(inoxidabil)

Proprietati

- Contin proportii mici de elemente insotitoare

-Au carbonul legat de fier sub forma de cementita, din care cauza sunt albe
in spartura, dure, fragile, nedeformabile, neprelucrabile prin aschiere

Fonte
albe
Utilizare

- Piese rezistente la uzura

- Piese care nu mai necesita prelucrare ulterioara turnarii

Fonte

Proprietati

-Au carbonul atat legat sub forma de cementita cat si liber sub forma de
grafit
- Se formeaza ca straturi intermediare ale pieselor cu crusta durai in fonta

alba si miez de fonta cenusie

pestrite
Utilizare

Nu are utilizare

Proprietati

- Contin peste 1 ,5% siliciu

- Carbonul este sub forma de grafit lamelar sau noduiar care da in l partura
culoarea cenusie

Fonte
cenusii

Notare

- Fontele cenusii obisnuite (cu grafit lamelar) se noteaza cu Fel urmat de

valoarea rezistentei minime la tractiune, daN/mm2
- Fontele cu grafit nodular se noteaza cu Fgn urmat de rezistenta! minima
la rupere, daN/mm2, si de alungirea minima la rupere, %

Proprietati

Se obtin din fonte albe prin recoacere

Sortimente

- Fonta maleabila neagra -in spartura are culoare neagra! deoarece

cementita se transforma integral in grafit
- Fonfa maleabila alba -in spartura are culoare alba argintiei deoarece se
transforma in grafit numai cementita primara

Fonte

- Fonta maleabila cu structura ferito-perlitica si o culoare gri- j cenusie in

spartura proaspata -se compune din cementitaj primara si o parte din cea
secundara

maleabile

Notare

- Fonte maleabila neagra - se noteaza cu Fmn urmat de valoarea!

rezistentei minime la rupere, daN/mm2 si de alungirea minima ia l rupere,
%
- Fonte maleabila alba -se noteaza cu Fma urmat de valoarea! rezistentei
minime la rupere, daN/mm2, si de alungirea minima la rupere, %

Proprietati

Fonta aliata cu Si, Ni, Cr si Cu au rezistenta la coroziune multi imbunatatita

Fonte cu Si

- Contin pana la 17% Si

- Rezistente la actiunea acizilor organici din produsele
alimentare
- Nu sunt rezistente la actiunea acidului sulfuros

Fonte
rezistente
Fonte cu Cr

la
Sortimente

- Contin 20-35% Cr
- Foarte stabile la actiunea acidului sulfuros, a acizilor
organici si acidului sulfuric

coroziune

Fonte cu Ni

-Contin 14-32% Ni
-Rezista la actiunea acidului sulfuric, acetic, oleic si stearic
-La >18% Ni sunt foarte putin atacate de hidroxizi alcalini
care le corodeaza intercristalin

Alegerea otelurilor pentru constructia utilajelor. Criteriile care trebuie avute in vedere la alegerea
materialelor sunt:
- stabilirea conditiilor de functionare; - stabilirea proprietatilor mediului cu care materialul vine in contact
(temperatura, agresivitate, conditii impuse de igiena si de procesul tehnologic);
- stabilirea marcilor de otel care pot satisface proprietatile materialelor.
La alegerea materialelor se are in vedere influenta elementelor de aliere asupra proprietatilor otelurilor
(tabelul 1)
Conditiile impuse de procesele tehnologice din industria alimentara determina folosirea otelurilor
inoxidabile si anticorosive. Tabelul 2 recomanda unele domenii de utilizare a acestor oteluri.
La confectionarea reperelor utilajelor se folosesc prefabricate obtinute din diverse marci de oteluri.
Tabelul 3 prezinta principalele prefabricate folosite la constructia utilajelor si marcile de oteluri utilizate
pentru obtinerea acestora.
Tabel 1 - Influenta elementelor de aliere asupra proprietatilor otelului

Elementul
de aliere

Si

Otel

Otel

perli- auste-

Cr

Otel

Otel

Al

perli- auste-

Co

Mo

Cu

Propri Etatea

tic

nitic

tic

nitic

Mn

Mn

Ni

Ni

Duritatea

---

---

Rezistenta

---

---

---

Elasticitatea

---

---

---

---

---

---

---

---

---

---

Rezistenta

---

---

---

---

---

---

---

---

---

---

---

---

---

---

---

---

---

---

---

la rupere

Alungirea

la temperaturi foarte
ridicate

Rezistenta
la uzura

Rezistenta

---

la coroziune

creste ; scade ; * stationar ; --- necunoscut ; mai multe sageti = influenta mai puternica.
Tabel 2 Domeniile de utilizare a otelurilor inoxidabile si anticorosive

