1.

Fazele proiectarii sunt :

proiectarea produsului-proiect tehnic

proiectarea tehnologiei de executie

proiectarea si executia sculelor dispozitivelor si verificatoarelor

realizarea si experimentarea si omologarea prototipului

realizarea experimental si omologarea seriei zero

2.
Calitatea unui produs se proiecteaza!!! Atat prin desene si proiecte de
exectuie cat si prin tehnologia de fabricatie.Numai dupa ce proiectu si tehnologia au
fost verificate prin realizarea prototipului si seriei zero reusind sa se obtina
parametetrii prevazuti cu tehnologia si dotarile existente in inteprinderea respective
se poate spune ca este terminate pregatirea tehnica a fabricatie.Pregatirea
materialului se face in conformitate cu consumurile specific ptr produs.Lansarea in
fabricatie constituie ultima etapa si consta in lansarea comenzilor de fabricatie in
sectiile productive urmata de defalcarea lucrarilor pe om si masina.
3.
Productia de unicitate- se executa un numar mic de produse chiar o singura
bucata
Productia de serie- se produc loturi de productie . Se caracterizeaza prin
repetabilitate periodica a acelorasi operatii ceea ce permite folosirea de unelte,
masini specializate, SDV-uri adecvate ceea ce deuce la cresterea productivitatii.
Productia de masa- o cantitate mare de produse pe o perioada mare de timp,
efectuarea produselor se face la aceleasi locuri de munca a acelorasi operatii
4.
Procesul tehnologic este cea mai importanta parte a procesului de productie
si cuprinde totalitatea operatiilor si bazelor concomiteri sau successive necesare pt.
a obtine un produs. Se alege astfel incat forma pieselor, calitatea materialelor sa
aibe costuri minime, gradul de utilizare ridicat si sa asigura o prelucrare si verificare
usoara pe parcursul fabricatiei

Operatia tehnologica cea mai importanta subdiviziune a proceselor tehnologice ce

se indeplinesc la un singur loc de munca asupra unui obiect sau mai multe de un
operator uman sau automat cu un anumit tip de unelata fara trecere la alta munca
5. Tehnologicitatea este principiul potrivit caruia se alege o astfel de forma a piesei
si astfel de materiale incat procesul tehnologic sa fie cat mai simplu. Acest principiu
tine si de traditia pe care o are in industria respectiva.

Interschimbabilitatea este principiul prin care o piesa trebuie sa poata fi inlocuita

oricand cu una de acelasi fel.
Optimul tehnologic este principiul potrivita caruia un produs tehnologic trebuie sa
conduca la obtinerea caracteristicilor tehnice impuse produselor cu cheltuieli
minime.

6. SR-standard roman
STAS- standard de stat
SR ISO- standard roman intocmit de organizatia internationala pt standardizare
SR CEI- comisia electrotehnica internationala
SR EN standard roman identic cu standardul european
7. Documentul de baza pentru elaborarea procesului tehnologic este proiectul de
executie al produsului, care trebuie sa cuprinda desenul de ansamblu, desenele de
subansablu pentru fiecare reper, caietul de sarcin, memorial ethnic, etc.Elementele
de care se tin seama la proiectarea procesului economic:-in functie de volum->prod. de unicate,,,,productia de serie mare
8) Prin documentatie tehnologica se intelege totalitatea decoumentelor de uz intern
ale unei intreprinderi prin care se sistematizeaza elementele procesului tehnologic.
Planul de operatii se alcatuieste avand ca element de baza operatia tehnologica
.Planul se refera la o singura piesa si prezinta operatiile de executie in succesiunea
lor in procesul tehnologic. Operatiile sunt tratate fiecare in parte amanuntit punand
la indemana executantului toate detaliile necesare unui intelegeri clare la modul in
care trebuie executata piesa.
9) Flux tehnologic- drumul pe care trebuie sa-l urmeze o piesa sau un asamblu de la
intrarea in fabrica/semifabrica pana la iesirea ca piesa finita el poate fi in serie pt o
piesa/paralel pt alte piese, piesa respectiva sa execute alte piese
10) Flux tehnologic in banda- este reprezentat de asamblurile de masini in lucru
instalatii si mijloace de transport dintro sectie de fabricatie dispuse in ordinea de
succesiune a operatiilor, proceselor tehnologice fiind cea mai inalta forma de
organizatie a fabricatiei rezultand productia maxima
11) CTC se compune din totalitatea verificarilor care se efectueaza asupra pieselor,
subansamblelor si produselor finite si prin care se stabileste concordanta
parametriclor obtinuti in procesu de fabricatie cu parametrii proiectati , ceruti prin
proiectare. Operatiile de control se executa conform fiselor tehnologice prevazute
sau stabilite de tehnologi pe baza desenelor de executie si a caracteristicilor tehnice
impuse. Regula: Tehnologul trebuie sa prevada operatiile de control astfel incat sa

