CIVIL PARTE GENERALA

1. Capacitatea de a incheia acte juridice civile este o: stare de drept spre deosebire de
discernamant care este o stare de fapt.
2. Capacitatea de a incheia actul juridic civil este o: aptitudine a subiectului de drept civil
de a deveni titular de drepturi si obligatii civile prin incheierea de acte juridice civile.
3. Principiul libertatii actelor juridice civile exprima ideea ca: subiectele de drept civil
sunt libere sa incheie sau nu un act juridic civil.
4. Constituie cerinte de valabilitate ale consimtamantului: sa fie exprimat cu intentia de a
produce efecte juridice
5. Ca regula viciile de consimtamant atrag: nulitatea relativa.
6. Nu exista un element obiectiv in structura: erorii.
7. Falsa reprezentare a realitatii la incheierea unui act juridic atrage nulitatea relativa a
acestuia in cazul in care priveste: un act juridic bilateral.
8. Dolul, ca viciu de consimtamant: este aplicabil si actelor juridice unilaterale.
9. Violenta constituie viciu de consimtamant daca: amenintarea nu este justa.
10. Leziunea, ca viciu de consimtamant poate fi invocata in cazul minorului doar daca este
vorba despre un act juridic care indeplineste urmatoarele conditii: este un act juridic de
administrare, bilateral, cu titlu oneros, comutativ, pagubitor, incheiat de minorul intre
14-18 ani singur, fara incuvintarea ocrotitorului sau legal.
11. Constituie cerinte generale ale valabilitatii obiectului actului juridic civil: obiectul sa
fie determinat sau determinabil.
12. Pentru a putea fi valabila, cauza actului juridic trebuie sa fie, printre altele: licita si
morala
13. Principalele acte juridice pentru care legea pretinde forma solemna ( de regula forma
autentica) sunt urmatoarele: contractul de donatie, testamentul, revocarea expresa a
unui legat, contractul de intretinere
14. Principiile care guverneaza efectele actelor juridice sunt urmatoarele: principiul fortei
obligatorii , irevocabilitatea si relativitatea efetelor actului juridic civil;
15. Este vorba despre o exceptie de la principiul pacta sunt servanda, in cazul in care: s-ar
acorda prin lege un termen de amanare a executarii unor obligatii contractuale de catre
o anumita categorie de debitori
16. In categoria exceptiilor de la irevocabilitatea actului juridic bilateral includem printre
altele: revocarea donatiei intre soti, denuntarea contractului de locatiune incheiat pe
perioada nedeterminata.
17. In categoria exceptiilor de la irevocabilitatea actului juridic unilateral includem printre
altele: testamentul, legatul, promisiunea publica de recompensa
18. In categoria avanzarilor-cauza trebuie inclusi printre altii: succesorii cu titlu universal
al partilor.
19. Stipulatia pentru altul este: o exceptie reala de la principiul relativitatii efectelor
actului juridic civil.
20. Categoria exceptiilor aparente de la principiul relativitatiii efectelor actului juridic
civil include, printre altele: cesiunea de creanta
21. Categoria exceptiilor de la opozabilitatea actului juridic include: simulatia.

22. In functie de modul de consacrare legislativa, nulitatile se clasifica in: nulitati exprese
si virtuale
23. In functie de natura interesului ocrotit, nulitatile se clasifica in: nulitati aboslute si
relative.
24. Nulitatea absoluta: poate fi invocata de catre orice persoana interesata si chiar de catre
instanta din oficiu
25. Nulitatea relativa: poate fi invocata doar de catre persoana al carui interes a fost
vatamat.
26. Nulitatea absoluta intervine in cazul: lipsei totale a consimtamantului.
27. Nulitatea abosluta intervine: in momentul incalcarii principiului specialitatii capacitatii
de folosinta a persoanei juridice.
28. Intervine nulitatea relativa in cazul: lipsei discernamantului in momentul incheierii
actului juridic civil.
29. Violenta ca viciu de consimtamant este alcatuita din: un element obiectiv si un element
subiectiv.
30. Este imprescriptibila: nulitatea absoluta.
31. Actul juridic de confirmare: valideaza retroactiv actul juridic anulabil
32. Principiile efectelor nulitatii sunt: retroactivitatea, repunerea in situatia anterioara,
anularea actului subsecvent ca urmare a anularii actului juridic initial.
33. Exceptiile de la principiul retoractivitatii efectelor actului juridic civil includ
urmatoarele: casatoria putativa, cazul minorului de buna credinta la incheierea
casatoriei.
34. Conversiunea actului juridic: este posibila si in cazul nulitatii absolute
35. Efectele nulitatii sunt inlaturate de: regula error communis facit jus
36. Principiul error communis facit jus este aplicabil in materie de: acte de stare civila
37. Asemanarile dintre nulitate si rezolutiune sunt, printre altele: ambele atrag
ineficacitatea actului si produc, in principiu efecte retroactive.
38. Deosebirile dintre nulitate si rezolutiune sunt, printre altele: momentul in care exista
cauza de ineficacitate
39. Deosebirile dintre nulitate si inopozabilitate inculd printre altele: momentul in care
exista cauzele de ineficacitate
40. Prerogativa urmaririi: este specifica dreptului real, nu si dreptului de creanta
41. Dreptul real si dreptul de creanta se aseamana printre altele prin aceea ca: au un
continut economic
42. Prin obligatia de a da se intelege: indatorirea de a transmite sau constitui un drept real
43. Constituie obligatie de mijloace: obligatia pe care si-o asuma beneficiarul unei lucrari
de a achita pretul
44. Prescriptia extinctiva este: o sanctiune de drept civil
45. Efectul prescriptiei extinctive este urmatorul: stinge dreptul la actiune in sens material
46. Principiile efectului prescriptiei extinctive sunt urmatoarele: odata cu stingerea
dreptului la actiune privind un drept subiectiv principal se stinge si dreptul la actiune
privind drepturile subiective accesorii; in cazul prestatiilor succesive, dreptul la
actiune se stinge pentru fiecare prestatie separat
47. Domeniul prescriptiei extinctive cuprinde: drepturile de creanta
48. Este imprescriptibila extinctiv printre altele: actiunea de partaj si actiunea negatorie
49. Este imprescriptibila actiunea: in nulitatea relativa a unui act juridic nepatrimonial
50. Este imprescriptibila actiunea: in repararea prejudiciului moral

51. Este prescriptibila extinctiv: actiunea prin care se urmareste radierea unui drept
concurent de catre cel care este indreptatit sa inscrie in folosul sau un drept real
52. Este prescriptibila extinctiv: revocarea renuntarii la succesiune, solicitata de catre
creditorii succesibilului care a renuntat la succesiune in frauda drepturilor creditorilor
53. Este imprescriptibila actiunea: in constatarea nulitatiii absolute a certificatului de
mostenitor, daca obiectul sau il constituie fie stabilirea masei succesorale, fie partajul
succesoral, sub conditia acceptarii mostenirii in termenul prevazut de lege
54. Termenul de prescriptie extinctiva este unul:stabilit de lege sau de catre parti
55. Este prescriptibila in 10 ani: actiunea privitoare la drepturile reale, care nu sunt
declarate prin lege imprescriptibile ori nu sunt supuse altui termen de prescriptie
56. Este prescriptibila in termen de 1 an: actiunea medicilor, moaselor asistentelor si
farmacistilor pentru vizite, operatii sau medicamente
57. Cursul prescriptiei extinctive incepe de la: data cand titularul dreptului la actiune a
cunoscut sau dupa imprejurari trebuia sa cunoasca nasterea lui
58. In cazul oblicatiilor contractuale de a da sau de a face prescriptia incepe sa curga de la:
data cand obligatia devine exigibila
59. In cazul asigurarilor contractuale, prescriptia incepe sa curga de la: expirarea
termenelor prevazute de lege sau stabilite de parti pentru plata primei de asigurare,
respectiv pentru plata indemnizatiei sau dupa caz a despagubirilor datorate de
asigurator
60. Prescriptia dreptului la actiune in repararea pagubei cauzate printr-o fapta ilicita
incepe sa curga de la: data cand pagubitul a cunoscut sau trebuia sa cunoasca atat
paguba cat si pe cel care raspunde de ea
61. Prescriptia dreptului la actiunea in anulare in caz de violenta incepe sa curga: din ziua
cand aceasta a incetat
62. Prescriptia dreptului la actiunea in anularea contractului ( sau in reducerea obligatiilor)
pentru leziune, incepe sa curga de la: data incheierii contractului
63. Prescriptia dreptului la actiunea in raspunderea pentru vicii aparente incepe sa curga
de la: data predarii sau receptiei finale a bunului sau a lucrarii
64. Scopul imediat consta in: prefigurarea retrimiterii lucrului si intentia de a procura
gratuit un folos in cazul contractului de comodat
65. Pentru a fi valabila, cauza actului juridic civil trebuie sa fie printre altele: licita si
morala
66. Cauza actului juridic este falsa: daca exista eroare asupra scopului mediat
67. Prescriptia dreptului la actiunea in despagubiri exercitata impotriva celui care rupe
logodna incepe sa curga de la: de la data ruperii logodnei
68. Prescriptia dreptului la actiunea in tagada paternitatii formulata de mostenitorii tatalui
biologic incepe sa curga de la: data decesului tatalui biologic
69. Cursul prescriptiei se suspenda: intre soti cat timp dureaza casatoria si nu sunt separati
de fapt
70. Introducerea cererii de chemare in judecata inauntrul termenului de prescriptie
extinctiva: sterge provizoriu si conditionat prescriptia extinctiva scursa anterior
introducerii
71. Conventia prin care dupa ce s-a implinit prescriptia extinctiva, debitorul recunoaste
datoria pretinsa de creditor si declara ca o va plati: constituie o novatie
72. Pe durata cauzei de suspendare a prescriptiei extinctive efectul consta in: oprirea
cursului prescriptiei extinctive

73. Principiul resoluto iure dantis, resolvitur et ius accipientis: este o regula de ordine
publica
74. Spre deosebire de nulitatea relativa, nulitatea absoluta: poate fi invocata oricand pe
cale de actiune sau de exceptie
75. Efectul special al suspendarii cursului prescriptiei se produce: daca pana la imprinirea
termenului de prescriptie au mai ramas cel putin 6 luni, daca termenul de prescriptie
aplicabil in speta este mai mare de 6 luni
76. Constituie cauza de intrerupere a cursului prescriptiei extinctive: prin recunoasterea
dreptului facut de cel in folosul caruia curge prescriptia
77. Prescriptia dreptului la actiunea in raspundere pentru vicii ascunse in cazul unei
constructii incepe sa curga: de la implinirea a 3 ani de la data predarii sau receptiei
finale a constructiei, afara numai daca viciul a fost descoperit inainte, cand prescriptia
incepe sa curga de la data descoperirii
78. Efectul intreruperii cursului prescriptiei extinctive este: incepe sa curga o noua
prescriptie
79. Efectele intreruperii prescriptiei profita: celui de la care emana actul intreruptiv
80. Termenul de prescriptie a dreptului la actiunea in anulare a unui act juridic patrimonial
este de: 3 ani
81. Forta majora: opreste cursul prescriptiei dreptului material la actiune
82. Repunerea in termenul de prescriptie este: o masura exceptionala
83. Termenul de 30 de zile in care poate fi solicitata repunere ain prescriptie priveste: atat
cererea de repunere in termen cat si introducerea cererii prin care se exercita dreptul la
actiune privind pretentia pe fond
84. Repunerea in termenul de prescriptie extinctiva are caracter: judiciar
85. Termenul de 3 ani aplicabil actiunii in revendicarea bunului mobil pierdut sau furat de
la posesorul de una credinta este un termen de: decadere
86. Termenul de 1 an aplicabil actiunii in rectificare intemeiate pe dispozitiile art 908,
alin. 1 pct. 1 si 2 Cod civil, indreptate impotriva tertului subdobanditor de bunacredinta, cu titlu oneros este un termen de: decadere
87. Obligatia de a preda bunul vandut este: corelativa unui drept de creanta
88. Obligatia propter rem: are ca izvor legea sau conventia partilor
89. Viciile de consimtamant: atrag nulitatea relativa
90. In functie de consecintele care intervin, eroarea se clasifica in: eroare esentiala si
eroare neesentiala
91. Falsa reprezentare a realtitatii la incheierea unui act juridic poate atrage nulitatea
relativa a acestuia in cazul in care priveste: eroarea esentiala si eroarea neesentiala
92. In cazul erorii lezionare sunt aplicabile regulile de la: leziune ca viciu de
consimtamant
93. In ipoteza erorii esentiale asupra naturii actului juridic: dreptul de a obtine anularea se
stinge daca executarea actului s-a realizat, in termen de 3 luni de la notificare asa cum
il intelesese partea aflata in eroare
94. Adaptarea contractului in cazul erorii esentiale: poate intervenii atunci cand eroarea
priveste simplele motive ale contractului daca acestea au fost considerate determinate
prin vointa partilor
95. In cazul dolului: este vorba despre o eroare provocata
96. Dolul: este aplicabil si actelor juridice unilaterale
97. Dolul prin reticenta: consta intr- o fapta omisiva

98. In cazul viciului de consimtamant al violentei: amenintarea se poate referi si la o

vatamare viitoare, daca temerea este actuala.
99. In materia violentei ca viciu de consimtamant: persoana amenintata poate solicita in
cadrul aceleiasi actiuni, atat anularea actului, cat si plata despagubirilor
100.
Leziunea: in cazul majorului este aplicabila si actelor juridice bilaterale de
dispozitie

CIVIL. DREPTURI REALE

101. Dreptul de proprietate prezinta urmatoarele caractere juridice: exclusiv
102. Dreptul de proprietateptivata este: un drept real principal
103. Prin caracterul absolut al dreptului de proprietate privata se intelege: ca este opzabil
erga omnes
104. In raport de titular proprietatea este: publica
105. Este un atribut al dreptului de proprietate: dispozitia
106. Ius abutendi confera titularului: dreptul de a greva cu sarcini bunul

107. Bunurile care fac obiectul proprietatii publice sunt: inalienabile, imprescriptibile,
insesizabile
108. Are calitatea procesuala activa in cazul actiunii in revendicare: proprietarul neposesor
109. Poate avea calitatea procesuala pasiva in cazul actiunii in revendicare: proprietarul de
buna credinta
110. In cazul imobilelor inscrise in cartea funciara, proba dreptului de proprietate se face cu:
extrasul de carte funciara
111. Actiunea in revendicare prezinta urmatoarele caractere juridice: este o actiune petitorie
112. In cacul admiterii actiunii in revendicare, paratul poate fi obligat: la restituirea bunului
si la restituirea productelor acestuia
113. Este o modalitate a dreptului de proprietate: proprietatea rezolubila
114. Coproprietatea pe cote parti da dreptul fiecarui coproprietar: asupra unei cote parti
ideale din bun
115. Fiecare dintre coproprietari are dreptul de a folosi bunul comun: in masura in care nu
schimba destinatia si nu aduce atingere drepturilor celorlalti coproprietari
116. Fiecare coproprietar poate sa faca acte de conservare cu privire la bunul comun: fara
acordul celorlalti proprietari
117. Fiecare coproprietar poate sa faca acte de administrare cu privire la bunul comun: cu
acordul coproprietarilor care detin majoritatea cotelor parti
118. Un coproprietar poate sa incheie un contract de locatiune pe o durata de 4 ani cu privire
la bunul comun: cu acordul tuturor proprietarilor
119. Un coproprietar poate sta singur in justitie: in orice actiune privitoare la proprietate
120. Se afla in coproprietate fortata: bunurile care constituie amintiri de familie
121. Incetarea destinatiei de folosinta comuna pentru partile comune din cladirile cu mai
multe etaje sau apartamente se poate hotari motivate: cu votul unanim al coproprietarilor
122.Exista un semn de necomunitate a zidului at cand: culmea zidului este drepta si
perpendiculara pe o parte si inclinata spre cealalta
123. Actiunea de partaj este: imprescriptibila
124. Conventiile de suspendare a partajului nu pot fi incheiate pe o perioada mai mare de: 5
ani
125. In reglementarea noului Cod civil, partajul are caracter: constitutiv de drepturi
126. Modul specific de incetare a coproprietatii obisnuite sau temporare este: partajul

127. Superficia este: un drept real derivat din dreptul de proprietate

128. Dreptul de superficie se poate constitui pentru o durata: de cel mult 99 de ani
129. La expirarea termenului superficiei si in absenta unei stipulatii contrare: proprietarul
terenului dobandeste proprietatea supra constructiei edificate de superficiar prin
accesiune
130. Proprietarul terenului, care la finele termenului superficiei a dabandit proprietatea asupra
constructiei, are obligatia de a plati: valoarea de circulatie a constructiei la data expirarii
termenului
131. Uzufructul se poate constitui: prin uzucapiune
132. Poate fi dat in uzufruct: o masa patrimoniala
133. Uzufructul constituit in favoarea unei personae fizice este: cel mult viager
134. Uzufructul constitui in favoarea unei persone juridice este: pe o durata de cel mult 30
de ani
135. Fructele civile: se cuvin uzufructuarului, proportional cu durata uzufructului
136. Cvasiuzufructul implica: bunuri consumptibile
137. Uzufructul: poate fi cedat fara acordul nudului proprietar
138. Obligatia de inventariere a bunurilor la constituirea uzufructului revine: uzufructuarului
139. Daca exista un drept de uzufruct asupra unui apartament, o terta persoana poate locui in
el daca are acordul: uzufructuarului
140. Uzufructul se stinge prin: neuzul timp de 10 ani
141. Dreptul de usufruct se stinge daca: proprietarul vinde bunul uzufructuarului
142. Dreptul de abitatie se poate constitui asupra: asupra unei locuinte
143. Poate fi un titular al dreptului de abitatie: numai o persoana fizica
144. Dreptul de uz: nu poate fi cedat
145. Servitutea se poate constitui: prin act juridic
146. Servitutile necontinue: sunt acelea pt a caror existenta este necesar faptul actual al
omului
147. Servitutile pozitive: sunt acelea prin care proprietarul fondului dominant exercita o
parte din prerogativele dreptului de proprietate asupra fondului aservit
148. Se pot dobandi prin uzucapiune tabulara, in conditiile legii: toate servitutile

