Drept institutional

Democratia constitutionala in Romania

STATUL poate fi definite ca o persoana publica morala, titular de prerogative si responsabilitati, limitate prin lege,
o entitate juridica, permanenta, distinct si stabil.
Elementele constitutive ale statului Romn: Naiunea, Teritoriul, Autoritatea politca exclusiva sau suverana
I. NAIUNEA Un teritoriu fara populaie nu poate constitui un stat, de unde rezulta ca popula ia este una dintre
dimensiunile inerente ale statului roman.
Populaia este totdeauna eterogena, uctuanta, ind format din cetateni romani dar si din cetateni straini sau
apatrizi (fara cetenie). Ceea ce asigur insa distinctibilitate si permanenta statului roman este na iunea. Na iunea
nu trebuie privit ca un element exclusiv etnic sau biologic, ci este o realitate mult mai complexa, ind rezultatul
unui ndelungat proces istoric, avnd la baz comunitatea de origine etnic, biologica, de cultura, de limba, de
civilizatie, de aspiratii i n special un trecut istoric comun al celor care alctuiesc astzi poporul romn. Statul
romn este un stat naiune denit astfel chiar prin art 1 din Constitutia Romniei care stipuleaza ca Romnia este
un stat naional. Sentimentul naional este si va trebui sa e strin ideii de ovinism. Dimpotriv, sentimentul
naional presuune ocrotirea minoritatilor de orice fel, armarea si garantarea in drepturi a tuturor cet enilor,
solidaritatea si coeziunea celor ce alctuiesc poporul romn (aceste principii sunt reectate in art 4 si art 6 dn
Constitutie). Populaia i gsete reectarea in stiinta dreptului Constitutional sub aspectul cet eniei.
Cetatenia(institutie juridica). Simplist spus, cetenia reprezint legtura dintre o persoana zica si statul roman,
insa cetenia reprezint mai mult dect o simpla relaie de apartenen.
Cetenia (definitie) este acea situaie juridic rezultat n urma raporturilor juridice constituit ntre o persoan i
statul romn, situaie juridic caracterizat prin plenitudinea drepturilor i obliga iilor reciproce, stabilite prin
Constitutie si legi. Art. 5 din constitutia Romniei prevede ca cet enia romn se dobande te, se pstreaz sau se
pierde prin lege organic. Legea care reglementeaz cetenia romna este legea 21/1991 binen eles completat i
amendat. Cetenia este o instituie juridic ce nu aparine n totalitate dreptului Constitutional, dar nu apar ine in
totalitate niciunei alte ramuri de drept, ea aanduse la conuenta acestora. Armam nc ca cet enia este si o
instituie juridica apartinatoare dreptului Constitutional, motivat prin urmtoarele argumente:
Statul Romn, pe temeiul suveranitatii sale stabilete statutul juridic al cetenilor si.
Numai cetenii romani pot participa a exercitarea puterii in Romnia in formele institutionalizate ale
democraiei reprezentative, respectiv alegeri, i ale democraiei directe(referendum).
Natura juridic a ceteniei. Exista numeroase si controversate opinii in legtura cu natura juridica a cet eniei. De
la opinia conform creia cetenia nu ar altceva dect legtura dintre un individ, grup de indivizi sau bunurile lor
cu un anumit stat, la opinia conform creia cetenia este un raport politico-juridic de supu enie, un rapor
contractual, un statut personal ori un element al capacitatii de exercitiu, la opinia imbratisata si de legiuitorul roman
in conformitate cu care cetenia reprezint in fapt un raport juridic intre o persoana zica si statul roman, suma a
drepturilor si obligaiilor reciproce stabilite prin legislaia naionala.
Principiile sau ideile care stau la baza reglemntrii ceteniei romne
1. Egalitatea intre cetateni
2. Cetenia romn de dobandeste ca efect al legturii de snge
3. Nicio discriminare nu este permis intre prini cu privire la cetenia copilului lor minor avnd la baza
legtura de snge
4. Cetenia romn nu poate retras celui care a dobndit-o din natere
5. In raport cu statul roman, cetenia nu poate dect romn
6. Cstoria nu produce efecte juridice in materia ceteniei
7. Dobandirea sau pierderea ceteniei dintre soti nu are niciun efec juridic asupra celuilalt sot sau asupra
copilului lor minor
8. Sunt si rmn cetateni romani toi cei care au dobndit si pstrat aceasta ceteniei conform legislaiei
anterioare (L21/1991-asigura continuitatea cetateniei)
9. Cetenia romna poate stabilit si prin acordul prinilor n condiiile legii
10. Statul roman poate acorda in anumite condiii cetenia de onoare
Modul de dobndire a ceteniei romne. Exist dou moduri de dobndire a ceteniei romne: de drept; ca efect
al unui act juridic.
1

Drept institutional

1. Dobndirea de drept a ceteniei romane este rezultatul naterii. Prin urmare, copilul nscut dn prini
ceteni romani sau daca ce puin unul are cetenia romn, dobandeste de drept cetenia romna
indiferent de teritoriul pe care se nate. Copilul gsit pe teritoriul Romniei din prini necunoscuti
dobndete de drept cetenia romna ca efect al prezumtiei relative ca cel puin unul dintre prini este
cetean roman(poate fi rasturnata printro dovada contrara).
2. Dobndirea ceteniei ca efect a unui act juridic: prin adopie; prin schimbarea ceteniei prinilor; la
cerere; dobndirea ceteniei cu titlu de cetean de onoare
Prin adopie. Copilul cetean strin sau apatrid dobandeste cetenia romna prin adopie dac adoptatorii
sau dup caz adaptatorul-dac adoptia se realizeaz de o singura persoana-sunt cetateni romani. Dac numai
unul dintre prini are cetenia romna, cetenia copilului adoptat se stabileste de comun acord ntre
prini. Dac prinii nu se pun de acord cu privire la cetenia celui adoptat, va hotr n nal instana de
judecat competent s ncuviineze adopia, inandu-e cont de interesele minorului. Prin efectul actului
juridicse va stabili cetatenia minorului, conform intereselor sale, de catre instanta ce incuviinteaza adoptia.
Minorului care a mplinit 14 ani i se cere consimmntul.
Prin schimbarea ceteniei prinilor. Copilul cetean strin sau apatrid dobandeste cetenia romn o
data cu prinii si. Dac numai unul dintre prini dobandeste cetenia romna, cetenia copilului minor
va stabilit prin acordul prinilor. Dac prinii nu cad de acord cu privire la cetenia copilului minor,
va hotr n nal instana competent de a domiciliul minorului, exclusiv in funcie de interesele minorului.
La cerere. Exist doua situaii in acest caz:
Cand cererea este realizat de ctre un cetean strin sau apatrid care nu a mai avut in trecut
cetenia romna. Ceteanul strin sau apatrid poate dobandi cetenia romna la cerere dac
dobandeste cumulativ urmtoarele condiii:
a) S-a nscut si domiciliaza la data cererii pe teritoriul statului roman sau dac nu s-a nscut in
Romania, domiciliaza in condiiile legii pe teritoriul Romniei de cel puin 8 ani sau dac este
cstorit/ cu un cetean roman si convietuiete cu acesta de cel puin 5 ani. Termenele 8 i 5 ani
pot reduse la jumtate in urmtoarele cazuri:
solicitantul este o persoana recunoscuta pe plan internaional;
solicitantul este un cetean al unui stat membru al Uniunii Europene;
solicitantul are statutul de refugiat in condiiile legii romane;
solicitantul a investit n romania cel puin un milion de euro;.
Dac solicitantul sta in afara rii mai mult de 6 luni pe an, acel an nu se ia in considerare la calculul
termenelor de mai sus.
b) Dovedete prin aciune, comportament si atitudine loialitate fata de statul roman. Nu a intreprins sau
sprijinit aciuni mpotriva ordinii de drept si a sigurantei naionale;
c) Are minim 18 ani;
d) Are mijloace legale de existenta in Romnia pentru un trai decent;
e) Este cunoscuta ca o persoana cu un comportament bun in societate si care nu a savarsit fapte care l
fac nedemn pentru a deveni cetean roman;
f) Cunoate limba romn si poseda noiuni elementare de cultura si civilizatie romneasc pentru a se
putea integra n viaa social;
g) Cunoate imnul naional si Constituia Romniei
Situaia in care solicitantul, cetean strin sau apatrid a avut n trecut cetenia romna, dar a
pierdut-o din varii motive(redobandirea cetateniei). n aceast ultima situaie vorbim ce redobndirea
ceteniei romne. Exista 2 variante:
Ceteanul strin sau apatrid care a avut in trecut cetenia romna dobandita in alt mod dect
natere sau adotptie, poate solicita redobandirea ceteniei romane pierdut anterior din varii
motive, precum si descendentii lor pana la gradul II inclusiv, cu pastrarea ceteniei strine si a
domiciliului in strintate dac ndeplinete condiiile de la punctele b, c, d, e. :
Dovedete prin aciune, comportament si atitudine loialitate fata de statul roman. Nu a
intreprins sau sprijinit aciuni mpotriva ordinii de drept si a sigurantei naionale;
2