se poata releva eventualele defecte survenite in procesul tehnologic. Operatiile de

control se prevad dupa cele mai importanta operatii in procesul de productie astfel
incat sa se respecte dimensiunile si parametrii de baza pentru a putea continua
fluxul de productie.
12) Varianta optima- un tehnolog are mai multe varinate in alegerea procesului
tehnologic, dintre acestea se alege cel mai economic, care are minim de cheltuieli si
care asigura o durata mare de viata a produselor, cu retributia fortei de munca.
13) Norma tehnica de timp reprezinta timpul necesar pentru executarea unui
anumit produs in anumite conditii tehnico-economice.
- timpul de pregatire incheiere timpul alocat de operator pentru studierea
documentatiei, montarea SDV, reglarea masinii, montarea sculelor. Cu cat lotul este
mai mare pregatirea este mai mica
- timpul operativ timpul in care operatorul executa piesa, modifica calitativ sau
cantitativ obiectul muncii
- timpul de deservice a locului de munca este timpul in care operatorul curata
masina si asigura mentinerea in stare de functionare a ustensilelor
- timpul de intreruperi regulamentare respective timpul in care procesul de
productie este interrupt din considerente tehnologice.
14) Corelatia cost-precizie nu este o functie liniara.
1.La o mica crestere de precizie,costul creste foarte mult.
2.Nu aveam o mare scadere semnific a costului prin scaderea precizie.
3.Variatie liniara intre cost si precizie.Precizie ecom.de prelucrare
15)Dimensiunea nominala este determinate de proiectant din calcule sau aleasa din
considerente constructive. Este o valoare de baza in caracterizarea unei anumite
dimensiuni si este o valoare independenta de abaterile premise si de conditiile
tehnice
Dimensiunea efectiva este dimensiunea realizata prin executie valoare ei
obtinunanduse prin masurare
Abaterea este diferenta dintre o dimensiune efectiva si dimensiunea nominala
corespunzatoare.A = E N
Abaterea superioara AS este diferenta dintre dimesiunea maxima dimesiunea
nominala. As = dmax N.
Ai = dmin N.

Toleranta este valoarea dinainte stabilita a intervalului de variatie a dimensunilor

limita. T = dmax-dmin. T = Dmax Dmin.
Jocul este diferenta dintre diametrul efectiv al alezajului si diamentrul efectiv al
arborelui, cand primul este mai mare decat al doilea.
Strangerea este diferenta dintre diamentrul efectiv a arborelui si dimanetrul efectiv
al alezajului cand primul este mia mare decat al doilea.
Ajustajul reprezinta ansamblul arbore alezaj din punct de vedere al raportului in
care se gasesc cele doua piese montate una in cealalta privitor la valoarea jocului
sau a strungerii cand piesele sunt asamblate.
16) Abateri de forma
Abaterea de la rectilinitate exemplificate prin concavitate convexitate inclinare
Abaterea de la planitate are forme simple de concavitate convexitate inclinare
Abaterea de la cilindritate sau nelicindricitatea cu forme simple

Abateri de pozitie
Abaterea de la coaxialitate
Abaterea de la concentricitate
Abaterea de la simetrie
Abaterea de la perpendicularitate
Abaterea de la parallelism
17)Suprafata prez. neregularitatii ac. abateri geometreice sunt striatiuni
rizuri,smulgeri de material,urma de scula.Rezistenta nat.prez. in cond.de
functionalitate mai severa o serie de dezavantaje, micsorand suprafata de contac.
Un criteriu de apreciere al rugozitatii este abaterea medie aritmetica a profilului
Ra=y1+y2+.+yn/n. Cu cat numarul e mai mare cu atat suprafata e mai neteda
18)Prelucrarea prin aschiere presupune indepartarea de pe suprafata
semifabricantelor a adosului de material sub forma de aschii,Desprinderea aschiei
presupune o miscare relative inre piesa si scula.
Din categoria prelucrarilor prin aschiere cele mai de baza sunt strunjirea, frezarea ,
gaurirea, rabotarea, rectificarea, brosarea, polizarea.