149. Servitutea se stinge prin: neuzul timp de 10 ani

150. Constituie o conditie a uzucapiunii extratabulare: decesul proprietarului tabular
151. Conform noului Cod civil, drepturile celui care a fost inscris, fara cauza legitima, in CF,
ca proprietar al unui bun imobil, nu mai pot fi contestate cand cel inscris cu buna-credinta a
posedat imobilul, dupa momentul inregistratii cererii de inscriere, daca posesia a fost
neviciata: timp de 5 ani
152. Jonctiunea posesiilor inseamna: ca posesorul actual poate sa uneasca propria posesie
cu aceea a autorului sau
153. Poate constitui just titlu pt uzucapiunea de 10-20 de ani, prevazuta de vechiul cod civil: o
sentinta care tine loc de act autentic de vanzare-cumparare a unui teren
154. Pentru a invoca uzucapiunea de lunga durata prevazuta de vechiul Cod civil este necesar
ca posesia sa fie exercitata: 30 de ani in mod public
155. Posesia unui imobil situat in Cluj-Napoca, inceputa in an ul 2006, poate avea ca effect
dobandirea in viitor a dreptului de proprietate prin uzucapiune, daca vor fi indeplinite
conditiile prevazute de: Codul civil in vigoare pana in 01.10.2011
156. In cazul pierderii posesiei asupra unui teren ca urmare a avulsiunii, proprietarul initial
poate obtine recunoasterea dreptului sau si redobandirea posesiei daca exercita actiunea in
revendicare: la 6 luni dupa ce s-a produs avulsiunea
157. In cazul unui teren cu acces la drumul public, daca se vinde o parcela din acesta, care
devine astfel loc infundat, cumparatorul poate obtine dreptul de trecere spre drumul public:
numai peste terenul pe care se facea anterior vanzarii
158. In cazul unui teren cu acces la drumul public, daca se vinde o parcela din acesta si astfel
terenul ramas devine loc infundat, proprietarul sau poate obtine dreptul de trecere spre drumul
public: numai peste terenul pe care se facea trecerea anterior vanzarii si numai cu
acordul cumparatorului
159. Este permisa includerea intr-un contract a unei clauze de inalienabilitate pe o durata de
cel mult: 49 de ani
160. Dreptul de folosinta cu titlu gratuitt asupra bunurilor proprietate publica se acorda:
institutiilor de utilitate publica
161. Dreptul unui coproprietar de a cere partea care ii revine din valoarea fructelor naturale
ale bunului care au fost insusite de alt proprietar si instrainate: se prescrie in 3 ani de la data
culegerii acestora
162. Un bun aflat in coproprietate poate fi inchiriat : numai cu acordul expres al tuturor
coproprietarilor ce detin majoritatea cotelor-parti

163. Un bun aflat in coproprietate poate fi dat in comodat unui tert: numai cu acordul expres
al tuturor coproprietarilor
164. Fiecare coproprietar poate folosi: intregul bun, fara a avea nevoie de acordul
celorlalti coproprietari
165. Actiunea confesorie de superficie este: imprescriptibila
166. Conform noului Cod civil, pot fi dobandite prin uzucapiune extratabulara: numai
servitutile pozitive
167. Actiunea in granituire este o actiune :reala petitorie
168. Cand chiriasul unui bun mobil il vinde unui tert, caruia ii si remite bunul, pretinzand ca
este proprietar, actiunea in revendicare a proprietarului impotriva cumparatorului de bunacredinta: este paralizata de dobandirea dreptului de proprietate de carte comparator, ca
efect al posesiei sale de buna-credinta
169. Pentru construirea prin act juridic a unei servituti de trecere peste un teren este necesar si
suficient acordul: consensual
170. Dreptul de uzufruct poate fi constituit: numai asupra bunurilor proprietate privata
171. Bunurile imobile aflate pe teritoril Romaniei, care fac parte dintr-o mostenire vacanta
intra in: proprietatea privata a unitatii administrativ teritoriale in care sunt situate
172. Proprietarul unui fond imobiliar poate deschide ferestre catre fondul invecinat: la orice
distanta daca fereastra nu permite vederea
173. Conform noului Cod civil, pt a dobandi dreptul de proprietate prin uzucapiune
extratabulara, posesia neviciata trebuie sa fie exercitata timp de: 10 ani de la moartea
proprietarului tabular
174. Conform noului Cod civ, pt a dobandi dreptul de proprietate prin uzucapiune tabulara
posesia neviciata trebuie sa fie exercitata timp de: 5 ani de la data cererii de inscriere in CF
175. In cazul unui bun asupra caruia s-a construit un drept de uzufruct, sarcinile si cheluielile
proprietatii trebuie suportate: de catre nudul proprietar
176. Locatiunile de imobile incheiate cu uzufructuarul peroana fizica, inscrise in CF, sunt
opozabile proprietarului sau mostenitorilor acestuia, dupa stingerea uzufructului prin decesul
uzufructuarului sau pana la implinirea termenlului lor, dar nu mai mult de: 3 ani de la
incetarea uzufructului
177. Fructele naturale si industriale percepute dupa constituirea uzufructului apartine:
uzufructuarului
178. Fructele civile se cuvin uzufructuarului: numai in masura in care ele au luat nastere
pe durata uzufructului

179. Daca a fost constituit un drept de usufruct in favoarea unei personae fizice, fara a se
prevedea durata acestuia, se prezuma ca a fost constituit: viager
180. Dreptul de superficie se stinge prin consolidare cand: terenul si constructia devin
proprietatea aceleiasi persone
181. Partajul conventional facut fara participarea tuturor coproprietarilor este lovit de:
nulitatea absoluta
182. Instanta sesizata cu o cerere de partaj poate suspenda partajul, pentru a nu se aduce
prejudicii grave intereselor celorlalti coproprietari, pentru cel mult: 1 an
183. Exista proprietate in devalmasie at cand, prin efectul legii sau in temeiul unui act juridic,
dreptul de proprietate apartine concomitent mai multor pesoane: fara ca vreuna dintre
acestea sa fie titularul unei cote-parti determinate
184. In lipsa unei stipulatii contrare, cotele-parti supra bunurilor aflate in coproprietate fortata
intr-unimobil cu mai multe apartamente se stabilesc: in functie de suprafata utila a fiecarui
apartament
185. Decizia de a atribui unui proprietar de apartament folosinta exculsiva asupra unui bun
aflat in coproprietate fortata, intr-un bloc cu mai multe apartamente, trebuie adoptata: cu o
majoritate de doua treimi din numarul coproprietarilor si a cotelor-parti
186. In cazul unui bun aflat in coproprietate actiunea in revendicare poate fi exercitata: chiar
si de catre un singur coproprietar
187. Locatiunea pe termen mai mare de 3 ani cu privire la un bun aflat in coproprietate pot fi
incheiate: numai cu acoldul tuturor coproprietarilor
188. Intinderea si modul de exercitare a dreptului de trecere peste un fond aservit si in folosul
unui fond dominant pot fi stabilite printr-o folosinta continua petimp de: 10 ani
189. In cazul partajului judiciar care are ca obiect un bun indibizibil, instant de judecata poate
adopta urmatoarea solutie: vanzarea bunului si impartirea pretului
190. Din categoria actiunilor petitorii fac parte: actiunea in revendicare
191. Actiunea in revendicare este: actiunea reala, petitorie, prin care reclamantul solicita
instantei de judecata sa-I recunoasca dreptul de proprietate asupra unui bun determinat
si sa-l oblige pe parat la restituirea posesiei bunului
192. Actiune a in revendicare poate fi exercitata de: unul dintre coproprietarii bunului
193.Cheltuielile necesare sunt: acea categorie de cheluieli care constau in sumele de bani
sau munca depusa pentru conservarea bunului.
194. Dreptul de servitude prezinta urmatoarele caractere juridice: drept indivizibil
195. Actiunea in revendicarea mobiliara: este o actiune reala si petitorie

196. Dreptul de proprietate pubica: este inalienabil, imprescriptibil si insesizabil

197. Dreptul de proprietate privata: este perpetuu
198. Bunurile aflate in proprietate publica pot fi: concesionate
199. Dreptul de concesiune: este specific drepului de proprietate publica
200. Ius fruendi confera titularului dreptului de proprietate: posibilitatea de a culege fructele
bunului

DREPT CIVIL- OBLIGATII

201. Trasatura specifica a contractelor sinalagmatice este: caracterul reciproc si

interdependent al obligatiilor asumate de partile contractante;
202. Pt a putea fi invocata exceptia de neexecutare a contractului trebuie: ca obligatiile
reciproce ale partilor, nascute dintr-un contract sinalagmatic, sa fie exigibile;
203. Exceptia de neexecutare a contractului este un mijloc de aparare: care poate fi invocat
oricand;
204. Rezolutiunea este un mod de desfiintare a contractelor: cu executare dintr-o data;

205. Rezilierea este un mod de desfiintare a contractelor: cu executare succesiva;

206. Rezolutiunea produce efecte: ex tunc si ex nunc;
207. Rezilierea produce efecte: ex nunc;
208. Pactul comisoriu produce efecte doar daca prevede, in mod expres:obligatiile a caror
neexecutare atrage rezolutiunea;
209. Se considera ca un contract desfiintat prin rezolutiune: nu a fost niciodata incheiat;
210. Se considera ca un contract desfiintat prin reziliere: isi inceteaza valabilitatea doar pt
viitor;
211. Exista gestiune de afaceri atunci cand o persoana gestioneaza bunurile altei persoane:
fara stirea acesteia;
212. Gerantul poate abandona gestiunea inceputa: cand nu exista riscul unei pierderi;
213. Gestiunea ratificata produce, in privinta actelor juridice, efectele unui mandat: de la data
la care a fost inceputa;
214. Este supusa restituirii: plata facuta inainte de indeplinirea conditiei suspensive;
215. Imbogatirea este justificata atunci cand rezulta: din neexercitarea de catre cel pagubit
a unui drept contra celui imbogatit;
216. Cel care s-a imbogatit in detrimentul altuia fara justa cauza este obligat la restituire: in
masura propriei sale imbogatiri;
217. Actio de in rem verso: are un caracter subsidiar;
218. Principala functie a raspunderii civile este cea: reparatorie
219. In reglementarea NCC exista: atat raspunderea civila delictuala cat si cea
contractuala;
220. Este o conditie a antrenarii raspunderii civile: fapta ilicita;
221. Este o conditie a antrenarii raspunderii civile: raportul de cauzalitate dintre fapta
ilicita si prejudiciu;
222. Forta majora este: orice eveniment extern, imprevizibil, absolut invincibil si
inevitabil;
223. Fapta victimei sau a tertului: inlatura raspunderea doar in cazurile in care, potrivit
legii sau conventiei partilor, cazul fortuit este exonerator de raspundere;
224. Raspunderea pt prejudiciul material cauzat altuia printr-o fapta savarsita cu intentie sau
din culpa grava: nu se poate exclude sau limita prin conventia partilor;

225. Sunt valabile clauzele care exclud raspunderea pt prejudiciile cauzate: printr-o fapta
savarsita din imprudenta, bunurilor victimei;
226. Se prezuma ca nu are discernamant si, in consecinta, nu raspunde pt prejudiciul cauzat:
minorul care nu a implinit varsta de 14 ani;
227. In cazul raspunderii pt fapta minorului sau a celui pus sub interdictie, cel obligat la
supraveghere este exonerat de raspundere: numai daca dovedeste ca nu a putut impiedica
fapta prejudiciabila;
228. Comitentul este obligat sa repare prejudiciul cauzat de prepusii sai, ori de cate ori: fapta
savarsita de acestia are legatura cu atributiile sau cu scopul functiilor incredintate;
229. Proprietarul unui animal raspunde de prejudiciul cauzat de acesta: independent de orice
culpa;
230. Proprietarul unui lucru raspunde de prejudiciul cauzat de acesta: independent de orice
culpa;
231. Proprietarul unui edificiu sau al unei constructii de orice fel este obligat sa repare
prejudiciul cauzat prin ruina lor ori prin desprinderea unor parti din ele: daca aceasta este
urmarea lipsei de intretinere sau a unui viciu de constructie;
232.In situatia in care doua persoane sunt gasite raspunzatoare pt aceeasi fapta prejudiciabila:
acestea sunt tinute solidar la reparatie fata de cel prejudiciat;
234. Daca partea interesata de indeplinirea conditiei determina, cu rea-credinta, realizarea
evenimentului: conditia se considera neindeplinita;
235. In lipsa de stipulatie contrara, termenul suspensiv profita: debitorului;
236. Cand debitorul face o plata inainte de implinirea termenului suspensiv: face o plata
valabila;
237. Cand debitoul face o plata dupa implinirea conditiei rezolutorii: face o plata
neadatorata;
238. Starea de insolvabilitate a debitorului rezulta din: inferioritatea activului patrimonial
ce poate fi supus, potrivit legii, executarii silite, fata de valoarea totala a datoriilor
exigibile;
239. Obligatia de a executa prin echivalent o obligatie indivizibila este: divizibila;
240. Solidaritatea dintre creditori: nu exista decat daca este stipulata in mod expres;
241. Obligatia este alternativa atunci cand: are ca obiect doua sau mai multe prestatii
principale, iar executarea uneia dintre acestea il libereaza pe debitor de intreaga
obligatie;

242. Obligatia este facultativa atunci cand: are ca obiect o singura prestatie principala de
care debitorul se poate insa libera executand o alta prestatie determinata;
243. Plata poate fi facuta: de orice persoana interesata;
244. Creditorul: poate refuza o plata partiala, chiar daca prestatia ar fi divizibila;
245.Executarea in natura a obligatiei poate fi cumulata intotdeauna cu: daunele moratorii;
246. Atunci cand partile au inserat in contract o clauza penala: instanta de judecata poate
reduce penalitatea stipulata de parti atunci cand aceasta este vadit excesiva fata de
prejudiciul ce putea fi prevazut de parti la incheierea contractului;
247. Atunci cand debitorul, in prejudiciul creditorului, refuza sau neglijeaza sa isi exercite
drepturile si actiunile: creditorul poate exercita actiunea oblica;
248. La data introducerii actiunii revocatorii: creanta reclamantului trebuie sa fie certa;
249. Compensatia nu poate avea loc atunci cand: datoria are ca obiect restituirea bunului
dat in depozit sau cu titlu de comodat;
250. Pt ca remiterea de datorie sa fie valabila: este necesar consimtamantul debitorului;
251. Exceptio non adimpleti contractus inseamna: un mijloc de aparare aflat la dispozitia
uneia dintre partile contractului sinalagmatic;
252. Efectul exceptiei de neexecutare a contractului consta in: suspendarea fortei obligatorii
a contractului;
253. Gestiunea de afaceri se deosebeste de mandat: prin lipsa acordului de vointa;
254. Gestiunea de afaceri inceteaza prin: ratificarea gestiunii;
255. Riscul pieirii fortuite a unui bun care constituie obiectul unui contract translativ de
proprietate: ramane in sarcina debitorului obligatiei de predare, cat timp bunul nu a fost
predat dobanditorului, chiar daca proprietatea a fost transferata;
256. In cazul stipulatiei pt altul: daca tertul beneficiar nu accepta stipulatia, dreptul sau se
considera a nu fi existat niciodata;
257. In cazul simulatiei, cand actul aparent este fictiv, daca exista un conflict intre creditorii
instrainatorului aparent si creditorii dobanditorului aparent: sunt preferati creditorii
instrainatorului aparent in cazul in care creanta lor este anterioara contractului secret;
258. Dovada simulatiei poate fi facuta de terti sau de creditori: cu orice mijloc de proba;
259. Care dinre urmatoarele nu este un principiu al raspunderii civile: principiul repararii
anticipate a prejudiciului;

260. Gerantul poate abandona gestiunea de afaceri: numai daca nu exista riscul vreunei
pierderi
261. n cazul unei aciuni intemeiate de catre reclamant pe imbogatirea fara justa cauza:
paratul poate fi obligat la restituire numai daca imbogatirea sa subzista la momentul
sesizarii instantei de judecata si reclamantul nu a avut niciodata la dispozitie alta
actiune;
262. Pentru a se antrena raspunderea civila delictuala este necesar ca: prejudiciul sa fie
urmarea incalcarii unui drept subiectiv sau a unui interes legitim;
263. Reprezinta o conditie a simulatiei: actul secret sa fie incheiat anterior sau concomitent
cu actul public;
264. Clauza contractuala prin care partile prevad anticipat cuantumul daunelor interese
compensatorii se numeste: clauza penala;
265. Actiunea in simulatie: este imprescriptibila;
266. Obligatia de a restitui un imprumut la 2 luni de la acordarea lui este o obligatie: cu
termen suspensiv;
267. Raspunderea pt ruina edificiului , in cazul in care a fost cauzat de lipsa de intretinere sau
de un viciu de constructie revine: intotdeauna proprietarului;
268. Raspunderea pt. prejudiciul cauzat prin caderea sau aruncarea dintr-un imobil a unui
lucru revine: celui care ocupa imobilul, chiar fara niciun titlu;
269. Conditia este rezolutorie cand: indeplinirea ei determina desfiintarea obligatiei;
270. Prejudiciul este cert atunci cand: existenta lui este sigura, neindoielnica, si poate fi
evaluat in prezent;
271. Termenul este suspensiv atunci cand: pana la implinirea lui, este amanata scadenta
obligatiei;
272. Termenul este extintiv atunci cand: la implinirea lui, obligatia se stinge;
273. Prin prejudiciul actual se intelege: prejudiciul care s-a produs in totalitate pana la
data cand se cere repararea lui;
274. Reprezinta o conditie pt admiterea actiunii oblice: debitorul sa fie pasiv in realizarea
drepturilor sale patrimoniale;
275. Remiterea de datorie printr-un act juridic intre vii este valabila: in orice forma, chiar si
verbala sau tacita;
276. Hotararea judecatoreasca de admitere a actiunii oblice profita: tuturor creditelor, fara
nicio preferinta in favoarea creditorului care a exercitat actiunea;

