Sunteți pe pagina 1din 9

ECONOMIA MUNICIPIULUI BUZAU

POPESCU RALUCA-CATALINA
Facultatea de Geografie, Meteorologie-Hidrologie, grupa 317
Rezumat: Functiile oraselor depind de nivelul de dezvoltare al fortelor de productie si de specificul
relatiilor de productie fiind, intr-o dinamica permanenta.
Astfel, Buzaul era cunoscut in perioada antebelica ca un oras mic, cu pregnante caractere rurale, dar
care, prin pozitia sa a reprezentat vreme indelungata principalul centru de schimb al produselor provenite
dintr-un vast spatiu geografic.
Abia in ultimele trei decenii, mai ales dupa reorganizarea administrative-teritoriala din anul 1968,
cand Buzaul a devenit resedinta judetului omonim, reinfiintat cu acest prilej, orasul a cunoscut o evolutie
complexa ce s-a reflectat in amplificarea si diversificarea functiilor sale.
Cuvinte cheie: economie, Buzau, industrie, servicii, comert;

Introducere
Economia este o tiin social ce studiaz producia i desfacerea, comerul i
consumul de bunuri i servicii. Potrivit definiiei date de Lionel Robbins (1932), economia
este tiina ce studiaz modul alocrii mijloacelor rare n scopuri alternative. Deoarece are
ca obiect de studiu activitatea uman, economia este o tiin social.
Municipiul Buzau, ca de altfel orice asezare urbana, a aparut si s-a dezvoltat la un
anumit stadiu atins de nivelul fortelor de productie si o anumita treapta a diviziunii sociale
a muncii.
Evolutia economica moderna si mai ales cea contemporana pune in evidenta tot mai
mult faptul ca pozitia geografica reprezinta o categorie cu caracter istoric a carui
importanta s-a diminuat pe masura ce sistemul economic national a inregistrat o dezvoltare
tot mai complexa.
In ceea ce priveste functia comerciala, in secolul al XVI-lea Buzaul figura printre
centrele active ale Tarii Romanesti in relatiile comerciale cu Brasovul. El ocupa locul patru
dupa Campulung, Targoviste si Targsor, pe acelasi loc situandu-se si Gherghita
(Manolescu,R.,1965). In secolul al XVIII-lea ia fiinta langa oras Targul Dragaica. Din
studiul intreprins de Andrei Otetea (1977) asupra comertului romanesc, Dragaica se
inumara printre cele mai mari targuri din Tara Romaneasca.
Agricultura a fost una dintre activitatile permanente ale locuitorilor Buzaului,
functia agricola fiind caracteristica in trecutul multor orase romanesti, in timp ce industria
era reprezentata prin cateva unitati rudimentare de interes local.
Industria, a cunoscut o dezvoltare fara precedent si a exercitat un rol hotarator in
consolidarea celorlalte functii urbane.
Istoria dezvoltarii moderne a Buzaului este data relative recenta. Ea constituie de
fapt expresia directa a procesului de industrializare care a constituit unul dintre obiectivele
prioritare prevazute in programele de dezvoltare ale statului cu economie planificatacentralizata.
Astfel, in perioada 1966-1970, pe langa intreprinderi mai vechi, ca cea de morarit si
panificatie, de prelucrare a canepii, sau cea de prelucrare a maselor plastice au fost
construite 8 noi obiective industriale. Intre acestea cele mai numeroase, 5 la numar au fost
realizate in domeniul industriei alimentare avand ca profil prelucrarea laptelui, a carnii,
sfeclei de zahar, legumelor si fructelor etc.

Dupa decembrie 1989 activitatea economica a cunoscut o scadere semnificativa


legata de declinul general inregistrat la nivel national in actuala perioada de tranzitie.
1. Care sunt principalele ramuri industriale in municipiul Buzau?
2. Oare pozitia geografica a avut un rol important in economia orasului Buzau?
Zona de studiu
Municipiul Buzau ocupa in cadrul judetului o pozitie centrala si se desfasoara pe
doua terase ale Buzaului, pe aproximativ 7035 ha. Acesta este situat in zona de contact
dintre Subcarpatii Curburii si Campia Romana, incadrandu-se in centura pericarpatica de
orase.

