Situalogia criminalistica ca i alte teorii tiinifice are un ir de funcii, ca de exemplu:

informaional, euristic, explicativ, aplicare i de prognozare.

Aadar, funcia informativ ofer o descriere generalizat, informaii sistematizate despre
parametrii caracteristici situalogiei criminalistice, interaciunea ntre elementele sale, locul in
sistem la un nivel cit mai superior, relaiile externe, perspectivele de dezvoltare. Descrierea
prezentat sub forma unor concepte, reguli, legi care dein informaii despre principiile si
problemele situalogiei, despre obiectele sale i unitile de clasificare, abordri i proceduri
pentru nelegerea i modelarea situaiei, direcii n utilizarea rezultatelor aprute i a
perspectivelor acestora.
Funcia euristic a situalogiei. Situalogia criminalistic nu doar constat faptele, descriind
materialul empiric, dar i urmrete s obin cunotine noi: idei originale, concepte, abordri,
principii, metode i soluii. Toate acestea permit crearea unui nou sistem fundamental de
cunotine n domeniul abordrii situaiei pe baza criminalisticii, identifica potenialul i
perspectivele dezvoltrii n continuare.
Funcia explicativ. Sarcina oricrei teorii tiinifice, inclusiv i situalogia criminalistic, nu este
att o descriere, ct o explicaie reflectat de ea a unui obiect real existent cu toate semnele sale
caracteristice, n toate relaiile i intercondiionri.
Funcia practic a situalogiei criminalistice este c principale dispoziiile tiinifice ale sale
trebuie s fie implementat efectiv n aplicarea practic. Punerea rezultatelor ei n ancheta,
investigaie, judiciara i practica de expertiza, n practica cercetrilor tiinifice i activitai
educaional-pedagogice servete ca o permis de optimizare a acestor activitai.
Funcia de prognozare a situalogiei este c studiul i descrierea teoriei obiectului su n acest
stadiul de dezvoltare a tiinei se combin cu indicarea perspectivelor sale, cu identificarea
tendinelor dezvoltate n continuare a cunotinelor tiinifice n cadrul acestei teorii i legturii
cu sistemele practici i tiinifice. Situalogia criminalistic determin direcia i forma studiului
ulterior diferitor tipuri de situaii i perspectivele ateptate a dezvoltrii conotinelor
criminalistice n general.