Sunteți pe pagina 1din 61

Matematica

si Computat

Logica
ionala
Cursul II
Claudia MURES
AN
cmuresan11@yahoo.com, cmuresan@fmi.unibuc.ro
Universitatea din Bucuresti
Facultatea de Matematic
a si Informatic
a
Bucuresti

20152016, Semestrul I

Claudia MURES
AN (Universitatea din Bucuresti)

Curs II logic
a matematic
a si computational
a

20152016, Semestrul I

1 / 61

Cuprinsul acestui curs

Echivalente logice ntre diferite tipuri de enunturi

Operatii cu multimi si relatii ntre multimi

Multimi si functii

Teoria cardinalelor

Despre examenul la aceasta materie

Claudia MURES
AN (Universitatea din Bucuresti)

Curs II logic
a matematic
a si computational
a

20152016, Semestrul I

2 / 61

Echivalente logice ntre diferite tipuri de enunturi

Operatii cu multimi si relatii ntre multimi

Multimi si functii

Teoria cardinalelor

Despre examenul la aceasta materie

Claudia MURES
AN (Universitatea din Bucuresti)

Curs II logic
a matematic
a si computational
a

20152016, Semestrul I

3 / 61

Echivalente logice ntre diferite tipuri de enunturi


Conectorii logici: folositi pentru a lega enunturi, formand astfel enunturi compuse:
disjunctia: sau
conjunctia: si
negatia: non
implicatia:
echivalenta:
Amintim urmatoarele proprietati logice, pe care leam folosit sau le vom folosi la
seminar, pentru demonstrarea unor egalitati corespunzatoare ntre multimi, n care
conectorii logici sunt nlocuiti cu operatii cu multimi: daca p, q si r sunt enunturi
(propozitii, afirmatii, proprietati), atunci au loc echivalentele urmatoare, n care
parantezele sunt folosite pentru a delimita enunturile compuse:
[p sau (q si r )] [(p sau q) si (p sau r )]
[p si (q sau r )] [(p si q) sau (p si r )]
non (p sau q) [(non p) si (non q)]
non (p si q) [(non p) sau (non q)]
(p q) [(non p) sau q]
(p q) [(non q) (non p)] (principiul reducerii la absurd)
(p q) [(non p) (non q)] (consecinta imediata a principiului
def.

reducerii la absurd si a faptului ca (p q) = [(p q) si (q p)])


Claudia MURES
AN (Universitatea din Bucuresti)

Curs II logic
a matematic
a si computational
a

20152016, Semestrul I

4 / 61

Echivalente logice ntre diferite tipuri de enunturi


Am justificat sau vom justifica la seminar, prin duble implicatii, aceste echivalente
ntre enunturi. De exemplu, pentru a demonstra ca:
implicatia [p q] este echivalenta cu [(non p) sau q],
ceea ce arata ca:
implicatia [p q] este adevarata ddaca p e falsa sau q e adevarata ([fals
implica orice] este adev
arat, si [adev
arat implica adev
arat] este adev
arat),
implicatia [p q] este falsa ddaca p e adevarata si q e falsa ([adev
arat
implica fals] este fals),
putem demonstra:
implicatia directa ([p q] implica [(non p) sau q]) observand ca, daca are
loc [p q], atunci, cand [non p] e falsa, adica p e adevarata, rezulta ca e
adevarata si q, asadar, ori de cate ori [p q] este adevarata, rezulta ca si
[(non p) sau q] este adevarata;
implicatia inversa ([(non p) sau q] implica [p q]) prin faptul ca, daca
[(non p) sau q] este adevarata, atunci, cand p este adevarata si deci [non p]
este falsa, rezulta ca este adevarata q, prin urmare implicatia [p q] este
adevarata.
Am vazut aceasta proprietate logica si n sectiunea anterioara a cursului. Amintim
ca lucram numai cu enunturi (afirmatii) care sunt fie false, fie adev
arate.
Claudia MURES
AN (Universitatea din Bucuresti)

Curs II logic
a matematic
a si computational
a

20152016, Semestrul I

5 / 61

Negarea enunturilor cuantificate


Cuantificatorii:
cuantificatorul universal:
cuantificatorul existential:
Daca x este o variabila, iar p(x) este o proprietate referitoare la x (mai precis o
proprietate referitoare la elementele pe care le parcurge/le poate denumi x),
atunci:
non [( x) (p(x))] ( x) (non p(x))
non [( x) (p(x))] ( x) (non p(x))

Notatie
Alaturarea de simboluri ! semnifica exista un unic, exista si este unic.

Observatie
! nu este un cuantificator, ci este o notatie prescurtata pentru enunturi compuse:
daca x este o variabila, iar p(x) este o proprietate, atunci scrierea ( ! x) (p(x))
este o abreviere pentru enuntul scris, desfasurat, astfel:
( x) (p(x)) si ( y ) ( z) [(p(y ) si p(z)) y = z],
unde y si z sunt variabile.
Claudia MURES
AN (Universitatea din Bucuresti)

Curs II logic
a matematic
a si computational
a

20152016, Semestrul I

6 / 61

Negarea enunturilor cuantificate


Cum se neaga un enunt cu mai multi cuantificatori? Aplicand proprietatile de mai
sus, si iterand acest procedeu:

Exemplu
Fie x, y , z, t, u variabile, iar p(x, y , z, t, u) o proprietate depinzand de x, y , z, t, u.
Atunci:
non [( x) ( y ) ( z) ( t) ( u) (p(x, y , z, t, u))]
( x) [non [( y ) ( z) ( t) ( u) (p(x, y , z, t, u))]]
( x) ( y ) [non [( z) ( t) ( u) (p(x, y , z, t, u))]]
( x) ( y ) ( z) [non [( t) ( u) (p(x, y , z, t, u))]]
( x) ( y ) ( z) ( t) [non [( u) (p(x, y , z, t, u))]]
( x) ( y ) ( z) ( t) ( u) (non p(x, y , z, t, u))
Nu vom mai aplica acest procedeu pas cu pas. Retinem ca procedeul consta n
transformarea fiecarui cuantificator universal ntrunul existential si invers, si
negarea proprietatii de sub acesti cuantificatori.
Claudia MURES
AN (Universitatea din Bucuresti)

Curs II logic
a matematic
a si computational
a

20152016, Semestrul I

7 / 61

Cuantificatori aplicati fixand un domeniu al valorilor

Fie M o multime, x o variabila, iar p(x) o proprietate referitoare la elementele lui


M. Atunci urmatoarele scrieri sunt abrevieri pentru scrierile fara domeniu al
valorilor langa cuantificatori:
not.

( x M) (p(x)) ( x) (x M p(x))
not.

( x M) (p(x)) ( x) (x M si p(x))
Toate proprietatile logice pentru enunturi cuantificate din acest curs se scriu la fel
si sunt valabile si pentru cuantificatori urmati de un domeniu al valorilor pentru
variabila cuantificata.

Claudia MURES
AN (Universitatea din Bucuresti)

Curs II logic
a matematic
a si computational
a

20152016, Semestrul I

8 / 61

Cuantificatorii de acelasi fel comuta, cei diferiti nu

Fie x si y variabile, iar p(x, y ) o proprietate asupra lui x si y . Atunci:


( x) ( y ) (p(x, y )) ( y ) ( x) (p(x, y ))
( x) ( y ) (p(x, y )) ( y ) ( x) (p(x, y ))
;
( x) ( y ) (p(x, y )) ( y ) ( x) (p(x, y )) (pentru fiecare valoare a lui x,
valoarea lui y pentru care e satisfacut enuntul din stanga depinde de valoarea
lui x)

Exemplu
Enuntul ( x N) ( y Z) (x + y = 0) este adevarat.
Enuntul ( y Z) ( x N) (x + y = 0) este fals.

Claudia MURES
AN (Universitatea din Bucuresti)

Curs II logic
a matematic
a si computational
a

20152016, Semestrul I

9 / 61

Cuantificatori, disjunctii si conjunctii logice


Sa observam si urmatoarele proprietati logice: daca x este o variabila, iar p(x) si
q(x) sunt enunturi referitoare la x, atunci:
( x) (p(x) si q(x)) ( x) (p(x)) si ( x) (q(x))
( x) (p(x) sau q(x)) ( x) (p(x)) sau ( x) (q(x))
;
( x) (p(x) sau q(x)) ( x) (p(x)) sau ( x) (q(x))

( x) (p(x) si q(x)) : ( x) (p(x)) si ( x) (q(x))

Exemplu
Enuntul ( x N) (2 | x sau 2 - x) este adevarat.
Enuntul ( x N) (2 | x) este fals. Enuntul ( x N) (2 - x) este tot fals. Prin
urmare, enuntul [( x N) (2 | x) sau ( x N) (2 - x)] este fals.