Strunjirea este operatia de prelucrare prin aschiere a suprafetelor interioare sau

exterioare a pieselor ce reprezinta in general corpuri de rotatie. Cu ajutorul cutitelor
pe masini unelte din categoria strungurilor.Piesa de prelucrat executa miscarea
principala, cutitul executa miscarea de avans. Prin strunjire putem efectua
degrosare, finisare, filetare, gaurire. Forma cutitelor de strung corespunde operatiei
care trebuie sa o realizeze. Pentru prelucrare piesa de prelucrat se fixeaza in
universal cu 3-4 bacuri de prins in papusa mobile. Intre varfuri de antrenare.
Parametrii principali ai strungului sunt diametrul maxm de prelucrare, lungimea
maxima de prelucrare, viteza maxima de prelucrare.
Frezarea este procesul tehnologic de prelucrare prin aschiere a suprafetelor plane,
cilindrice, profilate cu ajutorul unor scule cu mai multe taisuri numite freze pe
masini unelte numite tot freze.Miscarea principala este executata de scula (rotatia
frezei iar miscarea de avans este executata de piesa.Sunt freze cu coada, cu alezaj,
cilindrice, unghiulare, conice.Dupa forma dintilor avem freze cu dinti triunghiulari,
trapezoidali, rotunzi, freze dese.
Rabotarea este procesul de prelucrare prin aschiere a suprafetelor plane.Miscarea
principala este o miscare de translatie si poate fi executata de scula la seping fie de
piesa. Aceasta miscare este o miscare rectilinie alternative formata din doua cursa.
Cursa active in care cutitul executa prelucrarea materialelor si o cursa in gol in care
cutitul revine la pozitia initiala.
Rectificarea este procesul de prelucrare prin aschiere care asigura o precizie
dimensionala ridicata si o netezire cat mai buna a suprafetelor. Miscarea principala
este executata de pieatra abraziva aceasta fiind de diferite duritati si granulatii ele
alegandu-se in functie de materialul prelucrat si de rugozitate.
Roboteza se foloseste in special ptr. Lucrarea pieselor la care predomina
lungimea.Miscarea principal de aschiere este efectul de piesa cu masa masini, iar
cea de avans imprimanta sculei.
19)Electroziunea este un procedeou de prelucrare in care materialul trebuie
prelevat de pe obiectul de prelucrat este indepartata prin actiunea repetata a
descarcarilor electrice.
20) Descarcarile electrice apar intre electrodul filiform si piesa de prelucrare. Pentru
a nu se produce eroziunea firului acesta este antrenat pe verticala de un sitem de
siguranta. Pentru a asigura realizarea conturului dorit piesa vca fi dirijata dupa axele
x,y.Electrodul filiform este de obicei din cupru cu grosimea de la 0.02 pana la 0.3
mm. Deoarece in interstitiu de lucru taietura este foarte fina este absolute necesar
a se evacua materialul prelevat ca urmare lichidul dielectric este introdus in
interstitiu de lucru cu ajutorul unor ajustaje sub forma unui jet de presiune.Din
punct de vedereconstructiv un echipament de prelucrare prin electroeroziune cu
electrod filiform are aceleasi componente ca si masina de prelucrare prin
electroeroziune cu electrod maxim.

21) Echipament de prelucrare prin electroziune cu electrod masiv Structura tipica a

