UNIVERSITATEA DE STAT DIN TIRASPOL

FACULTATEA DE PEDAGOGIE CATEDRA DE

PSIHOLOGIE SI EDUCAIE PRECOLARA
Domeniul general de studiu: tiine ale Educaiei
SpecialitatearPsihopedagogie si Pedagogie in Invatamintul Primar

Lucrare la disciplina
Educaia Incluziva

Incluziunea socio-educationala a subiecilor cu handicapul de

intelect liminar in instituiile de invatamint.
A realizat:studenta ciclului I,gr.303
Caraman Olga
A coordonat:doctor conf. univ.intermediar
Mislitchii Valentina

Chiinu 2015

CUPRINS
INTRODUCERE................................................................................................3
1 .Particulariti de dezvoltare ale subiecilor cu intilect de

limita..............
3
2.
Diagn

osticarea subiecilor cu intelect

liminar................................................................................................................... 5
3.Tehnologii de incluziune a subiecilor cu intelect liminar in mediul
educational............................................................................................................6
Concluzii generale.Recomandari.......................................................................-.,1
Anexe................................................................................................................... 9
Bibliografie.........................................................................................................12

Actualitatea problemei
Problematica persoanelor handicapate este ntotdeauna de actualitate, deoarece acetia
reprezint o categone a populaiei cu o poziie evident dezavantajat fa de alte categorii de
oameni. Fiind una din problemele majore ale vremurilor actuale poate fi soluionat numai prin
efortul comun al tuturor oamenilor de bun credin din domeniile: politic, social, afaceri,
tiin, culturActualitatea temei mai este determinat i de numrul mare de factori care
determin apariia acestor deficiene,dar i de multitudinea factorilor care ar trebuii s se implice
n recuperare,compensare,reabilitare i integrare sau reintegrare n viaa socioeconomic.,influeneaz situaia demografic a rii.
Copii cu deficiene sunt percepui de cele mai multe ori negativ, sunt marginalizai i nu de
puine ori exclui din coal. Atitudinea reticent a diferitelor categorii de populaie faa de
aceast categorie de persoane deficiente mintale (ncepnd de la persoane care au contact cu
acetia si terminnd cu cei care nu au nici un fel de legtur) poate fi explicat i de o anumit
rezisten- din partea acestora - la schimbai'e (prejudeci, mentaliti greite), fie de o informare
inadecvat privind problematica copilului cu deficiene mintale. In accepiunea comun
existent, aa cum este ea surprins n Dicionarul explicativ al limbii romne (p.238)deficiena
este o scdere, lips, greeal; rmnere n urm". ntr-un sens mai specializat, cu caracter
medical, deficiena este definit ca lips de integritate anatomic i funcional a unui organ;
absena unor faculti fizice sau psihice" Cea mai extins categorie i care prezint dificuli
majore n procesul de dezvoltare a personalitii i integrrii eficiente sociale este categoria
deficienelor mentale i intelectuale. Particulariti de dezvoltare
Handicapul de intelect liminar (de limita)
Intre starea de nonnalitate si cea de handicap de intelect, la grania, se afla o categorie speciala:
intelectul de limita / liminar (Q. I.: 80-85 - 90)
Binet si T. Simon indica un decalaj intre vrsta mentala si cea cronologica a acestor subieci de
circa 2 ani si jumtate la vrsta de 10 ani, decalaj ce creste treptat, ajungnd sa fie de circa 5 ani
la vrsta de 15 ani. Se observa o plafonare psiho - intelectuala in jurul vrstei de 10 - 13 ani
Majoritatea autorilor considera ca intelectul de limita poate fi depistat in scoal si cuprinde
aproximativ 10% din populaia colara. Aceti copii intampina dificulti in nsuirea scrisului,
3

cititului, calculului, manifestnd disgrafe, dislexie si discalculie, tulburri ce nu pot fi recuperate

