Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
APROBAT,
DIRECTOR GENERAL
EC. ALESU FLOAREA
INSTRUCIUNI PROPRII
DE SECURITATE SI SNTATE IN MUNCA PENTRU:
1. ACORDAREA PRIMULUI AJUTOR
2. STINGEREA INCENDIILOR SI EVACUAREA
LUCRATORILOR
In cazul inecarii prin inghitire trebuie acordat imediat primul ajutor, deoarece se poate
produce obturarea partiala sau completa a cailor respiratorii (obstructia partiala a cailor
respiratopii permite doar in parte intrarea aerului in plamani, producand acces de tuse; in cazul
obstructiei complete a cailor respiratorii persoana va fi incapabila sa respire, sa tuseasca sau sa
vorbeasca).
PRIMUL AJUTOR-in caz de inecare prin inghitire necesita urmatoarele manevre (in
functie de varsta si starea fizica a victimei) :
- compresii (apasari) abdominale
- compresii (apasari) pe torace
- explorarea si scoaterea cu degetele a obiectului strain din gura
- ventilarea plamanilor
INGRIJIRI ULTERIOARE :
- se vor intrerupe manevrele pentru inecarea prin inghitire atunci cand caile respiratorii
sunt suficient de libere pentru a putea permite aplicarea respiratiei artificiale
- daca respiratia spontana se reia, se va supraveghea victima pentru a fi siguri ca nu
apar dificultati ulterioare
- persoana va fi incredintata serviciilor medicale de urgenta, deoarece manevrele pot sa
produca raniri si prin urmare, victima are nevoie de ingrijire medicala
PIERDEREA CUNOSTINTEI
Constienta este starea in care o persoana vorbeste coerent, isi controleaza activitatea
musculara, reactioneaza la stimuli durerosi precum si atunci cand este interpelata isi da seama.
Orice modificare a acestei stari, in afara somnului normal, este un inceput important de
accident sau boala.
Tulburarile starii de constienta se manifesta in 3 situatii :
victima este constienta, dar prezinta unele tulburari
victima este inconstienta-victima poate trece dintr-un moment in altul din stare de
inconstienta usoara la o inconstienta profunda, fara sa-si dea seama(si fara sa ne dam seama)
victima este in stare de inconstienta profunda-victima isi pierde reflexele sale de
securitate si, daca este culcata pe spate, saliva poate inunda progresiv caile sale respiratorii,
ceea ce poate provoca stopul respirator.
Singura modalitate de a preveni si a trata aceste tulburari este asezarea victimei in pozitie
de siguranta, pe o parte, pentru a evita inundarea cailor respiratorii si inecarea.
LESINUL
LESINUL este rezultatul unei oxigenari temporar insuficiente a creierului. O persoana
care lesina va fi inconstienta chiar numai pentru cateva momente.
Cauzele obisnuite ale lesinului sunt ;
- oboseala, perioade indelungate petrecute in aceeasi pozitie(in picioare sau asezat),
lipsa aerului proaspat
- stari emotionale(frca, anxietatea, vederea sangelui)
- boala, traumatisme, dureri mari
Masuri preventive:
- se asigura aer proaspat(se deschid usi/ferestre), dar fara temperaturi excesive
- se slabeste stransoarea hainelor la gat, piept si talie
- daca persoana este culcata, picioarele ase ridica la inaltimea de 10-30 cm fata de sol
Masuri de prim ajutor :
- se verifica daca victima are caile respiratorii deschise si daca respira
4
PLAGI. HEMORAGII
PLAGA (RANA, LEZIUNEA)-se intelege orice intrerupere a continuitatii unui tesut (a
tegumentelor sau a tesuturilor mai profunde). Plaga este insotita de obicei de sangerari si
poate avea ca urmare infectia, prin patrunderea microbilor in tesuturi. Sangerarea (hemoragia)
consta in curgerea sangelui din vase in tesutul inconjurator, in cavitati corporale sau in
exteriorul corpului. Tesuturile moi sunt cele predispuse la sangerari ca urmare a ranirii lor.
