PORTOFOLIU

MANAGEMENTUL
CLASEI DE ELEVI

Bucuresti 2011

Autoritatea ntruchipat de profesor rmne ntotdeauna una paradoxal, deoarece

nu se bazeaz pe afirmarea puterii acestuia, ci pe cunoaterea benevol a
legitimitii
cunotinelor deinute ...; atuul principal al profesorilor l constituie exemplul pe carel dau,
curiozitatea, spiritul deschis i tolerant, disponibilitatea de a transmite dragostea de
nvtur
i de a accepta ca afirmaiile lor s fie puse la ndoial, tria de a-i asuma greelile.
Cnd
primul profesor pe care-l are un copil sau chiar un adult este slab pregtit i prea
puin

motivat, nsei temeliile pe care se va cldi toat educaia viitoare vor fi ubrede.
J. Delors

Valorile profesorului roman in anii 2010-2020

A fi profesor inseamna un risc asumat, asta pentru ca pregatirea pentru a
preda, pentru a-i invata pe altii cum sa invete este o opera niciodata incheiata si
care implica multa rabdare, multe momente de incertitudine, de descurajare si
multe ore de studiu, iar rezultatele nu pot fii masurate nici cantitativ si nici imediat
si totusi ,la capatul acestui drum te pot astepta multe bucurii si satisfactii .
Clasa scolara nu este un spatiu unde, dupa un ritual academic se trateaza un
subiect din programa, iar profesorul nu este doar persoana care propune continuturi
, formuleaza sarcini si cere anumite conduite.In clasa se invata mai mult decat o
materie, se invata o lectie de viata. Profesorul stimuleaza si intretine curiozitatea
elevilor pentru lucruri noi , le modeleaza comportamente sociale , le intareste
increderea in fortele proprii si ii ajuta sa isi gaseasca identitatea.Realizarea practica
a acestor sarcini depinde de masura in care profesorul poseda calitati si competente
necesare centrarii cu precadere , asteptarile , trebuintele si interesele elevilor.
Care sunt aceste calitati ? Sunt ele innascute sau dobandite? Poti invata sa fi
profesor bun ?
Pag.2/9

Rene Hubert (1965) afirma ca principala calitate a profesorului este vocatia

pedagogica , concretizata in a te simti chemat, ales pentru aceasta sarcina si apt
pentru a o indeplini Pentru vocatia pedagogica sunt carcateristice trei elemente:
iubirea pedagogica, credinta in valorile sociale si culturale, constiinta
reponsabilitatii fata de copil , fata de patrie , fata de intreaga umanitate .
M.A. Bloch ( 1968) considera ca arta pedagogica este inainte toate aceea de
a te pune la dispozitia copiilor, de a simpatiza cu ei, de a le intelege universul , de

a le sesiza interesele care anima, se odihneste in mare parte pe un dar pe care

candidatii la functia de profesor il au sau nu il au. Dar, o buna formare a
profesorului poate ajuta acest dar sa se dezvolte daca exista si , mai ales, acolo
unde, din pacate, nu exista, aceasta formare intr-o oarecare masura , sa atenueze
catastrofa pricinuita de lipsa sa si sa-i faca mai putin nocivi, un pic mai putin
inadaptati la sarcina pe tinerii angajati dintr-o eroare intr-o profesie pentru care
nu sunt facuti
Aptitudinea pedagogica este considerata unul dintre principalii factori de succes
in procesul instructiv-educativ . A. Chircev sustine ca aptitudinea pedagogica este
un ansamblu de insusiri de personalitate a profesorului care permit sa obtina
maximum de rezultate in orice imprejurare , in orice clasa
Nicolae Mitrofan (1988) stabileste drept componente ale aptitudinii pedagogice:
competenta

stiintifica,

competenta

psihopedagogica

si

competenta

psihosociala.Toate cele trei tipuri de competente nu actioneaza izolat ci sunt

integrate in cadrul structurii de personalitate a profesorului.
Pantelimon Golu spune ca aptitudinea pedagogica inseamna foarte multe
lucruri: eruditie si cunostinte de specialitate dar si cunoasterea practica a
Pag.3/9
psihologiei individuale a elevilor; priceperea de a transmite cunostinte dar si
capacitatea de a relationa afectiv cu elevul si cu microgrupul de elevi ; inteligenta
spontana si inspiratie de moment in luarea unei decizii precum si manuirea
constienta a mecanismelor capabile sa optimizeze actul educational. Aptitudinea
pedagogica este o sinteza de factori innascuti si dobanditi ce confera o mare
flexibilitate comportamentului didactic, favorizand o adaptare rapida, supla la
cerintele unei situatii educative. Aceste calitati ale profesorului pot influenta si
modela personalitatea elevului.
Josef Stefanovic (1979) este de parere ca tactul pedagogic sau lipsa de tact apar
numai pe fundalul interactiunii profesor-elev. In urma unor cercetari , in opinia