Exemplu
Enuntul ( x R) (x < 0 si x 10) este fals.
Enuntul ( x R) (x < 0) este adevarat. Enuntul ( x R) (x 10) este tot
adevarat. Prin urmare, enuntul [( x R) (x < 0) si ( x R) (x 10)] este
adevarat.
Claudia MURES
AN (Universitatea din Bucuresti)

Curs II logic
a matematic
a si computational
a

20152016, Semestrul I

10 / 61

Fara domeniu al valorilor dupa cuantificatori


Scrieri echivalente ale enunturilor din exemplele anterioare:
( x N) (2 | x sau 2 - x)
( x) [x N (2 | x sau 2 - x)]
( x) [x N (2 | x sau 2 - x)]
( x) [(x N 2 | x) sau (x N 2 - x)]
[( x N) (2 | x) sau ( x N) (2 - x)]
[( x) (x N 2 | x) sau ( x) (x N 2 - x)]
( x R) (x < 0 si x 10)
( x) (x R si x < 0 si x 10)
( x) [(x R si x < 0) si (x R si x 10)]
[( x R) (x < 0) si ( x R) (x 10)]
[( x) (x R si x < 0) si ( x) (x R si x 10)]

Claudia MURES
AN (Universitatea din Bucuresti)

Curs II logic
a matematic
a si computational
a

20152016, Semestrul I

11 / 61

Tema obligatorie - de adus scrisa, cate un exemplar / grupa


Fie p, q si r enunturi. Atunci:
1
[p (q si r )] [(p q) si (p r )]
2
[p (q sau r )] [(p q) sau (p r )]
;
3
[(q sau r ) p] [(q p) sau (r p)]
;
4
[(q si r ) p] [(q p) si (r p)]
;
5
[(q si r ) p] [(q p) sau (r p)]

Exercitiu (tema obligatorie)


Dati contraexemple pentru implicatiile directe din proprietatile (3), (4) si (5) de
mai sus, i. e., asa cum am procedat n exemplele anterioare, nlocuiti p, q si r cu
enunturi concrete, astfel ncat acele implicatii sa nu fie satisfacute pentru
respectivele valori ale lui p, q, r .
In rezolvarea acestui exercitiu, va pot fi de folos proprietatile:
[p sau (q si r )] [(p sau q) si (p sau r )]
[p si (q sau r )] [(p si q) sau (p si r )]
non (p sau q) [(non p) si (non q)]
non (p si q) [(non p) sau (non q)]
(p q) [(non p) sau q]
Claudia MURES
AN (Universitatea din Bucuresti)

Curs II logic
a matematic
a si computational
a

20152016, Semestrul I

12 / 61

Echivalente logice ntre diferite tipuri de enunturi

Operatii cu multimi si relatii ntre multimi

Multimi si functii

Teoria cardinalelor

Despre examenul la aceasta materie

Claudia MURES
AN (Universitatea din Bucuresti)

Curs II logic
a matematic
a si computational
a

20152016, Semestrul I

13 / 61

Operatii cu multimi si relatii ntre multimi


Notatie
Pastram notatia consacrata pentru simbolul de apartenent
a, ce indica
faptul ca un obiect este element al altui obiect (multime, clasa).
Pastram notatia clasica, folosind acolade, pentru specificarea elementelor
unei multimi (fie prin enumerare, fie printro proprietate a lor).
Amintim din primul curs si din seminar faptul ca are sens sa ne referim la
obiecte (elemente, multimi, clase) arbitrare, pentru care nu specificam un
domeniu al valorilor.

Notatie
Pastram notatiile cunoscute , , \ si pentru reuniunea, intersectia,
diferenta si, respectiv, diferenta simetric
a ntre multimi.
Amintim ca, pentru orice multimi A si B, se definesc:
def.

A B = {x | x A sau x B};
def.

A B = {x | x A si x B};
def.

A \ B = {x | x A si x
/ B};
def.

A B = (A \ B) (B \ A).
Claudia MURES
AN (Universitatea din Bucuresti)

Curs II logic
a matematic
a si computational
a

20152016, Semestrul I

14 / 61

Operatii cu multimi si relatii ntre multimi


A se revedea proprietatile operatiilor cu multimi demonstrate la seminar,
precum si cele lasate ca tema pentru acasa n cursul orelor de seminar!
Vom face mereu apel si la cunostinte din gimnaziu si liceu, dintre care pe
unele le vom aminti, de regula doar enuntandule.

Notatie
Pastram notatiile , (, si ) pentru incluziunile si incluziunile stricte dintre
multimi n fiecare sens. Vom mai nota incluziunile stricte si cu si respectiv ,
dar numai atunci cand precizarea ca este vorba de o incluziune stricta si nu poate
avea loc egalitatea de multimi nu ne foloseste n cele prezentate.
Amintim ca, pentru orice multimi A si B:
A = B ( x) [x A x B] (doua multimi sunt egale ddaca au aceleasi
elemente);
def.

A B ( x) [x A x B];
def.

A B B A;
def.

A ( B [A B si A 6= B];
def.

A ) B B ( A.
Claudia MURES
AN (Universitatea din Bucuresti)

Curs II logic
a matematic
a si computational
a

20152016, Semestrul I

15 / 61

Multimea partilor unei multimi

Notatie
Vom nota cu multimea vid
a, adica multimea fara elemente.

Definitie
Daca A si B sunt multimi, atunci A se numeste:
submultime a lui B (sau parte a lui B) ddaca A B;
submultime proprie (sau stricta) a lui B ddaca A ( B.

Notatie
Pentru orice multime T , vom nota cu P(T ) multimea p
artilor lui T , i. e.
multimea submultimilor lui T : P(T ) = {X | X T }.

Claudia MURES
AN (Universitatea din Bucuresti)

Curs II logic
a matematic
a si computational
a

20152016, Semestrul I

16 / 61

Proprietati ale operatiilor si relatiilor ntre multimi

Remarca (a se vedea seminarul)


Definitia incluziunii, respectiv a incluziunii stricte ntre multimi arata ca, pentru
orice multimi A si B:
A = B ddaca [A B si B A] ddaca [( x) (x A x B)];
A ( B ddaca [( x) (x A x B) si ( x) (x B \ A)] ddaca [A B si
B \ A 6= ].
Definitia incluziunii ntre multimi arata ca singura submultime a lui este :
P() = {}.
. . . voi adauga mai multe proprietati din seminar . . .

Claudia MURES
AN (Universitatea din Bucuresti)

Curs II logic
a matematic
a si computational
a

20152016, Semestrul I

17 / 61

Produsul direct a doua multimi


Notatie
Pentru orice elemente a si b, notam cu (a, b) perechea ordonat
a formata din a si
b.

Definitie (egalitatea de perechi semnifica egalitatea pe componente)


Pentru orice elemente a1 , a2 , x1 , x2 :

a1 = x1
def.
(a1 , a2 ) = (x1 , x2 ) si

a2 = x2

Definitie
Pentru orice multimi A si B, se defineste produsul cartezian dintre A si B (numit
si produsul direct dintre A si B) ca fiind multimea de perechi ordonate
{(a, b) | a A, b B}, notata A B:
A B = {(a, b) | a A si b B}
Claudia MURES
AN (Universitatea din Bucuresti)

Curs II logic
a matematic
a si computational
a

20152016, Semestrul I

18 / 61

Produsul direct a doua multimi


Remarca (tema obligatorie)
Din faptul ca este multimea fara elemente rezulta ca, pentru orice multime A,
A = A = .
De asemenea, se demonstreaza usor ca produsul cartezian este distributiv fata de
reuniunea, intersectia, diferenta si diferenta simetrica ntre multimi (si la stanga, si
la dreapta), adica, pentru orice multimi A, B si C , au loc egalitatile:
1

A (B C ) = (A B) (A C ) si (B C ) A = (B A) (C A)

A (B C ) = (A B) (A C ) si (B C ) A = (B A) (C A)

A (B \ C ) = (A B) \ (A C ) si (B \ C ) A = (B A) \ (C A)

A (B C ) = (A B) (A C ) si (B C ) A = (B A) (C A)

Aveti ca tem
a obligatorie demonstrarea tuturor acestor egalitati. Indicatie: se
folosesc, n mod direct, definitiile acestor operatii cu multimi. La (1) se foloseste
si distributivitatea conjunctiei fata de disjunctie (a doua echivalenta logica
amintita la nceputul acestui curs), iar (4) poate fi demonstrata prin calcul direct,
pe baza lui (1) si (3).
Claudia MURES
AN (Universitatea din Bucuresti)

Curs II logic
a matematic
a si computational
a

20152016, Semestrul I

19 / 61

Reuniunea disjuncta a doua multimi


La operatiile cu multimi cunoscute pana acum (, , \, , ) adaugam reuniunea
disjunct
a:

Definitie
Fie A si B doua multimi.`Se defineste reuniunea disjuncta a multimilor A si B ca
fiind multimea notata A B si definita prin:
a
A
B := (A {1}) (B {2}).