Drept institutional

Are minim 18 ani;

Are mijloace legale de existenta in Romnia pentru un trai decent;
Este cunoscuta ca o persoana cu un comportament bun in societate si care nu a savarsit fapte
care l fac nedemn pentru a deveni cetean roman;
Ceteanul strin sau apatrit care a dobndit in recut cetenia romna prin natere sau adopie dar a
pierdut-o dn varii motive, neimputabile lor, precum si descendentii lor pana la gradul III inclusiv, pot
solicita redobandirea ceteniei romne, eventual cu pastrarea ceteniei strine si a domiciliului in
strintate dac ndeplinesc condiiile de la punctele b, c, e, f. :
Dovedete prin aciune, comportament si atitudine loialitate fata de statul roman. Nu a
intreprins sau sprijinit aciuni mpotriva ordinii de drept si a sigurantei naionale;
Are minim 18 ani;
Este cunoscuta ca o persoana cu un comportament bun in societate si care nu a savarsit fapte
care l fac nedemn pentru a deveni cetean roman;
Cunoate limba romn si poseda noiuni elementare de cultura si civilizatie romneasc
pentru a se putea integra n viaa social;
Procedura obinerii ceteniei romne la cerere. Aprobarea dobandirii ceteniei romne la cerere sau
a redobandirii ei se face prin ordin al preedintelui Autoriti Naionale pentru Cetenie, la propunerea
Comisiei pentru Cetenie din cadrul Autoritatii pentru Cetenie dn subordinea Ministerului Justiiei.
Cererea pentru dobandire sau redobandire a ceteniei romane se formuleaza personal de ctre solicitant
in limba romna si se depune la Comisia pentru Cetenie. Pentru motive temeinice, cererea poate
depus si de un reprezentant cu o procura special si autentica. Pentru cei cu domiciliul in strintate,
cererea se depune la misiunile diplomatice ori ociile consulare ale Romniei din strintate. Acestea au
obligaia de a transmite de ndat cererile Comisiei pentru Cetenie.
Comisia pentru Cetenie, examinand ndeplinirea condiiilor prevazute de lege, ntocmeste un
raport pe care l inainteaza preedintelui Ageniei cu propunerea de acordare sau respingere a
ceteniei romne.
Preedintele Ageniei, in baza raportului, emite un ordin de acordare sau respingere a cererii
solicitantului si implicit a ceteniei dup caz.
Ordinul se comunica solicitantului prin scrisoare recomandata cu conrmare de primire.
n termen de 15 zile de la comunicare, solicitantul poate contesta ordinul la secia de Contencios
Adminsitrativ a Curii de Apel Bucureti.
Hotrrea Curii este denitiva si pate atacat cu recurs la nalta Curte de Casaie si Justiie.
n cazul respingerii, solicitantul poate formula o noua cerere dup trecerea a cel puin 6 luni de la
prima respingere.
n termen de 3 luni de la emiterea ordinului de aprobare a ceteniei romne, solicitantul trebuie sa
depun jurmntul de credin fa de Romnia. Dac in acest interval, solicitantul nu depune
jurmntul din motive imputabile acestuia, efectele ordinului de acordare a ceteniei romne
nceteaz.
Data dobandirea ceteniei romne este data depunerii juramantului de credin fata de Romnia.
Dovada dobndirii ceteniei romane se face cu certicatul pentru Cetenie eliberat de ctre
Comisia pentru cetatenie.
De la regula conform creia data ceteniei romane este data depunerii juramantului e credin,
exista dou exceptii:
Atunci cand solicitantul decedeaza nainte de depunerea juramantului
In cazul in care solicitantul sufer de un handicap zic sau de o boala cronica care face
imposibila depunerea juramantului
In ambele situaii, data dobandirii ceteniei Romne se considera data emiterea ordinul de acordare a
ceteniei romane.
Dovada acordrii ceteniei romane se face prin buletinul de identitate, pasaport, carte de identitate,
3

Drept institutional

certicatul de cetenie.
Dobndirea ceteniei cu titlu de cetean de onoare. Statul roman poate acorda unor straini pentru merite
deosebite aduse naiunii si poporului roman, cetenia de onoare. Aceasta se acord prin hotrre a
Parlamentului Romniei la propunerea Guvernului fr nicio alt formalitate. Cetenia de onoare confer
titularului toate drepturile si libertatile politice si civile specice cetenilor romni, cu excepia dreptului
de a alege si de a ales, ori de a ocupa funcii publice.
Pierderea ceteniei romne. Se poate realiza numai ca urmare a efectelor unui act juridic. Modaliti de
pierdere:1. Retragerea ceteniei; 2. Renunarea la cetenie; 3. Pierderea ceteniei prin adopie; 4. Prin
incredinarea copilului minor - prin hotrre judectoreasc irevocabil; 5. Prin stabilirea liaiei
1. Retragerea cetteniei. Ceteniei romn poate retras unei persoane de cetenie romn n urmtoarele
cazuri:
a) aat in strintate, savarseste fapte deosebit de grave prin care vatama interesele poporului roman si
prestigiul Romniei in lume;
b) aat in strintate, se inroleaza in forele armate ale unui popor strin cu care Romnia a rupt relaiile
diplomatice sau se aa in stare de rzboi;
c) a obinut cetenia romna in mod fraudulos;
d) este cunoscuta ca avnd legturi sau a sprijinit organizaii teroriste sub orice forma sau a savarsit acte
care au pus in pericol sigurana naional.
Retragerea ceteniei romne nu are efecte juridice asupra celuilalt sot sau a
copilului lor minor.
Cetenia romna nu poate retras celui care a dobndit cetenia prin natere.
Cetenia romna se retragere prin ordin a Preedintelui Autoritii Naionale pentru Cetenie.
Data pierderii ceteniei este data emiterii ordinul de retragere a ceteniei romane.
mpotriva ordinii de retragere, persoana interesata se pate adresa seciei de Contencios Administrativ a
Curii de Apel Bucureti. Hotrrea Curii de Apel este denitiva si irevocabila.
2. Renunarea la cetenie. Pentru motive temeinice se poate aproba renunarea la cetenia romana
persoanei care a mplinit vrsta de 18 ani si care:
a) nu este invinuita sau inculpata ntr-o cauza penal ori nu are de executat o pedeapsa penal sau nu are de
executat o pedeapsa penala;
b) nu este urmrit pentru debite ctre stat, persoane fizice sau juridice din ara sau, avnd astfel de debite, le
achit ori prezint garanii corespunztoare pentru achitarea lor;
c) a dobndit ori a solicitat si are asigurarea ca va dobndi o alta cetenie.
Pierderea cetateniei romane prin aprobarea renunrii nu produce nici un efect asupra cetateniei soului sau
copiilor minori. Prin exceptie:
daca ambii parinti renunta la cetatenia romana, au domiciliul in strainatate, iar copilul minor se afla
cu ei-copilul pierde cetatenia romana la data renuntarii la cetatenie a parintilor;
atunci cand parintii renunta la cetatenia romana si urmeaza sa-si stabileasca domiciliul in strainatate.
Copilul pierde cetatenia romana in momentul parasirii tarii, pt. a se stabili in strainatate. Daca
parintii pierd cetatenia la date diferite, copilul minor pierde cetatenia la ultima din aceste date;
atunci cand parintii renunta la cetatenia romana si au domiciliul in strainatate. Copilul minor pierde
cetatenia romana la momentul parasirii tarii pentru a domicilia cu parintii in strainatate;
Renunarea la cetenie se face prin ordin a Preedintelui Autoritii Naionale pentru Cetenie;
Ordinul se comunica renuntatorului prin scrisoare recomandata cu conrmare de primire;
Ordinul poate fi atacat in Contencios Adminsitrativ la Curii de Apel Bucureti;
Hotrrea Curii este denitiva si pate atacat in recurs la nalta Curte de Casaie si Justiie;
Renunarea la cetenie se dovedeste cu adeverinta de renunarea la cetenie

Drept institutional

3.