Compozia chimica %

Utilizari

Cr

Ni

Alte
elemente

0,15

16-18 3,5-5

Si = 5,7-7,5 Rezistent in mediu de acid acetic si sulfuric

N = 0,25

0,15

17-19 8-10

Recipiente si utilaje in industria alimentara, echipamente

refrigeratoare, masini de imbuteliere

0,15

17-19 8-10

Si = 2- 3

Bolturi, mansoane, suruburi, piulite, arbori, piese la care se

impune conditia de minim gripaL

0,08

18-20 8-12

Butoaie si rezervoare pentru bere, serpentine,

refrigeratoare, evaporatoare, tevi fierbatoare, tevi pentru
distilatoare, constructii sudate etc.

0,25

24-26 19-22 Si < 1,5

incalzitoare de aer, schimbatoare de caldura etc.

0,08

16-18 10-14 Mo = 2 - 3

Utilaje pentru industria alimentara, conducte, rezervoare

pentru saramura in industria alimentara

0,12

14-18

Suruburi si bolturi, utilaje pentru fabricarea tutunului etc.

0,12

14-18 -

S < 0,15

Suruburi, bolturi, piulite

Tabel 3 Marci de otel si prefabricatele cele mai folosite la confectionarea utilajelor

Domeniul de folosire

Marca de otel

Table
groase

Table
mijlocii

OL 37-2K

OL 37-4K ;

R 37 ; R 44

R 52

<41

K 47

K 52

Materiale de
Semifabricate
placare a
Semifabricate
pentru suruburi si
tablelor
pentru forjare
piulite
placate

Tevi

OLT35R;OLT45R

OLT 35 K; OLT 45 K

OLC20

OLC25

OLC35

10

OLC 45 X

12.Cr.Mo19.5-W.1.7362

10.Cr.Mo910-W. 1.7380

10CM3-W.1.4006

X2CrNi18.9-W.1.4306

X10CrNiTi18.9 W.1.4541

X10CrNiMoTi18.10W.1.4571

NiCu30Fe-W.2.4306
(Monel 400)

Cuprul si aliajele sale

Cuprul este un element cu caracter nobil moderat. El poate forma compu cu ioni monovalenti si bivalenti
care, datorita solubilitatii diferite, exercita o influenta importanta in coroziune. In tabelul urmator sunt
prezentate proprietatile si utilizare cuprului si aliajelor sale in industria alimentara.
Proprietatile si utilizarile cuprului si aliajelor sale in industria alimentara

Cuprul

Proprietat
i

- Rezistent in abur si apa

- Corodat in mediu acid intre limitele de pH = 0-7 si in med puternic alcalin cu
pH > 1 1 ,6
- Atacat de oxigen, chiar la temperatura obisnuita
- Sub actiunea umiditatii si a CO2 se acopera cu un strat verde cu efect
decorativ (patina cuprului) instabil la acizi

11

Proprietat
i

- Alamele au pana la 72% Cu si tombacurile au peste 80% Cu

- Cele mai utilizate sunt alama rosie: 85% Cu - 15% Zn, alama galbena: 65%
Cu - 35% Zn,metalul Muntz. 60% Cu - 40% Zn
- Adaosul de elemente (M n, Al, Pb, Ni) in cantitati mici imprima alamei
proprietati mecanice speciale, rezistenta la coroziune ata de abur saturat si
apa de mare

Utilizare

Tevi de condensatoare

Proprietat
i

- Bronzurile (bronzuri de staniu) - cele cu maximum 13% Sn sunt elativ ductile,

la un continut mai mare de 13% Sn sunt dure si r gie
- Unele bronzuri au in compozitie Zn si Pb

Utilizare

Lagare, melci si roti melcate solicitate puternic, axe, armaturi de presiune,

pompe etc.