Exemplu
Fie A = {0, 1, 2, 3} si B = {1, 3, 5}. Atunci:
a
A
B = {(0, 1), (1, 1), (2, 1), (3, 1), (1, 2), (3, 2), (5, 2)}

Claudia MURES
AN (Universitatea din Bucuresti)

Curs II logic
a matematic
a si computational
a

20152016, Semestrul I

20 / 61

Reuniunea disjuncta a doua multimi


Observatie
Reuniunea disjuncta este un fel de reuniune n care multimile care se reunesc
sunt facute disjuncte, prin atasarea la fiecare element al uneia dintre aceste
multimi a unui indice corespunzator multimii respective (un element diferit de cel
atasat elementelor celeilalte multimi) (vom vorbi despre indici ntro discutie
despre familii arbitrare de multimi, n cursul urmator).
Intradevar, pentru orice multimi A si B, (A {1}) (B {2}) = , pentru ca,
daca, prin absurd, ar exista un element (A {1}) (B {2}), atunci,
conform definitiei produsului direct:
A {1}, adica exista a A a. . = (a, 1)
si
B {2}, adica exista b B a. . = (b, 2),
prin urmare (a, 1) = = (b, 2),
deci (a, 1) = (b, 2), adica

a
=
b

si

1 = 2, iar aceasta ultima egalitate nu este satisfacuta,

ceea ce nseamna ca am obtinut o contradictie.


Claudia MURES
AN (Universitatea din Bucuresti)

Curs II logic
a matematic
a si computational
a

20152016, Semestrul I

21 / 61

Echivalente logice ntre diferite tipuri de enunturi

Operatii cu multimi si relatii ntre multimi

Multimi si functii

Teoria cardinalelor

Despre examenul la aceasta materie

Claudia MURES
AN (Universitatea din Bucuresti)

Curs II logic
a matematic
a si computational
a

20152016, Semestrul I

22 / 61

Definitia unei functii


Definitie
Fie A si B multimi oarecare. Se numeste functie de la A la B un triplet
f := (A, G , B), unde G A B, a. ., pentru orice a A, exista un unic b B,
cu proprietatea ca (a, b) G .
Formal: ( a A) ( ! b B) ((a, b) G ). Scris desfasurat:
( a) [a A [( b) (b B si (a, b) G ) si
( c) ( d) [(c B si d B si (a, c) G si (a, d) G ) c = d]]].
f
Faptul ca f este o functie de la A la B se noteaza cu f : A B sau A B.
Multimea A se numeste domeniul functiei f , B se numeste codomeniul sau
domeniul valorilor lui f , iar G se numeste graficul lui f .
Pentru fiecare a A, unicul b B cu proprietatea ca (a, b) G se noteaza cu
f (a) si se numeste valoarea functiei f n punctul a.

Exemplu
Care dintre urmatoarele corespondente este o functie de la A la B?
f
g
h
A B
A B
A B
r
r
r
r
r
r:
r
r
r
Z
Z
Z
r Z
rXX
rXX
~r
~r
Z
z
~r
Z
z
Claudia MURES
AN (Universitatea din Bucuresti)

Curs II logic
a matematic
a si computational
a

20152016, Semestrul I

23 / 61

Egalitatea a doua functii


Remarca
Daca f = (A, G , B) este o functie (f : A B), atunci graficul G al lui f este
multimea de perechi: G = {(a, f (a)) | a A} A B.

Definitie
Fie f = (A, F , B) si g = (C , G , D) doua functii (f : A B, iar g : C D).
Egalitatea f = g semnifica egalitatea de triplete (A, F , B) = (C , G , D), i. e.
spunem ca f = g ddaca:
A=C
B=D
F =G

(are loc egalitatea domeniilor),


(are loc egalitatea codomeniilor) si
(are loc egalitatea graficelor celor doua functii,
ceea ce, conform scrierii acestor grafice
din remarca anterioara, se transcrie n egalitate
punctuala, adica egalitate n fiecare punct:
pentru orice a A = C , f (a) = g (a)).

Daca X este o multime a. . X A si X C , atunci spunem ca f si g


coincid pe X ddaca f si g au aceleasi valori n elementele lui X , adica:
oricare ar fi x X , f (x) = g (x) B D.
Claudia MURES
AN (Universitatea din Bucuresti)

Curs II logic
a matematic
a si computational
a

20152016, Semestrul I

24 / 61

Exista o unica functie de la la o multime arbitrara


Notatie
Pentru orice multimi A si B, se noteaza cu B A multimea functiilor de la A la B:
B A = {f | f : A B}

Remarca (pentru orice B, B are exact un element)


Fie B o multime oarecare (poate fi vid
a si poate fi nevid
a). Atunci exista o
unica functie f : B.
Intradevar, o functie f : B trebuie sa fie un triplet f = (, G , B), cu
G B = , deci G = . Asadar, exista cel mult o functie f : B, anume
f = (, , B) este unica posibilitate. Sa aratam ca acest triplet satisface definitia
functiei:
( a ) ( ! b B) ((a, b) ), i. e.:
( a) [a ( ! b) (b B si (a, b) )].
Pentru orice element a, proprietatea a este falsa, asadar, pentru orice element
a, implicatia [a . . .] este adevarata. Iar acest lucru nseamna exact faptul
ca ntreaga proprietate (a)[a . . .] este adevarata, deci f este functie. Prin
urmare, exista o unica functie f : B, anume f = (, , B).
Claudia MURES
AN (Universitatea din Bucuresti)

Curs II logic
a matematic
a si computational
a

20152016, Semestrul I

25 / 61

Nu exista nicio functie de la o multime nevida la


Remarca (pentru orice A 6= , A = )
Fie A o multime nevid
a (i. e. A 6= ). Atunci nu exista nicio functie f : A .
Intradevar, o functie f : A trebuie sa fie un triplet f = (A, G , ), cu
G A = , deci G = . Asadar, daca ar exista o functie f : A , atunci am
avea neaparat f = (A, , ). Sa vedem daca acest triplet verifica definitia functiei:
( a A) ( ! b ) ((a, b) ), i. e.:
( a) [a A [( b) (b si (a, b) ) si
( c) ( d) [(c si d si (a, c) si (a, d) ) c = d]]].
Oricare ar fi elementul b, proprietatea b este falsa, deci, oricare ar fi
elementele a si b, conjunctia (b si (a, b) ) este falsa, deci, oricare ar fi
elementul a, proprietatea ( b) (b si (a, b) ) este falsa, asadar, oricare ar fi
elementul a, conjunctia care succede mai sus implicatiei avand ca antecedent pe
a A este falsa. In schimb, ntrucat A este nevida, rezulta ca proprietatea a A
este adevarata pentru macar un element a. Prin urmare, implicatia [a A . . .]
de mai sus este falsa pentru cel putin un element a, ceea ce nseamna ca ntreaga
proprietate ( a) [a A . . .] este falsa, si deci f nu este functie.
Claudia MURES
AN (Universitatea din Bucuresti)

Curs II logic
a matematic
a si computational
a

20152016, Semestrul I

26 / 61

Imaginea si preimaginea printro functie


Definitie
Pentru orice multimi A si B, orice functie f : A B si orice submultimi X A si
Y B, se definesc:
imaginea lui X prin f sau imaginea directa a lui X prin f , notata f (X ), este
submultimea lui B:
f (X ) = {f (x) | x X } B
f (A) se mai noteaza cu Im(f ) si se numeste imaginea lui f :
Im(f ) = f (A) = {f (a) | a A} B
preimaginea lui Y prin f sau imaginea inversa a lui Y prin f , notata f 1 (Y )
(f (Y ) n unele carti, pentru a o deosebi de imaginea lui Y prin inversa f 1
a lui f , care exista numai atunci cand f este inversabila, deci numai atunci
cand f este bijectiva a se vedea n cele ce urmeaza , pe cand preimaginea
unei submultimi a codomeniului poate fi definita pentru orice functie), este
submultimea lui A:
f 1 (Y ) = {x A | f (x) Y } A
Claudia MURES
AN (Universitatea din Bucuresti)