Fig.1. Localizarea in cadrul tarii

Fig. 2. Localizarea regionala a municipiului

In ceea ce priveste pozitia sa geografica, la iesirea raului Buzau dintre dealurile


subcarpatice, la punctul de intalnireal unor importante drumuri comerciale care uneau
puternicul centru mestesugaresc si negustoresc al Brasovului cu porturile dunarene (Braila,
Galati) si Moldova, au facut ca orasul Buzau sa cunoasca o dezvoltare rapida , devenind un
important centru economic in aceasta parte a tarii.
Functiile orasului sunt influentate in mare masura de cadrul geografic apropiat, care
cuprinde teritorii variate din punct de vedere fizico si economico-geografic.

Partea de nord si nord-vest este delimitata de un ansamblu de dealuri ce au inaltimi


cuprinse intre 500-700 m, pe care din stravechi timpuri s-au cultivat podgorii. Spre nordest se afla campia piemontana a glacisurilor subcolinare, cu altitudini cuprinse intre 120300 m, ce coboara in panta lina dinspre nord spre sud.
Terenuri roditoare pe care s-au dezvoltat legumicultura si cultura cerealelor se
gasesc in partea de est a municipiului, unde se afla si lunca raului Buzau, iar in sud campia
Buzaului.
Cu o populatie de 134227 locuitori, este un puternic centru economic in care
industria se afla concentrata in principal pe platformele din partea de S,N,E ale orasului ;
principalele ramuri industriale dezvoltate sunt metalurgia feroasa, electrotehnica
chimica ,materiale de constructie,textile etc.
Metodologia
In realizarea acestui articol s-a apelat la cea mai veche metoda folosita in orice
disciplina stiintifica, aceea a observatiei.
Alaturi de acesta au fost realizate si investigatii proprii, pe teren, indeosebi vizuale, in
urma carora au fost realizate fotografii, ale principalelor intreprinderi din municipiul Buzau.
Printre metodele de cercetare se numara metoda cartografica prin care s-au realizat
harti cu diferite tematici; metoda grafica prin care s-au evidentiat informatiile preluate de
la Primaria Municipiului Buzau in scopul a unei mai bune intelegeri a evolutiei economice
din acest oras.
Printre metodele importante folosite sunt: metoda de prelucrare si de interpretare a
datelor legate de evolutia salariatilor pe principalele sectoare industriale si metoda de
reprezentare grafica si cartografica a datelor preluate de la Primaria municipiului. In urma
celei de a doua metode s-au construit grafice ale parametrilor colectati.
Rezultate
Dac ar fi s ne lum dup istorie, putem spune c economia
municipiului Buzu are la baz valorificarea resurselor locale, in
principal ale subsolului (petrol, crbune, chihlimbar, calcar, sare, gresie,
argil, nisipuri, nisipuri cuaroase, dolomit, pietriuri), dar i ale solului
resursele agricole (mult vreme agricultura a reprezentat ramura de
baz a activitilor economice din municipiu i din judeul Buzu).
Peisajul economiei i afacerilor buzoiene s-a modificat in mod
drastic in ultimele decade. Anterior anilor 1990 Buzul era recunoscut
ca un ora industrial de frunte din Romania i in multe privine el
beneficiaz inc de aceast motenire a trecutului, dei, din nefericire,
nu s-a adaptat pe deplin la dinamica schimbrilor recente, ceea ce a
determinat o anumit stagnare in ultimii ani.
Analiza principalelor sectoare economice n
municipiul Buzu
Agricultura

Aa cum s-a mai precizat, sectorul agricol a jucat un rol important


in dezvoltarea i evoluia economiei municipiului Buzu. Cu toate
acestea, in prezent activitile agricole dein o pondere de numai 5% in
economia municipiului Buzu.
Suprafaa agricol a municipiului este de 5564 hectare, din care
4597 ha teren
arabil, 819 ha puni, 6 ha fanee, 57 ha vii i 85 ha livezi. La nivelul
municipiului exist societatea Muntenia SA, care deine o suprafa de
820 hectare i alte trei societi comerciale: Agroglobal SA, Romcarbon
SA i Agricover SA, care au sediul in ora, da raza de 85 `` activitate pe
tot judeul, i ale cror suprafee cultivate insumeaz 114 hectare;
restul sunt asociaii familiale sau persoane fizice care cultiv
aproximativ 2870 hectare.
Industria a nceput s se dezvolte n municipiul Buzu nc din
perioada interbelic.
Atunci au nceput s funcioneze n Buzu rafinrii, fabrici de cherestea,
de textile, de ulei, de alcool, de mezeluri i igarete.