unui astfel de echip cuprinde : masina d prelucrare, generatorul de impulsuri,
sistemul d control al lichidului dielectric; instalatia electrica d alimentare, de
comanda, de automatizare; sistem de reglare a interstitiului tehnologic. Masina de
prelucrat are urm. functii : sustinerea, fixarea si pozitionarea electrodului scula si a
piesei de prelucrat. Elem. constructive ale masinii de prelucrare, inclusiv
dispozitivele de fixare si pozitionare sunt asemanatoare cu cele de la masini
unelte.exista si elemente specifice:cuva de prelucrare,elem de conectare
electrozilor izolatori. Generatorul de impulsuri: asigura alimentarea cu en. electrica
a procesului de electroziune si are urm functii principale: generarea impulsurilor de
parametrii adaptati procesului de prelucrare; controlul parametrilor impulsurilor de
current in interstitiul activ. Sistemul de control al lichidului dielectric are urm functii:
asigurarea unei circulatii continue ale lichidului dielectric intre cuva de prelucrare si
sistemul de pompare-filtrare; reconditionarea lichidului dielectric prin filtrare.
Instalatia electrica d comanda si automatizare: alimentarea cu en. el. a circuitelor
de forta si a circuitelor de comanda, realizarea programului impus de blocul de
programare, controlul functiei sistemului d reglare automata a interstitiului active.
22) Aplicatii tehnologice ale electroziunii Dezvoltarea larga a tehnologiei de
prelucrare prin electroziune, realizarea de echipamente din ce in ce mai
performante a determinat aplicarea acestei tehnologii in multe domenii. Prin
electroziune pot fi realizate f multe din prelucrarile ce se pot executa prin
procedeele urmatoare: debitare, gaurire, filetarea, rectificarea. Principalele aplicatii
in care prelucrarea prin electroeroziune este recomandata sunt: fabricarea sculelor,
matritelor, stantelor; realizarea de alezaje de forma si profile diferite; realizarea de
suprafete de forme complicate; Posib tehnologice depend in mare masura de
parametrii electrice ai echipamentului, de materialul electrozilor, de prop mediului
dielectric utilizat. Cele mai importante aplicatii: prelucrarea de cavitati:toate
aplicatiile in care un electrod scula spatial transpune forma sa intr-o piesa; gaurile
executate prin electroziune servesc la o realizare de filiere de toate tipurile; placi de
extrudere, stante, pt decuparea pieselor de tabla; matritele pt injectectarea maselor
plastice si a cauciucurilori sistemului d reglare automata a interstitiului active.
23) Principiul prelucrarii electrochimice se bazeaza pe fenomenul de electroliza pus
in evidenta de faraday ce apare la trecerea cur electric printr-o solutie apoasa de
saruri intre 2 electrozi. Anodul si catodul conectati la o sursa de tensiune electrica.
Prin trecerea cur el are loc fenomenul de eroziune electrochimica asupra anodului si
depunerea de metal la catod. Deci prelucrare el ch se bazeaza pe fen de dizolvare
anodica adica indepartarea de metal prin actz cur el, piesa de prelucrat constituind
anodul. Eroziunea el ch se fol pt prelucarea el ch, iar electro-depunerea se foiloseste
pt acoperiri galvanice.

24)Instaltia de prelucrare prin eroziune electrochimica.

-batiu
-sistem de avans
-masa masina
-camera de prelucrare
-sursa de alimentare
-sistem avans electrod scula,mentine constat mar.interstitiului de lucru realiz egal
dintre viteza de zidol anodiia si viteza de avanas
-Blocul de reglaj automat al pozitiei electrodului.
Tehonologii bazate pe prelucrarea electrochimica :-Domeniile principale sunt
-constr. Masina hidraulice
-echipam.aerospatiale
-realizari de matrice,stante
25) Principalele efecte ale ultrasunetelor asupra materialelor
1)Efecte mecanice : datorita faptului ca metalele se comporta neliniar la actiunea
ultrasunetelor avem un efect de inmuiere acustica care se manifesta prin reducerea
tensiunii statice necesara deformarii plastice a mat o data cu cresterea intensitatii
acustice. Efectul acesta este similar cu energia termica reducand limita de curgere a
met. Deosebirea este ca energia este mult mai mica. La celalalt pol poate aparea
durificarea acustica a unui metal prin actiunea ul-sun ca urmare a variatiei tensiunii
interne din metal. Operatia este posibila prin corelarea dintre energia aplicata si
deplasarea dislocatiilor de material.
2) Efecte termice: datorita absorbtiei preferentiale a energiei ultrasonice de mediul
prin care se propaga undele ul-sonice. Acest effect termic apare in zonele cu
dislocatii in reteaua cristalina la limita de separatie a cristalelor sau la interfata de
separatie dintre 2 medii diferite. Sunt datorate de frecarea relative o incalzire locala
intense proportionala cu intensitatea ultra acustica si cu timpul.
3)Cavitatea acustica aparatuta dator facpului ca in mediul lichid parcurs de
ultrasunete suficient de intense se formeaza bule sau cavitatii, acustince ca rezultat
al lichidului sub influenta compresiilor si destinderilor rapide provocate cauzate de
undele stationare.Cavitatile contin lichidului si gaze cu o durata de viata
scurta,dispar prin implozie producand socuri mecanice si termince.
4) Efecte chimice: determinate de faptul ca propagare undelor ul-acustice in mediile
lichide favorizeaza prin metode specifice intensificarea activitatii chimice cum sunt