Curs II logic
a matematic
a si computational
a

20152016, Semestrul I

27 / 61

Functii injective, surjective, bijective


Definitie
Fie A si B multimi si f : A B o functie. f se zice:
injectiva ddaca are loc oricare dintre urmatoarele conditii echivalente:
pentru orice b B, exist
a cel mult un a A, astfel nc
at f (a) = b
pentru orice a1 , a2 A, dac
a a1 6= a2 , atunci f (a1 ) 6= f (a2 )
pentru orice a1 , a2 A, dac
a f (a1 ) = f (a2 ), atunci a1 = a2

surjectiva ddaca are loc oricare dintre urmatoarele conditii echivalente:


pentru orice b B, exist
a (cel putin un) a A, astfel nc
at f (a) = b (formal:
( b B) ( a A) (f (a) = b))
f (A) = B

bijectiva ddaca are loc oricare dintre urmatoarele conditii echivalente:


f este simultan injectiv
a si surjectiv
a
pentru orice b B, exist
a exact un a A, astfel nc
at f (a) = b (formal:
( b B) ( ! a A) (f (a) = b))

Functiile injective, surjective, respectiv bijective se mai numesc injectii, surjectii,


respectiv bijectii.
Claudia MURES
AN (Universitatea din Bucuresti)

Curs II logic
a matematic
a si computational
a

20152016, Semestrul I

28 / 61

Imaginea si preimaginea printro functie


Remarca
Pentru orice functie f : A B, f 1 (B) = A.

Remarca (tema)
Pentru orice multimi nevide A si B si orice functie f : A B, au loc incluziunile:
pentru orice M A, f 1 (f (M)) M, cu egalitate pentru f injectiva (a se
vedea si un exercitiu care urmeaza);
pentru orice N B, f (f 1 (N)) N, cu egalitate pentru f surjectiva (a se
vedea si un exercitiu care urmeaza);
n schimb, pentru orice N f (A) = Im(f ), f (f 1 (N)) = N.

Definitie
Pentru orice multime A, notam cu idA functia identica a lui A (numita si
functia identitate a lui A sau identitatea lui A): idA : A A, pentru orice
a A, idA (a) = a.
Daca A, B, C sunt multimi, iar f : A B si g : B C sunt functii, atunci
compunerea functiei g cu functia f este functia notata cu g f si definita
astfel: g f : A C , pentru orice a A, (g f )(a) := g (f (a)).
Claudia MURES
AN (Universitatea din Bucuresti)

Curs II logic
a matematic
a si computational
a

20152016, Semestrul I

29 / 61

Inversa unei functii bijective


Definitie
Fie A si B multimi, iar f : A B. f se zice inversabila ddaca exista o functie
g : B A astfel ncat g f = idA si f g = idB .
Urmatoarele proprietati sunt cunoscute din liceu. A se vedea si exercitiul urmator.

Remarca (daca exista, inversa unei functii este unica)


Fie A si B multimi, iar f : A B o functie inversabila. Atunci exista o unica
functie g : B A astfel ncat g f = idA si f g = idB .

Definitie
Fie A si B multimi, iar f : A B o functie inversabila. Atunci unica functie
g : B A cu proprietatile g f = idA si f g = idB se noteaza cu f 1
(f 1 = g : B A) si se numeste inversa lui f .

Remarca
Fie A si B multimi, iar f : A B. Atunci: f este inversabila ddaca este bijectiva.
Claudia MURES
AN (Universitatea din Bucuresti)

Curs II logic
a matematic
a si computational
a

20152016, Semestrul I

30 / 61

Proprietati ale functiilor


Exercitiu (caracterizarea surjectivitatii prin existenta unei inverse la
dreapta, si a injectivitatii prin existenta unei inverse la stanga tema)
Fie A si B multimi nevide, iar f : A B. Atunci:
1
f este surjectiva ddaca ( g : B A) (f g = idB ); n plus, conform (3) de
mai jos, n caz afirmativ, g este injectiva;
2
f este bijectiva ddaca ( ! g : B A) (f g = idB ); n plus, n caz afirmativ,
unica inversa la dreapta g a lui f este g = f 1 , care este simultan inversa la
dreapta si inversa la stanga pentru f ;
3
f este injectiva ddaca ( h : B A) (h f = idA ); n plus, conform (1) de
mai sus, n caz afirmativ, h este surjectiva;
4
f este bijectiva ddaca ( ! h : B A) (h f = idA ); n plus, n caz afirmativ,
unica inversa la stanga h a lui f este h = f 1 , care este simultan inversa la
stanga si inversa la dreapta pentru f ;
5
dupa cum stim, f este bijectiva ddaca este inversabila, i. e. f este bijectiva
ddaca ( j : B A) (f j = idB si j f = idA ); n plus, n caz afirmativ, j
este unica, se noteaza cu f 1 si se numeste inversa lui f ; dar, conform (1) si
(3), avem si urmatoarea caracterizare a bijectivitatii: f este bijectiva ddaca
( g , h : B A) (f g = idB si h f = idA ); n plus, conform (2) si (4), n
caz afirmativ, g si h sunt unice si g = h = f 1 .
Claudia MURES
AN (Universitatea din Bucuresti)

Curs II logic
a matematic
a si computational
a

20152016, Semestrul I

31 / 61

Proprietati ale functiilor


Exercitiu (functiile imagine directa si imagine inversa tema)
Fie A si B multimi nevide, iar f : A B. Consideram functiile:
(
f : P(A) P(B), ( M A) (f (M) := f (M));
f : P(B) P(A), ( N B) (f (M) := f 1 (M)).
Atunci au loc urmatoarele echivalente:
1

f este injectiva ddaca f este injectiva ddaca f este surjectiva ddaca


f f = idP(A) (i. e. ( M A) (f 1 (f (M)) = M)) ddaca
( M A) (f (A \ M) B \ f (M));
f este surjectiva ddaca f este surjectiva ddaca f este injectiva ddaca
f f = idP(B) (i. e. ( N B) (f (f 1 (N)) = N)) ddaca
( M A) (f (A \ M) B \ f (M));
din (1) si (2), obtinem: f este bijectiva ddaca f este bijectiva ddaca f este
bijectiva ddaca f si f sunt inverse una alteia ddaca
( M A) (f (A \ M) = B \ f (M)).

Claudia MURES
AN (Universitatea din Bucuresti)

Curs II logic
a matematic
a si computational
a

20152016, Semestrul I

32 / 61

Echivalente logice ntre diferite tipuri de enunturi

Operatii cu multimi si relatii ntre multimi

Multimi si functii

Teoria cardinalelor

Despre examenul la aceasta materie

Claudia MURES
AN (Universitatea din Bucuresti)

Curs II logic
a matematic
a si computational
a

20152016, Semestrul I

33 / 61

Numere cardinale
Definitie
Doua multimi A si B se zic cardinal echivalente ddaca exista o functie bijectiva de
la A la B, fapt notat prin: A
= B.

Definitie
Pentru orice multime A, se numeste cardinalul lui A sau numarul cardinal al lui A
clasa tuturor multimilor B cu A
= B, notata |A|.
Este simplu de demonstrat, folosind operatii cu bijectii pe care le consideram
cunoscute din gimnaziu si liceu, ca:
pentru orice multime A, A
= A (pentru ca idA : A A este o bijectie), deci
A |A|
pentru orice multimi A si B, daca A
= B, atunci B
= A si |A| = |B|, i. e.

orice multime C satisface A = C ddaca satisface B


= C ; asadar avem chiar
echivalentele: A
= B ddaca B
= A ddaca |A| = |B|
pentru orice multimi A si B, daca A  B, atunci nu exista nicio multime C
cu proprietatile: C |A| (i. e. A
= C ) si C |B| (i. e. B
= C ); asadar
avem chiar echivalentele: A  B ddaca |A| =
6 |B| ddaca |A| |B| =
Claudia MURES
AN (Universitatea din Bucuresti)