277. Termenul de prescriptie al actiunii revocatorii este de: un an de la data la care

creditorul a cunoscut sau trebuia sa cunoasca prejudiciul ce rezulta din actul
atacat;
278. Hotararea judecatoreasca de admitere a actiunii revocatorii profita: doar creditorului
reclamant si tuturor celorlalti creditori care, putand introduce actiunea, au
intervenit in cauza;
279. Cel obligat la supravegherea unui minor care a comis o fapta prejudiciabila este exonerat
de raspundere: numai daca dovedeste ca nu a putut impiedica fapta prejudiciabila;
280. Atunci cand un minor a comis o fapta prejudiciabila: parintii nu raspund daca fac
dovada ca sunt indeplinite cerintele raspunderii persoanei care avea obligatia de
supraveghere a minorului;
281. Prepusul este: o persoana care indeplineste anumite functii si insarcinari in temeiul
unui contract sau al legii;
282. Compensatia opereaza de plin drept: intotdeauna cand exista doua datorii reciproce,
certe, lichide, exigibile, care au ca obiect bunuri fungibile;
283. Comitentul este: o persoana care este parte intr-un raport de prepusenie;
284. Raspunderea pt prejudiciile cauzate de lucruri in general, se aplica: bunurilor pt care nu
este instituita o forma distincta de raspundere civila delictuala;
285. Raspunderea pt lucruri este inlaturata daca: prejudiciul s-a produs ca urmare a fortei
majore;
286. Raspunderea pt prejudiciile cauzate de animale este: o raspundere obiectiva;
287. Atunci cand in cadrul aceluiasi raport obligational calitatile de creditor si debitor se
intrunesc in aceeasi persoana: obligatia se stinge de drept prin confuziune;
288. Raspunderea pt prejudicile cauzate de lucruri este: o raspundere obiectiva;
289. Partile unui contract, de comun acord: nu pot inlatura aplicarea regulilor raspunderii
contractuale;
290. Sunt cauze care inlatura caracterul ilicit al faptei prejudiciabile: starea de necesitate;
291. In situatia in care o grindina puternica distruge recolta unui fermier ne aflam in prezenta:
cazului fortuit;
292. Obligatia de a preda bunuri individual determinate: este de obicei o obligatie de
rezultat, dar daca debitorul nu este titularul dreptului ce trebuia transmis ori
cedat, obligatia sa este considerata a fi de mijloace;
293. Obligatia de a stramuta proprietatea: o cuprinde si pe aceea de a preda lucrul;

294. In cazul obligatiilor banesti: plata este portabila;

295. Sunt modalitati de stingere a obligatiilor: plata;
296. Dreptul la actiune pt. repararea prejudiciului cauzat prin violenta unui minor se prescrie
in termen de :10 ani;
297. Clauza contractuala prin care partile prevad rezolutiunea de drept a contractului in cazul
neexecutarii unor obligatii determinate, se numeste: pact comisoriu expres;
298. In cazul unei obligatii pecuniare, daca aceasta nu este indeplinita la scadenta: creditorul
are dreptul la daune moratorii fara a trebui sa dovedeasca vreun prejudiciu;
299. In cazul in care un contract cuprinde o clauza penala, daca debitorul isi executa cu
intarziere obligatia, creditorul:poate cere executarea clauzei penale fara a fi tinut sa
dovedeasca vreun prejudiciu.
300. Clauza penala este considerata nula cand: executarea obligatiei a devenit imposibila
din cauze neimputabile debitorului.

CONTRACTE SPECIALE

301. In cazul bunurilor generice, transferul proprietatii asupra lucrului vandut se realizeaza :
c.in momentul individualizarii bunului.
302. In cazul promisiunii de v-c, daca promitentul vanzator nu isi indeplineste obligatia
asumata, promitentul comparator poate solicita intantei de judecata : c. pronuntarea unei
hot. Care sa tina loc de contract, in termen de 6 luni de la data la care contractul trebuia
incheiat.

303.Garantia impotriva evictiunii ce provine din fapte imputabile vanzatorului :b. Este
datorata chiar daca acestea s-au ivit ulterior vanzarii.
304. Obligatia de garantie contra viciilor bunului vandut exista daca : b. Viciciul sau cauza
lui exista la data predarii bunului.
305. Locatorul trebuie sa predea bunul locatarului : c.in stare corespunzatoare utilizarii
acestuia, cu toate accesoriile sale.
306. Daca partile nu au prevazut un termen, contractul de mandat inceteaza : a.in termen de 3
ani de la incheierea lui.
307. Clauzele indoielnice ale contractului de vanzare-cumparare se interpreteaza in
favoarea :c.cumparatorului.
308. Pactul de optiune privind un contract de v-c asupra unui bun individual
determinat :a.este insotit de o clauza de inalienabilitate legala a bunului.
309. Daca partile au convenit ca vanzatorul nu va datora nicio garantie contra evictiunii, in
caz de evictiune consumata : b.vanzatorul are obligatia de a restitui pretul, cu exceptia
cazului in care cumparatorul si-a asumat riscul producerii evictiunii.
310. Daca bunul vandut este mobil corporal, cumparatorul profesionist care a descoperit
viciile ascunse ale bunului este obligat : c.sa le aduca la cunostinta vanzatorului intr-un
termen de 2 zile lucratoare.
311. Sublocatiunea este permisa daca : c.nu a fost interzisa in mod expres in contractul de
locatiune.
312. Ca natura juridica, pactul de optiune privind un contract de vanzare este : c.un contract
cu drept de optiune.
313. In materie de vanzare, daca nu s-a convenit altfel :a. Cheltuielile de predare, masurare
si cantarire a bunului, sunt in sarcina vanzatorului.
314. In cazul pactului de optiune, dreptul de optiune al beneficiarului : b.este un drept
potestativ.
315. Evictiunea partiala a cumparatorului : b. Atrage rezolutiunea contractului de vanzare
daca este indeajuns de insemnata incat, daca cumparatorul ar fi cunoscut evictiunea, nu
ar mai fi incheiat contractul
316. Raspunderea vanzatorului pentru viciile ascunse poate fi limitata sau inlaturata :
b.numai in privinta viciilor pe care vanzatorul nu le-a cunoscut la data incheierii
contractului.
317. Locatiunile nu se pot incheia pentru o perioada : b.mai mare de 49 de ani.

318. In caz de pluralitate de mandatari : b.fiecare poate executa singur mandatul, daca nu
s-a prevazut altfel in contract.
319. Dreptul de preemptiune are natura : c.legala sau conventionala.
320. Pactul de optiune :c.este un contract unilateral.
321. In materie de garantie contra evictiunii ce rezulta din pretentiile unui tert :
a.cumparatorul pierde dreptul de garantie daca nu l-a chemat in cauza pe vanzator, iar
acesta dovedeste ca existau motive suficiente pentru a se respinge pretentiile tertului.
322. Vanzatorul care nu cunostea viciile ascunse ale bunului : a.este obligat sa restituie
cumparatorului pretul si cheltuielile facute cu prilejul vanzarii, daca s-a dispus
rezolutiunea contractului.
323. Pretul locatiunii va fi scazut proportional cu timpul si cu partea bunului de care locatarul
a fost lipsit : c.daca reparatiile efectuate de locator dureaza mai mult de 10 zile.
324. Daca mandatul este oneros, mandatarul este tinut sa execute mandatul : b.cu diligenta
unui bun proprietar.
325. Dreptul conventional de preemptiune este o promisiune afectata de o conditie c. Simpla
potestativa.
326. Promisiunea unilaterala de vanzare este : b.un antecontract sinalagmatic atunci cand
beneficiarul promisiunii se obliga sa plateasca , in schimbul optiunii ce i se confera, o
suma de bani.
327. Vanzatorul este obligat sa garanteze contra evictiunii : c.fata de orice dobanditor
subsecvent al bunului fara a deosebi dupa cum dobandirea este cu titlu oneros ori cu
titlu gratuit.
328. Vanzatorul care a garantat buna functionare a lucrului vandut este obligat, in cazul
oricarei defectiuni ivite inauntrul termenului de garantie, sa repare bunul : b.intr-un termen
de 15 zile.
329. Locatiunile incheiate de persoanele care nu pot face decat acte de administrare : b.nu pot
depasi 5 ani.
330. In caz de neexecutare a mandatului, mandatarul raspunde : c.atat in caz de culpa cat si
in caz de dol.
331. Contractul de v-c : c.este, in principiu, un contract comutativ.
332. In cazul evictiunii partiale, cumparatorul : c.poate solicita o parte din pret
proportionala cu valoarea partii de care a fost evins.
333. In cazul vanzarii pe gustate : b.cumparatorul poate refuza incheierea contractului pe
simplul motiv ca nu ii place marfa.

334. In materia contractului de v-c : b.transmiterea proprietatii nu este de esenta, ci numai

de natura contractului.
335. Dreptul de preemptiune conventional : c.nu poate fi denuntat unilateral de promitent.
336.Dreptul de preemptiune se exercita in cazul vanzarii de imobile : b.in termen de cel mult
30 de zile de la data comunicarii catre preemptor a notificarii cuprinsului contractului
incheiat cu un tert.
337. Vanzarea bunului cu privire la care exista un drept de preemptiune legal sau
conventional: b. Se poate face de catre un tert numai sub conditia suspensiva a
neexercitarii dreptului de preemptiune de catre preemptor.
338. Dreptul conventional de preemptiune in legatura cu un imobil inscris in cartea funciara :
a.se noteaza in cartea funciara.
339. Exercitarea dreptului de preemptiune : b.implica consemnarea pretului la dispozitia
vanzatorului.
340. Dreptul de preemptiune : c.este indivizibil si nu se poate ceda.
341. Dreptul conventional de preemptiune : a.se stinge prin moarte preemptorului, cu
exceptia situatiei in care a fost constituit pe un anume termen.
342. Promisiunea unilaterala de vanzare : c.da nastere unei obligatii de a face in sarcina
promitentului.
343. Promisiunea bilaterala de v-c. : a.poate fi executata in natura prin pronuntarea unei
hotarari care sa tina loc de contract.
344. In ce priveste forma contractului de optiune : b.atat pactul de optiune cat si declaratia
de acceptare trebuie incheiate in forma prevazuta de lege pentru contractul pe care
partile il urmaresc sa-l incheie.
345. Contractul de v-c nu poate avea ca obiect : b.un drept de uz.
346. In cazul vanzarii unui bun viitor : a.cumparatorul nu va fi obligat sa plateasca pretul
in caz de nerealizare a bunului, cu exceptia situatiei cand si-a asumat riscul nerealizarii.
347. Vanzarea bunului proprietatea exclusiva a altei persoane : c.vanzarea este valabila.
348. In cazul vanzarii bunului altuia : b.proprietatea se stramuta de drept cumparatorului
din momentul dobandirii bunului de catre vanzator.
349. Vanzarea-cumpararea intre soti : c.este valabila nefiind interzisa de lege.
350. Vanzatorul are obligatia : a.de a conserva bunul vandut pana la momentul predarii.
351. In caz de evictiune totala, cumparatorul are dreptul : b.sa i se restituie valoarea
fructelor pe care a fost obligat sa le inapoieze tertului evingator.

352. Obligatia de garantie contra evictiunii a vanzatorului este aplicabila : c.atat in cazul
vanzarilor prin buna invoiala, cat si in cazul vanzarilor prin licitatie publica.
353. Garantia contra viciilor bunului vandut : a.poate fi extinsa prin vointa partilor.
354. Obligatia de garantie contra viciilor ascunse se aplica : b.in cazul vanzatorilor prin
buna invoiala.
355. Vanzatorul raspunde contra viciilor ascunse : c.indiferent daca a cunoscut sau nu
viciile.
356. Locul predarii bunului vandut este : c.locul prevazut in contract pentru predare, daca
s-a stipulat expres.
357. Bunul vandut trebuie sa fie predat : in starea in care se afla in momentul incheierii
contractului.
358. In lipsa unui termen, cumparatorul poate cere predarea bunului : c.de indata ce pretul e
platit.
359. Vanzarea pe incercate se incheie : c.sub conditie suspensiva.
360. La vanzarea dupa mostra sau model, proprietatea se stramuta : b.la momentul predarii
bunului.
361. In lipsa unei stipulatii contrare, cumparatorul trebuie sa plateasca pretul : a.la locul in
care bunul se afla in momentul incheierii contractului.
362. Daca nu s-a convenit altfel, cumparatorul este tinut sa plateasca dobanzi asupra pretului :
b.din ziua dobandirii proprietatii, daca bunul produce fructe civile sau naturale.
363. Cumparatorul care afla de existenta unei cauze de evictiune a sa : b.este indreptatit sa
suspende plata pretului pana la incetarea tulburarii.
364. Daca cumparatorul nu a platit pretul, vanzatorul este indreptatit sa obtina : c.fie
executarea silita a obligatiei de plata, fie rezolutiunea vanzarii.
365. In situatia in care are loc vanzarea bunului cu privire la care exista un drept de
preemptiune catre un tert : c.vanzarea este valabila numai sub conditia suspensiva a
neexercitarii dreptului de preemptiune de catre preemptor.
366. Daca cumparatorul unui bun mobil nu isi indeplineste obligatia de preluare sau de plata :
c.vanzatorul are facultatea de a depune lucrul vandut intr-un depozit, pe cheltuiala
cumparatorului, sau de a-l vinde.
367. Daca vanzarea bunului mobil s-a facut fara termen de plata, iar cumparatorul nu a platit
pretul : c.vanzatorul poate, in cel mult 15 zile de la data predarii, sa declare rezolutiunea
fara punere in intarziere si sa ceara restituirea bunului vandut, daca bunul este inca in
posesia cumparatorului.

368. Pretul serios este : b.acela care exprima o echivalenta relativa intre valoarea bunului
vandut si suma de bani stabilita drept pret.
369. Daca s-a vandut un imobil determinat, fara indicarea suprafetei, pentru un pret total, iar
suprafata este mai mica ori mai mare decat au crezut partile : c.nici vanzatorul si nici
cumparatorul nu pot cere rezolutiunea ori modificarea pretului.
370. Actiunea vanzatorului pentru suplimentul de pret trebuie intentata : b.sub sanctiunea
decaderii din drept, in termen de 1 an de la data incheierii contractului, daca partile nu
au fixat o data pentru masurarea imobilului.
371. Optiunea de rascumparare nu poate fi stipulata : b.pentru un termen mai mare de 5
ani.
372. Locul platii chiriei : b.in lipsa unei stipulatii contrare, la domiciliul creditorului.
373. Chiria : c.poate sa reprezinte un procent din beneficiul pe care il va realiza
locatarul.
374. Locatorul raspunde : b.pentru prejudiciile pe care viciile aparente le cauzeaza vietii,
sanatatii sau integritatii corporale.
375. Contractele de locatiune constituie titluri executorii pentru plata chiriei daca : c.au fost
incheiate prin inscris sub semnatura privata si inregistrate la organele fiscale sau in
forma autentica.
376. Daca reparatiile efectuate de locator sunt de asa natura incat bunul devine impropriu
pentru intrebuintarea cuvenita : a.locatarul poate rezilia contractul.
377. Dispozitiile referitoare la tacita relocatiune : b.se aplica tuturor contractelor de
locatiune al caror termen se implineste dupa data intrarii in vigoare a Codului civil.
378. In caz de intrainare a bunului dat in locatiune: b.locatiunea ramane opozabila
dobanditorului, chiar si dupa ce locatarului i s-a notificat intrainarea, pentru un termen
de doua ori mai mare decat cel care s-ar fi aplicat notificarii denuntarii contractului.
379. Dreptul locatarului este opozabil dobanditorului a.in cazul imobilelor inscrise in
cartea funciara, daca locatiunea a fost notata in cartea funciara.
380. In materia inchirierii locuintelor, facuta fara determinarea duratei locatorul : c.poate
denunta contractul, cu respectarea unui termen de preaviz, care nu poate fi mai mic de
15 zile, daca intervalul de timp pentru care s-a stabilit plata chiriei este mai mic de o
luna.
381. Denuntarea inchirierii locuintei facuta pe durata determinata : b.poate fi facuta si de
locator.
382. Chiriasul are dreptul de a subinchiria sau ceda contractul de inchiriere a locuintei :
b.numai cu acordul scris al locatorului.

383. Pentru obligatiile asumate fata de locator prin contractul de inchiriere : b.in caz de
subinchiriere raspunde chiriasul impreuna cu subchiriasul, raspunderea lor fiind
solidara in temeiul legii.
384. Pe durata inchirierii locuintei : b.chiriasul poate locui impreuna cu alte persoane in
lipsa unei interdictii exprese.
385. Contractul de mandat este un contract : b.intuitu personae.
386. In materia contractului de mandat : b.mandatul conceput in termeni generali nu este
suficient pentru incheierea unu act de dispozitie.
387. Exista mandat tacit :c.atunci cand o pers face un act in numele si pe seama altei
persoane, care consimte in tacere.
388. Mandatarul : c.trebuie sa aiba capacitatea de a incheia actul pentru care
imputernicirea a fost data.
389. In caz de pluralitate de mandatari, acestia sunt tinuti sa raspunda pentru actele incheiate :
a.solidar, daca s-au obligat sa lucreze impreuna.
390. Pentru executarea obligatiilor asumate de persoanele cu care a contractat mandatarul,
acesta din urma : c.raspunde daca insolvabilitatea persoanelor respective i-a fost
cunoscuta sau ar fi trebuit sa fie cunoscuta la data incheierii contractului cu acele
persoane.
391. Daca mandantul nu l-a autorizat in mod expres pe mandatar sa-si substituie o alta
persoana in executarea mandatului : b. Mandatarul poate sa isi substituie o alta persoana
in executarea mandatului daca imprejurari neprevazute il impiedica sa isi indeplineasca
mandatul.
392. Daca substituirea a fost autorizata de mandant : c.mandatarul raspunde pentru
diligenta cu care a ales persoana care l-a substituit.
393. Impotriva persoanei pe care mandatarul si-a substituit-o in executarea mandatului :
c.mandantul are actiunea directa indiferent daca a existat sau nu autorizarea pentru
substituire.
394. Mandantul trebuie sa restituie mandatarului si dobanzile legale aferente cheltuielilor
avansate de mandatar, pentru executarea mandatului, care curg : b.de la data efectuarii lor
fara punere in intarziere.
395. Revocarea mandatului : c.facultatea de revocare unilaterala a mandatului exista
chiar daca mandatul a fost declarat irevocabil.
396. Revocarea mandatului poate fi : c.atat expresa cat si tacita.
397. Mandatarul poate renunta la mandat : a.daca este cu titlu gratuit.