Proprietat
i

- Bronzurile de aluminiu -pot contine Ni sau Fe

- Se folosesc numai aliaje cu 7-11% Al, deoarece la un continut mai mare de Al
duritatea este prea mare

Utilizare

- Bronzul BzA/9T(cu9%AI, turnat) - diferite piese turnate

- Bronzul BzAIWFeT- armaturi rezistente in medii acide si care necesita
rezistenta mecanica mare
- Bronzul BzAI9FeNiT si BzAHOMnT - roti dintate, melci, ro melcate, armaturi
pentru abur supraincalzit

Proprietat
i

- Bronzurile de siliciu - contin si cantitati apreciabile de Zn, Fe, Mn

- Si in proportie de pana la 4% formeaza cu Cu o solutie omogena cu o
rezistenta mecanica mare

Utilizare

Constructia aparatelor ce functioneaza la presiuni inalte

Aliaje
Cu-Zn

Aliaje
Cu-Sn

Aliaje
Cu-Al

Aliaje
Cu-Si

12

Aliaje
Cu-Ni

Proprietat
i

Cel mai utilizat este 70% Cu - 30% Ni

Utilizare

Construirea condensatoarelor, evaporatoarelor, schimbatoarelor de caldura

etc.

Nichelul si aliajele sale

In tabelul de mai jos sunt prezentate proprietatile si utilizarea nichelului si ale aliajelor sale in industria
alimentara.
Proprietatile si utilizarea nichelului si aliajelor sale

Nichelul (Ni)

Proprietati - Instabil din punct de vedere termodinamic in medii acide

- Nu poate fi corodat in medii cu pH = 9-12
- Viteza de coroziune a Ni in medii acide este mica din cauzal supratensiunii
ridicate de ionizare a metalului si a tendintei sale de pasivare in solutii aerate
- Stabil la actiunea apei fara cloruri
- Este corodat punctiform de apa carbonatata si cu continut de cloruri
- Acizii organici au actiune redusa asupra Ni
- Foarte stabil la actiunea bazelor si la actiunea corosiva al atmosferei

Aliajul Ni-Cu

Proprietati

- Sortimente: 67% Ni - 30% Cu, 66% Ni - 29% Cu - 3% Al

- Mai stabile la actiunea corosiva a diferitelor mediii decat Nil nealiat

Proprietati

Aliajul 58% Ni -16% Mo -16% Cr -4% W -5% Fe estel foarte stabil la

actiunea corosiva a atmosferei, apei, solutiilor de saruri neutre si alcaline

Utilizare

in conditii de coroziune intensa

Aliajul Ni-Mo

Aliajele Ni-Cr Proprietati

- Aliajele cu 60-80% Ni, 13-20% Cr, restul Fe se numesc inconel

- Rezistenta la coroziune este influentata de prezenta Cr

13

Aluminiul si aliajele sale

Aluminiul este un metal de culoare alba, usor, moale, plastic, cu temperatura de topire 658C. Conduce
foarte bine caldura si electricitatea. In medii acide aluminiul se dizolva sub forma de ioni Al 3+, cu degajare
de hidrogen, in solutii alcaline, manifesta, de asemenea, tendinta accentuata de a se dizolva sub forma
ionului aluminat AlO2-. Rezistenta la coroziune este determinata de comportarea stratului de oxid de
aluminiu care se formeaza spontan si uniform pe suprafata metalului. Pelicula formata natural in contact
cu aerul are grosimea de 0,01 -0,03 m, este compacta, dura, are o foarte buna aderenta si are un
caracter amfoter. Se dizolva in solutii puternic acide si puternic bazice, ceea ce permite coroziunea
intensa a metalului. In mediile neutre si in apa stratul de oxid este stabil, existand doar posibilitatea
coroziunii punctiforme mai ales in solutii de cloruri. Tabelul de mai jos prezinta proprietatile aluminiului si
aliajelor sale.
Proprietatile aluminiului si aliajelor sale

Pur

Mai rezistent la coroziune (intercristalina si superficiala) decat aluminiul

tehnic

Tehnic

- Impurificat cu fier, siliciu, cupru, zinc si titan

- Impuritatile au influenta mai redusa daca sunt uniform repartizate, dar la
aluminiu elementele straine se asaza in cantitate mai mare intre cristale
decat in reteaua acestora, explicand coroziunea mai avansata a aluminiului
impur fata de cel pur

Impurifica
t cu fier

Rezistenta redusa la coroziune, plasticitate si prelucrabilitate micsorata

datorita actiunii catalitice de distrugere a vitaminelor este neutilizabil in
contact cu produsele alimentare la care se urmareste pastrarea vitaminelor
(in special vitamina C)

