Sunteți pe pagina 1din 7

EPIDEMIOLOGIA CANCERELOR

CURS

Epidemiologia este tiina care studiaza distribuia i factorii


determinani ai bolilor (factori de rspndire, condiii, cauze) n
populaia uman.

Epidemiologia reprezint studiul tiinific al factorilor care influeneaz


frecvena si distribuia bolii n populaia uman.

La baza studiilor epidemiologice sta conceptul de cauzalitate conform caruia


o anumita boala este determinata de factori masurabili si nu apare aleator.

Epidemiologia cancerului se ocup cu studiul rspndirii cancerului


n populaia uman n funcie de: sex, vrst, profesie, spaiu i
timp, precum i a factorilor de risc ce contribuie la aparitia
cancerului intro populatie definita.

Scopul epidemiologiei este prevenia sau controlul bolilor sau problemelor de


sntate.

Informaiile obinute din studiile epidemiologice pot fi utilizate pentru a


explica etiologia unor boli, pot sugera posibile mecanisme de carcinogeneza.

Studiile epidemiologice pot ajuta la stabilirea riscului de cancer intro


populatie si in consecinta la elaborarea unor programe eficiente de screening
si preventie.

De asemenea, pot predictiona sansele de supravietuire ale unui bolnav de


canccer in functie de diversi parametrii.

Epidemiologia cancerelor
Epidemilogia cancerelor studiaz distribuia cancerelor n populaie i
modificrile acestora n timp, privind la caracteristicile diferitelor grupe de
populaie, nu numai a celor persoane care prezint boal ci i a celor
sntoase i caut s identifice care sunt difererenele ntre aceste grupe.

Epidemiologia prezint mai multe aspecte:

1. Demonstrarea variaiilor incidenei geografice i temporale;

2. Corelarea incidenei n diferite comuniti, cu prevalena agenilor de


mediu i sociali;

3. Compararea grupurilor de persoane cu i fr cancer;

4. Elaborarea de metode privind nlturarea (prevenirea primar) factorilor de


risc i observarea rezultatelor;

5. Observaii cantitative care testeaz aplicabilitatea la om a modelelor i


mecanismelor prin care este produs boala.

6. Elaborarea de programe de screening in functie de rezultatele obtinute

Schematic, epidemilogia este divizat n trei categorii n funcie de scopul su


prinicipal:

descriptiv (studiul distribuiei cancerelor n populaie),

analitic (studiul relaiilor cauzale a unor factori de mediu asupra


cancerelor)

experimental sau de evaluare (studiul relaiilor cauzale, verifica prin


experimente pe animale ipotezele identificate).

Epidemiologie oncologic descriptiv - indicatorii de sntate

n cadrul epidemiologiei descriptive se urmrete identificarea procesului


epidemiologic, urmat de msurarea i descrierea acestuia. n acest scop se
nregistreaz cazurile, se reconstituie evoluia fenomenului epidemiologic i
se stabilesc criteriile de distribuie ale bolii n colectivitatea implicat.

Investigaiile statistice se bazeaz pe registrele naionale si regionale de


cancer, pe inciden (cazuri noi diagnosticate) i statisticile mortalitii.

Epidemilogia descriptiv se raporteaza la trei indicatori : numrul persoanelor


afectate de boal, lungimea perioadei de timp studiate ( n general, un an) i
populaia studiat.

Clasic, obiectivele epidemiologiei descriptive au constat iniial din studiul


numrului de persoane afectate de cancer, incidena, mortalitatea i
morbiditatea prin cancer.

Indicatori de morbiditate (de boal)

A. Incidena este cea mai bun msur a frecvenei cancerului


reprezint numrul cazurilor noi (incidena) ce survin ntr-o
populaie, exprimat ca numr de cazuri la 100.000 de persoane
anual.

Incidena reprezint numrul de cazuri noi ce apar ntr-o populaie cu risc de


boal ntr-o anumit perioad de timp (de obicei 1 an), i este exprimat
uzual la 100.000 locuitori.

La copii, cancerele fiind foarte rare, incidena se exprim ca numr de cazuri


la 1.000.000 locuitori.

Incidena msoar probabilitatea dezvoltrii bolii i compar ratele dezvoltrii


bolii ntre populaii.

Ratele de inciden pot fi calculate n funcie de: sex, vrst specific,


profesie, distribuie geografic i temporal sau ras.