398. Fata de terti revocarea mandatului produce efecte : c.daca revocarea s-a facut in forma
autentica, din momentul inregistrarii la Registrul national notarial.
399. In caz de pluralitate de mandatari, obligati sa lucreze impreuna, in lipsa de stipulatie
contrara, mandatul inceteaza : b.si atunci cand cauza incetarii il priveste numai pe unul
dintre ei.
400. Mandatul fara reprezentare : c.este contractul prin care mandatarul incheie acte
juridice in nume propriu, dar pe seama mandantului, chiar daca tertii aveau cunostinta
despre mandat.

SUCCESIUNI

401. Reductiunea liberalitatilor excesive poate fi ceruta de : mostenitorii rezervatari sau

succesorii lor.
402. Capacitatea succesorala : se desfiinteaza cu efect retroactiv in cazul constatarii decesului
persoanei disparute ca fiind anterioara mortii celui care lasa mostenirea.
403. Nu sunt conditii speciale ale mostenirii legale : nedemnitatea succesorala..
404. Persoana venita la mostenire prin reprezentre trebuie : sa aiba capacitate succesorala.
405. Reprezentarea succesorala : este admisa in cazul reprezentantului nedemn aflat in viata la
data deschiderii succesiunii.
406. Reprezentarea succesorala : opereaza numai daca reprezentantul are vocatie succesorala
proprie la mostenirea defunctului.

407. Reprezentarea succesorala : este admisa in cazul descendentilor din frati si surori numai
pana la gradul IV inclusiv.
408. Reprezentarea succesorala nu este admisa in privinta : renuntatorului la mostenirea
defunctului.
409. Sotul supravietuitor : in concurs cu ascendentii sau cu rudele colaterale are un drept
special la mostenire asupra mobilelor si obiectelor apartinand gospodariei casnice.
410. Reprezentarea este admisa : atunci cand reprezentantul este comorient.
411. Regulile ce reglementeaza reprezentarea succesorala: nu pot fi modificate.
412. Au vocatie succesorala legala: descendentii defunctului.
413. Nedemnitatea succesorala: opereaza si produce efecte de drept instanta doar constatand
nedemnitatea, dar poate fi si judiciara.
414. Actele juridice referitoate la bunurile mostenirii, incheiate de un nedemn cu terte
persoane: in masura in care sunt mentinute ca valabile, obliga nedemnul la plata de
despagubiri catre adevaratii mostenitori ca si un posesor de rea credinta.
415. Nedemnitatea succesorala: produce efecte de la data deschiderii mostenirii.
416. In caz de nedemnitate succesorala: nedemnul este obligat sa restituie fructele culese din
mostenire.
417. Reductiunea liberalitatilor excesive se poate: invoca in fata instantei de judecata pe cale
de exceptie sau pe cale de actiune.
418. Daca la mostenire (legala) sunt chemati sotul supravietuitor, parintii defunctei, si un
nepot de frate prin reprezentare: fiecare va culege 1/3 din mostenire.
419. Sunt exceptii de la principiul proximitatii gradului de rudenie: reprezentarea succesorala.
420. Daca la o mostenire legala sunt chemati sora defunctului, mama defunctului si fiul
fratelui defunctului acesta din urma fiind in viata si nedemn: mama defunctului va culege
din mostenire, restul de revine surorii defunctului.
421. Daca o mostenire (legala) sunt chemati parintii defunctului, un frate bun si un frate
consangvin: fratele bun va lua 3/8 din mostenire.
422. Daca la o mostenire (legala) sunt chemati sotia supravietuitoare, mama defunctului si doi
frati (buni) ai defunctului: sotia supravietuitoare va lua 1/3 din mostenire, iar mama
defunctului va lua 1/6 din mostenire.
423. Colateralii ordinali: sunt mostenitori sezinari.
424. Pot veni la mostenire in nume propriu sau prin reprezentare: descendentii de gradul 2.

425. Fac parte din categoria mstenoitorilor sezinari: sotul supravietuitor.

426. Descendentii fratilor si surorilor defunctului: nu devin rude cu copilul adoptat cu efecte
restranse de defunct.
427. Fratii uterini: pot veni la mostenirea fratelui lor numai in nume propriu.
428. Imparteala se face pe tulpini: cand descendentii de gradul II vin la mostenire prin
reprezentare.
429. In concurs cu doua clase de mostenitori, in caz de exheredare a unor mostenitori legali
rezervatari, cota parte a sotului supravietuitor va fi calculata: in raport cu mostenitorii din
clasa mai apropiata cu care concureaza.
430. In concurs cu copilul exheredat si parintii defunctului: sotul supravietuitor primeste .
431. Dreptul sotului supravietuitor asupra mobilelor si obiectelor apartinand gospodariei
casnice: nu include obiectele de uz personal si exclusiv al defunctului daca defunctul a dispus
de acestea prin liberalitati facute unor terti.
432. Sunt acte cu valoare de acceptare tacita a mostenirii: toate actele de dispozitie,
administrare definitiva ori folosinta a unor bunuri din mostenire.
433. Dreptul de abitatie al sotului supravietuitor: este un drept temporat care se pierde prin
incheierea unei noi casatorii.
434. Dreptul de abitatie al sotului supravietuitor: este recunoscut in concurs cu orice clasa de
mostenitori.
435. Comuna, orasul sau municipiul: raspunde de datoriile si sarcinile succesiunii numai in
limita activului succesoral.
436. Testamentul: este un act esentialmente personal.
437. Testamentul olograf este valabil: numai daca este scris, datat si semnat de mana
testatorului.
438. Este valabil testamentul prin care se dispune: asupra unui drept succesoral mostenit de
testator ca universalitate de bunuri.
439. Testamentul: este un act esentialmente revocabil.
440. Un testament nul pentru vicii de forma: poate fi confirmat de mostenitorii legali ai
testatorului.
441. Testamentul olograf: poate fi contestat de persoanele interesate.
442. Testamentul : poate fi atacat pe motiv de captatie si de catre mostenitorii legali ne
rezervatari.

443. Sunt testamente ordinare: testamentul autentic si olograf.

444. Sunt incapabili absolut de a primi legate: persoanele neconcepute.
445. Legatul: este caduc daca bunul individual determinat ce face obiectul legatului a pierit in
timpul vietii testatorului.
446. Legatul cu sarcina: poate fi revocat la cererea oricarei personae interesate.
447. Revocarea tacita pentru instrainarea bunului: intervine si atunci cand instrainarea este
lovita de nulitate.
448. Legatul devine caduc: atunci cand este afectat de o conditie suspensiva iar legatarul
moare inainte de realizarea conditiei.
449. Dreptul de acrescamant opereaza cand: exista o pluralitate de legatari cu titlu particular.
450. Este un pact asupra unei succesiuni viitoare, interzis de lege: contractual prin care se
instraineaza drepturile asupra unei mosteniri viitoare, nedeschisa.
451. Dreptul la rezerva: confera titularilor sai dreptul de a invoca reducctiunea liberalitatilor
excessive.
453. Rezerva succesorala: este de jumatate din cota succesorala legala atunci cand mostenitor
rezervatar este doar unul din parinti.
454. Rezerva sotului supravietuitor: se calculeaza la intreaga mostenire atunci cand sotul
supravietuitor este unic mostenitor legal.
455. Reductiunea liberalitatilor excessive: are ca efect ineficacitatea legatelor in masura
necesara intregirii rezervei.
456. Reduciunea donatiei excesive: se face pe calea unei actiuni prescriptibile in termenul
general de 3 ani, aplicabil drepturilor de creanta.
457. Sunt indreptatiti sa invoce reductiunea liberalitatilor excesive: mostenitorii legali
rezervatari, acceptanti ai mostenirii, chiar daca, anterior deschiderii mostenirii au renuntat la
dreptul de a invoca reductiunea.
458. Are caracter imperativ regula de reductiune a liberalitatilor excesive potrivit carea:
donatiile se reduc succesiv, in ordinea inversa a datei lor incepand cu cea mai noua.
459. Reductiunea donatiilor se poate face si prin echivalent: cand bunul donat a pierit din
culpa donatarului.
460. Au dreptul sa ceara raportul donatiilor: descendentii cand vin in concurs cu sotul
supravietuitor.
461. Retransmiterea mostenirii: opereaza chiar daca mostenitorul decedat in termenul de
optiune succesorala de un an nu si-ar exprima acest drept.

462. Raportul datoriilor se aplica: legatarilor universali sau cu titlu universal.

463. Dreptul de optiune succesorala: poate fi exercitat de creditorii succesibilului pe calea
unei actiuni oblice.
464. Actul de optiune succesorala: este declarativ de drepturi.
465. Prescriptia dreptului de optiune succesorala: este aplicabila comunei, orasului,
municipiului atunci cand este chemata la mostenire in calitate de legatar.
466. Acceptarea mostenirii: nu poate fi retractata in interiorul termenului de prescriptie a
dreptului de optiune succesorala.
467. Sunt considerate acte de acceptare tacita a mostenirii: plata taxelor si impozitelor pentru
bunurile ce compun masa succesorala.
468. Daca succesibilul ascunde bunuri ale mostenirii: pastreaza calitatea de mostenitor dar nu
are niciun drept asupra bunurilor sustrase sau ascunse.
469. Renuntarea la succesiune: facuta in favorem constituie act de acceptare a mostenirii.
470. In cazul renuntarii la mostenire: drepturile reale sau de creanta ale renuntatorului
defunctului renasc cu efecte retroactive de la data renuntarii.
471. Renuntatorul: nu poate fi obligat la plata taxelor succesorale.
472. Partajul succesoral: nu se poate realize prin act autentic notarial daca nu sunt prezenti
personal sau prin reprezentant toti coindivizarii.
473. Nedemnitatea succesorala: efectele nedemnitatii pot fi inlaturate expres prin testament
sau act autentic notarial de cel care lasa mostenirea.
474. Persoana nedemna: are dreptul sa recupereze cheltielile necesare si utile generate de
bunurile din mostenire.
475. Pot invoca nedemnitatea succesorala: nedemnul insusi.
476. Pot venii la succesiune: copii mostenitorului nedemn, prin reprezentare.
477. Dreptul de abitatie al sotului supravietuitor: dureaza pana la recasatorirea sotului
supravietuitor, cand inceteaza chiar inainte de un an de la deschiderea mostenirii.
478. Constituie dreptul comun in materia transmiterii patrimoniului succesoral: mostenirea
legala.
479. Testatorul: poate solicita aportul unui avocat la redactarea testamentului.
480. Vicile testamentului: se rasfrang asupra tuturor dispozitiilor a caror validitate depinde de
validitatea testamentului, atunci cand privesc forma acestuia.

481. Pentru a fi valabil ca atare, testamentul olograf: trebuie sa fie scris in intregime de mana
testatorului.
482. Testamentul olograf: este un act juridic solemn.
483. rezerva succesorala: este un drept conditionat de chemarea efectiva la mostenire si de
acceptarea ei.
484. Sunt mostenitori rezervatari: ascendentii privilegiati.
485. Sotul supravietuitor are dreptul la rezerva succesorala: intr-un cuantum egal cu din
cota legala care i se cuvine.
486. Daca alaturi de sotul supravietuitor vin la mostenire si alti mostenitori rezervatari:
rezerva sotului supravietuitor se satisface direct din mostenirea lasata de defunt.
487. Dreptul de a invoca reductiunea liberalitatilor excesive: este un drept patrimonial
transmisibil.
488. Actiunea in reductiune este: prescriptibila in termenul general de prescriptie de 3 ani,
personala.
489. Constituie efecte ale reductiunii liberalitatilor excesive : desfiintarea donatiilor in masura
necesara reintregirii rezervei.
490. Obligatia de raport al donatiilor incumba: sotului supravietuitor al defunctului si
descendentilor acestuia, daca vin efectiv si impreuna la mostenire.
491. Acceptarea voluntara tacita a mostenirii: poate fi facuta si prin mandatari.
492. Petitia de ereditate: este o actiune reala, imprescriptibila.
493. Pot cere raportul donatiilor: creditorii personali ai sotului care vin la mostenire impreuna
cu descendentii.
494. In concurs cu doi descendenti ai defunctului, cota legala a sotului supravietuitor este: .
495. In concurs numai cu ascendentii privilegiati ai defunctului, cota legala a sotului
supravietuitor este de : .
496. In concurs numai cu colateralii privilegiati ai defunctului, cota legala a sotului
supravietuitor este de : .
497. Sotul supravietuitor: este mostenitor sezinar.
498. Dreptul de abitatie al sotului supravietuitor: este inalienabil si insesizabil.
499. Dreptul de abitatie al sotului supravietuitor este recunoscut: in concurs cu orice clasa de
mostenitori.
500. In concurs cu parintii exheredati si fratii defunctului: sotul supravietuitor primeste 1/3.

DEREPT PENAL PARTE GENERALA

501. Aplicarea obligatorie a legii penale mai favorabile in cazul pedepselor definitive se face
atunci cand: in baza legii vechi s-a aplicat pedeapsa detentiunii pe viata, iar legea noua
prevede pedeapsa inchisorii.
502. Aplicarea facultativa a legii penale mai favorabile: este conditionata de conduita
persoanei condamnate.
503. Aplicarea facultativa a legii penale mai favorabile: este conditionata de conduita
condamnatului.
504. Aplicarea facultativa a legii penale mai favorabile in cazul pedepselor definitive : este
posibila atunci cand in baza legii vechi s-a aplicat pedeapsa inchisorii, iar maximul special
prevazut de legea noua este mai mai mare decat pedeapsa aplicata.
505. In ipoteza in care in temeiul legii active la momentul comiterii faptei instanta a aplicat o
pedeapsa cu inchisoarea de 12 ani, iar legea intra in vigoare ulterior , prevede pentru aceeasi
infractiune pedeapsa inchisorii de la 3 la 10 ani: se va aplica obligatoriu legea penala mai
favorabila.

506. In ipoteza in care legea noua, intra in vigoare inainte de ramanerea definitiva a hotararii
de condamnare, este mai putin favorabila inculpatului, pedepsele complementare: se vor
executa in limitele prevazute de legea noua, doar daca limitele sunt mai reduse.
507. Retroactiveaza: legea penala mai favorabila.
508. X comite o infractiune sub imperiul legii 1 si inainte de ramanerea definitiva a hotararii
de condamnare intra in vigoare legea 2. Se va aplica: legea penala mai favorabila.
509. X incepe comiterea unei infractiuni sub imperiul legii 1 si continua comiterea acestea si
dupa intrarea in vigoare a legii 2 . Se va aplica: intotdeauna legea 2.
510. Ultraactiveaza: legea temporara si legea penala mai favorabila.
511. Subiecti activi ai infractiunii: sunt persoanele care comit acte de executare a infractiunii.
512. Minorul cu varsta intre 14 ani impliniti si 16 ani neimpliniti: raspunde penal doar daca se
dovedeste ca a actionat cu discernamant.
513. Minorul cu varsta intre 16 ani impliniti si 18 ani neimpliniti: nu raspunde penal daca se
dovedeste ca a actionat fara discernamant.
514. Raspunde din punct de vedere penal: un minor cu varsta cuprinsa intre 14 si 16 ani, daca
se dovedeste ca a actionat cu discernamant.
515. Nu raspund penal: autoritatile publice.
516. Persoana juridica poate fi subiect activ al infractiunii: daca nu este o autoritate publica.
517. Persoanele fizice ale caror acte de conduita pot antrena raspunderea penala a persoanei
juridice sunt: orice persoana fizica ce actioneaza in realizarea obiectului de activitate, in
numele sau in interesul acesteia.
518. Obiectul material al infractiunii: sta la baza clasificarii infractiunilor in infractiuni
materiale si infractiuni formale.
519. Lipsa obiectului material de la locul unde autorul credea ca se afla: determina existenta
unei tentative.
520. Inexistenta obiectului material al infractiunii: este specifica infractiunilor formale.
521. Infractiunile omisive improprii: se comit prin inactiune.
522. Raportul de cauzalitate: este intrerupt in cazul in care victima, internata in spital din
cauza unei lovituri de cutit care i-a pus in pericol viata, decedeaza in urma unui incendiu.
523. Raportul de cauzalitate: este exclus in cazul riscului permis.
524. In ipoteza in care urmarea cauzata initial de actiunea infractionala se agraveaza datorita
conduitei victimei, suntem in prezenta: riscului culpabil.