4.

Pierderea cetteniei prin adoptie. Cetatenia romana se poate pierde prin adoptie in urmatoarele conditii:
adoptatul e copilul minor, cetean roman;
adoptatorii sau adoptatorul, daca e realizata de o singura persoana, sunt cetateni straini;
adoptatorii solicita in mod expres ridicarea cetateniei romane;
cetenia strina sa poata fi dobandita prin adoptie conform legii nationale a adoptatorilor;
minorului care a mplinit vrsta de 14 ani i se cere consimmntul.
Pierderea ceteniei prin incredinarea copilului minor. Copilul minor, ncredinat prin hotrre
judectoreasc printelui care are domiciliul in strintate si care renuna la cetenie, pierde cetenia
romana pe aceeai data cu printele cruia i-a fost ncredinat si la care locuiete, cu condiia obinerii
acordului celuilalt printe, cetean roman;
5. Pierderea ceteniei prin stabilirea liaiei. Copilul minor, cetatean roman, ce a dobandit de drept
cetenia romana-ca efect al gasirii sale pe teritoriul romaniei din parinti necunoscuti- pierde cetenia
romana la data stabilirii filiaiei fata de unul sau ambii printi si acestia sunt ceteni strini. Data pierderii
cetateniei romane este data stabilirii filiaiei copilului.
Procedura dobandirii si pierderii cetateniei este prevazuta de Legea cetateniei si se face3 prin act juridic.
Drepturi specifice conditiei de cetatean roman
1. Dreptul de a alege si de a fi ales in organele reprezentative ale statului
2. Dreptul de a nu fi extradat sau expulzat
3. Dreptul la protectie diplomatica in afara teritoriului tarii
4. Dreptul de a fi admis in orice functii publice, civile sau militare
5. Dreptul de a avea acces la orice informatie de interes public
6. Dreptul de a avea cetatenia romana si dreptul de a pastra aceasta cetatenie
7. Dreptul de a dobandi in proprietate terenuri
Obligatii specifice conditiei de cetatean roman
1. Fidelitatea fata de tara
2. Apararea tarii
II. TERITORIUL este partea din globul pamantesc care cuprinde solul, subsolul, apele si coloana de aer de
deasupra solului si a apelor asupra carora statul isi exercita suveranitatea sa exclusiva si deplina
Functiile teritoriului (cele mai importante):
a) teritoriul permite situarea statului in spatiu si delimitarea lui de alte state
b) teritoriul este simbolul si factorul de protectie al ideii nationale
c) teritoriul determina intinderea si prerogativele puterii publice , suveranitatea si independenta acestuia.
Elementele constitutive ale teritoriului(componentele)
1. Solul principalul element al teritoriului este alcatuit din uscaturi asupra carora statul isi exercita o
suveranitate deplina si exclusiva
2. Subsolul este alcatuit din stratul care se afla imediat dedesuptul solului asupra carora statul isi exercita o
suveranitate deplina si exclusiva
3. Spatiul acvatic este format din apele raurilor, lacurilor, canalelor, apelor porturilor precum si portiunea
fasia de mare adiacenta tarmurilor de o latime de 12 mile care se intinde de-a lungul tarmului denumita
mare teritoriala. Limita exterioara si limitele laterale ale marii teritoriale constituie frontiera de stat a
teritoriului romanesc.
4. Platoul continental este alcatuit din solul si subsolul marii adiacente coastelor, dar situate dincolo de
marea teritoriala, pana la o adancimea de cel mult 200 de metri.
5. Zona contigua este spatiul maritim adiacent marii teritoriale avand o latime de 12 mile calculata de la
limita exterioara a marii teritoriale
6. Spatiul aerian reprezinta coloana de aer de deasupra teritoriului terestru si a celui acvatic, si se intinde
pana la limita inferioara a spatiului cosmic
Delimitarea teritoriului se face prin frontiere, care sunt linii reale sau imaginare trasate intre diferite puncte din
globul pamantesc pentru a delimita teritoriul unui stat. Ele sunt terestre, fluviale, maritime, aeriene.
Frontierele pot fi:
1. orografice - cele trasate cu ajutorul formelor de relif-munti, ape
5

Drept institutional

2. geometrice cele trasate prin linii drepte intre anumite puncte

3. astronomice cele trasate cu ajutorul unor meridiane sau sau paralele geografice
- frontiera de stat a Romaniei este reglementata prin OUG nr. 105/2001
Organizarea administrativa a teritoriului
teritoriul sub aspect administrativ este organizat in commune, orase si judete.
prin organizarea administrativa a teritoriului se intelege delimitarea acestuia in unitati administrative
teritoriale in sopul situarii autoritatilor administatie publice locale si judetene, prcum si a instantelor
judecatoresti, ca si in scopul aplicarii principiilor autonomiei locale si al descentralizarii si deconcentrarii
serviciilor publice.
III. AUTORITATEA POLITICA EXCLUSIVA SAU SUVERANA
autoritatea politica, este o forma superioara de organizare sociala, care alaturi de natiune si teritoriu, concura
la alcatuirea statului
autoritatea politica este institutionalizata, impersonalizata, atribute care asigura statului permanenta in
sensul ca o eventuala schimbare a autoritatii politice nu afecteaza indentitatea si continuitatea statului.
DREPTURILE, LIBERTATILE SI INDATORIRILE FUNDAMENTALE ALE CETATENILOR
I. Principiile care stau la baza reglementarilor drepturilor si indatoririlor fundamentale ale cetatenilor:
1. cetatenii beneficiaza de drepturile si libertatile prevazute de Constitutie si legi, dar au si obligatiile
prevazute de acestea;
2. cetatenii sunt egali in fata legilor si autoritatii publice, fara privilegii si discriminari, ceea ce se traduce prin:
situatiilor juridice egale le corespunde un tratament juridic egal;
situatiilor juridice diferite, tratamentul nu poate fi decat diferit.
3. nimeni nu e mai presus de lege, adica subordonarea tuturor subiectelor de drept, indiferent de calitatea lor, in
contextul in care exercitatrea drepturilor si libertatilor, precum si indeplinirea obligatiilor au loc in ambianta
statului de drept:
4. dispozitiile constitutionale cu privire la drepturile si libertatile fundamentale vor fi interpretate si aplicate in
conformitate cu Declaratia Universala a Drepturilor Omului, cu Pactele si Tratatele Internationale -la care
Romania e parte. Daca exista neconcordante intre dreptul intern si pactele/tratatele internationale-cu privire
la drepturile si libertatile fundamentale-la care Romania e parte-vor avea prioritate in aplicare cele prevazute
de dreptul international, cu exceptia cazului in care legislatia interna are prevederi mai favorabile;
5. accesul liber la justitie e un drept fundamental ce nu poate fi ingradit prin nici o lege si caruia corelativ ii
corespunde obligatia instantei de-a se pronunta asupra cererii formulate;
6. exercitiul unor drepturi si libertati poate fi restrans prin lege si numai motivat in urmatoarele situatii:
pt apararea drepturile si libertatile fundamentale;
pt apararea securitatii nationale, a ordinii de drept, a sanatatii ori moralei;
pt prevenirea consecintelor unei catastrofe naturale, a unui dezastru/a unui sinistru deosebit de grav;
pe perioada desfasurarii instructiei penale(urmaririi penale);
Restrangerea drepturilor si libertatilor fundamentale poate opera numai in prezenta urmatoarelor conditii:
restrangerea trebuie sa aibe la baza o lege;
restrangerea nu trebuie sa aibe caracter discriminatoriu;
restrangerea trebuie sa fie proportionala cu situatia ce a determinat-o
restrangerea nu poate avea decat caracter temporar, neputand duce la disparitia dreptului restrans.
7. drepturile si libertatile fundamentale sunt prerogative recunoscute si garantate prin Constitutia Romaniei;
8. cetatenii romani, straini si apatrizi trebuie sa-si exercite drepturile si libertatile cu bunacredinta, respectand
drepturile si libertatile celorlalti;
9. exista principii care vizeaza in mod direct raspunderea penala(ex. Respectarea demnitatii individuale,
dreptul la un proces echitabil, prezumtia de nevinovatie, etc.);
10. cetatenii romani beneficiaza in strainatate de protectia statului roman, instaurandu-se astfel dreptul la
protectie;
11. cetatenii straini si apatrizi beneficiaza in Romania de toate drepturile si libertatile consacrate cetatenilor
6