cu ajutorul cadrelor didactice in cadrul unei clase normale si necesita o pregtire speciala.
. Sunt timizi, emotivi, inhibai, au o hiperactivitate motorie. Copilul liminar respecta toate
sarcinile impuse doar pana la un anumit grad de abstractizare si complexitate.
Manifesta o imaturitate din punct de vedere afectiv si social, au dificulti de relationare cu
ceilali, au dificulti in crearea si meninerea relaiilor interpersonale; manifesta teama de
insucces, neincredere in sine, au o atitudine negativa fata de efort, se izoleaz, sunt destul de
frustrai.ncepnd din clasa a 5-a - a 6-a, instruirea si educarea acestor copii trebuie sa puna
accentul pe aspectele practice, pe formarea unor competente sociale; daca aceste condiii sunt
indeplinite ei se pot integra destul de bine si se pot terge diferentele evidente dintre ei si ceilali.
Exista cteva elemente definitorii dup care copilul cu intellect laminar poate fi uor identificat,
mai ales in procesul educational din scoal:
-rspunsurile sunt realizate intr-o maniera inegala, adesea lacunara, putnd fi asemnate att cu
rspunsurile unui copil normal, cat si cu cele ale unui copil cu deficienta mintala;
-are nevoie de un anumit interval de timp pentru a-si mobilize capacitile intelectuale, ceea ce
explica realizarea in etape a unui rspuns correct, cu sprijinul unor intreban suplimentare insolite
de atitudinea deschisa si incurajatoare din partea educatorului;
-dificulti in insusirea citit-scrisului si calculului arithmetic, datorate prezentei unor disfunctii
instrumentale importante, care ii pun pe elev in incapacitatea de a face fata solicitrilor impuse
de sarcinile colare si determina apariia eecului colar cu toate consecinele sale asupra
adaptrii si integrrii colare a acestuia;
-alterarea structurii perceptive-motrice a spaiului- copilul nu respect forma, mrimea, proporia,
orientarea, manifesta imprecizie in inteegerea sarcinilor colare, nu conserva cantitile, ii este
afectata reversibilitatea gndirii;
-unele simptome de anomalie in ceea ce privete fluxul ideatic, baraje ale gndirii sau lapsusuri,
ncetineala in gndire- copilul cu intellect laminar rezolva sarcinile colare dar pana la un anumit
nivel de complexitate si abstractizare, nivel peste care acesta prezint in mod systematic
insuccese colare.
-dificulti in realizarea activitilor de analiza si sinteza, comparaie, abstractizare, clasificare etc.,
cu coninut semantic si simbolic- la nivel verbal- abstract operaiile mintale devin imprecise,
nesigure si inerte;
-dificulti de colaborare si de stabilire a unor relaii interpersonal datorate unei imaturitati sociaialective, hiperactivitate motorize, instinctual si emotivp, tulburri de comportament pe fondul
tririi lipsei de eficienta colara, autocontrol redus, incapacitate de stpnire a impulsurilor
primare, teama de insucces, nivel de aspiraie redus, neancredere in sine;
4

-integrarea colara a copiilor cu intellect laminar este posibila in condiiile diferenierii si

individualizrii curriculumului.
Din punct de vedere somatic, copilul cu acest tip de deficienta este subdezvoltat att ponderal,
cat si statural, avand frecvent semne de rahitism si anemie. In plan neurologic pot exista tulburri
motorii de tip paralitic, tulburri de echilibru, fenomene hipoacuzice etc. Labili emotional, cu o
teama de eec constanta, iar a fi stpni pe ei insisi, aceti copii pot abandona brusc o activitate
(aparent fara un motiv anume).