525. X ii aplica lui Y o lovitura de cutit intr-o zona vitala. Y este transportat la spital unde i se
acorda ingrijiri. Ulterior Y moare ca urmare a faptului ca in spital se declanseaza un incediu.
Solutia este: X raspunde doar pentru o tentativa perfecta, deuarece suntem in prezenta unui
risc deviat.
526. Intentia eventuala: se caracterizeaza prin faptul ca autorul prevede rezultatul si ii este
indiferenta producerea acestuia.
527. Intentia indirecta: exista in ipoteza in care producerea urmarii ii este indiferenta
autorului.
528. Intentia indirecta: exista in cazul in care autorul faptei a lasat producerea faptei la voia
intamplarii.
529. In ipoteza in care producerea rezultatului actului sau de conduita ii este indiferenta
autorului, va exista: intentie eventuala.
530. Intentia spontana: presupune un interval de timp mai scurt de la luarea hotararii pana la
comiterea faptei.
531. Comiterea unei infractiuni praeterintentionate: atrage starea de recidiva.
532. Culpa cu prevedere: este sanctionata legal la fel de aspru ca si culpa fara prevedere.
533. Culpa cu prevedere: exista in ipoteza in care autorul a apreciat in mod eronat anumite
date, fapt care i-a creat convingerea ca rezultatul nu se va produce.
534. Culpa fara prevedere: se caracterizeaza prin faptul ca rezultatul nu a fost prevazut dar
trebuia si putea fi prevazut.
535. Culpa fara prevedere: se caracterizeaza prin faptul ca rezultatul nu este prevazut de autor,
desi acesta ar fi avut obligatia si posibilitatea sa il prevada.
536. Culpa fara prevedere: exista in cazul lipsei de supraveghere din partea parintelui, care a
cauzat vatamarea copilului aflat in ingrijirea sa.
537. Culpa fara prevedere: se caracterizeaza prin faptul ca rezultatul nu a fost prevazut dar
trebuia si putea fi prevazut.
538. In cazul carei forme si modalitati ale vinovatiei infractorul prevede rezultatul faptei sale
dar nu-l accepta, socotind fara temei ca acesta ne se va produce: culpa cu prevedere.
539. Poate fi subiect activ al infractiunii ca persoana juridica: o societate comerciala.
540. Cand locul savarsirii faptei constituie o cerinta esentiala in continutul infractiunii,
nerealizarea acesteia: face ca fapta sa nu mai fie infractiune.
541. Legitima aparare: se retine si in situatia in care cel care se apara se afla intr-o eroare
esentiala invincibila cu privire la existenta atacului.

542. Legitima aparare: este exclusa in cazul in care atacul consta intr-o insulta sau amenintare.
543. Legitima aparare: presupune comiterea unei fapte prevazute de legea penala, in scopul
inlaturarii atacului.
544. In contextul legitimei aparari, atacul: nu presupune in mod necesar un contact efectiv
intre atacator si cel atacat.
545. In contextul legitimei aparari, atacul: poate consta in incercarea de patrundere intr-o
locuinta.
546. In contextul legitimei aparari, apararea: trebuie sa fie indreptata impotriva atacatorului.
547. Legitima aparate prezumata: se caracterizeaza prin existenta unui atac constand intr-o
patrundere sau o incercare de patrundere intr-o locuinta.
548. Excesul justificat de aparare: exclude caracterul penal al faptei.
549. X il urmareste pe Y cu intentia de a-l lovi. In timp ce fuge, datorita efortului depus, Y
sufera un infarct si decedeaza. Rezultatul produs: nu ii va fi imputabil datorita cazului fortuit.
550. Fiind atacat de X cu un obiect contondent, neputand sa fuga sau sa ceara ajutor si
neavand nicio arma la indemana, Y smulge un par dintr-un gard pentru a se apara: Y nu va
raspunde pentru destrugere, fiind indeplinite conditiile starii de necesitate.
551. Starea de necesitate: este inlaturata daca autorul actiunii de salvare si-a dat seama ca
pricinuieste urmari vadit mai grave decat cele ce s-ar fi produs in lipsa actiunii sale.
552. X ii aplica sotiei sale, Y, o serie de lovituri puternice cu un obiect contondent. Vazand ca
nu reuseste sa se opuna agresiunii, neputand sa fuga sau sa ceara ajutor, Y sare gardul in
gradina vecinului sau, patrunzand astfel pe proprietatea acestuia. Y va putea invoca: starea de
necesitate.
553. Constrangerea morala: consta intr-o amenintare reala cu un pericol grav, iminent, injust
si inevitabil.
554. Constrangerea morala se poate retine: in ipoteza in care, amenintat fiind cu uciderea
propriului copil, un parinte este constrans sa omoare doua persoane.
555. Constrangerea fizica: poate fi exercitata de catre o alta persoana, ipoteza in care aceasta
va raspunde pentru fapta comisa de cel constrans.
556. Betia involuntara incompleta: poate constitui o circumstanta atenuanta.
557. Betia voluntara completa: constituie o circumstanta agravanta legala daca este
premeditata.
558. Iresponsabilitatea: trebuie sa existe in momentul comiterii actului de conduita.

559. Eroarea: nu inlatura caracterul penal al faptei daca poarta asupra unei circumstante
agravante.
560. Eroarea de fapt: este vincibila in cazul in care ar fi putut fi inlaturata daca autorul ar fi
dat dovada de mai multa diligenta.
561. Eroarea de drept: nu inlatura caracterul penal al faptei daca poarta asupra unei legi
penale.
562. Eroarea de fapt: nu inlatura caracterul penal al faptei daca este vincibila.
563. Eroarea: inlatura caracterul penal al faptei daca poarta asupra unei stari, situatii sau
imprejurari de care depinde acest caracter.
564. Cazul fortuit presupune: imprevizibilitatea absoluta a imprejurarii care determina
producerea rezultatului.
565. X, aflat la volanul autoturismului, efectueaza o manevra imprudenta si tamponeaza
puternic autoturismul lui Y, proiectandu-l pe contrasens. Ininte ca Y sa poata redresa
autovehiculul, acesta avariaza grav un alt autovehicul stationat pe marginea drumului. Y va
putea invoca: constrangerea fizica.
566. X, aflat la volanul unui autoturism care circula regulamentar, vede venind din sens opus
un autovehicul scapat de sub control, care se indrepta cu viteza inspre el, si pentru a evita un
impact frontal cu acesta, trage de volan inspre dreapta, urcand pe trotuar, unde o accidenteaza
grav pe minora Y. X va putea invoca: starea de necesitate.
567. Excesul justificat este: o cauza care inlatura caracterul penal al faptei.
568. Atacul in cazul legitimei aparari poate consta din: o inactiune.
569. In cazul legitimei aparari, apararea: este necesara.
570. Exista stare de necesitate si atunci cand: fapta nu este savarsita de catre o persoana care
avea obligatia de a infrunta pericolul.
571. Pedeapsa detentiunii pe viata : nu poate fi aplicata minorilor.
572. Pedeapsa Accesorie: decurge din aplicarea pedepsei principale a inchisorii sau detentiunii
pe viata.
573. Interzicerea drepturilor parintesti: poate constituii o pedeapsa complementara.
574. Sanctiunea interzicerii dreptului de a ocupa o functie similara celei de care s-a folosit
autorul la comiterea faptei: este o pedeapsa complementara.
575. Pedeapsa complementara a interzicerii unor drepturi: poate fi dispusa pe o perioada de la
1 la 10 ani.

576. Interdictia de a ocupa o functie, profesie, meserie sau alta ocupatie similara celei de care
s-a folosit autorul la comiterea faptei: constituie o pedeapsa complementara.
577. Revocarea suspendarii conditionate: este conditionata de descoperirea comiterii
infractiunii in cursul termenului de incercare.
578. Suspendarea conditionata: este revocata in ipoteza neexecutarii, cu rea-credinta, a
obligatiilor civile prevazute in hotararea de condamnare.
579. Executarea pedepsei la locul de munca: se revoca in ipoteza pierderii capacitatii de
munca de catre persoana condamnata.
580. Liberarea conditionata: in ipoteza comiterii unei infractiuni intentionate dupa liberare,
pana la implinirea duratei pedepsei, se aplica sistemul sanctionator de la concusul de
infractiuni.
581. In cazul revocarii liberarii conditionate pentru comiterea unei infractiuni: la calculul
restului neexecutat din pedeapsa initiala nu se va tine cont de partea din pedeapsa considerata
ca neexecutata in baza muncii prestate.
582. Pentru a avea loc revocarea suspendarii conditionate: este necesar sa se fi comis, in
cursul termenului de incercare, o infractiune intentionata, care sa fi fost descoperita inauntrul
acestui termen, chiar daca a fost judecata definitiv, ulterior implinirii termenului.
583. Revocarea suspendarii conditionate: nu va avea loc in ipoteza in care in cursul
termenului de incercare se comite o infractiune intentionata, ulterior amnistiata inainte de
condamnare.
584. Liberarea conditionata: poate intervenii si in cazul pedepsei detentiunii pe viata.
585. Suspendarea conditionata: poate fi revocata in ipoteza comiterii unei infractiuni din culpa
in cursul termenului de incercare, daca infractiunea este descoperita inauntrul acestui termen.
586. Liberarea conditionata: nu atrage reabilitarea de drept la implinirea duratei pedepsei
pronuntate de instanta.
587. Instanta poate dispune suspendarea conditionata a executarii pedepsei: daca se apreciaza
ca scopul pedepsei poate fi atins chiar fara executarea acesteia.
588. In cazul suspendarii conditionate a executarii pedepsei, repararea pagubei produse prin
infractiune: trebuie facuta pana la expirarea termenului de incercare sub sanctiunea revocarii
obligatorii a masurii.
589. Anularea suspendarii conditionate a executarii pedepsei intervine cand se descopera ca
cel condamnat mai savarsise anterior suspendarii: atat o infractiune intentionta, cat si din
culpa.
590. Daca in timpul executarii pedepsei la locul de munca cel condamnat isi pierde total
capacitatea de munca din cauze neimputabile lui, instanta de judecata: revoca executarea

pedepsei la locul de munca si dispune suspendarea conditionata a executarii pedepsei chiar

daca nu sunt indeplinite conditile prevazute in art. 82 C.pen.
591. Masura interzicerii de a reveni in locuinta familiei: se poate dispune pe o perioada de
maximum 2 ani.
592. Interzicere unei profesii in ipoteza in care faptuitorul se dovedeste a fi insuficient pregatit
pentru exercitarea acesteia: poate fi revocata dupa trecerea a cel putin un an de la data
dispunerii acesteia.
593. Masura de siguranta a interzicerii de a reveni in locuinta familiei: poate fi dispusa doar la
cererea persoanei vatamate.
594. Aplicarea unei masuri de siguranta este intotdeauna conditionata: de existenta unei stari
de pericol.
595. Aplicarea masurii de siguranta a interzicerii de a se afla in anumite localitati este
conditionata de: pronuntarea unei condamnari.
596. In cazul masurii de siguranta a confiscarii speciale, starea de pericol: se prezuma legal ca
exista, fiind data de simpla detinere a bunurilor care fac obiectul confiscarii.
597. Interzicerea unei profesii in ipoteza in care faptuitorul se dovedeste fi insuficient pregatit
pentru exercitarea acesteia: presupune comiterea faptei din culpa.
598. Se poate dispune provizoriu, in cursul urmaririi penale si al judecatii, cu titlu de masura
de siguranta: obligatia la tratament medical.
599. Expulzarea: se poate aplica doar daca s-a pronuntat o hotarare de condamnare.
600. Confiscarea bunurilor care au servit la comiterea infractiunii: nu se poate dispune daca
sunt ale unui tert de buna credinta.
601.Pentru aplicarea masurii de siguranta a confiscarii extinse este necesar ca: pedeapsa
prevazuta de lege sa fie inchisoarea de cinci ani sau mai mare.
602. Nu sunt supuse confiscarii speciale: bunurile care au fost folosite in orice mod la
savarsirea unei infractiuni prin presa.
603. Interdictia de a reveni in locuinta familiei pe o perioada determinata se poate lua pe o
perioada de cel putin: in lege nu este precizata durata minima.
604. Interdictia de a reveni in locuinta familiei pe o perioada determinata se poate lua: la
cererea partii vatamate.
605. Sunt masuri de siguranta: interzicerea de a se afla in anumite localitati.
606: Actele de pregatire: pot fi comise si de catre complice.
607. Actele preparatorii: in principiu nu atrag consecinte sub aspect sanctionator.

608. Actele de pregatire: pot fi comise si de catre complice.

609. Tentativa: exista in cazul in care mijlocul folosit la comiterea actiunii a fost defectuos sau
insuficient.
610. Tentativa: nu se sanctioneaza in ipoteza in care autorul a impiedicat in mod voluntar,
inainte de descoperirea faptei, producerea rezultatului, actiunii infractionale terminate.
611. Tentativa: exista si in cazul in care consumarea nu a fost posibila datorita insuficientei
sau defectuozitatii mijloacelor folosite.
612. Tentativa: nu este posibila in cazul infractiunilor comise cu intentie depasita.
613. Tentativa: presupune, in mod necesar, cel putin un inceput de executare a actiunii
infractionale.
614. Tentativa: exista in cazul in care consumarea nu a fost posibila datorita lipsei obiectului
material de la locul unde faptuitorul credea ca se afla.
615. Tentativa: nu este posibila la infractiunile omisive prpriu-zise.
616. In ipoteza in care X toarna otrava in paharul lui Y si ulterior, razgandindu-se, nu ii
permite sa consume continutul acestuia, vom fi in prezenta: impiedicarii producerii
rezultatului.
617. Desistarea: nu este posibila in cazul tentativei terminate.
618. X ii aplica lui Y o lovitura cu un cutit in zona inimii, punandu-i in pericol viata. Y este
transportat la spital, dar pe drum ambulanta este implicata intr-un accident de tren, iar in urma
acestuia Y decedeaz. X va raspunde: pentru o tentativa terminata.
619. Desistarea: este o cauza de nepedepsire a tentativei.
620. Desistarea: este posibila doar in cazul tentativei intrerupte.
621. In ipoteza in care X patrunde in locuinta lui Y in scopul de a sustrage un bun, dar
ulterior abandoneaza voluntar rezolutia infractionala si paraseste locul fapte: nu va raspunde
pentru tentativa, dar va raspunde pentru fapta comisa pana in momentul abandonarii hotararii.
622. Tentativa: nu este posibila la infractiunile de pericol.
623. In cazul tentativei improprii: actul de executare este intotdeauna terminat.
624. Impiedicarea producerii rezultatului: este specifica tentativei terminate.
625. Tentativa: este conditionata de existenta intentiei de a comite fapta.
626. Tentativa nu este posibila: in cazul infractiunilor omisive propriu-zise.
627. Desistarea este posibila: in cazul tentativei intrerupte.

628. Cand hotararea de a savarsi o infractiune a fost pusa in executare, executare care nu a
fost intrerupta, dar nu s-a produs efectul, se realizeaza: o tentativa perfecta.
629. Tentativa nu este posibila: la infractiunile savarsite cu praeterintentie.
630. Actele preparatorii in legislatia penala romana: se pedepsesc, prin similare cu tentativa,
la anumite infractiuni.
631. X o loveste pe Y pentru a-i sustrage geanta, ceea ce si face ulterior. In acest caz exista: o
infractiune unica complexa.
632. Infractiunea continua: presupune o rezolutie infractionala unica.
633. Infractiunea complexa: presupune un act de conduita cu semnificatie infractionala, inclus
de legiuitor in continutul legal al unei infractiuni mai grave.
634. in cazul infractiunii progresive comise de un minor care pana la data producerii
rezultatului devine major, autorul va raspunde: in calitate de minor.
635. Infractiunea continua: in cazul acesteia, termenul de prescriptie a raspunderii penale
incepe sa curga de la epuizarea faptei.
636. Daca o parte dintre actele de executare specifice infractiunii continuate au fost comise de
infractor cand era minor si o parte dupa majorat, acesta va raspunde penal: ca major pentru
infractiunea continuata.
637. Infractiunea continuata: este o cauza reala de agravare facultativa a pedepsei.
638. In ipoteza unei succesiuni de legi, infractiunea continua se sanctioneaza: potrivit legii
active in momentul epuizarii.
639. Existenta infractiunii continuate este conditionata de: o rezolutie infractionala unica.
640. In ipoteza unei succesiuni de legi, infractiunea progresiva se sanctioneaza: potrivit legii
penale mai favorabile.
641. X ucide din culpa un pieton si paraseste locul accidentului. In cauza se va retine: un
cocncurs real cu conexitatea consecventiala(cauza-efect).
642. X, condamnat pentru comiterea unei infractiuni intentionate la o pedeapsa de 4 luni,
evadeaza. In acest caz exista: pluralitate intermediara.
643. X, arestat preventiv pentru comiterea unei infractiuni din culpa, evadeaza. In acest caz
exista: concurs real.
644. Dupa gratierea totala si neconditionata a pedepsei de 5 ani inchisoare aplicate anterior
pentru o infractiune intentionata, X, minor, comite o infractiune de furt. Care va fi sistemul
sanctionator aplicabil lui X: se va aplica o pedeapsa intre limitele legale reduse la jumatate.