Drept institutional

romani cu exceptia drepturilor si libertatilor specifice conditiei de cetatean roman:

Drepturi specifice conditiei de cetatean roman
1) Dreptul de a alege si de a fi ales in organele reprezentative ale statului
2) Dreptul de a nu fi extradat sau expulzat
3) Dreptul la protectie diplomatica in afara teritoriului tarii;
4) Dreptul de a fi admis in orice functii publice, civile sau militare
5) Dreptul de a avea acces la orice informatie de interes public
6) Dreptul de a avea cetatenia romana si dreptul de a pastra aceasta cetatenie
7) Dreptul de a dobandi in proprietate terenuri
II.Clasificarea drepturile si libertatile fundamentale ale cetatenilor:
1. Drepturi si libertati ce ocrotesc persoana privita ca fiinta biologica:
Dreptul la viata, la integritate psihica si fizica:
Dreptul oricarei persoane de a dispune de el insusi;
Dreptul la protectia vietii lui intime, familiale si private;
Dreptul oricarei persoane de a-si intemeia o familie.
2. Drepturi ale persoanei:
a) Dreptul persoanelor in viata sociala
Drepturi ale persoanei sub aspectul apartenentei sale la statul roman = Drepturi specifice conditiei
de cetatean roman:
1) Dreptul de a alege si de a fi ales in organele reprezentative ale statului
2) Dreptul de a nu fi extradat sau expulzat
3) Dreptul la protectie diplomatica in afara teritoriului tarii;
4) Dreptul de a fi admis in orice functii publice, civile sau militare
5) Dreptul de a avea acces la orice informatie de interes public
6) Dreptul de a avea cetatenia romana si dreptul de a pastra aceasta cetatenie
7) Dreptul de a dobandi in proprietate terenuri
Drepturi si libertati ale persoanelor sub aspectul apartenentei lor la viata sociala, indiferent de
calitatea lor de cetatean roman, strain sau apatrid:
1) Libertatea individuala si siguranta persoanei;
2) Dreptul la aparare;
3) Inviolabilitatea (nu poate fi perchezitionat decat in conditiile legii) domiciliului;
4) Secretul corespondentei;
5) Libertatea constiintei;
6) Libertatea de exprimare;
7) Dreptul la invatatura;
8) Dreptul la cultura;
9) Dreptul la ocrotirea sanatatii;
10) Dreptul la un mediu sanatos;
11) Dreptul la informare;
12) Copiii si tinerii au dreptul la o protectie speciala din partea statului roman;
13) Persoanele cu dizabilitati au dreptul sa beneficieze de o protectie specifica din partea statului;
14) Dreptul la munca si protectia sociala a muncii;
15) Dreptul la greva care poate fi exercitat numai pentru apararea intereselor social profesionale
ale cetatenilor;
16) Dreptul de proprietate;
17) Dreptul de mostenire;
18) Dreptul de petitionare concretizat in posibilitatea acordata cetatenilor de-a formula petitii
adresate autoritatilor publice centrale/locale, dar numai in numele semnatarilor;
19) Dreptul unei persoane vatamane intr-un drept al sau e garantat prin sistemul contenciosului
administrativ si a raspunderii patrimoniale a statului roman;
20) Dreptul cetatenilor straini si apatrizilor de-a se bucura de protectia statului roman;
7

Drept institutional

21) Dreptul la azil.

b) Drepturi ale colectivitatilor de persoane:
Libertatea intrunirilor. Manifestarile, demonstratiile, procesiunile si orice astfel ed intruniri sunt
libere, ele trebuind sa se desfasoare in mod pasnic, fara arme.;
Dreptul de asociere. Implica dreptul persoanelor de a se asocia in mod liber in partide politice,
patronate, sindicate si orice alte organizatii, cu conditia sa nu aibe un caracter secret. Judecatorii
Curtii Constitutionale, avocatii poporului, magistratii, politistii, membrii activi ai armatei si alte
categorii de functionari publici, stabilite prin lege, nu pot face parte din partide politice
Exercitarea drepturilor si libertatilor fundamentale e conditionata de:
Respectarea drepturilor si libertatilor celorlalti;
Respectarea intereselor intregii colectivitati.
Tehnicile de reglementar a drepturilor si libertatilor se impart in 2 categorii:
Tehnici represive, adica tot ceea ce legea nu interzice este admisibil;
Tehnici preventive, adica tot ceea ce legea permite trebuie sa se desfasoare in conditiile si limitele stabilite
de aceasta
III.Clasificarea indatoririle fundamentale ale cetatenilor:
Fidelitatea fata de tara care e sacra-pentru cetatenii romani;
Apararea tarii- pentru cetatenii romani;
Respectarea suprematiei Constitutiei si a legilor in Romania-ii vizeaza pe toti cetatenii romani, straini si
apatrizi;
Contributia prin taxe si impozite-fac venituri la bugetul national- ii vizeaza pe toti cetatenii romani, straini si
apatrizi;
IV.Libertatea individuala si siguranta persoanei.
Sunt valori supreme, naturale ale fiintei umane;
sunt inviolabile, iar pentru a fi viabile trebuie insotite de garantii.
Garantii prevazute de Constitutia Romaniei:
perchezitionarea, retinerea sau arestarea unei persoane nu se pot face decat in cazurile si limitele expres
prevazute de lege;
retinerea unei persoane se poate face numai de procuror , pentru cel mult 24 de ore;
arestarea unei persoane poate fi dispusa numai de catre judecator in cadrul unui proces penal;
in timpul urmaririi penale, arestarea poate fi dispusa pentru maxim 30 de zile si poate fi prelungita cu cate
30 zile, fara ca durata maxima a arestului preventiv sa depaseasca un termen rezonabil, dar nu mai mult de
180 de zile;
in timpul judecatii instanta e obligata sa verifice o data la cel mult 60 de zile legalitatea mentinerii arestului
preventiv, iar in caz ca va constata ca temeiurile initiale care au justificat arestarea nu mai subsista sau ca nu
exista temeiuri noi pentru mentinerea arestului, aceasta e obligata sa-l puna de indata in libertate pe cel
arestat. Motivele retinerii sau arestarii sunt aduse la cunostinta de indata persoanei vizate, in limba pe care o
cunoaste, iar invinuirea in cel mai scurt timp, obligatoriu in prezenta unui avocat;
persoana arestata are dreptul sa ceara punerea sa in libertate pe cautiune sau sub control judiciar. Pana la
ramanerea irevocabila a unei hotarari de condamnare, orice persoana beneficiaza de prezumtia de
nevinovatie. Nici o pedeapsa privativa de libertate nu poate fi aplicata decat in cadrul procesului penal, in
conditiile si limitele prevazute de lege;
dreptul la libertatea individuala vizeaza libertatea fizica a persoanei;
dreptul la siguranta persoanei vizeaza protectia persoanei impotriva eventualelor ingerinte ale autoritatilor
publice, in spatiul libertatii persoanei si vizeaza doar persoana fizica, nu si bunurile sale si doar in
raporturile cu statul, nu si cu particularii.