Impurifica
t cu
Cupru

Rezistenta la coroziune mult mai coborata decat cel impurificat cu fier

Proprietat
i

- Densitatea mica (p = 2700 kg/m3) influenteaza favorabil manipularea si

transportul produselor ambalate
- Maleabilitate, care permite aplicarea procedeelor de deformare plastica
folosite in industria ambalajelor (ambutisare, intindere prin presare etc.)
- Rezistenta mecanica mare a aliajelor
- Ambalajele din aluminiu nu sunt supuse coroziunii electro-chimice, spre
deosebire de ambalajele din tabla cositorita
- Produsele coroziunii sunt albe, nu sunt catalitic active, nu sunt toxice, nu
influenteaza gustul, nu distrug vitaminele, iar aluminiul are proprietatea de a

Sortiment
e de
aluminiu

Aluminiul
si aliajele
sale

14

apara produsele alimentare de microorganisme si de a pastra aroma si

prospetimea
- Foliile de aluminiu asigura etanseitatea la gaze, opacitate la raze
ultraviolete si vizibile, reflecta caldura si lumina

Utilizarea aluminiului si aliajelor sale

Folia de
Aluminiu
(alfol)

Tabla de
Aluminiu
(alfol)

Grosime :
0.004
0.2 mm

Substrat pentru ambalarea produselor de tutun, produselor zaharoase,

ciocolatei, zaharului pudra, untului, branzeturi lor, inghetatei, concentratelor
alimentare, produselor congelate si a altor produse ca: ceai, cafea, piper,
boia, cacao, paine, biscuiti, napolitane, pesmeti etc.

0.02
0.025 mm

Obtinerea materialelor complexe destinate ambalarii concentratelor de

supe deshidratate

0.02
0.05 mm

- Confectionare de capsule pentru butelii din sticla, in special pentru

produse alimentare lichide destinate unei scurte pastrari (lapte, produse din
lapte pasteurizat si insamantat cu culturi pure, suc de portocale etc.)
- Confectionare capace pentru inchidere sub vid a diverse) produse
(gemuri, marmelade etc.)
- Asociate cu rasini sau hartie se folosesc la acoperiri interioarei sau
exterioare pentru ambalarea produselor congelate (carne | ocata congelata,
specialitati de carne etc.)

0.12 0.2
mm

Confectionare capsule pentru lichide sub presiune sau| capsule cu

diametru mare

Grosime :
0.22
0.25 mm

Confectionarea cutiilor de conserve, cutiilor pentru bauturi (bere), capacelor

pentru borcane de sticla utilizate in industria conservelor (tip OMNIA) sau
capsulelor filetate pentru diverse) tipuri de butelii (pentru bauturi alcoolice)

> 1 mm

- Ambalaje de dimensiuni mai mari, recipiente, cisterne

- Butoaie pentru transportul berii -aliaj AI-Mg-Si sau aliaj mai dur AI-Mn
captusite la interior cu Al cu puritate 99,5%
- Bidoane pentru pastrare lapte, smantana, frisca, inghetata si) branza de

15

vaci (nu schimba gustul si mirosul) -aliaj Al-Si-Mg| sau AI-Si-Mg-Mn

captusite la interior cu Al pur
- Bidoane pentru lapte proaspat - aliaj AI-Mn sau AI-Mg care au| duritate
suficienta, dar nu rezista fata de laptele acid

Tuburi suple (deformabile), diverse repere ale utilajelor

Ambalaje aerosol- circa 80% din ambalajele aerosol sunt produse din aluminiu sau aliaje] ale sale

Deficiente

- Coroziunea: folia de aluminiu utilizata la ambalarea branzeturilor topite sau fermentate

sufera o coroziune locala cand este in contact cu produsul ambalat, datorita fosfatului
disodic folosit la fabricarea acestora. Viteza de coroziune creste sub influenta
oxigenului, coroziunea capatand un caracter perforant si distrugand ambalajul. Se evita
prin asigurarea integritatii ambalajului si lacuirea fetei interioare a foliei sau a tuburilor
de| aluminiu folosite pentru ambalare
- Distrugerea foliei de aluminiu in cazul caserarii cu hartie cand continutul | de cloruri
este mai mare de 0,1%

Staniul
Datorita proprietatilor sale, elasticitate si rezistenta la coroziune, staniul este folosit mult in industria
alimentara ca material de ambalare. Totusi, fiind un metal scump, nu permite folosirea sa pe scara larga.
In tabelul urmator sunt prezentate proprietatile, aspectele toxicologice si utilizarile staniului ca material
pentru constructia utilajelor sau la confectionarea materialelor destinate ambalarii produselor alimentare.
Proprietatile si utilizarile staniului in industria alimentara