Curs II logic
a matematic
a si computational
a

20152016, Semestrul I

34 / 61

Operatii cu numere cardinale


Definitie
Se definesc suma, produsul si, respectiv, puterea de numere cardinale, astfel:
pentru orice multimi A si B, avem, prin definitie:
`
|A| + |B| := |A B|
|A| |B| := |A B|
|B||A| := |B A |
Observam ca operatiile cu numere cardinale au fost definite n functie de
reprezentanti ai claselor date de cardinalele |A|, |B|, anume de multimile A |A| si
B |B|. Pentru ca definitia anterioara sa fie corecta (si, n caz afirmativ, spunem
ca operatiile cu cardinali sunt bine definite ca mai sus), trebuie ca, daca luam, n
definitiile de mai sus ale acestor operatii, alti reprezentanti pentru clasele |A|, |B|,
adica alte multimi A0 |A| si B 0 |B|, atunci, prin nlocuirea lui A cu A0 si a lui
B cu B 0 n egalitatile de mai sus, sa obtinem aceleasi rezultate, i. e. aceleasi
cardinale. Aceasta problema se pune ori de cate ori definim ceva pentru clase prin
intermediul unor reprezentanti ai claselor respective. Corectitudinea unei astfel de
definitii nseamna independenta acelei definitii de reprezentantii claselor, adica
faptul ca, indiferent ce reprezentanti alegem pentru acele clase, obiectul definit nu
se schimba.
Claudia MURES
AN (Universitatea din Bucuresti)

Curs II logic
a matematic
a si computational
a

20152016, Semestrul I

35 / 61

Operatiile cu numere cardinale sunt bine definite


Propozitie (independenta de reprezentanti a operatiilor cu numere
cardinale)
Operatiile cu numere cardinale, definite ca mai sus, nu depind de reprezentantii
claselor de cardinal echivalent
a, adica: pentru orice multimi A, A0 , B si B 0
0
astfel ncat |A| = |A | si |B| = |B 0 | (adica A
= A0 si B
= B 0 ), au loc:
`
` 0
0
|A B| = |A
B|
0
|A B| = |A B 0 |
0
|B A | = |(B 0 )(A ) |
Aveti ca tem
a obligatorie demonstrarea propozitiei anterioare. Ca
`indicatie:
`
daca : A A0 si : B B 0 sunt bijectii, atunci functiile f : A B A0 B 0 ,
0
g : A B A0 B 0 si h : B A (B 0 )(A ) , definite prin: pentru orice a A, orice
b B si orice p : A B, f (a, 1) := ((a), 1), f (b, 2) := ((b), 2),
g (a, b) := ((a), (b)) si h(p) := p 1 , sunt, de asemenea, bijectii.

Observatie
In indicatia de mai sus, am folosit licenta de scriere (conventia) ca n scrierea
functiilor aplicate unor perechi de elemente sa eliminam o pereche de paranteze:
de exemplu, scriem g (a, b) n loc de g ((a, b)).
Claudia MURES
AN (Universitatea din Bucuresti)

Curs II logic
a matematic
a si computational
a

20152016, Semestrul I

36 / 61

Inegalitati ntre numere cardinale


Definitie
Pentru orice multimi A si B, notam cu:
|A| |B| faptul ca exista o injectie j : A B
|A| < |B| faptul ca |A| |B| si |A| 6= |B|, i. e. exista o injectie j : A B,
dar nu exista nicio bijectie f : A B

Remarca
Rezulta imediat, din faptul ca o compunere de bijectii este bijectie si compunerea
unei bijectii cu o injectie este injectie, ca definitia anterioara este independent
a
de reprezentantii claselor de cardinal echivalent
a, i. e., pentru orice multimi
A, A0 , B si B 0 astfel ncat |A| = |A0 | si |B| = |B 0 | (adica A
= A0 si B
= B 0 ):
exista o injectie de la A la B ddaca exista o injectie de la A0 la B 0 ;
A
= B ddaca A0
= B 0 , asadar: A  B ddaca A0  B 0 .

Remarca
Este clar ca, daca A si B sunt multimi si A B, atunci |A| |B|, ntrucat
functia incluziune: i : A B, i(a) := a pentru orice a A, este injectiva.
Claudia MURES
AN (Universitatea din Bucuresti)

Curs II logic
a matematic
a si computational
a

20152016, Semestrul I

37 / 61

Inegalitati ntre numere cardinale


Remarca (definitii echivalente pentru inegalitati ntre numere
cardinale)
Se demonstreaza ca, pentru orice multimi A si B:
|A| |B| ddaca exista o surjectie t : B A ddaca [exista o multime C , a. .
|B| = |A| + |C |]
|A| < |B| ddaca [exista o surjectie t : B A, dar nu exista nicio bijectie
g : B A] ddaca [exista o multime nevida C , a. . |B| = |A| + |C |]
Intradevar, cu notatiile din definitia anterioara si cele de mai sus, se trateaza
cazul extrem A = separat, iar, n cazul A 6= :
pentru implicatiile directe, t si C pot fi definite prin:
t(j(a)) = a pentru orice a A, si t(b) A, arbitrar, pentru b B \ f (A);
injectivitatea lui j arat
a c
a t este corect definit
a;
C = B \ f (A),

iar, pentru implicatiile reciproce, j poate fi definita prin:


pentru orice a A, j(a) {b B | t(b) = a}, arbitrar; faptul c
a t e functie
arat
a c
a j e injectiv
a;
respectiv j(a) = (a, 1) pentru orice a A.
Claudia MURES
AN (Universitatea din Bucuresti)

Curs II logic
a matematic
a si computational
a

20152016, Semestrul I

38 / 61

Inegalitati ntre numere cardinale


Observatie
Pentru a demonstra caracterizarile anterioare pentru inegalitatile ntre numerele
cardinale, se poate folosi si exercitiul de mai sus privind caracterizarea
surjectivitatii si a injectivitatii prin existenta unei inverse la dreapta, respectiv la
stanga.

Remarca
Inegalitatea este corect definita ca mai sus, n sensul ca, pentru orice multimi A
si B, |A| = |B| ddaca [|A| |B| si |B| |A|].

Notatie
def.

Desigur, folosim si notatiile si >, cu semnificatia: |B| |A| |A| |B|,


def.

respectiv |B| > |A| |A| < |B|, pentru orice multimi A si B.

Teorema (Cantor)
Pentru orice multime X , |X | < |P(X )|.
Demonstratie: Daca X = , atunci unica functie
f : X = P(X ) = P() = {}, anume f = (, , {}), este injectie, dar nu
este surjectie, deci nu este bijectie.
Claudia MURES
AN (Universitatea din Bucuresti)

Curs II logic
a matematic
a si computational
a

20152016, Semestrul I

39 / 61

Inegalitati ntre numere cardinale. Teorema lui Cantor


privind cardinalul multimii partilor unei multimi
Intradevar, enuntul:
( a1 , a2 )(f (a1 ) = f (a2 ) a1 = a2 )
este echivalent cu:
( a1 ) ( a2 ) [(a1 si a2 ) (f (a1 ) = f (a2 ) a1 = a2 )],
(altfel scris: ( a1 ) ( a2 ) [(a1 si a2 si f (a1 ) = f (a2 )) a1 = a2 ])
care este adevarat, pentru ca, oricare ar fi a1 , a2 , enuntul a1 si a2 este
fals, deci implicatia [(a1 si a2 ) (f (a1 ) = f (a2 ) a1 = a2 )] este
adevarata. Asadar f este injectiva, deci || |P()|.
Insa, pentru b := {}, nu exista a cu f (a) = b, deoarece nu exista a
( nu are elemente). Asadar f nu este surjectiva, deci nu e bijectiva. Prin urmare,
nu exista nicio functie bijectiva de la la {}, deci || 6= |P()|.
Rezulta ca || < |P()|.
Claudia MURES
AN (Universitatea din Bucuresti)

Curs II logic
a matematic
a si computational
a

20152016, Semestrul I

40 / 61

Inegalitati ntre numere cardinale. Teorema lui Cantor


privind cardinalul multimii partilor unei multimi
Pentru cele ce urmeaza, sa presupunem ca X 6= .
Definim j : X P(X ), pentru orice x X , j(x) = {x} P(X ). Functia j este
bine definita si injectiva, pentru ca, oricare ar fi x, y X cu j(x) = j(y ), i. e.
{x} = {y }, rezulta x = y (deoarece doua multimi coincid ddaca au aceleasi
elemente). Asadar |X | |P(X )|.
Sa presupunem prin absurd ca exista o surjectie g : X P(X ). Deci, pentru orice
x X , g (x) P(X ), i. e. g (x) X . Sa notam
A := {x X | x
/ g (x)} P(X ). g este surjectiva, prin urmare exista un
element x0 X a. . g (x0 ) = A.
Paradox: x0 g (x0 ) = A sau x0
/ g (x0 ) = A?
Daca x0 g (x0 ) = A = {x X | x
/ g (x)}, rezulta ca x0
/ g (x0 ) = A.
Daca x0
/ g (x0 ) = A = {x X | x
/ g (x)}, rezulta ca x0 g (x0 ) = A.
Am obtinut o contradictie (n fiecare situatie posibila), prin urmare presupunerea
facuta este falsa, adica nu exista nicio surjectie g : X P(X ), deci nu exista
nicio bijectie f : X P(X ), asadar X  P(X ), deci |X | =
6 |P(X )|.
Asadar |X | < |P(X )|.
Claudia MURES
AN (Universitatea din Bucuresti)