645. In ipoteza in care un infractor minor evadeaza din starea de arest preventiv, va exista:
concurs.
646. Concursul real de infractiuni: se sanctioneaza potrivit sistemului cumulului juridic.
647. Concursul real de infractiuni: in cazul sau, pedeapsa rezultanta nu poate depasi cumulul
aritmetic al pedepselor stabilite de instanta.
648. Concursul real cu conexitate: exista atunci cand intre infractiunile componente exista o
legatura de la mijloc la scop, sau de la cauza la efect.
649. Concursul real cu conexitate se caracterizeaza prin faptul ca: intre infractiuni exista o
legatura de la mijloc la scop.
650. Recidiva mare postcondamnatorie: exista in ipoteza comiterii unei infractiuni in perioada
liberarii conditionate.
651. Recidiva mare postexecutorie: exista in ipoteza in care infractiunea ce constituie al
doilea termen este comisa dupa gratierea totala neconditionata a pedepsei aplicate pentru
primul termen.
652. Recidiva mare postexecutorie: exista in cazul in care pedeapsa aplicata pentru
infractiunea intentionata comisa anterior a fost gratiata in totalitate.
653. Pluralitatea intermediara: exista cand dupa condamnarea definitiva la pedeapsa de 4 luni
inchisoare pentru o infractiune intentionata, autorul evadeaza.
654. Pluralitatea intermediara: exista cand in timpul executarii unei pedepse aplicate pentru o
infractiune comisa in timpul minoritatii, se comite o noua infractiune intentionata.
655. Sporirea pedepsei cu inchisoarea, a celei mai grele dintre cele stabilite de instanta de
judecata, in cazul concursului de infractiuni, este: facultativa.
656. Primul termen al recidivei mari postcondamnatorii poate consta intr-o condamnare
definitiva: la pedeapsa inchisorii mai mare de 6 luni pronuntata pentru o infractiune
praeterintentionata.
657. Cand infractiunea savarsita ulterior este evadarea si sunt indeplinite conditiile starii de
recidiva, pedeapsa se aplica astfel: pedeapsa stabilita pentru evadare se cumuleaza cu restul
ramas neexecutat din pedeapsa anterioara.
658. Inculpatul arestat preventiv in timpul urmaririi penale care savarseste infractiunea de
evadare, realizeaza: un cocncurs real de infractiuni.
659. Infractiunea ce formeaza al doilea termen al recidivei mari postcondamnatorii se
savarseste: dupa gratierea restului de pedeapsa din condamnarea anterioara.
660. Nu poate constitui prim termen al recidivei: o condamnare penru o infractiune din culpa.

661. Concursul formal: presupune existenta unui singur act de conduita.

662. In ipoteza in care dupa executarea in intregime a unei pedepse cu inchisoarea in cuantum
de 4 luni pentru o infractiune intentionata, cel condamnat comite o infractiune intentionata,
sanctionata de lege cu pedeapsa inchisorii mai mare de un an, va exista: niciuna dintre
ele(adica dintre variantele de la a) si de la b)).
663. Sistemul sanctionator al cumulului aritmetic se aplica: in cazul revocarii suspendarii
conditionate pentru comiterea unei infractiuni in cursul termenului de incercare.
664. Sistemul sanctionator al cumulului aritmetic nu se aplica: in cazul revocarii liberarii
conditionate.
665. X se afla in cursul termenului de incercare al gratierii conditionationate a unei pedepse
cu inchisoarea in cuantum de doi ani aplicata pentru o infractiune intentionata. In cursul
acestui termen X comite o infractiune intentionata, sanctionata legal cu pedeapsa inchisorii
mai mare de un an. Comiterea acestei infractiuni va determina: nasterea starii de recidiva
postcondamnatorie.
666. In ipoteza in care X il determina pe Y sa comita o infractiune iar apoi ii procura
mijloacele de comitere ale acesteia, va raspunde: in calitate de instigator.
667. In ipoteza in care X patrunde in locuinta lui Y in scopul de a sustrage un bun, dar ulterior
abandoneaza voluntar rezolutia infractionala si paraseste locul faptei: nu va raspunde pentru
tentativa, dar va raspunde pentru fapta comisa pana in momentul abandonarii hotararii.
668. In ipoteza in care X il determina pe Y sa comita o infractiune, X fiind minor: va exista o
participatie improprie.
669. Coautoratul: presupune existenta unei legaturi subiective intre participanti.
670. Coautoratul presupune: participarea cu acte de executare la comiterea unei infractiuni.
671. Instigatorul: actioneaza intotdeauna cu intentie.
672. Instigarea neurmata de executare: autorul ei se sanctioneaza cu o pedeapsa cuprinsa intre
minimul special al infractiunii la care s-a instigat si minimul general.
673. X ii procura lui Y, la rugamintea acestuia, o arma pentru ca Y sa-l ucida pe Z. Y il ucide
pe Z, folosind insa otrava. X va raspune: in calitate de complice intelectual, deuarece a
contribuit la mentinerea rezolutiei infractionale.
674. Circumstantele reale: se rasfrang doar asupra participantilor care le-au cunoscut sau le-au
prevazut.
675. X il indeamna pe Y sa comita o talharie asupra lui Z, obtine informatii cu privire la locul
unde se afla victima, si apoi ii aplica o serie de lovituri lui Z in timp ce Y sustrage bunurile
acestuia. X va raspunde: in calitate de coautor.

676. Desistarea autorului in cazul comiterii faptei in urma instigarii: atrage raspunderea
instigatorului pentru infractiunea de instigare neurmata de executare.
677. X il determina pe Y sa-l ucida pe Z. Y toarna otrava in paharul lui Z, dar ulterior se
razgandeste si il impiedica pe Z sa consume continutul paharului. Tratamentul juridic al lui X
va fi: raspunde in calitate de autor al infractiunii de instigare neurmata de executare.
678. X, minor cu varsta sub 14 ani, il determina pe Y, major, sa comita o infractiune: lui Y nu i
se va putea retine agravanta comiterii faptei impreuna cu un minor, deuarece el a fost cel
instigat.
679. X ii procura lui Y o arma pentru ca acesta sa-l ucida pe Z. Y il ucide pe Z, utilizand insa
alt mijloc decat arma procurata de X. Tratamentul juridic al lui X va fi: raspunde in calitate de
complice moral.
680. In ipoteza in care X nu reuseste sa sustraga banii lui Y, deuarece Y nu ii avea asupra lui,
fapta comisa va fi: o tentativa improprie.
681. Participatia improprie se caracterizeaza prin: lipsa legaturii subiective dintre paricipanti.
682. Cand in activitatea unui participant la savarsirea unei infractiuni se pot distinge atat acte
de instigare cat si de complicitate, participantul va fi pedepsit: pentru instigare.
683. Actele de instigare neurmate de executarea faptei se sanctioneaza cu o pedeapsa
cuprinsa: intre minimul special al pedepsei pentru infractiunea la care s-a instigat si minimul
general.
684. Circumstantele privitoare la fapta, in cazul participatiei penale: se rasfrang asupra
participantilor in masura in care le-au cunoscut sau le-au prevazut.
685. Participatia penala este improprie cand: instigatorul actioneaza cu intentie, iar autorul din
culpa.
686. Promisiunea de a-l favoriza pe infractor facuta anterior comiterii faptei prevazute de
legea penala, dar care nu este indeplinita: reprezinta o contributie de complice.
687. Participatia improprie se caracterizeaza prin: lipsa legaturii subiective dintre participanti.
688. Forma de participatie principala este: coautoratul.
689. Instigarea poate fi comisa: cu intentie.
690. Legatura subiectiva intre autor si complice nu se poate stabili: ulterior comiterii faptei.
691. Impacarea partilor: inlatura raspunderea penala doar daca intervine pana la ramanerea
definitiva a hotararii de condamnare.
692. Termenul de prescriptie a raspunderii penale: se reduce la jumatate in cazul minorilor.
693.Impacarea partilor: trebuie sa fie totala si neconditionata.

694. Amnistia: nu are efecte asupra masurilor de siguranta si asupra masurilor educative.
695. Amnistia: se aplica intotdeauna retroactiv.
696. Amnistia postcondamnatorie: inlatura executarea pedepsei si consecintele condamnarii.
697. Retragerea plangerii prealabile: in ipoteza comiterii faptei in participatie, trebuie facuta
fata de toti participantii.
698. In cazul infractiunilor continuate, termenul de prescriptie a raspunderii penale: curge de
la momentul epuizarii infractiunii.
699. Prescriptia raspunderii penale: nu opereaza in cazul infractiunilor contra pacii si
omenirii.
700. Intreruperea cursului prescriptiei raspunderii penale: produce efecte fata de toti
participantii.
701. Masura internarii intr-un centru de reeducare: in cazul acesteia, minorul poate fi liberat
inainte de a deveni major.
702. Masura libertatii supravegheate: este revocata daca minorul comite o noua infractiune.
703. Masura internarii intr-un centru de reeducare: in cazul acesteia, se poate dispune
liberarea, daca a trecut cel putin un an de la data aplicarii ei si daca cel internat a dat dovezi
temeinice de indreptare.
704. Masura libertatii supravegheate: se dispune pe o perioada de un an.
705. Fata de minorul care raspunde penal se poate: aplica o pedeapsa numai daca se apreciaza
ca luarea unei masuri educative nu este suficienta pentru indreptarea minorului.
706. S-a retinut in fapt ca la data savarsirii infractiunii inculpatul era in varsta de 17 ani si 8
luni. Ce sanctiune de drept penal poate sa pronunte instanta de judecata?: mustrarea.
707. Internarea intr-un centru de reeducare se ia pe o durata: nedeterminata.
708.In ipoteza in care X, minor, incepe comiterea unei infractiuni continuate pe care o
epuizeaza dupa implinirea varstei de 18ani, cesta va raspunde: in calitate de major.
709. In ipoteza in care minorul este condamnat la pedeapsa inchisorii pentru comiterea unei
infractiuni: nu opereaza reabilitarea deuarece infractiunea este comisa in timpul minoritatii.
710. Nu se poate aplica minorului: pedeapsa complementara a interzicerii unor drepturi.
711. In cazul in care minorul evadeaza din executarea unei pedepse cu inchisoarea, sistemul
sanctionator va fi: cumulul aritmetic.
712. Condamnarile pronuntate pentru infractiuni comise in timpul minoritatii: nu atrag
incapacitati sau decaderi.

713. In dreptul penal roman, prezumtia de lipsa a discernamantului opereaza pana la

implinirea varstei de: 16 ani.
714.Internarea intr-un institut medical-educativ: este revocata in momentul disparitiei cauzei
care a impus aplicarea acesteia.
715. Masura educativa a mustrarii: poate fi aplicata o singura data.
716. Starea de provocare: se poate retine, in anumite situatii, chiar daca autorul ripostei, nu
este persoana vizata direct de actul provocator.
717. Excesul scuzabil de aparare: determina aplicarea obligatorie a unei pedepse sub limita
minima speciala.
718. Starea de provocare: se va retine si in situatia in care autorul infractiunii provocate este
alta persoana decat subiectul pasiv al actului provocator.
719. Excesul scuzabil de aparare: efectul sau este obligatoriu, dar este limitat in cazul
infractiunii de omor.
720. Depasirea limitelor starii de necesitate: determina aplicarea unei pedepse sub minimul
special prevazut de lege pentru fapta comisa.
721. Comiterea faptei de catre un major impreuna cu un minor constituie circumstanta
agravanta pentru participantul major: doar in ipoteza in care cunostea calitatea de minor a
celulilalt participant.
722. X il loveste pe Y pana acesta cade la pamant si apoi se indeparteaza de la locul comiterii
faptei. Y se ridica, il ajunge pe X si, la randul sau ii aplica acestuia o serie de lovituri care ii
pun viata in pericol. Y va putea invoca: starea de provocare.
723. Comiterea faptei de trei participanti impreuna constituie o circumstanta agravanta: doar
pentru aceea dintre participanti care cunosc faptul ca la comiterea faptei participa trei
persoane.
724. Depasirea limitelor starii de necesitate: presupune o disproportie vadita intre bunul salvat
si cel sacrificat, precum si faptul ca autorul actiunii de salvare constientizeaza acest lucru.
725. Excesul scuzabil de aparare: presupune o disproportie intre atac si aparare atat la nivel
obiectiv, cat si la nivel subiectiv.
726. Cand exista circumstante atenuante, pedeapsa complementara a interzicerii unor drepturi,
prevazuta de lege pentru infractiunea savarsita: poate fi inlaturata.
727. Constituie circumstante agravante legale: savarsirea infractiunii din motive josnice.
728. Pot constitui circumstante atenuante potrivit codului penal roman: staruinta depusa de
infractor pentru inlaturarea rezultatului infractiunii sau pentru a repara paguba pricinuita.

729. In cazul in care exista circumstante atenuante, pedeapsa principala: se reduce sub
minimul special.
730. Comiterea faptei de trei sau mai multe persoane impreuna: este o circumstanta reala.
731. Premeditarea este: o agravanta generala judiciara.
732. Savarsirea faptei din motive josnice este: o agravanta generala legala.
733. Starea de provocare: se poate retine si in ipoteza in care actul provocator nu constituie
infractiune.
734. Gratierea: isi produce efectulchiar daca, la data intrarii in vigoare a legii de gratiere,
pedeapsa nu era aplicata printr-o hotarare definitiva, cu conditia ca infractiunea sa fi fost
comisa anterior intrarii in vigoare a legii de gratiere.
735. Gratierea: in ipoteza in care este conditionata, efectele ei raman definitive doar la finalul
termenului de incercare.
736. Gratierea: nu are efect, de regula, asupra pedepselor complementare.
737. Gratierea: nu are efect asupra pedepselor complementare, afara de cazul cand se dispune
altfel prin actul de gratiere.
738. In ipoteza gratierii totale a unei pedepse suspendate conditionat: este inlaturata partea din
termenul de incercare care reprezinta pedeapsa stabilita de instanta.
739. Termenul de prescriptie a executarii pedepsei: curge de la data ramanerii definitive a
hotararii de condamnare.
740. Gratierea nu poate avea ca obiect: pedepsele aplicate pentru infractiuni comise ulterior
intrarii in vigoare a legii de gratiere.
741. Reabilitarea de drept: in cazuri speciale intervine fara a fi necesara curgerea termenului
de reabilitare.
742. Reabilitarea nu are efect: asupra masurilor de siguranta, cu exceptia interzicerii de a se
afla in anumite localitati.
743. Reabilitarea de drept: intervine si in cazul pedepsei amenzii.
744. De regula, termenul reabilitarii de drept: variaza in functie de pedeapsa pronuntata.
745. Cel condamnat este reabilitat de drept: dupa executarea pedepsei intr-o inchisoare
militara.
746. Reabilitarea de drept: este conditionata de imprejurarea ca cel condamnat sa nu comita o
infractiune in cursul termenului de reabilitare.

747. In ipoteza in care, dupa implinirea termenului de incercare a suspendarii conditionate a

unei pedepse de un an pronuntata pentru o infractiune intentionata, cel condamnat cu
suspenrea executarii pedepsei comite o noua infractiune: nu se va retine nicio forma a
pluralitatii de infractiuni.
748. Reabilitarea de drept opereaza fara a fi necesara curgerea unui termen propriu in cazul:
suspendarii conditionate a pedepsei.
749. Termenul reabilitarii judecatoresti: variaza in functie de cuantumul pedepsei aplicate de
instanta.
750. Este o conditie pentru acordarea reabilitarii judecatoresti: ca autorul sa nu fi suferit o
noua condamnare in cursul termenului de reabilitare.

DREPT PENAL PARTE SPECIALA

751. Fapta inculpatului de asmuti cainii asupra victimei, cu consecinta decesului ca urmare a
multiplelor plagi muscate, constituie: infractiunea de omor.
752. Fapta de a arunca cu o bucata de fier, cu intensitate, asupra unui grup de copii, lovindu-l
in cap mortal pe unul dintre ei, reprezinta infractiunea de: omor.
753. Fapta mamei de a aplica mai multe lovituri cu batul copilului ei in varsta de 6 luni,
lovituri care au produs ruperea unor organe interne si au cauzat in final moartea acestuia
reprezinta infractiunea de: omor calificat.
754. Fapta inculpatului care, prin violente fizice si psihice a constrans victima sa se arunce pe
fereastra situata la etajul 4 al unui imobil, aceasta decedand, intruneste elementele constitutive
ale infractiunii de: omor.

755. Uciderea unei persoane savarsita la cererea explicita, serioasa, constienta si repetata a
acestei persoane care suferea de o boala incurabila atestata medical, cauzatoare de suferinte
permanente si greu de suportat: constituie infractiunea de omor.
756. Fapta inculpatului de a arunca o bara metalica de la feresatra unui bloc ce da spre un
trotuar intens circulat si ranirea unui pieton care a suferit multiple traumatisme craniocerebrale ce au necesitat 59 de zile de ingrijiri medicale reprezinta: tentativa la infractiunea de
omor.
757. In cazul in care dupa amplasarea unei bombe in locuinta lui X, faptuitorul o detoneaza,
desi nu avea certitudinea ca X se afla in locuinta, producandu-se astfel moartea lui X, se va
retine savarsirea infractiunii de omor cu: intentie directa.
758. Omorul (art.174 C.pen.) presupune uciderea unei persoane savarsita cu: intentie directa
sau indirecta.
759: Omorul comis pentru savarsirea sau ascunderea unei talharii reprezinta: omor deosebit
de grav.
760. Omorul (art.174 C.pen.) se savarseste: printr-o actiune sau o inactiune.
761. Reprezinta omor calificat (art.175 C.pen.) omorul savarsit: asupra unei rude apropiate.
762. Omorul comis pentru savarsirea sau ascunderea savarsirii unei talharii sau piraterii are ca
forma de vinovatie: intentia sub oricare din cele doua modalitati ale ei.
763. Daca faptuitorul a urmarit uciderea unchiului sau, insa datorita devierii loviturii a omorat
o alta persoana cu care nu se afla in vreo relatie de rudenie, fapta poate fi incadrata la: omor.
764: Infractiunea de pruncucidere (art.177C.pen.): se comite imediat dupa nastere.
765. In cazul infractiunii de pruncucidere: nu este posibil coautoratul.
766. Cel care instiga mama aflata intr-o stare de tulburare pricinuita de nastere sa-si ucida
copilul nou-nascut poate fi condamnat pentru savarsirea infractiunii de: instigare la momor
calificat.
767. Participantul la infractiunea de pruncucidere: se pedepseste cu pedeapsa pentru tentativa
la infractiunea de omor.
768. Actiunea violenta intentionata prin care faptuitorul urmareste cauzarea unor suferinte
fizice, dar care au drept urmare moartea victimei, constituie infractiunea de: lovituri sau
vatamari cauzatoare de moarte.
769. Fapta conducatorului auto care a produs un accident de circultie in care au fost ucise
doua persoane, constituie: infractiunea de ucidere din culpa in varianta agravanta.
770. Fapta persoanei care ajuta victima in aplicarea unei lovituri mortale cu cutitul intr-o zona
vitala, in scopul sinuciderii constituie infractiunea de: omor.