Proprietati

- Mletal de culoare gri, foarte stralucitor cand este pur (cantitati mici de mpuritati ca
plumbul, arsenul si stibiul reduc mult stralucirea)
- Densitatea 7280 kg/m3 si temperatura de topire 232C
- Foarte maleabil, ceea ce permite obtinerea de foi cu grosimea de 0,002-0,003 mm
- Prezinta duritate si tenacitate redusa
- Caracter amfoter, reactionand atat in mediu acid cat si mediu alcalin
- Acizii organici ataca putin staniul in absenta aerului, dar in prezebta acestuia atacul
este puternic; este rezistent la umiditate

Toxicologie

Metal netoxic, ceea ce favorizeaza folosirea sa la ambalajele pentru alimente

16

Utilizare

- Aliaje staniu - plumb (2%Sn si 98% Pb cu temperatura de topire de peste 300C)

folosite la lipit in tehnologia confectionarii cutiilor de conserve
- Aliaje staniu plumb antifrictiune, folosite la construirea utilajelor pentru turnarea
cuzinetilor pe lagare de otel
- Tabla cositorita, folosita la confectionarea cutiilor de conserve - stanuiul este material
de protectie a tablei de fier
- Folii de staniu (staniol) cu grosimi variabile pentru ambalarea anumito branzeturi, a
unor mezeluri etc.

Tabla cositorita
Tabla cositorita este o tabla de otel moale acoperita cu staniu pe ambele fete. In urma operatiei de
cositorira rezulta o structura stratificata.
Filmul de ulei usureaza glisarea foilor una peste alta, reduce zgarierea la manipulare, usureaza
ambutisarea, asigura o usoara protectie impotriva oxidarii si usureaza lacuirea si executarea decoratiei
interioare. La tabla cositorita la cald se foloseste ulei de bumbac rafinat ingrijit si eliberat de continutul de
stearati, iar la tabla cositorita la rece se foloseste ulei de palmier.
Filmul de oxid de staniu are rol de pasivizator. El asigura o buna etanseitate, marind rezistenta la
oxidare a tablei cositorite, franeaza fenomenele de sulfurate, diminueaza inchiderea culorii stratului de
staniu datorita caldurii si influenteaza aderenta lacurilor aplicate pe tabla cositorita.
Stratul de staniu este cel care asigura protectia fierului impotriva atacarii sale de catre agentii corosivi.
In solutii cu pH<2,5, fierul este mai electronegativ decat staniul, astfel ca staniul este un activator al
dizolvarii fierului, deci al corodarii lui. In cazul in care cele doua metale in contact sunt introduse in solutie
cu pH>2,5,staniul este mai electronegativ fata de fier, constituind pentru acesta din urma un strat
protector impotriva dizolvarii si deci a corodarii. In cutiile de conserve unde se gasesc in general acizi
organici: acid acetic, citric, lactic, malic, oxalic, pH-ul este mai mare de 2,5 si, deci, staniul devine metal
anodic si protejeaza fierul impotriva coroziunii. Staniul se dizolva primul si ionii de hidrogen formati din
reactia dintre staniu si mediul acid se descarca pe fier, formand in jurul acestuia un strat protector,
polarizand catodul. Sarurile de staniu formate sunt inhibitori de coroziune ai fierului.
in tabelul urmator sunt prezentate proprietatile si utilizarea tablei cositorite in industria alimentara.
Proprietatile si utilizarea tablei cositorite in industria alimentara

Tabla cositorita

Clasificare
,

Dupa
cantitatea

Tabla cositorita electrolitic - cositor: 2,24 - 22,4 g/m2

17

Tabla cositorita la ca/d- cositor: 22,4 - 45 g/m2

de cositor
Tabla diferentiala - pe o fata are 2,8 - 5,5 g/m2 iar pe cealalta fata 5,5 -15,1
g/m2 cositor

proprietati

In fuctie
de duritate

Tabla pentru ambutisare normala se foloseste pentru obiecte! confectionate

prin presare, avand forme cave cu adancime 1 pana ia 10 mm (tabla
laminata la cald)

Tabla pentru ambutisare profunda are ductilitate mare si se foloseste pentru

confectionarea obiectelor cu adancimi pana la 60 mm (tabla laminata la
rece)