Diagnosticarea
Clasificarea handicapul de intelect
Se realizeaz cu ajutorul testelor prin care:
- se msoar coeficientul de inteligenta
- se msoar coeficientul de dezvoltare psihica
- se face o evaluare a posibilitilor de adaptare si de integrare, a posibilitilor de formare a
autonomiei personale, de elaborare a unor comportamente comuni cationale si de relationare cu
cei din jur
Una din clasificrile cele intalinite este realizata in funcie de valoarea coeficientului de
inteligenta.
-

deficienta mintala profunda sau grava- IQ= 0-20

deficienta mintala severa sau mijlocie - IQ= 20 -35/40

deficienta mintala moderata- IQ- 35/40 - 50/55

deficienta mintala uoara- IQ= 50/55- 75

intelectul de limita sau liminar - IQ) 75-85

Diagnostic pozitiv
In procesul evalurii unui copil cu ntrziere Mintal sunt necesare urmtoarele etape : interviul cu
prinii; evalurile obinute de la educatori, nvtori, profesori; observaia clinic direct;
evaluarea psihologic; testele de laborator.
Interviul cu prinii; evalurile educatorilor, nvtorilor, profesorilor i observaia clinic
direct ofer informaii despre :
Antecedentele personale fiziologice, patologice, heredocolaterale, caracteristicile familiei,
5

Dezvoltarea psiho-motorie i a limbajului, adaptarea familial, social, colar, abilitile de

comunicare, autongrijire, petrecere a timpului liber. Momentul debutului tulburrilor .
Tipul de educaie i ngrijirea primit de copil
Toate aceste informaii sunt necesare pentru stabilirea diagnosticului de ntrziere Mintal prin
prezena deficitului intelectual cu caracter permanent, global i neprogredient, cu origine n etapele
timpurii ale dezvoltrii: Evaluarea psihologic este util pentru stabilirea nivelului deficienei mintale.
Se folosesc scale i teste:scala Brunet-Lezfne (pentru evaluarea dezvoltrii psihomotorii la copiii de
vrsta mic), testele Binet-Simon, WISC, Raven.(Anexa nr 1)
Tehnologii de incluziune a subiecilor cu intelect laminar
Principiile de tratament la aceti copii implic:
-intervenie educaional i dezvoltarea abilitilor
- programe de educaie bazate pe dezvoltarea comunicrii verbale i nonverbale, a abilitilor sociale i a
abilitilor adaptative
- nvare de strategii pentru autoconducere, autoservire
- programe de relaxare i control a respiraiei
Masuri de recuperare
Scopul recuperrii consta, aadar, in valorificarea la maxim a posibilitilor individului handicapat,
funciile psiho-fizice nealterate trebuind antrenate pentru a prelua activitatea funciilor afectate. Se
urmrete astfel formarea unor abilitai si comportamente care sa-i permit handicapatului o integrare in
viata profesionala si sociala. Metodologia utilizata in acest scop poate fi preponderent psihologica,
pedagogica sau medicala; rezultatele cele mai bune se obin prin combinarea celor trei forme,
adoptandu-se astfel o aciune unitara concretizata in terapia complexa a recuperrii. Accentul pus pe
una sau pe alta dintre cele trei componente trebuie sa : tina seama de: gravitatea handicapului, evoluie,
nivelul dezvoltrii funciilor neafectate, de posibilitatea suplinirii funciilor deteriorate de ctre
fomiatiunile sntoase, de vrsta cronologica si mintala a subiectului, sexul sau etc.
Principalele fonne de recuperare sunt realizate prin: invatare, psihoterapie si terapie
ocupationala.

prin invatareFormele de invatare eficiente in recuperarea handicapului mintal suvl

cele de tip afectiv si motivational, forme ce trebuie insotite obligatoriu de invatarea morala si invatarea
motrica. Acolo unde este posibil (in funcie de gravitatea deficientei mintale) se poate realiza si
invatarea de tip intelectual, avnd drept obiectiv acumularea de informaii
6

elementare, insusirea unui aparat conceptual, a operrii instrumentale, in acest tip de invatare,
metodele verbale sunt eseniale.
b) Recuperarea prin psihoterapiein cazul formelor uoare si medii de deficienta mintala,
poate
|
i