Drept institutional

V.Inviolabilitatea domiciliului. Domiciliul sau resedinta unei personae sunt inviolabile, adica nimeni nu are
dreptul sa patrunda in acestea fara voie. Exista insa exceptii,expres si limitative prevazute, prin care se poate deroga
de la principiul inviolabilitatii domiciliului.
Situatii de exceptie, derogatorii de la acest principiu:
pentru executarea unui mandat de arestare sau a unei hotarari judecatoresti;
pentru apararea vietii, a integritatii fizice sau a bunurilor unor persoane;
pentru apararea sigurantei nationale si a ordinii publice;
pentru prevenirea raspandirii unor epidemii.
Dreptul la inviolabilitatea domiciliului implica si protectia impotriva perchezitiilor abusive, asa incat:
perchezitiile nu pot fi dispuse decat de judecator, in conditiile si cazurile prevazute de lege;
perchezitiile in timpul noptii sunt interzise, cu exceptia infractiunilor flagrante.
ATRIBUTELE STATULUI ROMAN:
Stat: Suveran si independent; Unitar si indivizibil; Republican; De drept; Social; Pluralist; Democratic
I. Stat suveran si independent. Suveranitatea reprezinta aceea calitate a puterii de stat in baza careia aceasta are
puterea de a decide fara nicio imixtiune sau ingradire in toate treburile interne sau externe.
Exista doua conceptii asupra suveranitatii democratice: suveranitatea popular; suveranitatea nationala
1. Suveranitatea populara :
Reprezinta suma vointei indivizilor, guvernantilor revenindu-le doar exercitiul suveranitatii ei fiind simpli
mandatari , delegati ai poporului;
In acest caz democratia se realizeaza direct;
Mandatul alesilor este imperativ acestia putand fi revocati din functie de cei ce i-au ales;
Forma de guvernamant este republica;
Legislativul e preeminent in raport cu executivul.
2. Suveranitatea nationala
Aceasta conceptie are la baza ideea conform careia suveranitatea apartine poporului dar nu ca o suma a
indivizilor ce-l alcatuiesc ci ca o entitate abstracta numita natiune ;
Vointa natiunii este exprimata nu direct ca in cazul suveranitatii populare ci prin reprezentare.
Reprezentantii sunt toti cei care se bucura de o investitura populara ;
Este inalienabila, indivizibila si imprescriptibila ;
Mandatul este unul reprezentativ, adica reprezentantii nu pot fi revocati din functie de catre alegatorii lor,
orice mandat imperativ fiind nul ;
Regimul politic este reprezentativ
Receptand avantajele celor doua sisteme, Constitutia Romaniei prevede in art. 1 ca acesta este un stat national
suveran si independent. Aceasta inseamna ca:
1) Titularul suveranitatii este poporul roman
2) Suveranitatea este inalienabila, indivizibila si imprescriptibila
3) Este limitata sau relativa prin insasi legea fundamentala
4) Poporul isi exercita suveranitatea prin toate organele sale reprezentative si prin referendum
5) Mandatul parlamentarilor este reprezentativ adica nu pot fi revocati de catre cei care i-au ales
6) Nicio persoana si nici un grup de persoane nu pot exercita suveranitatea in nume propriu
II. Stat unitar si indivizibil
1. Structura de stat
Romania, precizeaza Constitutia Romaniei, este un stat unitar, adica este un ansamblu unic de institutii cu
putere de decizie politica si juridica (un singur organ legiuitor, un singur executiv, o singura autoritate
judecatoreasca) ;
Romania este un stat indivizibil, adica teritoriul sau nu poate fi divizat nici in tot, nici in parte sau partial sau
altfel spus nu poate fi segmentat ;
Exista o singura Constitutie, un singur drept public si privat ;
9

Drept institutional

Exista o populatie omogena, fiind constituita dominant din cetateni romani ;

Subdiviziunile administrative teritoriale nu se pot constitui ca entitatinstatale distincte, ele avand un rol pur
administrativ ;
Faptul ca Romania este un stat unitar(are o putere centralizata) nu inseamna ca centralizarea puterii este
absoluta. Corectivele unei administrarii centralizate sunt: deconcentrarea si descentralizarea
a. Deconcentrarea este un sistem administrativ in care centralizarea puterii se realizeaza prin persone
interpuse. Prin deconcentrare se transfera unele prerogative decizionale de la nivel central la nivel
local prin intermediul agentilor administrativi locali (prefecti). Agentii administrativi locali sunt
numiti direct de autoritatea administrativa centrala si au putere de decizie limitata, exclusiv
administrativa ;
b. Descentralizarea presupune acel sistem administrativ in care prerogative administrative si financiare
sunt transferate de la nivel central la nivelul autoritatilor publice locale sau catre sectorul privat.
Descentralizarea poate fi functionala sau teritoriala inseamna autoadministrare prin intermediul
autoritatilor autonomiei locale (cons. locale, judetene si primari).
Autonomia locala nu inseamna independenta, astfel incat:
a. unitatile administrative teritoriale nu se pot constitui in entitati statale ;
b. autoritatile locale isi desfasoara activitatea in limitele si in conditiile legii, ele neavand putere de decizie
majora, ele au putere de decizie limitata
Autonomia locala definita de L 215/2001, Legea administratiei publice locale:
Reprezinta dreptul si capacitatea efectiva a autoritatilor administratiei publice locale de a solutiona si
gestiona treburile publice in numele si interesul colectivitatilor locale
Confera autoritatilor administratiei publice locale dreptul de a avea intiative in toate domeniile, cu
exceptia celor care sunt date in mod expres altor autoritati publice
Competentele si atributiile autoritatilor administratiei publice locale stabilite prin lege sunt cu cateva
exceptii depline si exclusive
III. Stat republican
Forma de guvernamant a statului roman este republica. Prin republica intelegem acel regim politic in care
functia de sef de stat nu este nici ereditara nici viagera.
Formele pe care le cunoaste republica, difera de la un sistem politic la altul, si depind-in mare masura- de
prerogativele constitutionale recunoscute sefului statului, de raporturile acestuia cu celelalte autoritati
publice (regim parlamentar, presidential, semi-prezidential, )
Regimul politic romanesc, contopind trasaturi specifice ale diverselor regimuri politice clasice, este un
regim mixt, apropiat unui regim parlamentar, fara insa sa se indentifice cu acesta, unde Parlamentul are un
loc de frunte in arhitectura politica statala.
Argumentele in favoarea unui astfel de demers(Romania are un regim politic mixt):
Parlamentul si Presedintele Romaniei se aleg prin vot universal, secret, egal, direct, si liber exprimat;
In conditiile legii fundamentale(Constitutia) Presedintele poate dizolva Parlamentul;
Presedintele desemneaza un candidat pentru functia de prim-ministru si numeste Guvernul;
Presedintele poate cere poporului sa-si exprime vointa prin referendum cu privire la problemele de
interes national;
Presedintele nu are drept de intiativa legislativa decat cu totul izolat si numai in ceea ce priveste
revizuirea Constitutiei;
Presedintele poate institui stare de asediu sau stare de urgenta
Presedintele poate declara mobilizare generala sau partiala
IV. Stat de drept. Prin stat de drept, ca fundament al societatilor politice si civile, se intelege intr-o formulare
extrem de condensata subordonarea statului fata de drept. Asa cum precizeaza Constitutia in art. 16 alin. 2 nimeni
nu poate fi mai presus de lege.
Exigentele specifice statului de drept:
1. exigenta unei constitutii ca statut al puterii;
10

Drept institutional

2. subordonarea tuturor normelor juridice legii fundamentale;