Tabla cositorita lacuita

Coroziune
a
tablei
cositorite

- La pH>5-5,5 nu mai apare problema corodarii tablei cositorite

- Prezenta oxigenului in produsele conservate duce la combinarea cu hidro-j genul
care a polarizat catodul (fierul), initiind astfel procesul de coroziune,! care
continua in masura in care mai exista oxigen
- Compusii care fixeaza staniul sau care, ca si oxigenul, fixeaza hidrogenul care!
polarizeaza catodul, sunt acceleratori de coroziune. Acestia sunt:
* pigmentii antocianici prezenti in fructele rosii (cirese, prune, coacaze)
* oxidul de trimetilamina (prezent in crustacee, peste de mare)
* produsi care apar in urma caramelizarii la unele conserve (dulceturi! de
fructe, pasta de tomate
- H2S degajat de unele produse la sterilizare (carne, peste, mazare, fasole aiba)! se
combina cu cositorul rezultand sulfura de staniu, de culoare bruna! (marmoratia
bruna sau albastra in interiorul ambalajelor). hbS, venind in l contact cu fierul
prin locurile unde stratul de cositor este deteriorat, formeaza! sulfura de fier de
culoare neagra si cu aspect pulverulent, care nu prezinta importanta din punct de
vedere toxicologic, dar dauneaza prezentarii produsului
- Samburii unor fructe (cirese, prune) produc o coroziune de intensitate
neobisnuita, legata de prezenta /i-glucozidazei

18

Duritate
Rockwell

Caracteristici de prelucrare

Domeniul de utilizare

46 - 53

Foarte ductila: utilizabila pentru

trageri repetate

Recipiente cu ambutisare adanca

53 - 60

Calitati pentru uz general

Capace, capsule cu sau fara filet,

capsule coroana, cutii cu diametru
mare

60 - 68

Rigiditate mare

Recipiente cu diametru mare, cutii

care sa reziste la vid

68 - 73

Foarte mare rigiditate

Cutii de bere si funduri de cutii care sa

reziste la presiune interioara

Utilizare

Proprietati

Se evita contactul dintre produsul ambalat si suprafata stratului de cositor prin lacuirea
suprafetei interioare

Lacuri

Conditii

Sortiment
e

- Netoxice, sa nu modifice gustul produsului ambalat

- Rezistenta la actiunea agresiva a produsului ambalat
- Sa se aplice usor si sa se usuce rapid
- Rezistenta la solicitarile mecanice si termice din timpul
confectionarii cutiilor
- Sa fie economice si sa aiba aspect atragator
Naturale sau
oleorasinoas
e

- Constituite din rasini naturale si uleiuri sicative,

folosind terebentina ca solvent
- Asigura protectie suficienta impotriva acizilor, a
sulfului si a compusilor acestuia

Tabla cositorita lacuita

19

Sintetice pe
baza de

- Rasini fenolice - suforezistente

- Rasini epoxidice - acidorezistente
- Rasini vinilice
- Amestec de rasini epoxidice si vinilice in anumite
proportii :
Avantaje :
* rezistenta fizica si chimica mare
* nu se inmoaie la sterilizare
* se usuca rapid, au aderenta
* rezistenta la acizi si la sulf mai mare
* nu dau produsului gust sau miros strain

Coroziunea
Coroziunea reprezinta fenomenul de distrugere partiala sau totala a materialelor in urma unor reactii
chimice sau electrochimice. Dupa mecanismul de desfasurare a procesului se deosebesc doua tipuri de
coroziune.
Coroziune chimica. Este procesul de distrugere a metalelor si aliajelor in urma reactiei eterogene ce se
desfasoara la suprafata acestora in contact cu un gaz corosiv sau in neelectroliti. Produsele de coroziune
(in special oxizi) raman pe suprafata metalului sub forma de pelicule. Peliculele reduc viteza de inaintare
a procesului de coroziune daca sunt continue si daca volumul oxidului rezultat est cu putin mai mare
decat volumul metalului din care provine (pelicule protectoare).
Coroziune electrochimica. Este procesul de distrugere a metalelor in prezenta unui electrolit; se
formeaza curent propriu de coroziune generat de procesele electrochimice desfasurate la limita celor
doua faze.
Procesul electrochimie de coroziune presupune desfasurarea a doua reactii pe suprafata metalica:
- procesul anodic de ionizare (oxidare) a metalului, adica procesul de distrugere propriu-zisa prin trecerea
ionilor de metal in solutie: M + nH2O -> M* -nH2O + e'