(
\

contribui cu succes la refacerea psihica si sociala a handicapatului. Dei nu inlatura propriu-zis

handicapul, psihoterapia acioneaz pozitiv asupra personalitii individului deficient mintal,
inlaturand anxietatea, negativismul, strile conflictuale, activnd motivaia, devenind un
energizator pentru subiect. Dintre formele psihoterapiei, adecvate handicapului mintal sunt
psihoterapia sugestiva si psihoterapia de relaxare, tinandu-se seama de gradul crescut de
sugestibilitate, influentabilitate si dependenta al handicapatului mintal. Sugestia verbala pozitiva
acioneaz astfel pentru ameliorarea - inlaturarea unor comportamente aberante (de tip deviant),
pentru formarea unor atitudini favorabile invatarii si activitii, pentru stimularea dorinei si
interesului deficientului mintal pentru viata de colectiv. Pentru succesul acestor tehnici de
relaxare este necesar un anumit grad de intelegere si de participare constient-voluntara din paitea
handicapatului, fapt care le face viabile doar in formele uoare de deficienta mintala.
c) Recuperare prin terapie ocupationalaAceste metode de recuperare au "priza" la deficienii
mintal din cauza interesului viu manifestat de muli dintre ei pentru muzica, dans, pictura, joc,
confecionare de obiecte etc, activiti care sunt nu numai momente de consumare a energiei, ci
si ocazii de formare si dezvoltare a abilitailor motrice, practice sau a deprinderilor profesionale.
La copiii mai mari, foarte eficienta este ergoterapia, care contribuie la integrarea lor intr-o
activitate cu caracter social.In toate aceste tipuri de terapii trebuie sa se puna accent pe
compensare, stimulandu-se funciile senzoriale si psihice normale, nealterate.
Recomandri generale in predare-invatare pentru profesori
Evidenierea concretului si a semnificaiei coninutului din ceea ce se invata - cu deosebire
in fazele iniiale ale instruirii;
Asigurarea achiziionrii materialului nou prin repetare cat mai variata; Asigurarea,
pentru cel care invata, a unor metode de mediere verbala; Educarea ateniei, se
realizeaz initial prin evidenierea dimensiunilor relevante a ceea ce se prezint si
prin reducerea la minimum a factorilor perturbatori. Pe msura dezvoltrii graduale
a capacitii ateniei, se pot introduce treptat factori perturbatori, ca mijloc de
facilitare a formarii capacitilor complexe ale ateniei.
Promovarea in clasa a unei atmosfere de succes, pe care sa se bazeze toate
sarcinile de invatare;
Incorporarea in secvenele instructionale a unor stimuli atractivi si a unor intariri pozitive;
Organizarea, secventierea si accesibilizarea cat mai riguroasa a instruirii: de la simplu la
complex, de la uor la greu, de la cunoscut la necunoscut, de la concret la abstract. Utilizarea
flexibila a unei mari varieti de metode de prezentare a materialului de invatare, ca si in
memorizarea acestuia.
-Problema,manifestarea atitudinii pasive a subiectului privind invatarea
(c; :;olutie posibila pentru schimbarea acestei atitudini sunt recomandate metode
interactive,proiectarea unor activiti in care invatarea dirijata sa fie preponderenta,formulare
obiective referitoare la formarea autonomiei copilului invat ce pot,si ce imi place") -Problema
comportamentul impulsive al subicetului cu intellect de limita
7