Incidena = nr. de cazuri noi intro populatie/populatia totala in acel


moment 100.000

B. Prevalena

Prevalena reprezint estimarea numrului total de persoane (cazuri


noi i preexistente) cu cancere care sunt n via la un moment dat
(prevalena punctiform) sau dup o perioad definit de timp
(prevalena periodic).

Prevalena reflect rspndirea unei boli ntr-o populaie i este utilizat


pentru a planifica distribuia seviciilor de sntate.

Cancerele cu mortalitate redus prezint o prevalen crescut. De


asemenea, cancerele n care mijloacele terapeutice actuale permit o
prelungire important a supravieuirii prezint o prevalen crescut
coresunztor unor costuri de ngrijire crescute.

Prevalena poate fi exprimat ca numr de cazuri la 100.000 de indivizi.

Prevalena crete odat cu incidena (numrul de cazuri) ce survin ntr-o


comunitate i cu durata bolii, descrete cu mortalitatea i cu ratele de
vindecare.

Prevalena = nr. de persoane cu cancer intrun anumit


moment/populatia totala in acel moment 100.000

C.Indici de mortalitate

Mortalitatea reprezinta numarul de persoane decedate prin cancer


intrun anumit moment, intro populatie definita raportat la 100000
de locuitori.

Informaiile cu privire la mortalitate sunt obinute n general avnd ca surs


certificatele de deces completate de medici.

Nivelul de mortalitate este definit obinuit pe o perioad de un an.

Acesta este un criteriu important pentru terapeut, iar stabilirea ratei de


mortalitate prin cancer depinde de exactitatea cu care sunt nregistrate
decesele.

Ratele de mortalitate sunt exprimate ca numr de decese la 100.000 de


locuitori pe an.

Mortalitatea = nr. de decese prin cancer intr-un anumit


moment/populatia totala in acel momentx100000

Sisteme de supraveghere a cancerului

Necesitatea unor date precise despre pacienii cu cancer i certificarea


diagnosticului de cancer prin examenul histopatologic a condus la dezvolarea
sistemelor de eviden bazate pe registrele spitaliceti i populaionale de
cancer.

Registrele de cancer rerezint un sistem complex de colectare, nregistrare


i prelucrare a datelor legate de incidena cazurile de cancer dintr-un teritoriu
sau spital.

Registrele de cancer pot fi populaionale sau spitaliceti.

Registrele spitaliceti sunt baze de date n care s-au colectat toate


informaiile despre pacienii cu cancer inclusiv datele privind rezultatele
tratamentelor la acesti pacieni cu cancer dintr-n anumit spital. Deoarece
registrele spitaliceti nu pot msura dimensiunea cancerului pentu ntreaga
populaie s-a trecut la colectarea datelor n registrele populaionale.

Registrele populaionale conin datele unui jude sau de pe ansamblul unei


ri. Aceste registre furnizeaz informaii despre o anumit populaie prin
nregistrarea riguroas a unui set de date standard despre fiecare caz nou de
cancer aprut n teritoriul acoperit de registru.

Registrele populaionale colecteaz datele despre toate cazurile noi


survenite ntr-o perioad bine definit ntr-o anumit perioad de timp.

Obiectivele registrului populaional al cancerului sunt:

-cunoaterea incidenei cancerului i a localizrilor anatomice pe sexe, grupe


de vrst i mediu socio-economic;

-evidenierea unor schimbri de inciden a cancerului i stabilirea


tendinelor evolutive;

-determinarea supravieuirii prin confruntarea deceselor cu cazurile noi


nregistrate.

Epidemiologia oncologica analitic

S-a observat c incidena cancerelor este diferit pretudindeni n lume, c


sufer modificri n timp i c emigranii din rile cu risc redus de cancer
ating riscul de cancer a rii de imigrare.

Prin urmare s-a nascut ideea conform creia cancerele sunt o consecin a
factorilor de mediu n sens mai larg incluznd factorii fizici, chimici, biologici,
ocupaionali i comportamentali i socio-culturali ( ex. alimentaia, fumatul,
consumul de alcool, fertilitatea).

Astfel a aparut epidemiologia analitica care are drept scop urmarirea unui
grup bine definit de persoane de-a lungul timpului pentru a intelege influenta
si potentialul risc al unui anumit carcinogen.