- procesul catodic de reducere a

unui agent capabil sa accepte electronii eliberati in procesul anodic
si lasati in metal. Procesul catodic consta in:
- reducerea ionilor de hidrogen in mediu acid:
2H+ + 2e- -> H2
- reducerea oxigenului dizolvat in electrolit in mediu al
O2 + 2H2O + 4e-- ->4OH- reducerea unui oxidant in solutie neutra:
Fe3+ + e- ->Fe2+;Cu2+ + 2e- -> Cu
Coroziunea chimica este influentata de urmatorii factori:

20

 natura metalului care determina stabilitatea termodinamica si

proprietatile peliculei de oxid ce se formeaza pe suprafata
metalului (cromul, nichelul, molibdenul confera otelurilor
rezistenta la oxidare prin formarea straturilor de oxid
protectoare);
sfarea suprafetei si structura metalului, si anume:
* rugozitatea mare favorizeaza coroziunea;
* sudarea si tratamentele termice creeaza tensiuni interne remanentecare favorizeaza coroziunea
fisuranta;

temperatura ridicata intensifica viteza procesului de oxidare si

difuziunea
agentului oxidant;
comportarea mediului agresiv.
Coroziunea electrochimica este influentata de urmatorii factori:
- natura metalului
- cu cat metalul este mai pur si mai omogen, cu atat este mai rezistent la coroziune. Aliajele cu structura
omogena (solutie soliaa) contin un component care exercita o actiune protectoare manifestata in salturi si
anume in cazul in care fractiunea atomica a acestui element de aliere constituie n/8 din numarul total de
atomi ai ambelor metale (n -numar intreg cuprins intre 1 si 7). La atingerea unei astfel de trepte de
rezistenta, viteza de coroziune scade in salturi. De exemplu, la otelurile cu crom treptele de rezistenta
sunt corespunzatoare fractiilor atomice 1/8, 2/8, 3/8. Deci, scaderea vitezei de coroziune apare cand
continutul de crom este 12,5; 25; 37,5 atom-procente, adica 11,8; 23,7 si 35,8% in greutate;
- neomogenitatea chimica a aliajelor mareste viteza de coroziune;
- structura microcristalina formeaza coroziunea locala;

gradul de prelucrare a suprafetei metalelor mareste rezistenta

la coroziune. Suprafata proaspat prelucrata este mai putin
rezistenta la coroziune; dupa acoperirea cu o pelicula oxidica
protectoare naturala rezistenta la coroziune se mareste;
natura solutiei agresive:
concentratia ionilor de hidrogen (pH-ul) influenteaza in doua
moduri coroziunea metalelor: marirea aciditatii mediului
favorizeaza, pe de o parte, coroziunea, iar pe de alta parte
modifica gradul de solubilitate al produselor de coroziune si
21

acestea se depun pe suprafata

metalului, protejandu-l. Astfel, la metalele amfotere (Zn, Al,
Sn), care se dizolva in mediu acid si mediu bazic, viteza de
coroziune este scazuta in mediu neutru, iar la metalele solubile
(Ni, Mg) stabilitatea lor creste cu cresterea valorii pH-ului
numai in mediu acid. Fierul se dizolva in medii cu pH > 13,
suferind o coroziune intercristalina;
oxigenul molecular prezent in majoritatea lichidelor
tehnologice are doua actiuni: pe de o parte accelereaza
coroziunea prin procesele electrochimice desfasurate la limita
celor doua faze, pe de alta parte mareste rezistenta la
coroziune datorita formarii peliculelor oxidice protectoare;
temperatura influenteaza coroziunea in doua moduri:
intensifica pe de parte procesul de ionizare a metalului si
accelereaza difuzia ionilor prin solutie, ia pe de alta parte
modifica solubilitatea oxigenului dizolvat in solutie, favorizam
formarea peliculelor oxidice protectoare;
cresterea presiunii determina cresterea solubilitatii oxigenului
si dec diminuarea formarii peliculelor oxidice protectoare;
viteza de curgere ia valori mici mareste aportul oxigenului la
suprafati metalica formand pelicule protectoare, iar ia valori
mari indeparteaza mecani (coroziune) pelicula protectoare
favorizeaza inaintarea in profunzime a procesului de coroziune.
Indici de apreciere a coroziunii. Rezistenta la coroziune a metalelor se apreciaza prin doi indici care
sunt prezentati in continuare.
Indicele gravimetric Vcor reprezinta variatia masei probei datorate coroziunii in unitatea de timp si pentru
unitatea de suprafata. Se exprima in g/(m 2h).
Indicele de penetratie P este dat de adancimea medie a penetratie produsa de coroziune in masa
metalului:
P = Vcor * 8.76 / [mm/an]

unde: este densitatea metalului, in g/cm3; 8 760 - numarul de ore

intr-un an.