3. organizarea si exercitarea prerogativelor puterii trebuie facuta in consonanta cu prevederile constitutionale;
4. posibilitatea revizuirii(sanctionarii) constitutiei;
5. consacrarea si garantarea efectiva a drepturilor si libertatilor fundamentale ale omului i cetateanului.
Garantii prevazute de Constitutia Romaniei pentru satisfacerea exigentelor de drept:
1. revizuirea se poate face numai in conditiile si limitele stabilite de aceasta adica sa existe o adunare
constitutionala abilitata expres in acest sens si o procedura specifica de revizuire;
2. existenta unui sistem de control al constitutionalitatii legilor, realizat de Curtea Constitutionala;
3. respectarea ierarhiei actelor juridice normative, adica conformitatea lor cu actele avand o forma juridica
superioara;
4. restrangerea drepturilor si libertatilor fundamentale ale omului sa poata fi facuta numai prin lege in situatii
exceptionale-in conditiile si cazurile aratate constitutional-si numai cu caracter temporar;
5. justitia trebuie sa fie independenta si impartiala;
6. accesul liber la justitie nu poate fi ingradit prin nici o lege.
V. Stat social. Art. 1 alin. 3 din Constitutie prevede ca Romania este un stat social, ceea ce semnifica implicarea
(interventia ) statului in domeniul social economic.
Doctrina imparte tehnicile de interventie ale statului in trei categorii
1. interventia directa si exclusiva (constituirea de regii autonome);
2. interventia directa si concurenta (soc ec. Mixte: capital de stat si privat);
3. promovarea unei economii concertate(implicarea statului la antrerprizele private , la organizatiile sindicale)
Obligatiile (obligatii de mijloace ale statului si nu obligatii de rezultat) statului roman ce rezulta din caracterul
social al acestuia. Statul roman trebuie sa asigure:
1. libertatea comertului, protectia concurentei loiale, creearea cadrului favorabil pentru valorificarea tuturor
factorilor de productie;
2. protejarea intereselor nationale in activitatea economica financiara si valutara;
3. stimularea cercetarii stiintifice nationale;
4. exploatarea resurselor nationale in concordanta cu interesul national;
5. refacerea si ocrotirea mediului inconjurator mentinerea echilibrului ecologic;
6. crearea conditiilor necesare pentru cresterea calitatii vietii;
7. aplicarea politicii de dezoltare regionala in concordanta cu obiectivele UE
Alte obligatii stabilite prin lege:
1. formarea, administrarea, intrebuintarea si controlul resurselor financiare ale statului;
2. eleborarea prin intermediul Ministerului Finantelor a bugetului de stat si al asigurarilor sociale de stat;
3. luarea de masuri pentru asigurarea echilibrului financiar;
4. asigurarea protectiei sociale a muncii;
5. asigurarea unui trai decent;
6. protectia prsoanelor handicapate, protectia copiilor si tinerilor.
VI. Stat pluralist. Sistematic spus pluralismul intr-o democratie constitutionala ca opus al unanimismului
semnifica diversitatea (ideilor, parerilor opiniilor aspiratiilor etc). Trebuie insa indeplinite doua conditii:
1. toate opiniile, conceptiile, atitudinile sa fie licite;
2. sa se respecte regula majoritatii in adoptarea deciziilor.
Libertatea de exprimare este inviolabila;
Libertatea de exprimare nu poate prejudicia demnitatea, onoarea, viata particulara si nici dreptul la propria
imagine;
Sunt interzise defaimarea tarii, a natiunii, indemnul la razboi de agresiune, la ura nationala si rasiala ;
Cenzura de orice fel este interzisa;
Partidele politice trebuie sa respecte suveranitatea nationala, integritatea teritoriala, ordinea de drept si
principiile democratiei;
Partidelepolitice sau organizatiile, de orice fel, care prin scopuri sau prin activitatea lor militeaza impotriva
pluralismului politic, a principiilor statului de drept ori a suveranitatii, a integritatii sau a independentei
Romaniei vor fi declarate neconstitutionale de catre Curtea Constitutionala( prevederile constitutionale
11

Drept institutional

referitore la partidele politice sunt completate cu dispozitiile legii unde sunt stabilite elemente definitorii ale
acestora, componentele organizarii lor, modul de inregistrare, formele de asociere, incetarea activitatilor
precum si modul de finantare);
Sindicate sunt de asemenea o expresie a pluralismului intr-o societate democratica, ele desfasurandu-si
activitatea conform legii, contribuind la apararea drepturilor si la promovarea intereselor profesionale,
economice si sociale ale salariatilor;
Sa se respecte regula majoritatii in adoptarea deciziilor, ceea ce nu ar trebui sa insemne ca principiul
majoritatii este absolut. Majoritatea ar trebui sa manifeste respect si toleranta fata de opiniile ninoritatii in
sens contrar, existand pericolul unei dictaturi a majoritatii care ar anula sensul pluralismului.
VII.Stat democratic. In general democtatia presupune:
1. exercitarea suveranitatii de catre popor;
2. asigurarea participarii poporului la rezolvarea treburilor publice (printr-un sufragiu universal);
3. descentralizarea administrativa;
4. pluralismul social;
5. colaborarea si controlul intre autoritatile publice;
6. aplicarea principilui majoritatii in adoptarea deciziilor;
7. consacrarea si garantarea constitutionala a drepturilor si libertatilor fundamentale ale omului si cetateanului
Constitutia Romaniei proclama la art. 1 ca Romania este un stat democratic. Urmatoarele dispozitii
constitutionale sunt graitoare in acest sens:
1. suveranitatea nationala apartine poporului roman;
2. exercitarea suveranitatii se realizeaza de catre popor,fie indirect prin organele sale representative (parl.
presed.) fie direct prin referendum;
3. autoritatile publice centrale (parlament, guvern, si autoritatea judecatoreasca) sunt organizate si functioneaza
relativ independent si interdependent in cadrul acestui sistem;
4. pluralismul in societatea romaneasca este o conditie si o garantie a democratiei constitutionale;
5. Constitutia Romaniei consacra exhaustiv drepturile si libertatile fundamentale ale omului;
6. Constitutia este suprema in arhitectura juridica a societatii romane.

12

Drept institutional

SISTEMUL INSTITUTIONAL AL PUTERII

29.04.201
I. Autoritatile publice. Clasificare
1. in raport cu sursa autoritatilor publice, acestea pot fi:
a. Reprezentative sau direct reprezentative: fac parte din aceasta categorie, Parlamentul, Presedintele
Rep., consilierii locali si judeteni, primarii
b. Derivate sau indirect reprezentative : alcatuiesc aceasta categorie de autoritati publice toti cei care
sunt investiti, desemnati sau numiti , fie de catre autoritatile publice direct reprezentative, fie de catre
autoritatile administrative ierarhic superioare : ex. Camera Deputatilor si Senatul numesc fiecare
cate trei membri ai CC, Senatul numeste Av. pop, Guvernul numeste prefectii din fiecare judetete,
etc.
2. potrivit cu functia ce revine fiecarei autoritati publice distingem:
autoritatea deliberativa
autoritatea presedintiala
autoritatea guvernamentala
autoritatea de jurisdictie constitutionala
autoritatea judecatoreasca
autoritatea constituita in Avocatul poporului
3. in functie de nivelul la care functioneaza pot fi :
a. centrale sau nationale (Parlament , Guvern)
b. locale (consilii locale, judetene, primarii)
II. Titularul suveranitatii poporul roman
- suveranitatea nationala apartine poporului roman, care o exercita indirect prin organele sale reprezentative,
constituite in urma unor alegeri libere, corecte si periodice si direct prin referendum
- prin popor(definitie), in sensul prezentelor dispozitii constitutionale, nu se intelege totalitatea locuitorilor de
pe teritoriul Romaniei ci, doar acea colectivitate de indivizi, persoane fizice, care au calitatea de cetateni
romani, si participa in conditiile legii la exprimarea vointei nationale
- in ceea ce priveste organizarea poporului, problema poate fi privita sub un dublu aspect :
a) organizarea juridica, care are drept criteriu cetatenia
b) organizarea politica realizata prin partide politice si prin alte formatiuni cu caracter politic
- corpul electoral(definitie) este alcatuit din acea colectivitate de persoane fizice, care avand calitatea de
cetatenii romani si indeplinind conditiile prevazute de lege pentru capacitate juridica si atitudine morala,
participa la exercitarea puterii. Asa fiind corpul electoral e alcatuit din totalitatea cetatenilor romani care au
drept de vot fiind organizat pe circumscriptii electorale judetane si la nivelul municipiului Bucuresti
III. Formele de exercitare a suveranitatii : Votul si eligibilitatea si Referendumul
- Votul si eligibilitatea(alegerile)(definitie) este instrumentul juridic pentru investirea cu prerogative legale
a celor ce alcatuiesc unele dintre autoritatile publice, (Parlament, Presedinte, Consilii locale , judetene)
- Atributele votului :
a. universal-apartine deopotriva barbatilor si femeilor
b. egal-aceeasi forta juridical e atasata fiecarui bulletin de vot
c. direct-nu prin intermediary/personae interpuse
d. secret-titularul il exercita in deplina intimitate
e. liber exprimat/facultativ-cetateanul poate /nu sa-si exercite dreptul de vot
- Conditii pentru dobandirea si exercitarea dreptului de vot
a). titularul sa aiba calitatea de cetatean roman deoarece numai cetatenii pot participa la exercitarea
suveranitatii in Romania
b). varsta(=capacitatea electorala/capacitatea politica/majoratul politic) titularul trebuie sa fie major sa
aibe cel putin 18 ani impliniti inclusiv in data alegerilor. Caracteristicile capacitatii electorale(varsta) :
Este egala-adica aceeasi pentru toti ;
Este legale-fiind stabilita prin lege ;
13