Curs II logic
a matematic
a si computational
a

20152016, Semestrul I

41 / 61

O constructie pentru multimea numerelor naturale


Numerele naturale pot fi construite cu ajutorul cardinalelor (al numerelor
cardinale), printro constructie echivalenta cu cea mentionata n primul curs:

0 := ||,

1 := |{}|,

2 := |{, {}}|,

3 := |{, {}, {, {}}}|,

..
.
Mereu se considera multimea avand drept elemente toate multimile de la pasii
anteriori. Iar multimea tuturor elementelor construite astfel, denumite numere
naturale, se noteaza cu N. Ca o paranteza, aici trebuie rezolvata, ntrun fel sau
altul, problema urmatoare: cu definitia de mai sus, orice n N = N \ {0} este o
clasa proprie, care nu poate apartine unei multimi sau clase. Avand multimea N a
numerelor naturale, se construiesc Z, Q, R, C etc. n modul cunoscut din liceu.
Multimea numerelor naturale, N, este o multime infinita, mai precis o multime
numarabila.
Ce este o multime finita?
Ce este o multime infinita?
Ce este o multime numarabila?
Claudia MURES
AN (Universitatea din Bucuresti)

Curs II logic
a matematic
a si computational
a

20152016, Semestrul I

42 / 61

Multimi numarabile
Notatie
Cardinalul multimii numerelor naturale se noteaza cu 0 , pronuntat alef 0:
0 := |N|.

Definitie
O multime X se zice numarabila ddaca |X | = 0 , i. e. ddaca X
= N.

Remarca
Orice n N satisface n < 0 . Intradevar, N = {(, , N)}, si se arata, la fel ca
n demonstratia teoremei lui Cantor de mai sus pentru (, , {}), ca (, , N) este
functie injectiva, dar nesurjectiva, prin urmare 0 = || < |N| = 0 . Iar, daca
n N , atunci {0, 1, 2, . . . , n 1} N, asadar |{0, 1, 2, . . . , n 1}| |N|, si,
pentru orice functie f : {0, 1, 2, . . . , n 1} N, daca M este cel mai mare dintre
numerele naturale f (0), f (1), f (2), . . . , f (n 1), atunci M + 1 N, dar
M +1
/ Im(f ), asadar f este nesurjectiva, deci nu e bijectiva, prin urmare
|{0, 1, 2, . . . , n 1}| 6= |N|. Asadar, n = |{0, 1, 2, . . . , n 1}| < |N| = 0 .
Claudia MURES
AN (Universitatea din Bucuresti)

Curs II logic
a matematic
a si computational
a

20152016, Semestrul I

43 / 61

Multimi infinite
Definitie
O multime X se zice infinita:
1
2
3

n sens Dedekind, ddaca exista S ( X a. . S


=X
n sens Cantor, ddaca exista S X , a. . S este numarabila
n sens obisnuit, ddaca, pentru orice n N, X  {1, 2, . . . , n}

Teorema
Cele trei definitii de mai sus ale multimilor infinite sunt echivalente.

Nota
Pentru demonstratia teoremei anterioare, a se vedea finalul primului capitol al
cartii: D. Busneag, D. Piciu, Lectii de algebra, Editura Universitaria Craiova,
2002. Aceasta demonstratie nu face parte din materia pentru examen.

Claudia MURES
AN (Universitatea din Bucuresti)

Curs II logic
a matematic
a si computational
a

20152016, Semestrul I

44 / 61

Multimi finite
Desigur, o multime finita este, prin definitie, o multime care nu este infinita,
adica, n conformitate cu definitia de mai sus a multimilor infinite n sens obisnuit:

Definitie
O multime finita este o multime X cu proprietatea ca X
= {1, 2, . . . , n} pentru un
anumit n N.
Pentru a face mai clara legatura dintre multimile finite si constructia numerelor
naturale prezentata mai sus, putem formula echivalent definitia anterioara, astfel:
o multime finita este o multime X cu proprietatea ca X
= {0, 1, 2, . . . , n 1}
pentru un anumit n N := N \ {0} (unde n 1 este predecesorul lui n n N, n
constructia anterioara).
Desigur, am folosit licenta de scriere (conventia): {1, 2, . . . , n} = pentru
n = 0 (respectiv {0, 1, 2, . . . , n 1} = pentru n = 1).
Definitia anterioara spune ca, n cazul multimilor finite, cardinalul semnifica
num
arul de elemente.

Remarca
Conform definitiei anterioare, cardinalele finite, i. e. cardinalele multimilor finite,
sunt exact numerele naturale.
Claudia MURES
AN (Universitatea din Bucuresti)

Curs II logic
a matematic
a si computational
a

20152016, Semestrul I

45 / 61

Multimi numarabile sau cel mult numarabile


Remarca
Definitia multimilor infinite n sens Cantor arata ca 0 (i. e. cardinalul multimilor
numarabile) este cel mai mic cardinal infinit, unde cardinal infinit (sau cardinal
transfinit) nseamna cardinal al unei multimi infinite. In particular, N este o
multime infinita, si orice multime numarabila este o multime infinita. Folosind si
remarca anterioara, obtinem ca: orice cardinal finit (i. e. cardinal al unei multimi
finite, adica numar natural) este strict mai mic decat orice cardinal transfinit.

Definitie
O multime cel mult numarabila este o multime finita sau numarabila (adica avand
cardinalul mai mic sau egal cu 0 ).
N este o multime infinita, deci, conform definitiei multimilor infinite n sens
Dedekind, poate fi pusa n bijectie cu o submultime proprie (i. e. stricta, i. e.
diferita de ntreaga multime N, i. e. strict inclusa n N) a sa.

Notatie
Amintim urmatoarea notatie consacrata pentru un segment al multimii Z a
numerelor ntregi: pentru orice (
a, b Z,
{a, a + 1, . . . , b}, daca a b;
a, b := {n Z | a n b} =
,
daca a > b.
Claudia MURES
AN (Universitatea din Bucuresti)

Curs II logic
a matematic
a si computational
a

20152016, Semestrul I

46 / 61

Multimi numarabile
Exemplu
Un hotel are o infinitate de camere, numerotate cu numerele naturale, si toate
camerele sale sunt ocupate. Cum poate fi cazat un nou turist n acel hotel?
Solutie: mutam ocupantul camerei 0 n camera 1, pe cel al camerei 1 n camera 2,
pe cel al camerei 2 n camera 3 s. a. m. d.. Iar noul turist este cazat n camera 0.
Morala: cum punem pe N n bijectie cu N = N \ {0}? Definim f : N N ,
pentru orice n N, f (n) := n + 1. f este o bijectie.

Exemplu
Un hotel are o infinitate de camere, numerotate cu numerele naturale, si toate
camerele sale sunt ocupate. Cum pot fi cazati un milion de noi turisti n acel
hotel?
Solutie: mutam ocupantul camerei 0 n camera 1.000.000, pe cel al camerei 1 n
camera 1.000.001, pe cel al camerei 2 n camera 1.000.002 s. a. m. d.. Iar noii
turisti sunt cazati n camerele 0, 1, 2, . . . , 999.999.
Morala: cum punem pe N n bijectie cu
N \ 0, 999.999 = {n N | n 1.000.000}? Definim g : N N \ 0, 999.999,
pentru orice n N, g (n) = n + 1.000.000. g este o bijectie.
Claudia MURES
AN (Universitatea din Bucuresti)

Curs II logic
a matematic
a si computational
a

20152016, Semestrul I

47 / 61

Z este numarabila
Exemplu
Pot fi date multe exemple de bijectii ntre N si submultimi proprii ale sale,
exemple care, desigur, ilustreaza faptul ca N este o multime infinita (a se revedea
definitia multimilor infinite n sens Dedekind), dar si implica faptul ca acele
submultimi proprii ale lui N sunt numarabile. De exemplu, cum punem pe N n
bijectie cu multimea 2N a numerelor naturale pare, cu multimea 2N + 1 a
numerelor naturale impare, sau cu multimea 7N + 3 a numerelor naturale de
forma 7k + 3, cu k N? Raspuns: urmatoarele functii sunt bijectii:
f : N 2N,
g : N 2N + 1,
h : N 7N + 3,

pentru orice n N, f (n) := 2n;


pentru orice n N, g (n) := 2n + 1;
pentru orice n N, h(n) := 7n + 3.