profesorilor, tactul pedagogic se exprima in : capacitatea de a intelege elevul ,

respectarea

personalitatii elevului , stapanirea de sine , calm , echilibru,

aprecierea corecta si obiectiva a elevilor, principialitate si consecventa in

aplicarea normelor pedagogice, nivel profesional corespunzator, constiinciozitate ,
perseverenta, spirit de raspundere in activitatea pedagogica.
A inzestra copiii cu stiinta pare un lucru relativ usor, dar a forma oameni
in plinatatea cuvantului este deosebit de greu .Progresul in viata ( scoala ,
profesie) depinde in mare masura de competentele noastre de a conduce si utiliza
abilitatile sociale necesare.Competenta sociala este o rezultanta a cunostintelor
aptitudinilor, priceperilor, deprinderilor, capacitatilor, abilitatilor si trasaturilor
temperamentale care conduc la performante in domeniul social.Abilitatea sociala
este produsul activitatii si al invatarii si presupune precizia, eficienta si usurinta cu
care se exercita un anumit rol social.Comunicarea este cea mai importanta
competenta sociala fiind de doua feluri : comunicare verbala si comunicarea
Pag.4/9
nonverbala. Empatia explica relatia persoanei cu cei din jur. Este capacitatea de a
impartasi emotia resimtita de celalalt si de a-i intelege punctul de
vedere.Asertivitatea este capacitatea de a influenta pe altii.Abilitatile de care
profesorii trebuie sa dispuna pentru a fi asertiv sunt :
-a spune nu atunci cand situatia o cere ;
- a exprima atat sentimente pozitive cat si negative
- a avea putere de convingere
-a-si asuma responsabilitatile
- se opune agresivitatii, manipularii si comportamenului pasiv.
- raspunsul asertiv presupune : alegere constienta, decizie clara, flexibilitate ,
incredere in procesul comunicarii.
Gratificatia este cheia prieteniei, a atractiei interpersonale si se defineste prin
sprijinul acordat altei persoane si reprezinta un puternic teren de sustinere pentru :

relatiile familiale , raporturile de comunicare la locul de munca, iar sprijinul verbal

include elogiul aprobarea, acceptarea , consimtamantul , incurajarea , simpatia.
Prezentarea sinelui este un obiectiv special al competentei sociale important
nu numai pentru respectul de sine, dar si pentru a-i invata pe altii cum sa se
comporte; este comportamentul care vizeaza influentarea manierei in care suntem
perceputi de ceilalti; prezentarea de sine nonverbala

ofera informatii prin :

imbracaminte ,stil verbal , maniere in general iar prin aceste semnale putem reusi
crearea impresiei ca apartinem unei clase sociale, unui grup, ca avem o anumita
personalitate sau anumite idei .
Cunoasterea si rezolvarea problemelor- ca metoda de antrenare a competentei
sociale poate fi utilizata in cunoasterea si intelegerea relatiilor sociale.
Pag.5/9
Meseria de educator este o frumoasa profesiune,care nu seamana cu nici o alta,
o meserie care nu se paraseste seara,odata cu hainele de lucru. Este aspra si
placuta, umila si mandra, exigenta si libera, o meserie in care mediocritatea nu este
permisa, o meserie care epuizeaza si invioreaza ,ingrata si plina de farmec
deopotriva.
Putine profesiuni cer atata competenta, daruire si umanism precum cea de
educator, pentru ca doar in cateva se lucreaza cu un material atat de pretios , de
complicat si de sensibil precum omul in devenire.Ancorat in prezent, intrezarind
viitorul si sondand dimensiunile posibile ale personalitatii, educatorul instrueste ,
educa, indeamna, dirijeaza, cultiva si organizeaza, corecteaza, perfectioneaza si
evalueaza neincetat procesul formarii si desavarsirii calitatilor necesare omului de
maine.
1. Capacitatea de cunoastere si apreciere a copiilor
Se traduce in capacitatea de a observa si analiza permanent, rapid si
profund caltitatile si defectele copiilor si de a gasi cele mai bune solutii pentru

valorificarea optima a potentialului copilului si pentru

eliminarea greselilor

acestuia; se poate spune ca presupune intuitie.