Fig 3. Repartitia industriei in municipiul Buzau (1995).


n prezent, industria deine o pondere de aproximativ 50% din
economia municipiului. Principalele uniti industriale locale au fost

nfiinate n perioada 1965-1975 i erau concentrate n special n zona


sudic a oraului.
Dup 1990, aceste uniti industriale au intrat n procesul general
de restructurare, fiind nlocuite cu uniti industriale de mici dimensiuni,
mai competitive din punct de vedere economic, ce au reuit s creeze
sau s pstreze multe locuri de munc i s ptrund rapid pe noul tip
de pia din economia romneasc.
Industria municipiului Buzu se axeaz pe producerea unor
produse industriale
importante, care atrag anumite specializri. Astfel, putem aminti aici
produsele industriale care iau gsit deja o ni de pia i care pot face
fa cu brio noilor provocri rezultate din piaa extins UE: producerea
de utilaj tehnologic i industrial, srm, produse din srm, electrozi,
aparate cale, boghiuri, utilaje pentru construciile CFR, geamuri,
tmplrie metalic i din mase plastice pentru construcii industriale i
civile, zahr, ulei, produse din carne, conserve din carne, conserve din
legume i fructe, produse din mase plastice - folii din polietilen, evi
PVC - elemente filtrante pentru autovehicule, crbune activ, produse
ceramice, tricotaje de ln etc. Alturi de aceste produse care se
fabricau i nainte de 1990, industria local produce mai nou textile i
confecii, tmplrie metalic i din mase plastice, stingtoare de oelcarbon, produse din font turnat, filter i instalaii de purificare a apei,
confecii i prelucrri mecanice din oel, produse de uz gospodresc,
pulberi metalice, produse diverse de panificaie, maini agricole,
tractoare, instalaii de irigat, nclminte, produse de pielrie, maini
de mcinat cafea, produse din sticl, galle-uri, vopseluri, produse pentru
operaiuni de salvare i protecia mediului nconjurtor, articole de
marochinrie din piele i nlocuitori, mobilier cu structur metalic,
accesorii i echipamente pentru branamente electrice i linii de joas i
medie tensiune, construcii de maini i componente, produse
sinterizate din carburi metalice, cordoane metalice, cabluri, ambalaje
din plastic, bere etc.
n acelai timp, municipiul Buzu dispune de o for de munc cu
calificare variat ntr-un numr suficient de mare, creia i se adaug
for de munc altdat tradiional, provenit de pe fostele platformele
industriale din municipiu.

Tabel nr.1. Evoluia salariailor pe principele sectoare industriale n


municipiul Buzu, 2002-2006

Fig 4. Evoluia structurii angajailor din industrie, n perioada 2002-2006


Sectorul serviciilor este unul din cele mai dinamice sectoare
existente in prezent in
economia romaneasc.
In sectorul economic al municipiului Buzu predomin sectorul
comercial. Ca urmare a poziionrii sale in teritoriul rii/regiunii la
intretierea drumurilor principale judeene i europene, nod de cale
ferat spre Moldova, municipiul Buzu a avut i are un rol important in
dezvoltarea comerului, pstrand pan in ziua de azi tradiia de
organizare a targurilor de var (Drgaica) i a celor din toamn,
facilitand schimburile de mrfuri din zonele limitrofe judeului.
Acest lucru rezult i din evoluia personalului angajat in sectorul
comer, personal care a inregistrat o cretere in perioada 2002-2006 de
circa 20,46%.
Unele sectoare au inregistrat totui scderi ale salariailor:
transporturi, pot, administraie public, sntate.