Remarca
Multimea Z a numerelor ntregi este numa(rabila. Intradevar, functia h : Z N,
2x,
daca x 0,
este o bijectie.
definita prin: pentru orice x Z, h(x) =
2x 1, daca x < 0,
Claudia MURES
AN (Universitatea din Bucuresti)

Curs II logic
a matematic
a si computational
a

20152016, Semestrul I

48 / 61

Q este numarabila
Remarca
Multimea Q a numerelor rationale este numarabila, fapt care poate fi demonstrat
printro mare varietate de procedee, cum ar fi: punand mai ntai pe Q [0, ) n
x
bijectie cu cu Q [0, 1) prin x
, apoi pe Q [0, 1) n bijectie cu N prin
x +1
asezarea elementelor lui Q [0, 1) n sirul
0 0 1 0 1 2
0 1 2
n1
0
, , , , , ,..., , , ,...,
,
, . . . si eliminarea duplicatelor din
1 2 2 3 3 3
n n n
n
n+1
acest sir, iar pasii de pana acum conduc, prin compunere de bijectii, la existenta
unei bijectii : Q [0, ) N cu (0) = 0 (deci
|Q(0,) : Q (0, ) N = N \ {0} este, la randul ei, o bijectie), ceea ce
permite(obtinerea unei bijectii f : Q N, definite prin: pentru orice x Q,
2(x),
daca x 0,
f (x) =
A se vedea alte metode de a construi o
2(x) 1, daca x < 0.
bijectie ntre Q si N n primul capitol al cartii: D. Busneag, D. Piciu, Lectii de
algebra, Editura Universitaria Craiova, 2002.

Nota
Demonstrarea faptului ca Q
= N nu face parte din materia pentru examen.
Claudia MURES
AN (Universitatea din Bucuresti)

Curs II logic
a matematic
a si computational
a

20152016, Semestrul I

49 / 61

R este nenumarabila
Definitie
O multime nenumarabila este, prin definitie, o multime infinita care nu este
numarabila, i. e. o multime avand cardinalul strict mai mare decat 0 .

Remarca
Multimea R a numerelor reale este nenumarabila (sigur ca este infinita, n baza
definitiei lui Cantor pentru multimile infinite, deoarece include pe N). Acest fapt
poate fi aratat, de exemplu, prin procedeul diagonal al lui Cantor: sa
consideram o functie arbitrara f : N R si, pentru fiecare n N, sa scriem pe
f (n) ca fractie zecimala: f (n) = [f (n)] + 0, an,0 an,1 an,2 an,3 . . . an,n an,n+1 . . . an,k
. . ., unde [f (n)] este partea ntreaga a lui f (n) si an,0 , an,1 , an,2 , an,3 , . . . sunt
cifrele zecimale de dupa virgula ale lui f (n). Sa consideram un numar real b, cu
scrierea ca fractie zecimala: b = 0, b0 b1 b2 b3 . . . bn . . ., cu cifrele zecimale
b0 , b1 , b2 , b3 , . . . , bn , . . . si cu proprietatea ca, pentru orice n N, bn
/ {0, an,n , 9}
(eliminam pe 0 si 9 pentru a evita cazul dat de egalitatile
1 = 1, (0) = 1, 0000 . . . = 0, (9) = 0, 9999 . . ., usor verificabile prin exprimarea cu
fractii a acestor numere (rationale)). Atunci, pentru orice n N, b 6= f (n), pentru
ca b si f (n) au a (n + 1)a zecimala diferita, ceea ce arata ca f nu este surjectiva.
Deci nu exista nicio surjectie de la N la R, asadar nu exista nicio bijectie ntre N si
R. In concluzie, |R| > |N| = 0 .
Claudia MURES
AN (Universitatea din Bucuresti)

Curs II logic
a matematic
a si computational
a

20152016, Semestrul I

50 / 61

R este nenumarabila
Definitie
Cardinalul lui R se noteaza cu C si se numeste puterea continuumului.
Conform celor de mai sus, 0 < C.

Remarca
Nenumarabilitatea lui R poate fi demonstrata si prin remarca urmatoare si
teorema lui Cantor privind inegalitatea stricta dintre cardinalul unei multimi
arbitrare X si cardinalul multimii partilor lui X .

Remarca
Se poate arata ca R
= P(N), n numeroase moduri, de exemplu ca mai jos.
Daca notam cu Bin := {x [0, 1) | x are numai cifre de 0 si 1}, atunci
urmatoarea functie este o bijectie: : P(N) Bin, pentru orice
( X P(N),
0, daca n
/ X;
(X ) := 0, s0 s1 . . . sn . . . Bin, unde, pentru orice n N, sn =
1, daca n X .
Claudia MURES
AN (Universitatea din Bucuresti)

Curs II logic
a matematic
a si computational
a

20152016, Semestrul I

51 / 61

R este nenumarabila
De la [0, 1) la Bin exista o injectie, de exemplu o functie care nlocuieste cifrele
zecimale cu o reprezentare a lor n binar, fie pe acelasi numar de cifre binare
pentru fiecare cifra zecimala, fie doar avand proprietatea prefixului. Deci
|[0, 1)| |Bin|. Dar Bin [0, 1), deci incluziunea este o injectie de la Bin la
[0, 1), asadar |Bin| |[0, 1)|. Prin urmare |[0, 1)| = |Bin|, adica exista o bijectie
: [0, 1) Bin. Functiile f : R (0, ), ( x R) f (x) := e x ,
g : (0, ) (0,
1), ( x (0, )) g (x) := x/(x + 1) si j : [0, 1) (0, 1), ( x
101 ,
daca x = 0,

[0, 1)) j(x) := 10n1 , daca x = 10n , pentru un n N , sunt bijectii.

x,
altfel,
1
Asadar, f g 1 j 1 : P(N) R este o bijectie.

Nota
Demonstratia nenumarabilitatii lui R, precum si cea a cardinal echivalentei lui R
cu multimea partilor lui N, nu fac parte din materia pentru examen.

Claudia MURES
AN (Universitatea din Bucuresti)

Curs II logic
a matematic
a si computational
a

20152016, Semestrul I

52 / 61

Ipoteza continuumului
Este C = |R| primul cardinal infinit nenumarabil?
Ipoteza continuumului (propusa de Georg Cantor, 1878; prima problem
aa
lui Hilbert): Nu exista niciun cardinal cu proprietatea ca
0 = |N| < < |R| = |P(N)|. (Adica C = |R| este primul cardinal infinit
nenumarabil.)
S-a demonstrat (Paul Cohen, 1963) ca: ipoteza continuumului este o
proprietate independenta de sistemele consacrate de axiome pentru teoria
multimilor (ZermeloFraenkel, von NeumannBernaysGodel etc.), i. e. nu
poate fi nici demonstrata, nici infirmata pornind de la axiomele din aceste
sisteme.
Ipoteza generalizat
a a continuumului (generalizare a ipotezei
continuumului, asa cum anunta si denumirea ei): Nu exista niciun cardinal
cu proprietatea ca |N| < < |P(N)| sau |P(N)| < < |P(P(N))| sau
|P(P(N))| < < |P(P(P(N)))| s. a. m. d..
Ipoteza generalizat
a a continuumului implica axioma alegerii.
Claudia MURES
AN (Universitatea din Bucuresti)

Curs II logic
a matematic
a si computational
a

20152016, Semestrul I

53 / 61

Cardinalul multimii partilor unei multimi. Sirul cardinalelor


Faptul ca |X | < |P(X )| arata ca nu exist
a un cel mai mare cardinal (dupa
cum a demonstrat G. Cantor), ntrucat, presupunand prin absurd ca = |A|
este cel mai mare cardinal, cu A multime, rezulta ca = |A| < |P(A)|, deci
|P(A)| este un cardinal strict mai mare decat , si avem o contradictie.
In cursul urmator, cand vom vorbi despre functii caracteristice, vom arata ca,
oricare ar fi o multime X , P(X )
= {0, 1}X = {f | f : X {0, 1}}, deci
X
|X |
|P(X )| = |{0, 1} | = |{0, 1}| = 2|X | . Asadar, C = |R| = |P(N)| =
0

2 0

= 2|N| = 20 , |P(P(N))| = 22 , |P(P(P(N)))| = 22 s. a. m. d..