Epidemiologia analitic se bazeaz pe studii de caz ( caz-control) i


studii pe cohorte contribuind la la cunoaterea factorilor implicai la
etiologia cancerelor.

Studiile de cohorta

Sunt prospective sau retrospective

Urmaresc un grup de persoane sanatoase expuse la un factor de risc pe o


anumita durata de timp.

In final se compara frecventa de aparitie a cancerelor in acest grup raportat


la un grup similar de control neexpus la factorul de risc

Studiile caz control

Au ca principiu compararea unui grup de persoane bolnave de un anumit tip


de cancer cu un grup similar din punct de vedere statistic (varsta, sex, statut
social)

Se incearca sa se identifica diferentele de expunere la anumiti factori de risc,


care au putut genera aparitia bolii.

Factori de risc

Cancerul=afectiune monoclonala cu origine intro prima celula alterata prin


mutatii acumulate progresiv

Frecventa mutatiilor creste in prezenta anumitor factori

Factori cauzatori sau etiologici aspect controversat deoarece cancerul apare


si la persoane neexpuse dupa cum exista persoane expuse care nu dezvolta
cancer

De ex. exista fumatori care nu fac cancer pulmonar ca si nefumatori care fac,
dar se stie ca numarul de imbolnaviri este substantial mai mare in randul
fumatorilor, deci exista o relatia de cauzalitate.

Somatici

Dependenti de stilul de viata

Factori de mediu

Factori de risc somatici

=factori neinfluentabili, dependeti de bagajul genetic individual

Varsta >70% dintre cancere apar dupa 70 ani

(prin acumulari de erori genetice, expuneri prelungite la factorii de risc)


Anumite localizari au operioada max de risc-retinoblastom, tm Wilms-copii,
limfoame, sarcoame, tumori testiculare-tineri, cancer de prostata la varstnici.

Sexul-femei cancere ginecologice; barbati cancere urogenitale

-cancere cu frecventa mai mare in functie de sex (mamar, tiroida-femei;


pulmonar, gastric-barbati)
-diferentele apar prin incarcatuta genetice diferita si expunere diferita la
factorii de risc in functie de sex

Factorii genetici o serie de gene patologice pot determina aparitia unui


cancer

-agregarea familiala-anumite cancere apar mai frecvent in


unele familii (prezenta BRCA1, BRCA2-cancer mamar, ovarian; sdr genetice-Lynch,
MEN I, II; FAP- familial adenomatous polyposis)

Factori de risc dependenti de stilul de viata

Adoptarea unui stil de viata sanatos=modul cel mai la indemna prin care
fiecare individ isi reduce riscul de cancer

Tutunul- fumatul activ si pasiv - 30% din totalul cancerelor existente(pulmonar, sfera ORL, vezica urinara, sfera digestiva)

Alcoolul-risc de cancer orofaringian, esofagian, gastric, potenteaza efectul


carcinogen al fumatului in sfera ORL.

Dieta importanta in aparitia cancerelor digestive

Obezitatea cancer mamar, colon, rena;, endometrial.

Inactivitatea cancer mamar, colon, prostata, plaman

Medicamente chimioterapicele anticanceroase, agentii alchilanti,


preparate hormonale.

Factori de risc legati de mediu

Microorganismele-carcinogeneza virala (10-29% din cancere-HPV, v Epstein


Barr, HBV, HCV)
-Helicobacter pylori-cancer gastric
-paraziti-Schistosoma aematobium-cancer al vezicii urinare

Poluarea cancere pulmonare

Radiatiile solare melanom, cc bazocelular, cc suamos

Radiatii ionizante-accidente nucleare leucemii acute, cancere de tiroida,


mamar; manevre rdiologice de diagnostic

Carcinogenii profesionali-azbest-cancer pulmonar, mezoteliom, industria


vopselurilor-cancer de vezica urinara, industria materialelor plastice cu
expunere la benzen-leucemii, limfoame.

Incidenta si mortalitatea globala prin cancer


2012
GLOBOCAN
2012 worldwide.

14.1 million new cancer cases,

8.2 million cancer deaths and

32.6 million people living with cancer (within 5 years of diagnosis)

Less developed regions.

57% (8 million) of new cancer cases,

65% (5.3 million) of the cancer deaths and

48% (15.6 million) of the 5-year prevalent cancer cases

GLOBOCAN 2012 (IARC) , Section of Cancer Surveillance (20/10/2015)