Fig.5.Structura personalului salariat angajat n sectorul de servicii,


Buzu, 2002-2006

Fig.6. Fabrica de zahar Buzau

Fig.7. Fabrica
de geamuri

Fig.8. Targul anual Dragaica


agricol

Fig.9. Teren

Concluzii
Pricipala concluzie care se desprinde pe parcursul materialului
este aceea c, la nivelul municipiului Buzu, nu exist o economie
diversificat. Cifra de afaceri inregistrat de unituile aconomice active
din municipiu este dependent de industria alimentar, de industria
echipamentor electrice si optice i de alte activiti din industria uoar.
Cu toate c acest sector nu a fost niciodat mai diversificat,
putem concluziona c, in prezent, exist o nevoie stringent de
diversificare a activitilor economice i de cretere a competitivitii
unor companii care ar determina, in primul rand, creterea atractivitii

zonei. Exist in municipiu un potenial uman important, care, prin


abilitile profesionale de care dispune, ar putea contribui la acest
deziderat. Specializarea muncipiului este realizat in principal pe
valorificarea i prelucrarea potenialului natural al zonei. Este de fapt o
prelucrare mai mult sau mai puin primar a unor resurse care ar putea
fi valorificate, in continuare: producia de zahr, metale feroase,
produse agricole etc. Aceste produse au in bun msur valoarea
adugat mic i folosesc for de munc
mai puin specializat. Cele mai multe firme sunt, in funcie de mrimea
lor, firme mici i
mijlocii, care desfoar activiti locale i mai puin extinse la nivel
naional/comunitar.
Problemele de natur managerial sau investiional sunt cauzate in
principal de lipsa
resurselor financiare.
Cu toate c municipiul Buzu este bine poziionat (la confluena
drumului european E85, ce leag sudul continentului cu zona de nord i
drumul naional ce unete Transilvania cu porturile dunrene i litoralul
Mrii Negre, important nod feroviar, infrastructur urban bine
dezvoltat, etc.), oportunitile ce ar putea determina creterea
economic nu sunt foarte bine valorificate i suficient exploatate. In
zon exist, de asemenea, tradiie in comer, activitatea comercial
fiind una de baz la nivel de municipiu, exist o slab capacitatea de
promovare a produsele agro-industriale, atat pe piaa intern cat i
comunitar, fiind astfel o restricie in pentru dezvoltarea economiei
locale.
Bibliografie
Manescu Lucretia, (1999) Orasul Buzau si zona sa de infuenta:
studiu geografic,Bucuresti, Edit. Universitii.
Prof. Dr. Doc. Grigore Posea, (1969) Geografia judetului Buzau si a
imprejurimilor, Bucuresti.
Gheorghe Petcu, (2003) Municipiul Buzau album monografic,
Buzau, Editura Alpha.
Giosan, N. Coord. (1965), Agricultura Romaniei 1944-1964, Ed. Agro-silvica,
Bucuresti
Radulescu, N. Al., Velcea, I., Petrescu, N. (1968), Geografia agriculturii Romaniei,
Ed. Stiintifica, Bucuresti.
V. Cucu, Veselina Urucu, (1979) Aspecte geografice privind
dezvoltarea oraselor din sudul tarii, Comunicari de geografie, XI.2 : 57-62
I. Petrescu-Burloiu, (1985) Cercetari de geografia agriculturii in
bazinul mijlociu
al raului Buzau, Comunicari de geografie,XII.2: 36-41

Candea, M., Zamfir, D. (1998), Agricultura romaneasca in perioada de tranzitie,


Analele Universitatii din Bucuresti Geografie, 7.1:13-19
Online: http://www.primariabuzau.ro/index.php?loc=primaria&id=171&show=171,
data accesarii: 6 aprilie 2010
http://farm3.static.flickr.com/2255/2536026211_50d77c3258.jpg,
data acesarii : 8 aprilie 2010
http://www.buzau-online.ro/images/harta_Buzau.jpg, data acesarii: 8 aprilie
2010
http://farm3.static.flickr.com/2212/2534740238_2e26dc9581.jpg,
data acesarii: 8 aprilie 2010
http://www.adevarul.ro/locale/buzau/Pasari_de_rasa_vandute_la_Dragaica_0_224977782.html, data acesarii: 8 aprilie 2010