Drept institutional

Este inalienabila-nu se poate vinde ;

Este intangibila-de neatins.
c). sa aibe atitudine morala, adica sa nu fi fost condamnata prin hotarare judecatoreasca irevocabila la
pierderea drepturilor electorale
Conditii pentru dobandirea si dreptului de-a fi ales/eligibilitatea, se realizeaza in principiu ca si dreptul de
a alege(titularul sa aiba calitatea de cetatean roman, majoratul politic, sa aibe atitudine morala),
stabilindu-se cateva conditii in plus. Acestea ar fi :
a). candidatul sa aiba numai catatenie romana
b). candidatului sa nu-i fi fost interzisa asocierea in partide politice(fara magistrati, politisti, armata, etc)
c). candidatul sa aiba domiciliul in tara
d). candidatul sa aiba varsta de cel putin 23 de ani pentru a fi ales in Camera deputatilor, respectiv cel
putin 35 de ani pntru a fi ales in Senat
In urma revizuirii constitutionale din 2003 cetatenii romani au dreptul de-a alege si de-a fi alesi in
parlamentul european. Deasemenea cetatenii UE au dreptul de-a alege si a fi alesi pentru constituirea
autoritatilor publice locale
Referendumul(definitie) se poate defini ca forma si mijloc de consultare directa si de exprimare a vointei
suverane a poporului roman.
Pot participa la referendum, toti cetatenii romani cu drept de vot cu exceptia debililor sau a alienatilor mintal
pusi sub interdictie, precum si a persoanelor condamnate prin hotarare judecatoreasca irevocabila la
pierderea drepturilor electorale.
Referendumul este valabil daca la aceasta participa cel putin jumatate plus unu din numarul persoanelor
inscrise in listele electorale permanente cu exceptia referendumului pentru demiterea Presedintelui
La referendum se raspunde simplu, fara obiectiuni, printr-un da/nu, la intrebarile de pe buletinul de vot
Raportat la aria geografica referendumul poate fi: A. national si B. local A.
A. Referendumul national . Tipuri-poate fi de trei feluri :
a) Referendumul constituant-poate fi avea ca obiect adoptarea Constitutiei sau revizuirea ei. Acesta se
desfasoara in termen de 30 zile de la data adoptarii legii de revizuire a Constitutiei in Parlamentul
Romaniei. Organizarea, desfasurarea si rezultatele sunt obligatorii;
b) Referendumul pentru demiterea din functie a Presedintelui Romamiei. Poate avea loc dupa ce in
prealabil presedintele a fost suspendat din functie in sedinta comuna a celor 2 camere a Parlamentului,
cu votul majoritatii. Organizarea, desfasurarea si rezultatele sunt obligatorii ;
c) Referendumul consultativ, cu privire la problemele de interes national. Presedintele poate cere
poporului sa-si exprime vointa, dupa consultarea prealabila a parlamentului, cu privire la unele probleme
de interes national. Parlamentul trebuie sa-si exprime punctul de vedere in cadrul acestui referendum
printr-o hotarare adoptata in maxim 20 zile de la solicitarea presedintelui-in sedinta a celor 2 camere.
Acest tip de referendum e consultativ/facultativ ca organizare, desfasurare si rezultate
Curte Constitutionala va veghea la respectarea procedurii pentru organizarea si desfasurarea
referendumului si de asemenea va confirma rezultatele acestuia;
Curte Constitutionala publica rezultatele referendumului in MO partea I ;
Legea de revizuire a Constitutiei intra in vigoare, prin exceptie de la regula conform careia o lege
intra in vigoare la 3 zile dupa publicare/la o data urmatoare-prevazuta in textul legii, la data
publicarii in MO a hotararii Curtii Constitutionale prin care se confirma rezultatele referendumului;
Demiterea din functie a presedintelui Romaniei produce efecte juridice la data publicarii in MO a
rezultatelor referendumului de catre Curtea Constitutionala
Data si obiectul referendumului national se stabilesc prin urmatoarele acte juridice: prin lege-in
cazul referendumului pentru revizuirea Constitutiei ; prin hotararea Parlamentului roman- in cazul
referendumului pentru demiterea presedintelui Romaniei ; prin decret al presedintelui Romaniei- in
cazul referendumului pentru probleme de interes national ;
Data si obiectul referendumului se aduc la cunostinta publica prin publicare in MO si prin orice
mijloace de informare in masa(presa scrisa, TV, radio)
14

Drept institutional

B. Referendumul la nivel local (L 215/2001). Tipuri-pot fi organizate :

a) Referendum cu privire la problemele de interes deosebit din unitatile administrativ teritoriale
(comune, orase, judete). Acest referendum este consultativ(facultativ) ;
b) Referendum pentru demiterea din functie a primarului/presedintelui Consiliului Local sau Judetean.
Organizarea, desfasurarea si rezultatele sunt obligatorii ;
c) Referendum pentru dizolvarea Consiliului Local/Judetean. Organizarea, desfasurarea si rezultatele
sunt obligatorii. Se aplica regula simetriei : ai fost ales de popor, esti demis de popor ;
d) Referendum pentru delimitarea teritoriala a unitatilor administrativ teritoriale, modificarea
limitelor administrativ teritoriale. Organizarea, desfasurarea si rezultatele sunt obligatorii .
Data si obiectul referendumului local se stabilesc de Consiliile Locale, respectiv Judetene, la
propunerea primarului, respectiv a presdintelui Consiliului Judetean, ori la propunerea a cel putin o
treime din numarul consilierilor locali/judeteni-dupa caz ;
Data si obiectul referendumului local se aduc la cunostinta publica, prin orice mijloacede informare
in masa, cu cel putin 20 zile inainte de data desfasurarii sale ;
Refrendumul local se poate desfasura numai duminica

