Colegiul Naional de Medicin i Farmacie ,,R.

Pacalo

Tema:

Perioada experimentala.
Farmacia la
arabi

A efectuat: Sotnic Mihaela

Chiinu,2015

A treia perioad a istoriei farmaciei se

ntinde din Evul Mediu pna n secolul al
XVII-lea, toate descoperirile avnd la baz
observarea i experimentarea, fr de care
nu se poate concepe progresul.
O contribuie nsemnat la dezvoltarea
tiinelor farmaceutice au adus-o
alchimitii arabi. Ei inventeaz aparatul
de distilat i distilarea, antrenarea cu
vapori(apele aromatice,izoleaz alcoolul
etilic,aldehidele,o serie de alcaloizi,
descoper zahrul din trestia de zahr) i
sublimarea.

Tot arabii, n timpul domniei lui Al-Mansur, au

nfiinat prima farmacie public n anul 754, la
Bagdad, cu specialiti n prepararea
medicamentelor, perioad n care n rile
Europene farmaciile erau inexistente.
Chiar dac, de la aceast dat, farmacia ncepe
s se contureze ca o specialitate aparte, aveau s
mai treac multe secole pn cnd medicina i
farmacia se vor separa total.

Cea mai mare personalitate

din aceast perioad este
Avicenna, medic i farmacist
arab(980-1037), dotat cu
caliti intelectuale strlucite a
asimilat n opera sa tot ce era
mai important n medicina
antic greac, latin, bizantin
i arab.
Opera principal: ,,Canon
Medicinae (Canonul tiinei
medicale).
El indic prima data
ntrebuinarea unguentului
mercurial.

Cunoscute sunt i
lucrrile lui Cohen el
Attar, ,,Manual de
Oficina, n care
descrie n 25 de
capitole cunotinele
farmaceutice necesare
activitii n
oficin(farmacie), din
care nu lipsete nici
expunerea experienei
personale.

Geber este un
reprezentant de seam
al alchimiei arabe,
supranumit n
Europa ,,Magister
Magistrorum. El a
preparat acizi
anorganici pentru
dizolvarea aurului, iar
laptele de sulf pentru
alefii i fumigaii.
Sublimatul corosiv,
nitratul de argint i
srurile amoniacale
erau cunoscute de
Geber.