771. Fapta conducatorului auto care, orbit de farurile unei masini care venea din sensul opus,
accidenteaza mortal un pieton care se deplasa pe marginea suprafetei carosabile: constituie
infractiunea de ucidere din culpa.
772. Uciderea din culpa (art.178 C.pen.) este o infractiune: comisiva, care se poate savarsi atat
prin actiune cat si prin inactiune.
773. Uciderea din culpa (art.178 C.pen.) se retine in varianta agravanta: cand prin fapta
comisa s-a cauzat moartea a doua sau mai multe persoane.
774. Infractiunea de vatamare corporala grava (art. 182 C.pen.) poate fi comisa: fie cu
intentie, fie cu praeterintentie.
775. Amenintarea unei persoane ca va fi agresata daca nu-si va schimba comportamentul,
urmata de indata de exercitarea unor acte de violenta care nu au produs urmari de natura a
atrage pentru vindecare ingrijiri medicale constituie: infractiunea de loviri sau alte violente.
776. Fapta de a imbranci victima provocand caderea acesteia si pe cale de consecinta, leziuni
traumatice care au necesitat pentru vindecare intre 19 si 21 de zile de ingrijiri medicale
reprezinta infractiunea de: lovituri sau alte violente.
777. Fapta conducatorului auto care a accidentat o persoana care necesita pentru vindecare 8
zile de ingrijiri medicale: fapta nu este infractiune.
778. Fapta inculpatului de a aplica, cu o bata, o lovitura deosebit de puternica in zona craniana
( partial stanga ), ce a necesitat 50 zile de ingrijiri medicale si care au pus in primejdie viata
victimei constituie: tentativa la omor.
779. Poate exista tentativa la infractiunea de: pruncucidere.
780. Fapta inculpatului care, aplicand, in public victimei mai multe lovituri puternice cu un
briceag in zona toracelui, provocandu-i leziuni grave ce i-au pus in primejdie viata, poate fi
calificata drept: tentativa la omor calificat.
781. Fapta inculpatului de a exercita lovituri sau alte violente asupra unor zone corporale
nevitale a unei femei gravide, fapte ce au ca urmare punerea in primejdie a vietii victimei prin
pierderea produsului de conceptie (avort), reprezinta: vatamare corporala grava ( art 182
alin.2 C.pen.)
782. Faptuitorul aplica cu intentie o lovitura de cutit victimei in bratul drept provocandu-i o
leziune ce a necesitat pentru vindecare 12 zile de ingrijiri medicale. Din cauza unor
complicatii generate de vatamare, victima a decedat dupa 20 de zile. Fapta reprezinta
infractiunea de: lovituri sau vatamari cauzatoare de moarte.
783. Nu poate fi subiect activ al infractiunii de avort ( art. 185 C.pen.): femeia insarcinata.
784. In situatia in care faptuitorul are asupra sa un pistol cu glont si o lipseste pe victima de
libertate fara a folosi pistolul, se poate retine: lipsirea de libertate in mod ilegal de catre o
persoana inarmata.

785. Fapta persoanei care a sechestrat victima timp de mai multe zile, a supus-o la repetate
violente si lovituri cu corpuri contondente ce i-au provocat rupturi ale orgnelor interne ceea ce
a indus victimei o stare de temere ce a determinat-o sa se arunce de la fereastra de la etajul 8,
aceasta fiind cauza decesului, incadrarea juridica va fi: infractiunea de lipsire de libertate in
concurs cu infractiunea de omor.
786. Fapta persoanei de a sustrage un nou nascut dintr-o maternitate: constituie infractiunea
de lipsire de libertate in mod ilegal.
787. Fapta inculpatului de a lega victima de un copac, urmata de aplicarea unei lovituri cu un
topor in cap ce a determinat decesul acesteia reprezinta: infractiunea de omor
788. Fapta inculpatului de a tine inchisa victima doua ore intr-o mgazie cu obiecte sportive a
unei scoli, iar dupa ce a eliberat-o, de a o lovi de mai multe ori cu o sapa in cap, in curtea
scolii, in prezenta mai multor persoane, victima decedand in urma leziunilor produse,
reprezinta: omor calificat in concurs cu lipsire de libertate in mod ilegal.
789. Lipsirea de libertate in mod ilegal ( art.189 C. pen.) este mai grava in cazul in care fapta
este savarsita: in scopul de a obliga victima la practicarea prostitutiei.
790. Daca faptuitorul cere in schimbul eliberarii persoanei lipsite de libertate in mod ilegal ca
familea acesteia sa ii dea o suma de bani, se va retine: infractiunea de lipsire de libertate in
mod ilegal prevazuta de art. 189 alin (2) C.pen.
791. Violarea de domiciliu ( art. 192 C.pen ) va fi retinuta in varianta agravanta in cazul in
care fapta este savarsita: prin folosire de calitati mincinoase.
792. Fapta persoanei care o amenita pe victma ( sotia sa ) cu un cutit, fara sa mai efectueze si
alte acte care sa demonstreze ca isi pune in practica aceasta amenintare: reprezinta
infractiunea de amenintare.
793. Fapta persoanei care stropeste cu benzina victima spunandu-i ca o va incendia, urmata de
scoaterea unei brichete in acest scop: reprezinta tentativa la infractiunea de omor.
794. La infractiunea de santaj ( art.194. C.pan. ), forma de vinovatie ceruta de lege este:
intentia directa, calificata prin scop.
795. Fapta persoanei care trimite fostei prietene o scrisoare prin care ii pune in vedere ca va
posta pe un site de socializare imagini compromitatoare cu aceasta, iar ulterior ridica aceasta
scrisoare din cutia postala a destinatarei: nu este prevazuta de legea penala.
796. La infractiunea de viol ( art.197 C.pen. ) subiectul activ: poate fi de acelasi sex cu
victima sau de sex diferit in raport cu victima.
797. Fapta inculpatului de a a-si obliga prin violente bunica, care locuia impreuna cu el, sa
intretina raporturi sexuale cu el reprezinta infractiunea de: viol in forma calificata in concurs
cu infractiunea de incest:

798. Fapta de a viola victima si de a-i aplica, in acest scop, mai multe lovituri in zona fetei,
lovituri care au avut ca urmare pierderea unui ochi, reprezinta: infractiunea de viol (in forma
agravata).
799. Violul se va retine in varianta agravanta: cand victima se afla in ingrijirea faptuitorului.
800. In cazul in care faptuitorul intretine un raport sexual cu o minora de 7 ani, fara a exercita
nici un act de violenta, se va retine savarsirea infractiunii de: viol.
801. In cazul infractiunii de hartuire sexuala: subiectul activ este calificat.
802. Fapta inculpatului de a retine un act sexual oral cu un baiat in varsta de 8 ani: reprezinta
infractiunea de viol.
803. Actul sexual cu un minor se va retine in varianta agravanta daca: victima nu a implinit
varsta de 18 ani, iar actul sexual a fost determinat de oferirea de bani de catre faptuitor.
804. Actul sexual cu un minor se va retine in varianta agravanta: cand minorul care nu a
implinit varsta de 15 ani se afla in ingrijirea, ocrotirea, educarea, paza sau tratamentul
faptuitorului.
805. Fapta persoanei de a avea un act sexual cu un minor in varsta de 5 ani atunci cand acesta
nu se opune reprezinta infractiunea de: viol.
806. Infractiunea de incest: se poate realiza intre frati si surori.
807. In situatia in care actul sexual este practicat asupra unui cadavru: se va retine
infractiunea de profanare de morminte.
808. Fapta persoanei care a furat un vehicul in scopul folosirii pe nedrept si isi insuseste, in
momentul abandonarii, unele piese componente, constituie: infractiunea de furt de folosinta a
vehiculului in concurs real cu infractiunea de furt a bunurilor.
809. Furtul calificat savarsit prin efractie: absoarbe infractiunea de distrugere.
810. Nu poate exista infractiunea de furt atunci cand: bunul in cauza fusese pierdut.
811. Fapta paznicului de a participa la sustragerea unor bunuri aflate in paza sa, in urma
acceptarii promisiunii ca va primii o parte din banii ce se vor realiza prin valorificarea
bunurilor, constituie: infractiunea de furt.
812. In cazul in care furtul este savarsit in timpul zilei intr-un autobuz in care se afla numai
faptuitorul si victima, in timp ce autobuzul oprise in statie, se va retine savarsirea infractiunii
de: furt calificat, savarsit intr-un mijloc de transport in comun.
813. Faptuitorul a sustrats pasaportul victimei cu intentia de a-l folosi peste o saptamana
pentru trecerea frontierei, cand urma sa-si atribuie o alta identitate. Avand in vedere ca
inculpatul a fost descoperit imediat dupa sustragerea pasaportului in sarcina sa se poate retine:
infractiunea de furt calificat.

814. Instrainarea de catre un muncitor a unui bun incredintat pentru a-l folosi in procesul
muncii reprezinta infractiuea de: furt.
815. Fapta inculpatilor de a sustrage un autoturism, de a se deplasa cu el in alt oras unde l-au
dezmembrat si au vandut piesele componente constituie: infractiunea de furt calificat.
816. Infractiunea de furt nu se considera a fi consumata daca: actiunea de deposedare a
persoanei vatamate a inceput, dar ea nu a fost dusa pana la capat.
817. Inscrisurile pot fi obiect material al infractiunii de furt: indiferent daca au sau nu valoare
economica.
818. Daca faptuitorul patrunde intr-o locuinta in care locuiau doua pesoane si sustrage bunuri
apartinand amandurora incadrarea juridica va retine: o infractiune de furt.
819. Fapta paznicului de noapte al unui magazin de imbracamine de a-si insusii pentru camasi
trei perechi de pantalorni constituie infractiunea de: furt calificat.
820. Nu reprezinta infractiunea de furt calificat: luarea unui bun mobil din posesia altuia, prin
amenintarea cu o arma.
821. Fapta inculpatului care i-a cerut partii vatamate telefonul mobil pentru a da un beep,
dupa care a disparut cu telefonul, reprezinta infractiunea de: furt.
822. Elementul circumstantial al savarsirii unei infractiuni de catre o persoana mascata,
deghizata sau travestita este specific: numai infractiunilor de furt calificat si talharie.
823. Pentru aprecierea existentei infractiunii de furt savarsit in timpul noptii, se
intrebuinteaza in practica judiciara: criteriul realitatii.
824. Reprezinta furt calificat ( art. 209 C.pen. ) furtul comis: asupra unei persoane aflate aflate
in stare de somn.
825. Sustragerea certificatului de inmatriculare al masinii reprezinta: o infractiune de furt
simplu.
826. Reprezinta furt calificat ( art. 209 C.pen. ) furtul: unui act care serveste pentru legitimare.
827. Talharia se va retine in varianta agravanta atunci cand: a fost savarsita intr-un mijloc de
transport in comun.
828. Fapta persoanei care sustrage o masina parcata in fata unui magazin, iar pentru a nu fi
oprit de filtrul organizat de organele de politie loveste cu vehiculul un agent al politiei rutiere,
constituie: infractiunea de talharie in concurs cu infractiunea de ultraj.
829. Elementul material al infractiunii de talharie este: acelasi ca si la infractiunea de furt, la
care se adauga folosirea violentei fizice sau psihice.
830. Fapta inculpatilor care, prin violente si amenintari au obligat un barman sa le serveasca
bauturi alcolice, al caror cost au refuzat sa-l achite, constituie: infractiunea de talharie.

831. In situatia in care faptuitorul ii aplica victimei o lovitura, ii sustrage ceasul si ii aplica
ulterior alte lovituri pentru a o impiedica sa riposteze, fapte consumate intr-un parc, se va
retine: talharie in forma calificata.
832. Exista infractiunea de talharie in cazul in care: furtul este urmat de intrebuintarea de
amenintari pentru pastrarea bunului furat.
833. Nu reprezinta agravanta a infractiunii de talharie: savarsirea faptei asupra unui magistrat,
politist, jandarm, sau asupra unui militar.
834. In cazul in care doi faptuitori, dupa o intelegere prealabila, ataca victima, unul savarsind
acte de violenta, iar celalalt sustragand bunul de la victima, se va putea retine: coautorat la
infractiunea de talharie.
835. Fapta inculpatuluide a solicita victimei sa-i predea telefonulmobil, amenintand-o cu un
cutit si victima se conformeaza, incadrarea juridica va fi: talharie.
836. Fapta inculpatului de a imbranci victima care se afla la volanul unui autoturism, de a
lua acest autoturism si de a pleca de la locul faptei cu el, urmata de restituirea autoturismului
dupa numai o zi: reprezinta infractiunea de talharie.
837. Infractiunea de talharie: poate absorbi lipsirea de libertate.
838. Insusirea de catre factorul postal a unor sume de bani reprezentand pensii si alte dreptuei
banesti, pe care trebuia sa le achite destinatarilor, constituie infractiunea de: delapidare.
839. In cazul in care faptuitorul ameninta cu bataia doua persoane, constrangadu-le astfel sa-i
predea bunurile personale ce le avea asupra lor, fapta constituie: doua infractiuni de talharie
aflate in concurs.
840. In cazul in care faptuitorul aplica mai multe lovituri victimei, intrucat aceasta nu dorea
sa-l insoteasca intr-un loc anume, iar dupa ce victima se prabuseste la pamant o deposedeaza
de un ceas, desi initial nu manifestase aceasta intentie, se va retine: o infractiune de talharie.
841. Insusirea unui bun mobil al altuia, detinut cu orice titlu, reprezinta: abuz de incredere.
842. Poate fi subiect activ al infractiunii de abuz de incredere: comodatarul.
843. In cazul infractiunii de abuz de incredere, faptuitorul poate detine bunul in baza: unui act
al unei autoritati.
844. Situatia premisa in cazul infractiunii de abuz de incredere este: existenta unui titlu in
baza caruia faptuitorul detine bunul.
845. Subiectul activ al infractiunii de gestiune frauduloasa poate fi: persoana care are sarcina
de a administra sau conserva averea altei persoane.
846. Infractiunea de delapidare se savarseste: de catre un functionar care administreaza
bunuri.

847. Forma de vinovatie la infractiunea de abuz de incredere este: intentia directa sau
indirecta.
848. Nu poate fi obiect material al infractiunii de abuz de incredere: o suma de bani data cu
imprumut.
849. Exista gestiune frauduloasa in varianta agravanta ( art. 214 alin.2 C.pen ) atunci cand:
fapta este savarsita in scopul de a dobandi un folos material.
850. Infractiunea de tulburare de posesie: absoarbe infractiunea de distrugere, prevazuta de
art. 217 alin.1 C. pen.
851. Obiectul material al infractiunii de gestiune frauduloasa este: o universalitate de bunuri
mobile si/sau imobile.
852. La infractiunea de gestiune frauduloasa: tentativa, desi posibila, nu este incriminata.
853. La infractiunea de inselaciune: obiectul material poate fi un bun mobil sau imobil.
854. La infractiunea de inselaciune urmarea imediata consta: intr-o paguba ce se produce in
patrimoniul victimei.
855. Tentativa in cazul infractiunii de inselaciune: este posibila si este incriminata.
856. La infractiunea de inselaciune: obiectul material poate sa fie un bun mobil.
857. Infractiunea de inselaciune: poate avea ca obiect material atat bunuri mobile cat si bunuri
imobile.
858. Exista inselaciune in varianta agravanta atunci cand fapta: este savarsita prin folosire de
nume sau calitati mincinoase.
859. Elementul material la infractiunea de delapidare consta in: insusirea, traficarea, folosirea
bunurilor gestionate sau administrate.
860. Obiectul material la infractiunea de delapidare consta in: bunuri mobile corporale aflate
in gestiunea sau administrarea faptuitorului
861. Elementul material la infractiunea de delapidare consta in: o fapta de insusire, traficare
sau folosire a unui bun mobil aflat in gestiune sau administrare.
862. Obiectul juridic la infractiunea de delapidare consta in: relatiile sociale de natura
patrimoniala a caror existenta si dezvoltare impune gestionarilor si administratorilor unui
patrimoniu al unei persoane juridice sa nu sustraga bunurile care fac obiectul gestiunii sau
administrarii respective.
863. Tentativa se pedepseste la infractiunea de: delapidare.
864. Fapta paznicului unei unitati de a ajuta doua persoane sa sustraga piese din cadrul unitatii
reprezinta infractiunea de: complicitate la furt.

865. In cazul in care faptuitorul gaseste un bun si il vinde dupa trei zile: fapta intruneste
elementele constitutive ale infractiunii de insusire a bunului gasit.
866. Infractiunea de distrugere a bunului propriu se poate savarsi prin: impiedicarea luarii
masurilor de conservare a unui bun cu valoare artistica deosebita care apartine faptuitorului.
867. Fapta persoanei care isi degradeaza autoturismul propriu, prin aplicarea cu intentie a mai
multotr lovituri de topor: nu reprezinta infractiune.
868. Obiectul material al infractiunii de distrugere, prevazuta de art. 217 C.pen., poate consta
in: un bun mobil sau un bun imobil.
869. Infractiunea de distrugere ( art. 217 C.pen ): se poate savarsi prin actiune sau inactiune.
870. Urmarea imediata la infractiunea de distrugere ( art. 217 C.pen ) poate consta in:
aducerea in stare de neintrebuintare a unui bun.
871. Elementul material la infractiunea de tulburare de posesie consta si in: refuzul de a
elibera imobilul aflat in posesia altuia, ocupat fara drept in intregime sau in parte.
872. Obiectul material la infractiunea de tulburare de posesie este: un bun imobil.
873. Infractiunea de tulburare de posesie: este o infractiune continua.
874. Elementul material la infractiunea de tulburare de posesie consta si in: ocuparea in
intregime sau in parte a unui imobil aflat in posesia altuia, fara consimtamantul sau.
875. Tulburarea de posesie este o infractiune: complexa, in variantele agravante.
876. Exista infractiunea de tulburare de posesie in varianta agravanta atunci cand: fapta a fost
savarsita de doua sau mai multe persoane impreuna.
877. Elementul material la infractiunea de tulburare de posesie consta si in: ocuparea in
intregime sau in parte a unui imobil aflat in posesia altuia, fara aprobarea prealabila primita in
conditiile legii.
878. Prin incriminarea tulburarii de posesie: este ocrotita chiar si posesia de buna-credinta
impotriva oricarei persoane, cu exceptia proprietarului sau a detinatorului unui drept real
asupra imobilului.
879. Tainuirea este o infractiune: contra patrimoniului.
880. In cazul infractiunii de tainuire: sora tainuitorului beneficiaza de cauza de nepedepsire
daca foloseste bunul tainuit de fratele sau.
881. Fapta de a avea o intelegere prealabila cu autorul unui furt de a-i depozita bunurile
sustrase poate constituii infractiunea de: complicitate la furt.
882. Situatia premisa in cazul infractiunii de tainuire consta in: o fapta prevazuta de legea
penala din care rezulta un bun.