CLASIFICAREA PLAGILOR
A. functie de modul de prezentare
- inchise
- deschise
B. functie de profunzime
- escoriatii (julituri)-care intereseaza numai straturile superficiale ale pielii
- plagi superficiale-care intereseaza tegumentul in intregime si tesutul celular
subcutanat
- plagi profunde-atunci cand sunt depasite aceste straturi si sunt afectati muschii,
vasele, nervii, oasele, alte organe
C. functie de multimea straturilor si a elementelor afectate
- simple
- complexe
D. functie de modul in care s-a produs
- penetrante-cand patrund intr-o cavitate a corpului
- perforante-cand strapung un organ cavitar(inima, stomac, intestin)
- transfixiante-cand strabat intregul diametru al corpului si prezinta doua orificii : de
intrare si de iesire
E. functie de natura agentului agresor si dupa modul de producere
- plagi contuze(contuzii, vanatai)-cauzate de obicei de cadere au de o lovitura cu un
obiect contondent, rotunjit, neted, fara sa se produca o sfasiere a tegumentului(piele,
epiderma); sansele de infectie sunt reduse
- plagi zdrobite(laceratii) deschise, cu margini neregulate ;distrugerile de tesuturi
sunt mai mari, cu tendinta de necrozare, substantele rezultate fiind toxice pentru organism ;
vindecarea se produce mai greu
- plagi taiate-provocate de obiecte taioase(cutite, cioburi) la nivelul tesutului moale.
Ele prezinta margini regulate cu distrugeri minime de tesut ; se vindeca usor, cu cicatrici
- plagi intepate-cauzate de obiecte ascutite si taioase(aschii, cuie, spini). Aceste rani
pot avea orificii mici la suprafata pielii, cu distrugeri minime de tesut, dar pot fi profunde,
permitand patrunderea microbilor in adancime. Infectiile la plagile intepate sunt grave
- plagi muscate-provocate de muscaturi de animale, mai rar de om ; aceste plagi
constau dintr-o asociere de plagi taiate si zdrobite
- plagi impuscate-provocate de armele de foc
INGRIJIREA PLAGILOR
Obiectivele principale ale acordarii primului ajutor in ingrijirea plagilor sunt :
- combaterea hemoragiei
- prevenirea infectiei
- combaterea durerii
- prevenirea si combaterea socului
Materiale de prim ajutor necesare :
- comprese sterile, vata, fesi, leucoplast
- alcool sanitar, tinctura de iod
- apa oxigenata sau tablete de perogen(10 tablete/200 ml apa)
- solutie de cloramina(4 tablete/1 l apa) ; rivanol 1%, tinctura de iod, apa fiarta 30
min si racita
- medicamente care combat durerea ; algocalmin, antinevralgic
HEMORAGIA-revarsarea sangelui in afara vaselor sanguine, ca urmare a ruperii,
taierii, inteparii sau zdrobirii acestora, deci a deschiderii sistemului circulator printr-un proces
distructiv, la orice nivel al sau. Cele mai frecvente cauze ale hemoragiilor sunt traumatismele.
Hemoragiile determina reducerea cantitatii de sange circulant, pierderile mari de sange(peste o
treime din cantitatea totala de sange din corp) putand provoca instalarea socului hemoragic, cu
consecinte grave.
CLASIFICAREA HEMORAGIILOR
1. dupa vasul de sange
- arteriala-sange rosu-deschis, oxigenat, care tasneste ritmic, odata cu bataile inimii
- venoasa-sange rosu inchis, incarcat cu bioxid de carbon, care curge in valuri
inundand rana
- capilara-sange rosu in cantitate mica, care musteste sau picura ; deseori se opreste
de la sine prin formarea unui cheag
2. dupa locul in care curge sangele
- externe-la suprafata corpului
- interne-intr-o cavitate interna
- exteriorizate-hemoragii produse intr-un organ care comunica cu exteriorul
- la distanta-fata de orificiul prin care se exteriorizeaza
FRACTURILE
FRACTURA-intreruperea continuitatii unui os, cu alte cuvinte orice rupere, zdrobire
sau plesnire (fisurare) a unui os, ca urmare a unui traumatism mai puternic (cadere de la
inaltime, lovitura, strivire, tamponare, izbire, rasucire)
PREVENIREA FRACTURILOR-prin adoptarea unor deprinderi de securitate, in acest
sens trebuind evitate :
- suprafetele accidentate sau incarcate cu diferite obiecte(obstacole): unelte,
materiale, cordoane de racord, furtunuri, etc
- pardoselile umede, murdare cu uleiuri, alunecoase ; lipsa covoarelor, carpetelor
sau traverselor ;
- scarile luminate insuficient si blocate(aglomerate) cu obiecte diferite, fara
balustrada, acoperite cu gheata si/sau zapada
- folosirea scaunelor pentru a atinge locuri inalte, a scarilor pliante defecte, a
scarilor neasigurate
- neutilizarea balustradelor si centurilor de siguranta atunci cand se lucreaza la
inaltime
TIPURI DE FRACTURI
A. ca urmare a actiunii directe sau indirecte a agentului agresor
DE
CURENTUL
ELECTRIC
10
11
2.MASURI PRIVIND
STINGEREA INCENDIILOR SI EVACUAREA LUCRATORILOR
Prin consecinele lor devastatoare incendiile afecteaz puternic instalaiile, mediul
ambiant i, de cele mai multe ori, personalul (fie personalul de deservire, fie personalul de
intervenie). Uneori incendiile (n special n instalaiile unde se produc sau se utilizeaz
produse chimice) sunt nsoite i de explozii, situaie n care riscul de producere a unor
accidente se mrete considerabil.