2.Capacitatea de a observa si analiza just faptele si fenomenele
Presupune ca educatoarea sa-si pastreze calmul si luciditatea, ce ii permit
o analiza critica rapida, identificand cauzele reale ale esecurilor.
3. Curajul si demnitatea
Sunt calitati care constituie un suport moral foarte important in exercitarea
acestei profesii.
In momente mai dificile, cand clasa/situatia scapa de sub control si se cer
Pag.6/9
schimbari, hotararile educatoarei pot reprezenta un act de curaj; uneori trebuie
sa ia hotarari aspre,de sanctionare a unui copil,provocand furtuni emotionale.
Daca ii este frica de ceea ce se va intampla ulterior si nu are suficient curaj si
demnitate ca sa-si asume raspunderea in situatii de criza, nu va putea progresa
in profesie.
4.Autocontrolul
Educatoarea trebuie sa invete sa-si domine sentimentele si emotiile prin
raportarea rationala, justa la situtie.Doar in acest fel va putea vedea in esesc o
oportunitate de invatare si de schimbare,in criticile celorlalti- sansa depasirii
greselilor, iar in cel care critica- un prieten si nu un dusman. Recunoasterea
propiilor greseli ofera posibilitatea de a le corecta.
5.Rabdarea
Inseamna calm, incredere si o viziune clara asupra perspectivei. Educatoarea
trebuie: sa stie cum si cat sa ceara unui copil pentru a nu-l forta conducan-du-l
spre esec personal, sa aiba rabdare pentru implinirea muncii sale, sa-i inteleaga
si sa-i sprjine pe necunoscatori, sa reziste presiunilor din exterior si criticilor
nedrepte din cauza unor gafe ale copiilor.
6.Perseverenta si consecventa

Perseverenta inseamna munca sustinuta , uneori chiar frustrata, inseamna

lucru indelungat ( nici o calitate nu se perfectioneaza de la sine sau intr-o zi).
Educatoarea trebuie sa fie ultima care renunta, oboseste, se plictiseste.
7.O judecata libera
Presupune receptivitatea la tot ce este nou si poate fi un factor de progres;
Pag.7/9

asadar, educatoarea trebuie sa fie la curent cu tot ce se publica in domeniu, sa

nu omita nimic din ceea ce ar putea ajuta, sa adapteze metodele si tehnicile
noi la specificul clasei, deoarece nu tot ce este nou sau la moda este util sau
aplicabil in orice moment.
8.Sociabilitatea
Este o calitate necesara deoarece educatoarea are contacte diverse cu
persoane din diferite planuri : parinti, copii, colegi , iar succesul depinde de
modul in care ii intelege pe ceilalti,de cel in care stie sa se faca inteleasa,
observa si accepta punctul de vedere al celuilalt, de masura in care acorda
ajutor celorlalti.
Educatoarea trebuie sa fie amabila, ferma, corecta cu cei din jur,sa aiba
simtul umorului; daca reuseste ca in momentele de tensiune sa deblocheze
situatia nefolosind jigniri, ironii,face dovada subtilitatii si inteligentei sociale
remarcabile.
A fi cadru didactic in ziua de astazi, constituie o adevarata provocare,
impotriva valorilor de reforma ce se succed peste invatamantul romanesc.In
acelasi timp, a sti pentru un cadru didactic nu inseamna nimic, daca stiinta
lui nu este impartasita copiilor, pentru ca fiecare dintre ei , sa se poate simti
apoi important prin ceea ce reprezinta deoarece ...
Copilul e minune,

Copilul este joc,

Copilul este totul
Si toate la un loc.
Pag.8/9

Copilul- Micuta noastra floare cu care lucram, paseste cu sfiala in fiecare

toamna spre casuta cu pitici.Si cat de greu este inceputul...totul pare
sa fie nou pentru el... . Plin de curiozitate, asteapta nerabdator raspunsul la
noianul de intrebari ce ii apar in minte.
Menirea noastra, a educatorului , este de a-i facilita drumul acestei flori, in
evolutia sa, oferindu-i suport pentru integrare in viata sociala si facand-o sa
descopere aceasta lume minunata,plina de mister ,pentru ea..Inarmandu-ma cu
rabdare, cu tact, informandu-ma cu tot ce se poate, m-am straduit in activitatea
mea didactica sa-i vin in ajutor acestei micutei flori, cautandu-i cele mai
potrivite punti de comunicare si de relationare cu ceilalti.
Cunoscandu-i gingasia, puritatea si inocenta, nu i-am fortat dezvoltarea,
nepermitandu-mi sa-i depasesc limitele pe care i le ingaduie varsta.

Pag.9/9

BIBLIOGRAFIE:
1. Iucu, R.,(2000), Managementul si gestiunea clasei de elevi. Editura
Polirom, Iasi
2. Cristea, S.,(1996), Managementul organizatiei scolare, EDP, Bucuresti
3. Andrei, A.(1999) n Iosifescu, S., Management educational. MEC,
Bucuresti
4. . Joita E.(2000), Management educational, Editura Polirom, Iasi