(de vina sun reaciile clasei la rspunsurile falseMncomplete ale subiectului,profesorii trebuie sa
propun elevilor sarcini ce fac apel implicit si explicit la toate amnuntele posibile,punind elevii sa
participle active si facind observaii corespunztoare asupra performantelor lor.
Concluzii
Putem afirma ca o intervenie de tip recuperativ in cazul unei deficiente mintale a avut succes daca
persoana cu handicap mintal a cptat un anumit nivel de autonomie personala, si-a insusit abilitai
motorii si dexteriti manuale, fiind capabila sa exercite o profesie, daca si-a format comportamente
adecvate la situaie, daca poate comunica oral si in scris, daca are format simul autocontrolului.
Rolul familiei i al societii este foarte important n asistarea subiectului cu IM. Familia trebuie s
ofere tot suportul afectiv necesar. Prinii vor fi nvai cum s intervin. Societatea trebuie s aib
legi care s apere drepturile acestor persoane, au obligaia s se implice n activitile extracolare ale
copiilor i s aib rbdare i nelegere fa de schimbrile mai lente sau mai rapide din viaa copiilor
lor s fie participani activi la toate activitile colii i s se implice n promovarea educaiei integrate
la toate nivelurile vieii sociale, inclusiv cel politic.
Conceptul de NORMALIZARE a fost promovat ncepnd cu anii 1960. Acesta nseamn "oferirea
persoanei cu handicap a pattemurilor de via i a condiiilor de trai ct mai apropiate de ale
celorlali"; asigurarea de oportuniti pentru integrarea n comunitate sub aspectul locuinei, nvrii i
obinerii unui loc de munc. De la nceputul anilor '60 s-a produs o modificare a mentalitii privind
persoanele cu handicap; s-au modificat legislaii privind persoanele cu handicap, stabilindu-se msuri
pentru oferirea de servicii, de ngrijire specilizat i de programe de cercetare pentru persoanele cu
dizabiliti. i la noi n ar exist astfel de Organizaii sau Asociaii ale persoanelor sau prinilor
copiilor cu handicap.
Politici naionale de incluziune a subiecilor cu dezabilitati
Legea 57/1992- ncadrarea n munca persoanelor cu handicap ;
"Programul Comitetului Naional de protecie a copilului" (Programul
C.N.P.C./PHARE)(1997) - accesul copiilor cu deficiene, n funcie de posibilitile acestora, la
structurile i programele nvmntului obinuit; - dezinstituionalizarea; - educaia colarn
comunitate pentru copii n dificultate ; - egalitatea anselor (prevenirea excluderii i marginali zrii);
Copilul cu cerine educative speciale are probleme similare cu cele ale unui copil obi nuit,
suprapuse de altele specifice.
Sentina produs de societate e mai periculoas pentru un copil n dezvoltare dect
predispoziia biologic.
Predispoziia biologic nu este o sentin, iar mediul social este o ans
8

Anexa nr. 1.
Inventai' de probe pentm examinarea psihologic i psihopedagogica (probe i teste pentru
evaluarea educaional a copiilor cu dizabiliti,
UNICEF i Asociaia RENINCO, Bucureti, 2003, dup A.Ghergu, 2005,)
Nr.crt.
1.

2.

Domeniul
Dezvoltare
psihomotorie

Dezvoltare
intelectuala

Instrumente, probe, teste

1. Scala Portage pentru evaluarea timpurie
2. Ghidul Jim Dale pentru evaluarea progresului
3.
Ghidul pentru aprecierea dezvoltrii psihice a copilului precolar
(elaborat de Irina Chiriac i Angela Chiu)
4.

Scala de dezvoltare Denver

5.

Scalele de dezvoltare Geseli

6.

Scala Brunet-Lezine

7.

Fisa de dezvoltare psihomotrica

1. Bateria experimental privind nivelul de dezvoltare intelectual al

copiilor de 6-10 ani
2.

Scala metric a inteligenei Binet-Simon

3.

Scala de inteligen Stanford-Binet

4.

Scala de inteligen Wechsler (WPPSI)

5.

Scala de inteligen Wechsler pentm colari (WISC)

6.

Testul Dearborn

7.

Matricele Progresive Raven, alb, negru si color

8.

Scalele McCarthy

9.

Scalele Bayley de dezvoltare a copilului

10.

Testul Goodenough (testul omuleului}

11.