Pentru a preveni riscurile de incendii sau explozii trebuie s se cunoasc riscurile
specifice locurilor de munc i la nivelul societii.
Principalele pericole sau situaii periculoase ce pot genera incendii sau explozii se pot
grupa n dou categorii:
a) legate de materialele combustibile
scurgeri sau emanaii de produse inflamabile sau explozive,
depozitarea necorespunztoare de materiale combustibile;
b) legate de sursa de aprindere
focuri deschise (ex.: operaii de sudur, flacra injectoarelor etc.),
scntei de natur electric urmare a unor scurt-circuite sau a unor descrcri
electrostatice,
particule incandescente provenite din focare preexistente (ex.: vetre de forje sau focare
de centrale termice),
ridicarea temperaturii ca urmare a comprimrii unui gaz sau n urma ambalrii unor
reacii chimice scpate de sub control,
puncte sau suprafee calde (de exemplu temperatura crescut pe carcasa unui
electromotor aflat n regim greu de exploatare),
ocuri mecanice ce pot declana producerea de explozii (de exemplu n cazul fabricrii
pulberilor explozive).
Msurile preventive trebuie ntotdeauna s fie dublate de msuri de limitare a
consecinelor cum ar fi:
facilitarea interveniei pompierilor (acces, hidrani etc.);
dotarea cu mijloace de prevenire i lupt contra incendiilor (aparate izolante,
dispozitive de detecie, extinctoare etc.);
organizarea prevenirii incendiilor n perimetru;
informarea sistematic a salariailor i a noilor angajai asupra mijloacelor de stingere a
incendiilor, despre modul de acordare a primul ajutor, efectuarea de exerciii periodice;
prevederea de dispozitive pentru micorarea presiunii n caz de explozie.
Un risc major l reprezint incendiile sau exploziile n instalaiile chimice unde acestea, prin
degajrile de produse chimice toxice, pot mbrca caracterul unor adevrate catastrofe.
12
innd cont de importana acestei categorii de riscuri s-au dezvoltat att tehnici
specifice de prevenire (controale, exerciii de alarmare, formarea i informarea personalului)
ct i tehnici de intervenie i de limitare a consecinelor pentru situaii critice.
Planificarea aciunilor pentru cazurile de urgen
Aceast categorie de tehnici face parte din categoria aciunilor de limitare a
consecinelor accidentelor. Principalele direcii de aciune se refer la:
modul de aciune n cazul producerii unui accident (anunarea, scoaterea accidentailor din
zon, organizarea echipelor de intervenie operativ etc.)
modul de aciune, n cazul producerii unor catastrofe, referitor la:
- planul de alarm local,
- planul de alarm general (n unele situaii se nsoete de programul de revenire la
normalitate).
Salvarea i primul ajutor
i aceast categorie de tehnici face parte tot din aciunile de limitare, pe ct posibil, a
urmrilor producerii unor accidente. n aceast categorie de aciuni sunt incluse:
organizarea echipelor de salvare;
formarea i informarea echipelor de salvare;
organizarea punctelor de prim ajutor;
organizarea modului de scoatere din zon a persoanelor accidentate i transportul
acestora la unitatea medical de urgen;
organizarea asistenei medicale de urgen.
Intocmit
Insp.spec.SSM
Mihai Cristian
13