22

Aprecierea gradului de rezistenta a materialelor se face comparand comportarea acestora in contact cu

mediul agresiv cu valori cuprinse in diferite scari conventionale. Cea mai folosita scara este cea in grade
zecimale.
Scara in grade zecimale a rezistentei la coroziune a metalelor

Gradul
rezistentei
Grupul
la
Indicele de
coroziune penetrare Indicele gravimetric al unor metale si al aliajelor acestora, Vcon g/m2h

P, mm/an

Fier

Cupru

Nichel

Aluminiu

<, 0,001

< 0,0009

< 0,001

<0,001

< 0,0003

II

0,0010,005

0,009-0,0045

0,0010,0051

0,001-0,005

0,0003-0,0015

0,005-0,01 0,0045-0,009

0,00510,01

0,005-0,01

0,0015-0,003

0,01-0,05

0,009-0,045

0,01-0,05

0,01-0,05

0,003-0,015

0,05-0,1

0,045-0,09

0,05-0,1

0,05-0,1

0,015-0,031

0,1-0,5

0,09-0,45

0,1-0,5

0,1-0,5

0,031-0,154

0,5-1,0

0,45-0,9

0,5-1,0

0,5-1,0

0,154-0,31

1,0-5,0

0,9-4,5

1,0-5,1

1,0-5,0

0,31-1,54

5,0-10,0

4,5-9,1

5,1-10,2

5,0-10,0

1,54-3,1

III

IV

23

VI

10

>10,0

>9,1

>10,2

>10,0

>3,1

La dimensionarea utilajelor se are in vedere ca indicele de penetratie sa nu depaseasca 0,1 mm/an, iar
pentru utilajele confectionate din aliaje ale fierului, P sa fie mai mic de 0,2 mm/an, considerand durata de
functionare de 10-15 ani.
In industria alimentara, in special in cazul otelurilor inoxidabile, se manifesta coroziunea punctiforma.
Scara pentru aprecierea coroziunii punctiforme

Numarul de ciupituri

Marimea ciupiturii

Intensitatea atacului

Caracterul
ciupiturii

Numar
ciupituri
pedm2

Suprafata
Caracterul
ciupiturii,
ciupiturii
cm2

Caracterul
ciupiturii

Foarte mic

33

Minuscul

0,0006

Neinsemnat 0,0001

0,004

Mic

100

Foarte
mic

0,003

Foarte slab

0,0004

0,01

Relativ mic

330

Mic

0,016

Slab

0,0016

0,025

moderat

1000

Moderat

0,08

Moderat

0,006

0,06

Mare

3300

Mare

0,4

Puternic

0,024

0,15

Foarte mare

10000

Foarte
mare

2,0

Foarte
puternic

0,10

0,40

Excesiv

33000

Excesiv

10

Excesiv

0,40

1,0

24

Adancimea
Adancime a
atacului general,
ciupiturii, cm
cm

Influenta coroziunii asupra solutiilor constructive si de exploatare a utilajelor. Fiabilitatea utilajelor

poate fi mult marita daca la proiectare si exploatare se au in vedere factorii care influenteaza
viteza de coroziune:

- eliminarea la proiectare si executie a sanselor de

intensificare a procesului de coroziune cum sunt: contactul
metalelor de natura diferita, sudurile, zonele cu tensiuni
remanente, fisuri si rosturi inguste, spatii de stagnare a
lichidelor agresive;
- exploatarea in conditii uniforme de lucru fara a alterna
medii oxidante si reducatoare, acide si bazice, calde si reci;
- mentinerea omogenitatii mediului de lucru evitand variatiile
locale in concentratia solutiilor;
- evitarea repartizarii neuniforme a temperaturii;
- dimensionarea corecta, astfel incat sa se evite curgerea
turbulenta si fenomenul cavitatiei; crearea conditiilor pentru
aducerea metalului in starea de pasivitate. Pasivitatea este o
stare de rezistenta mare la coroziune a metalelor si aliajelor
(in conditiile in care ele sunt active din punct de vedere
termodinamic) provocata de micsorarea vitezei procesului
anodic sub actiunea deplasarii in sens pozitiv a potentialului.

25

26