Sa demonstrat ca numerele cardinale sunt total ordonate, i. e. oricare doua
cardinale si satisfac sau .
Mai mult, sa demonstrat (Zermelo, 1904) ca numerele cardinale sunt bine
ordonate, ceea ce nseamna, n esenta, ca numerele cardinale pot fi puse
ntrun sir 0 < 1 < 2 < . . . < n < . . . < 0 < 1 < 2 < . . ., unde 1 este
primul cardinal (infinit) nenumarabil, 2 este primul cardinal (infinit) strict
mai mare decat 1 s. a. m. d..
Asadar, ipoteza continuumului afirma ca C = 20 = 1 , iar ipoteza
generalizat
a a continuumului afirma ca C = 20 = 1 , 21 = 2 , 22 = 3
s. a. m. d..
A nu se ntelege ca sirul de mai sus al cardinalelor ar fi numarabil!
Claudia MURES
AN (Universitatea din Bucuresti)

Curs II logic
a matematic
a si computational
a

20152016, Semestrul I

54 / 61

Nu exista numarul cardinal al tuturor numerelor cardinale


Intradevar, nu numai ca exista o infinitate nenumarabila de cardinale
transfinite (infinitati distincte), ci chiar totalitatea cardinalelor transfinite
nu poate fi cuprinsa ntrun numar cardinal transfinit (numarul infinitatilor
distincte este mai mare decat orice infinitate), pentru ca nu exist
a nicio
multime de multimi care s
a contin
a multimi de orice cardinal; altfel
spus: o clasa care contine multimi de orice cardinal nu este multime, ci este o
clas
a[
proprie. Intradevar, pentru orice multime de multimi S, rezulta ca
T =
A (reuniunea tuturor multimilor care sunt elemente ale lui S) este
AS

tot o multime, iar T are proprietatea ca orice A S satisface A T , prin


urmare |A| |T | (cu definitia cu functii injective: functia incluziune
i : A T , i(a) = a pentru orice a A, este injectiva; cu definitia cu suma
de cardinale: |T | = |A| + |T \ A|), iar, cum |T | < |P(T )|, rezulta ca orice
A S are |A| < |P(T )|, deci nu exista n S multimi de cardinal mai mare sau
egal cu |P(T )|. Asadar, mai mult: cardinalele elementelor oricarei multimi de
multimi sunt marginite superior (binenteles ca si inferior, ntrucat 0 = ||
este primul numar cardinal).
Claudia MURES
AN (Universitatea din Bucuresti)

Curs II logic
a matematic
a si computational
a

20152016, Semestrul I

55 / 61

Inegalitati ntre numere cardinale finite si transfinite


Sigur ca nu exista o multime a tuturor cardinalelor, pentru ca numerele
cardinale nenule sunt clase proprii (i. e. clase care nu sunt multimi), si, prin
conventie, nu se permite unei clase proprii sa apartina unui alt obiect (a se
revedea primul curs). Dar, chiar daca nu am avea aceasta restrictie, cele de
mai sus arata ca nu am putea cuprinde toate numerele cardinale ntro
multime.

Remarca
Oricare ar fi multimile A si B:
dupa cum am observat mai sus, A B implica |A| |B|;
daca B este finita si A ( B, atunci |A| < |B|; acest fapt rezulta din cel
anterior si definitia lui Dedekind a multimilor infinite, care arata ca, daca
A ( B, atunci nu exista o bijectie ntre A si B (A  B).
In plus, dupa cum arata definitia lui Cantor a multimilor infinite:
daca |A| |B| si A este infinita, atunci B este infinita;
daca |A| |B| si B este finita, atunci A este finita.
Claudia MURES
AN (Universitatea din Bucuresti)

Curs II logic
a matematic
a si computational
a

20152016, Semestrul I

56 / 61

Proprietati ale numerelor cardinale


Faptul ca exista o unica multime vida arata ca numarul cardinal
0 = || = {} este multimea cu unicul element . Celelalte numere cardinale
sunt clase proprii, dupa cum am mentionat si mai sus.
Dintre proprietatile operatiilor cu cardinale, mentionam: adunarea este
asociativa, comutativa si cu elementul neutru 0, iar nmultirea este
asociativa, comutativa, cu elementul neutru 1 si distributiva fata de adunare;
adunarea, nmultirea si ridicarea la putere sunt monoton crescatoare n
ambele argumente.
In cele ce urmeaza, , si vor fi numere cardinale arbitrare, si vom
specifica faptul ca un numar cardinal este finit prin < 0 , iar faptul ca un
cardinal este transfinit prin 0 .

Observatie
Conform celor de mai sus, faptul ca o multime A este finita se exprima, n
simboluri, prin: |A| < 0 . Pentru comoditate, n cursurile si seminariile urmatoare,
vom folosi si notatia |A| < pentru faptul ca o multime A este finita.
Claudia MURES
AN (Universitatea din Bucuresti)

Curs II logic
a matematic
a si computational
a

20152016, Semestrul I

57 / 61

Reguli de calcul cu numere cardinale finite si transfinite


Daca 0 sau 0 , atunci + = max{, }.
= 0 ddaca [ = 0 sau = 0].
Daca 6= 0, 6= 0 si [ 0 sau 0 ], atunci = max{, }.
0 = 1. In particular, 00 = 1. Daca 6= 0, atunci 0 = 0.
1 = 1. 1 = .
+ = . = ( ) . ( ) = .
Daca 1 < < 0 , 1 < < 0 si 0 , atunci = .
Daca 0 si 0 < < 0 , atunci = .
Daca 0 , atunci = 2 .
Daca 0 , atunci = 2 .
Daca 2 < si 0 , atunci = 2 .

Nota
Demonstratiile afirmatiilor anterioare care nu sunt justificate n acest curs sau n
cursurile urmatoare nu fac parte din materia pentru examen.
Claudia MURES
AN (Universitatea din Bucuresti)

Curs II logic
a matematic
a si computational
a

20152016, Semestrul I

58 / 61

Echivalente logice ntre diferite tipuri de enunturi

Operatii cu multimi si relatii ntre multimi

Multimi si functii

Teoria cardinalelor

Despre examenul la aceasta materie

Claudia MURES
AN (Universitatea din Bucuresti)

Curs II logic
a matematic
a si computational
a

20152016, Semestrul I

59 / 61

Examenul aferent acestui curs


Subiectele de examen vor consta numai din exercitii bazate pe teoria
predata la curs si aplicatiile rezolvate la seminar. Toata teoria necesara
pentru a ntelege lectiile de curs si seminar (inclusiv baza de cunostinte din
nvatamantul preuniversitar la care se face apel) este considerata cunoscuta
n momentul predarii acestor lectii.
Nu vor exista la examen subiecte de teorie pura (de tipul enuntare si
demonstrare a unor teoreme din curs, spre exemplu).
Timpul pe care studentii l vor avea la dispozitie pentru rezolvarea subiectelor
de examen va fi de 2 ore ncepand din momentul ncheierii scrierii subiectelor
pe tabla. Este interzisa parasirea salii de examen n prima ora a examenului,
cronometrata din momentul ncheierii scrierii subiectelor pe tabla.
Studentii vor avea voie sa aduca si sa consulte la examen orice materiale
ajut
atoare, scrise de mana sau tiparite, dar nu vor avea voie n examen cu
dispozitive electronice pornite.
Fiecare student va aduce la examen propriile sale materiale ajutatoare. Nu
este permis schimbul de materiale ntre studenti n timpul examenului.
Claudia MURES
AN (Universitatea din Bucuresti)

Curs II logic
a matematic
a si computational
a

20152016, Semestrul I

60 / 61

Examenul aferent acestui curs


Fiecare student va prezenta la examen carnetul de student si cartea de
identitate/pasaportul.
Fiecare student se va semna pe fiecare foaie din lucrarea de examen cu
numele complet scris n clar si num
arul grupei din care face parte.
Fiecare student va scrie pe prima foaie a lucrarii denumirea materiei (logic
a
matematic
a si computational
a) si data si ora examenului.
Fiecare grupa va fixa examenul ntro alta zi sau la o alta ora fata de
examenele celorlalte grupe, cu cel putin 4 ore diferent
a ntre orele la care
vor fi programate sa nceapa eventualele examene ale unor grupe diferite
ntro aceeasi zi.
Prefer ca orele la care vor fi programate sa nceapa examenele sa fie cuprinse
ntre 10 : 00 dimineata si 16 : 00.
Daca vor exista studenti care sa fie nevoiti sa dea examen la o alta grupa
decat cea din care fac parte, atunci este de dorit ca acei studenti sa ma
anunte cat mai din timp despre acest lucru.

Claudia MURES
AN (Universitatea din Bucuresti)

Curs II logic
a matematic
a si computational
a

20152016, Semestrul I

61 / 61