Testul Snijders-Oomen

12.

Testul Sans paroles"

13. Bateria Borel-Maisonny pentru evaluarea nivelului mintal al

copiilor surzi i cu tulburri de limbaj cu vrste cuprinse ntre 1 si 5

am
14. Scale pentru diferenierea abilitilor (DAS)
Nivelul operatoriu al
inteligentei

Procese psihice:

1.Probe psihogenetce operatorii (T. Kulcsar)

2.Probe de examinare a nivelului operator necesar pentru nsuirea

numrului i a operaiilor aritmetice elementare (N. Obrocea)

1. Proba de atenie distributiv Praga"

1. Proba de bara] Zazzo
2. Labirinturi
3. Teste de concentrare (Mohling-Raatz)

2. Proba de memorie auditiv a cuvintelor (Rey)

4. Probe de

10. Proba perceptiv-motrce Bender-Santucci

10. Scara de dezvoltare a limbajului (C. Punescu) 12. Scala

memorie a

Portage (0-6 ani) - aria limbaj

numerelor

13. Test de vocabulary n imagini 14

5. Proba de

Test de limbaj TACL- revizuit

memorie a
formelor

15.Testul Wheldall de nelegere a limbajului

geometrice

15.Testul de limbaj Borel-Maisonny

(Pieron)

17. Proba Borel-Masonny pentru scris-citit

18. Probe pentru cunoaterea vrstei psihologice a limbajului (A.

Descoeudres)

6. Probe pentru
examinarea

19. Derbyshire Language Scheme - pentru evaluarea progresului n

limbaj

praxiilor

3. Probe primare 20.Proba de vocabular Rey - pentru evaluarea dezvoltrii limbajului

pentru abiliti

20. Probe de examinare a limbajului oral

perceptive

21. 10
22.

23.

-atenie

-memorie
24.

25. 22.

Fisa de examinare a copilului alalic

26. 23.

Probe de contientizare fonologic

27. 24. Testul ABC (L Filho)

-nivelul

percepiei -limbaj

28. 25.

Probe pentru examinarea scrierii

29. 26.

Fia de evaluare a dificultilor grafice (E.Vrjma)

30. 27.

Evaluarea predispoziiilor lexice - Fayasse

31. 28.

Scala de evaluare Harvey

32. 29. Probe de examinare a lexiei (N. Gheorghi, A. Fradis)

33. 30.
34.

31.

Proba de citire Boyet

Proba de evaluare a capacitii lexice - Lobrot

32.Test de nelegere a lecturii

35. 5

e psihosociala

41.

37. 1.
38. 2.

36. Maturizar

42. Personalitate

Scala de maturizare social Gunzburg

Scala Vineland
Lista de control pentru depistarea tulburrilor de

39. 3.
comportament
Werry-Quay
40. 4. Lista de itemi privind formarea timpurie a deprinderilor
comportamentale

43.

1. Probe de desen (om, cas, familie, arbore)

44.

2. Testul Rorschach

45.

3. Testul Luscher

46.

4. Testul de apercepie TAT

47.

5. Testul fabulelor Duss

48.

6. Testul de apercepie CAT pentru copii

49.

50.

51.
11

52.

Bibliografie:
2. Bodorin A,Educatia Incluziva,Chisinau 2012,Cetatea de Sus,100p
3. Dicionarul explicativ al limbii romne,Editura Litera International 2002
4. Ghergu A,Probe i teste pentm evaluarea educaional a copiilor cu
dizabiliti,
5. Racu A,Florin-Emil Verza,Racu Sergiu,Pedagogia
Speciala,Chisinau 2011 ,Tipografia centrala,316p
6.

53.

Racu A,D.V. Popovici,A.Danii,Educatia incluziva ghid pentru cadre didactice

si
manageriale.

7. www.autism.ro Intirziere mintala" Gradul de inteligenta si problemele

mtelectului de limita
54.

55. 12