883. Fapta persoanei care, in schimbul unei sume de bani, ascunde un bun despre care, in
momentul primirii a aflat ca provine din furt, reprezinta: tainuire.
884. Tainurea savarsita de un sot sau o ruda apropiata: nu se pedepseste.
885. Fapta persoanei de a-si atribui fara drept calitatea de detectiv particular: nu este
prevazuta de legea penala.
886. Fapta inculpatului de a sustrage bunuri, urmata de folosirea unui spray paralizant
impotriva unui politist aflat in exercitiul functiunii pentru a-si asigura scaparea constituie:
ultraj in concurs cu infractiunea de talharie.
887. Fapta subiectului activ de a lovi un politist pentru a-si asigura scaparea dupa ce a sustras
un bun reprezinta: ultraj in concurs cu infractiunea de talharie.
888. Fapta persoanei care isi atribuie fara drept o calitate oficiala, fara a efectua vreun act in
virtutea acesteia: nu este prevazuta de legea penala.
889. Ultrajul nu poate fi savarsit: din culpa.
890. La infractiunea de sustragere sau distrugere de inscrisuri ( art. 242 C. pen ) vinovatia
poate exista: atat sub forma de intentie, cat si a culpei.
891. La infractiunea de sustragere sau distrugere de inscrisuri ( art. 242 C. pen ): tentativa se
pedepseste doar in cazul faptei prevazute la alin.1.
892. Sustragerea de sub sechestru reprezinta o infractiune: de pericol.
893. Sustragerea si insusirea de catre custode a unui bun legal sechestrat reprezinta
infractiunea de: furt ( art. 208 C.pen ) in concurs cu infractiunea de sustragere de sub
sechestru in forma agravanta ( art. 244 alin.2 C. pen).
894. Fapta inculpatului de a se deghiza in politist, urmata de indeplinirea unui act legat de
acea calitate, imprejurare in care acesta a sustras prin violenta bunuri aflate asupra partii
vatamate, constituie: infractiunea de uzurpare de calitati oficiale in concurs cu infractiunea de
talharie.
895. Abuzul in serviciu prin ingradirea unor drepturi: poate avea ca subiect activ si un
functionar.
896. Infractiunea de abuz in serviciu prin ingradirea unor drepturi se savarseste sub aspect
subiectiv: cu intentie directa sau indirecta si un mobil anume .
897. Abuzul in serviciu prin ingradirea unor drepturi: poate avea ca ca mobil o discriminare
pe temei de convingere.
898. Subiect activ la infractiunea de neglijenta in serviciu poate fi: orice functionar.
899. Neglijenta in serviciu ( art. 249 C.pen ) se savarseste: numai din culpa.

900. Neglijenta in serviciu ( art. 249 C.pen ): se poate realiza in forma continuata.
901. Subiectul activ al infractiunii de neglijenta in serviciu ( art. 249 C.pen ) este: functionarul
public sau orice alt functionar.
902. Purtarea abuziva: poate avea ca element material si vatamarea corporala grava a unei
persoane.
903. Fapta inculpatului, functionar public in exercitiul atributior de serviciu, de a intrebuinta
expresii jignitoare fata de o persoana, reprezinta: infractiunea de purtare abuziva.
904. Folosul injust in cazul infractiunii de luare de mita: poate consta intr-un imprumut.
905. Elementul material al infractiunii de luare de mita poate consta in: acceptarea
promisiunii unor foloase.
906. Infractiunea de luare de mita se consuma: in momentul realizarii oricareia din
modalitatile elementului material.
907. In cazul infractiunii de trafic de influenta, precizarea numelui functionarului asupra
caruia faptuitorul are sau a lasat sa se creada ca are influenta: nu este determinata, daca
faptuitorul a indicat calitatea functionarului.
908. Subiectul activ al infractiunii de luare de mita poate fi: orice functionar.
909. Constrangerea mituitorului de care de catre cel care a luat mita de a savarsi aceasta fapta
este: o cauza care inlatura caracterul penal al faptei.
910. La infractiunea de dare de mita elementul material al faptei: se savarseste doar anterior
efectuarii sau neefectuarii actului de serviciu.
911. Denuntarea de catre mituitor a faptei mai inainte ca organul de urmarire penala sa fi fost
sesizat este: o cauza de nepedepsire.
912. Subiectul activ al infractiunii de dare de mita: necircumstantiat.
913. Daca faptuitorul a pretins si a primit o suma de bani pentru a interveni in vederea
angajarii unei persoane, raspunde penal pentru: infractiunea de trafic de influenta.
914. Luarea de mita este o infractiune de: de pericol.
915. Fapta expertului tehnic de a exercita unei parti dintr-un dosar civil intrenerea de raporturi
sexuale in schimbul intocmirii unui raport de expertiza favorabil, constituie: luare de mita.
916. Exista infractiunea de primire de foloase necuvenite atunci cand: bunurile au fost primite
de functionar dupa ce a indeplinit un act in virtutea functiei sale.
917. Fapta functionarul competent care a aprobat o cerere, dar refuza de a comunica
petitionarului solutia inainte ca acesta sa-i da o suma de bani, reprezina: luare de mita.

918. Tentativa la infractiunea de primire de foloase necuvenite: nu este incriminata.

919. Elementul material la infractiunea de primire de foloase necuvenite este: primirea unor
foloase necuvenite.
920. Infractiunea de trafic de influenta: are ca urmare imediata o stare de pericol pentru
normala evolutie a relatiilor de serviciu.
921. Subiect activ al infractiunii de trafic de influenta este: persoana care are sau lasa sa se
creada ca are influenta asupra unui functionar.
922. La infractiunea de trafic de influenta subiectul activ poate fi: orice persoana.
923. Producerea ori ticluirea de probe mincinoase in sprijinul unei invinuiri nedrepte
reprezinta: infractiunea de denuntare calomnioasa.
924. Exista varianta agravanta a infractiunii de denuntare calomnioasa cand: s-au produs ori
ticluit probe mincinoase in sprijinul unei invinuiri nedrepte.
925. In cazul infractiunii de denuntare calomnioasa, invinuirea mincinoasa: se poate referi
doar la savarsirea unei infractiuni.
926. La infractiunea de denuntare calomnioasa, invinuirea mincinoasa: poate fi facuta prin
denunt sau plangere.
927. Marturia mincinoasa are ca urmare: crearea unei stari de pericol pentru infaptuirea
justitiei.
928. Urmarea imediata la infractiunea de marturie mincinoasa consta in: crearea unei stari de
pericol pentru infaptuirea justitiei.
929. Retragerea marturiei mincinoase inainte de arestarea inculpatului sau, in toate cauzele,
inainte de pronuntarea unei hotarari ori a unei alte solutii ca urmare a marturiei mincinoase,
reprezinta: impunitate.
930. Retragerea marturiei mincinoase dupa arestarea inculpatului sau, in toate cauzele dupa ce
s-a pronuntat o hotarare ori s-a dat o alta solutie ca urmare a marturiei mincinoase, reprezinta
o cauza de: reducere a pedepsei conform art. 76 C.pen.
931. Subiect activ al infractiunii de marturie mincinoasa este: martorul, expertul sau
interpretul.
932. Infractiunea de marturie mincinoasa: poate avea ca subiect un interpret.
933. Infractiunea de marturie mincinoasa: se poate savarsi si printr-o inactiune.
934. Infractiunea de marturie mincinoasa: se consuma in momentul in care s-au facut
afirmatiile mincinoase, chiar daca solutia data in cauza a fost justa.
935. Participatia la infractiunea de marturie mincinoasa este posibila: in orice forma.

936. Incercarea de a determina o persoana, prin corupere, sa dea declaratii false intr-o cauza in
care are calitatea de martor reprezinta: autorat la infractiunea de incercare de a determina
marturia mincinoasa.
937. Infractiunea de incercare de a determina marturia mincinoasa: se poate savarsi si prin
corupere sau constrangere.
938. Infractiunea de incercare de a determina marturia mincinoasa: este, in realitate o
incriminare autonoma a unei tentative la instigarea unei marturii mincinoase.
939. Infractiunea de incercare de a determina marturia mincinoasa: se consuma instantaneu, in
momentul constrangerii sau coruperii.
940. Elementul material la infractiunea de omisiune a sesizarii organelor judiciare: consta
totdeauna intr-o inactiune.
941. Forma de vinovatie la infractiunea de omisiune a sesizarii organelor judiciare este: atat
cu intentie cat si din culpa.
942. Omisiunea de a denunta de indata savarsirea unei fapte de omor intruneste elementele
constitutive ale infractiunii de: nedenuntarea unor infractiuni( art. 262 C.pan.).
943. Infractiunea de omisiunea sesizarii organelor judiciare: este o infractiune de pericol.
944. Subiectul activ la infractiunea de omisiunea sesizarii organelor judiciare poate fi: numai
un functionar public.
945. Omisiunea sesizarii organelor judiciare este o infractiune: care impiedica infaptuirea
justitiei.
946. Ajutorul dat faptuitorului, in urma unei intelegeri avute cu acesta anterior savarsirii
faptei, pentru zadarnicirea urmaririi penale, a judecatii sau executarii pedepsei, reprezinta
infractiunea de: complicitate la acea infractiune.
947. Infractiunea de favorizare a infractorului: se poate savarsi si printr-o actiune sau printr-o
inactiune.
948. Fapta unui detinut care sesizeaza organele de urmarire penala, afirmand ca este autorul
unei anumite infractiuni pe care in relitate nu o comisese, pentru a zadarnici urmarirea penala
a adevaratilor inculpati pe care ii cunostea: savarseste infractiunea de favorizare a
infractorului.
949. Infractiunea de favorizare a infractorului: se distinge de infractiunea de tainuire si prin
faptul ca faptuitorul nu urmareste obtinerea unui folos material pentru sine.
950. Elementul material al infractiunii de favorizarea infractorului se poate realiza: atat printro actiune cat si printr-o inactiune.

951. Forma de vinovatie in cazul infractiunii de favorizarea infractorului: intentia directa sau
indirecta.
952. Mentinerea intentionata a starii de arest dupa expirarea duratei mandatului de arestare
preventiva constituie infractiunea de: arestare nelegala.
953. Infractiunea de arestare nelegala si cercetare abuziva: presupune existenta unei situatii
premisa.
954. Infractiunea de arestare nelegala si cercetare abuziva: se savarseste numai cu intentie.
955. Infractiunea de supunere la rele tratamente: este o infractiune de pericol.
956. Infractiunea de supunere la rele tratamenta: are ca situatie premisa o stare efectiva de
retinere, detinere sau de executare a unei masuri de siguranta ori educative.
957. Situatia premisa la infractiunea de supunere la rele tratamete consta in: aflarea
subiectului pasiv secundar intr-o stare de retinere, detinere sau executare a unei masuri de
siguranta ori educative.
958. Infractiunea de supunere la rele tratamente are ca situatie premisa: si starea de executare
a unei masuri educative.
959. Infractiunea de supunere la rele tratamente poate intra in concurs ideal cu infractiunea
de: vatamare corporala grava.
960. La infractiunea de tortura: subiect activ poate fi orice persoana care actioneaza cu titlu
oficial sau la instigarea ori cu consimtamantul unei asemenea persoane.
961. Fapta gardianului care, dupa ce a expirat mandatul de arestare il ajuta pe cel privat de
libertate sa iasa di locul de detinere: nu este prevazuta de legea penala.
962. Infractiunea de tortura poate intra in concurs ideal cu infractiunea de: lipsire de libertate
in mod ilegal.
963. Infractiunea de represiune nedreapta: poate avea ca subiect activ numai un magistrat.
964. Nu poate fi subiect activ al infractiunii de represiune nedreapta: un functionar al
administratiei penitenciare.
965. Fapta de a condamna o persoana stiind ca este nevinovata, reprezinta infractiunea de:
represiune nedreapta.
966. Infractiunea de evadare se va retine in varianta agravata daca: fapta este savarsita de
doua sau mai multe persoane impreuna.
967. Infractiunea de evadare: este o infractiune de pericol.
968. Situatia premisa in cazul infractiunii de evadare consta in: existenta starii legale de
retinere sau detinere.

969. Nu exista agravanta la infractiunea de evadare daca: fapta a fost savarsita in timpul
noptii.
970. Infractiunea de inlesnirea evadarii se poate savarsi: atat cu intentie cat si din culpa.
971. Infractiunea de inlesnirea evadarii are ca situatie premisa, in varianta simpla: starea
legala de retinere sau detinere.
972. Vinovatia in cazul savarsirii infractiunii de inlesnirea evadarii de catre o persoana ce
avea indatorirea de a pazi pe cel ce a evadat poate imbraca: forma intentiei sau a culpei.
973. Nerespectarea hotararilor judecatoresti: este o infractiune impotriva infaptuirii justitiei.
974. Infractiunea de nerespectarea hotararilor judecatoresti: poate avea ca ca subiect al
raspunderii penale un partid politic.
975. Amenintarea executorului judecatoresc cu prilejul punerii in executare a unei hotarari
judecatoresti constituie infractiunea de: nerespectarea hotararilor judecatoresti.
976. Infractiunea de nerespectarea hotararilor judecatoresti poate avea ca element material:
sustragerea de la executarea unei masuri de siguranta.
977. Infractiunea de nerespectarea hotararilor judecatoresti: poate avea ca subiiiect al
raspunderii penale o persoana juridica care isi desfasoara activitatea in domeniul presei.
978. Fapta persoanei de a sustrage dintr-un dosar penal un proces verbal de indeplinire a
producerii de citare: constituie infractiunea de retinere sau distrugere a unor inscrisuri.
979. Fapta de a modifica o declaratie autentica, inclusiv incheierea de autentificare a
notarului, intruneste elementele constitutive ale infractiunii de: fals in inscrisuri oficiale.
980. Subiect activ al infractiunii de fals material in inscrisuri oficiale poate fi: orice persoana.
981. Elementul material al infractiunii de fals material in inscrisuri oficiale este: falsificarea
unui inscris oficial prin contrafacerea scrierii sau subscrierii ori prin alterarea lui in orice mod.
982. Daca faptuitorul s-a prezentat in fata autoritatilor cu un pasaport fals, acesta savarseste:
infractiunea de fals privind identitatea.
983. Pentru existenta infractiunii de fals material in inscrisuri oficiale: nu este necesar ca
inscrisul sa fi fost folosit.
984. Punerea in circulatie a unei monede false, prin vanzare, constituie: fasificare de moneda
sau alte valori in concurs cu infractiunea de inselaciune.
985. La infractiunea de fals intelectual: tentativa este posibila si este pedepsita.
986. In cazul infractiunii de fals intelectual: alterarea priveste continutul actului.
987. Infractiunea de fals intelectual: se savarseste numai cu prilejul intocmirii actului.

988. Falsificarea unui inscris sub semnatura privata si folosirea lui de catre autorul falsului
reprezinta: infractiunea de fals in inscrisuri sub semnatura privata.
989. In cazul in care o persoana audiata in calitate de invinuit isi atribuie in timpul
interogatorilor o identitate falsa, acesta savarseste: infractiunea de fals privind identitatea.
990. La infractiunea de fals in inscrisuri sub semnatura privata: tentativa este posibila si se
pedepseste.
991. Obiect material al infractiunii de uz de fals poate fi: un inscris oficial sau un inscris sub
semnatura privata.
992. Fapta inculpatului de a falsifica un abonament emis pe numele lui constituie: fals
material in inscrisuri oficiale.
993. Fapta inculpatului de a incredinta un inscris care serveste pentru dovedirea starii civile
ori pentru legitimare sau identificare spre a fi folosit fara drept poate reprezenta infractiunea
de: fals privind identitatea.
994. La infractiunea de uz de fals, obiectul material: este reprezentat de inscrisul fals folosit.
995. La infractiunea de fals in declaratii subiectul activ este: orice persoana capabila sa faca
declaratii producatoare de consecinte juridice.
996. Fapta inculpatului care, pentru a obtine o locuinta in centrul civic al Municipiului
Bucuresti, a dat mai multe declaratii scrise, prezentate atat la Primaria Municipiului Bucuresti,
cat si la ICRAL Berceni, in care a aratat in mod neadevarat ca locuieste intr-o garsoniera de
10mp, impreuna cu sotia si doi copii minori, desi avea o locuinta proprietate personala, era
divortat, iar sotia si copii incredintati acesteia locuiau in alta parte, constituie: infractiunea de
fals in declaratii.
997. Falsificarea unui ordin de plata: constituie fals de monede sau alte valori.
998. Subiect activ al infractiunii de rele tratamente aplicate minorului poate fi: parintele
minorului sau orice alta persoana careia minorul i-a fost incredintat.
999. La infractiunea de abandon de familie, subiect activ este: doar persoana care are obligatia
legala de intretinere, fata de cel indreptatit la intretinere.
1000. Fapta persoanei care, dupa uciderea victimei, incendiaza cadavrul acesteia pentru a nu
fi descoperite urme ale omorului constituie: infractiunea de omor in concurs cu profanarea de
morminte.