reactiile de oxidare , reducere, polimerizare, hidroliza. S-a constatat ca activitatea

ul-son poate provoca unele reactii chimice care in mod normal nu ar avea loc
5).Efectul biologic: apare la propagarea undelor ul-son in medii biologice. Ul-sun pot
avea efecte biopozitive (terapeutice) sau bionegative(distrugerea unor
microorganisme, producerea unor leziuni, degradare a moleculelor.)
26) Mijloace de producere a ul-sun :Generarea ul-sun pe calea aerului sau
hidrodinamic: se bazeaza pe principiul unor cavitati rezonante. Ele functioneaza de
la 5-20 KHz (la limita inferioara). Puterea lor nu depaseste 100 W. daca se doreste o
frecventa mai mare trebuie sa scadem dimensiunea cavitatii rezonante ceea ce
reduce puterea semnalului. Generarea de ul-sun pe cale ionica: acest gen se
bazeaza pe ajutorul unui gaz ionizat care este supus unui camp magnetic alternativ
cu frecv ul-sun. Ionii oscileaza si antreneaza si moleculele de gaz producandu-se ulsun cu frecv campului excitator. Prin acest sistem se obtin ul-sun pana la frecventa
de 40KHz. Generarea ul-sun pe cale el-dinamica: ul-sun se produc cu ajutorul unui
dispozitiv de tip difuzor in care membrana a fost inlocuita cu un bloc metalic. Atunci
cand frecv de oscilatie devine egala cu frecv blocului metalic acesta oscileaza cu
amplitudine mare si produce ul-sun.
27) Generarea de ul-sun prin efect magneto-strictiv: Aceasta metoda se bazeaza pe
propr unor materiale fero magnetice de as e contracta sau dilata sub actiunea unui
camp magnetic invers, orice dilatare sau contractare acestor materiale
feromagnetice produc variatie de flux magnetic (aliaje ale Fe cu Ni, Fe-Cobalt, Ferite
speciale). Generatoarele de ul-sun contruite pe acest efect functioneaza pana la 400
kHz si au puteri de pana la sute de W.
28) Principiul prelucrarii cu ul-sun : prelucrarea dimensionala cu ul-sun foloseste
efectele unor particule abrazive activate de oscilatiile ultrasonore ale piesei care
face prelucrarea (scula de lucru). Energia cinetica de vibratie a sculei este transmisa
granulelor abrazive libere prezente in suspensia lichida in int. de lucru si care
bombardeaza materialul supus prelucrarii. Sub actiunea vibratiilor mecanice
particulele abrazive aflate in suspensie sunt puternic accelerate si lovind repetat
suprafata piesei de prelucrat determina preluarea de particule din piesa de
prelucrat. Mecanismul prelucrarii materialului este actiunea simultana si combinata
a mai multor efecte si poarta denumirea de eroziune abraziv cavitationala.
30) Aplicatii tehnologice ale ul-sun : procesarea cu ul-sun se aplica acelor materiale
care au o fragilitate ridicata, duritate mare si nu prezinta fenomenul de inmuiere
(def plastice) inainte de rupere (ceramica, sticla, quartz-ul, siliciul, feritele ).
Rezultate bune se obtin si la prelucrarea mater. dure cum sunt carburile metalice,
otelurile calite, aliaje de titan, etc. materialele moi cum sunt Al, Cu, oteluri moi nu
pot fi prelucrate prin ul-sun deoarece granulele abarazive se inchid cu usurinta in
materialul piesei fara a produce dislocatii de material. Aplicatiile cu ul-sun se impart
dupa energia acustica utilizata in aplicatii active si aplicatii pasive. Cele active

(tehnologice) folosesc energia ul-sun suficient de mare pt a produce modificari

structurale in mediul in care se propaga.