15

Drept institutional

PARLAMENTUL ROMANIEI
13.05.2012
I. Dreptul parlamentar (definitie) este acea institutie juridica apartinatoare dreptului constitutional ce insumeaza
totalitatea regulilor juridice ce au ca obiect de reglementare strucura, organizarea si functionarea Parlamentului,
continutul si exercitarea mandatului parlamentar, precum si procedurile legislative.
- Sursele dreptului parlamentar : Surse scrise-Constitutie, legi organice, legi ordinare, regulamente
parlamentare ; precum si Surse cutumiare.
II. Statutul parlamentarilor : a) mandatul parlamentarilor ; b)protectia mandatului parlamentar
a) Mandatul parlamentar(definitie) este acea demnitate publica rezultata in urma alegerilor de catre
electorat, in vederea exercitarii prin reprezentare a suveranitatii nationale si care contine imputerniciri stabilite prin
Constitutie si legi .
- Caracteristicile mandatului parlamentar :
1. E reprezentativ-in sensul ca parlamentarii nu pot fi revocati din functie
2. E un mandat de drept constitutional-fiind rezultatul vointei colective a corpului electoral
3. E general-parlamentarul fiind reprezentantul intregii natiuni si pentru toate interesele sale
4. E independent
5. E limitat la 4 ani
- Parlamentarii intra in exercitiul functiunii la data constituirii legale a celor 2 camere ale Parlamentului
Romaniei, sub conditia validarii mandatului si a depunerii juramantului de credinta ;
- Parlamentarii isi inceteaza mandatul sub 2 forme :
1. Intr-o forma colectiva-prin dizolvarea Parlamentului/terminarea legislaturii Parlamentului ;
2. Intr-o forma individuala prin: deces, demisie, de drept si pierderea drepturilor electorale
- Mandatul parlamentar se proroga(prelungeste)de drept :
1. in cazul mobilizarii, in stare de razboi, in starea de asediu,/urgenta, pe toata perioada acestora,
pana la incetarea efectelor lor ;
2. pana la intrunirea legala a noului Parlament, perioada in care nu poate fi revizuita Constitutia
Romaniei, nu pot fi adoptate, modificate/abrogate legi organice
b) Protectia mandatului parlamentar
- Se realizeaza prin urmatoarele masuri :
1. Incompatibilitatile-sunt acele reguli juridice care interzic parlamentarului, ca pe durata exercitrii
mandatului, n scopul asigurrii independentei i probitii sale, sa exercite o alta funcie publica de
autoritate sau sa aib o alta ocupaie publica sau privata incompatibila cu mandatul. Astfel nimeni
nu poate fi n acelai timp i deputat i senator , nu poate fi in acelasi timp senator, deputat i
presedinte, nu poate fi parlamentar i primar, nu pot fi parlamentar i membru in consiliile locale,
judetene etc.
In termen de 15 zile de la validarea mandatului parlamentar, parlamentarul aflat in stare de
incompatibilitate e obligat sa comunice aceasta stare Biroului Permanent al camerei din care face
parte;
Dupa trecerea celor 15 zile parlamentarul are la dispozitie inca 30 zile pentru a-si exprima
optiunea ntre calitatea de parlamentar i cealalta functie ori ocupatie, publica sau privata
incompatibila cu mandatul parlamentar;
Daca parlamentarul nu ii exprima opiunea n acest termen, el se considera decazut de drept din
calitatea de parlamentar;
Efectul incompatibilitatilor il constituie incetarea mandatului parlamentar, care se poate realiza:
o fie de drept-prin ivirea starii de incompatibilitate;
o fie prin demisie-cand parlamentarul intelege sa puna capat mandatului sau din proprie
vointa, inainte de termen
2. Imunitatile-sunt acele reguli juridice care au drept scop asigurarea independentei i protectiei
parlamentariilor pe durata exercitarii mandatului lor impotriva oricaror acte sau fapte abuzive
indreptate impotriva lor din partea autoritatilor administrative, judiciare/persoane fizice. Potrivit cu
16

Drept institutional

obiectul pot fi de doua tipuri:

a. iresponsabilitatea juridica-vizeaza acele acte sau fapte savarite de parlamentar n baza
mandatului sau i cu ocazia exercitarii acestuia.
Astfel un parlamentar(senator/deputat) nu poate fi tras la raspundere juridica pentru, de
exemplu, opinile, voturile , declaratile , intrebarile ocazionate de exercitarea mandatului
sau.
Se instituie astfel o imunitate de fond cu caracter absolut si permanent: absolut- vizeaza
toate formele de raspundere juridica, permanent-efectele sale se rasfrang si asupra
perioadei de timp de dupa incetarea mandatului parlamentar
Pentru a ne afla in prezenta iresponsabilitatii juridice trebuie indeplinite 2 conditii i
anume:
1) Actele sau faptele sa nu exceada limitelor exercitarii mandatului parlamentar
2) Actele sau faptele sa aiba o legatura directa cu mandatul parlamentar
b. inviolabilitatea- este menita sa asigure protectia mandatului parlamentar, de natura sa
impiedice urmarirea judiciara nefondata, vexatorie a parlamentarului;
nu acopera judecata civila si administrativa;
vizeaza acele acte sau fapte savarite de parlamentar n afara exercitarii mandatului;
Constitutia Romaniei stipuleaza ca senatorii si deputatii pot fi trimisi in judecata pentru
acele acte/fapte, altele decat voturile/opiniile exprimate in exercitarea mandatului, insa
numai camera careia ii apartine va hotara asupra perchezitionarii , retinerii/arestarii
acestora;
in caz de infractiune flagranta parlamentarii pot fi retinuti si supusi perchezitionarii, dar
in conditiile in care camera din care fac parte decide ca nu e motiv pentru retinere,
masura va fi revocata;
Incuviintarea camerei pentru retinere, arestare/perchezitionare sau altfel spus ridicarea
imunitatii parlamentare se face prin hotarare a camerei din care face parte parlamentarul.
Competenta de judecata apartine Inaltei Curti de Casatie si Justitie
Hotararea camerei prezinta urmatoarele caracteristici:
o Hotararea camerei nu califica fapta;
o Hotararea camerei nu transforma prezumtia de nevinovatie in una de vinovatie;\
o Hotararea camerei nu obliga instanta sa aplice o anumita pedeapsa
3. Indemnizatiile. S-a instituit un sistem al indemnizailor care se pot prezenta sub mai multe forme :
poate imbraca o indemnizatie lunara sau anuala , de asemenea diurna de sedintele in plen/ comisii,
diurna pentru zilele de lucru n consiliile parlamentare, gratuitate pe mijloacele de transport auto,
aerian , fluvial i caii ferate n exercitarea mandatului, gratuitate in ceea ce priveste cazarea
parlamentarilor , rambursarea taxelor postale sau telefonice n exercitarea mandatului, realizarea
unor birouri parlamentare n circumscriptiile electorale de unde vin parlamentarii.
4. Regimul disciplinar propriu pentru securitatea si protectia mandatului. Sanctiunile disciplinare ce
pot fi aplicate(pot fi luate impotriva parlamentarilor)impotriva parlamentarilor sunt urmatoarele:
1) Atentionarea
2) Chemarea la ordine
3) Retragerea cuvantului
4) Avertismentul
5) Impiedecarea parlamentarului de-a participa la sedintele camerei, dar nu mai mult de 30
zile, cu blocarea drepturilor materiale si banesti
STRUCTURA, ORGANIZAREA SI FUNCTIONAREA PARLAMENTULUI
I. Structura parlamentului
Parlamentul Romaniei are o structura bicamerala, argumentele autorilor Constitutiei din 1991, in favoarea
unui astfel de demers au fost urmatoarele:
1. bicameralismul constituie o traditie in organizarea constitutionala a Romaniei
17

Drept institutional

2. bicameralismul reprezenta la aceea data o realitate;

3. bicameralismul( doua camere)este de natura sa asigure calitatea procesului legislativ
Parlamentul Romaniei e constituit din 2 camere : Camera Deputatilor si Senatul care sunt alese pentru un
mandat de 4 ani . Camera Deputatilor este mai numeroasa, iar varsta minima pentru a fi ales aici este de 23
de ani in timp ce pentru Senat varsta minima este de 33 ani.
Ambele camere se aleg prin vot universal(unul pt fiecare), egal, direct secret si de regula liber exprimat
De regula cele doua camere lucreaza in sedinte publice, separate, dar in situatii expres aratate lucreaza in
sedinte comune;
Mandatul celor 2 camere incepe, se sfarseste sau se proroga in aceleasi conditii ca mandatul parlamentar:
- Camerele intra in exercitiul functiunii la data constituirii legale a celor 2 camere ale Parlamentului
Romaniei, sub conditia validarii mandatului si a depunerii juramantului de credinta ;
- Camerele isi inceteaza mandatul sub 2 forme :
1. Intr-o forma colectiva-prin dizolvarea Parlamentului/terminarea legislaturii Parlamentului ;
2. Intr-o forma individuala prin: deces, demisie, de drept si pierderea drepturilor electorale
- Mandatul parlamentar se proroga(prelungeste)de drept :
1. in cazul mobilizarii, in stare de razboi, in starea de asediu,/urgenta, pe toata perioada acestora,
pana la incetarea efectelor lor ;
2. pana la intrunirea legala a noului Parlament, perioada in care nu poate fi revizuita Constitutia
Romaniei, nu pot fi adoptate, modificate/abrogate legi organice
II. Organizarea Parlamentului
1. Organele directoare ale adunarilor
a. Presedintele camerei
- este ales, prin vot secret, dintre candidatii propusi de grupurile parlamentare
- este presedintele Biroului permanent al camerei respective
- acesta se alege pe durata mandatului camerei, pe durata intregii legislaturi(4 ani)
- atributiile presedintelui:
o atributii constitutionale-sunt cele cele prevazute de Constitutie, legi organice si
o atributii parlamentare-prevazute de legi ordinare, regulamentul camerei sau hotarari ale acesteia.
b. Vicepresedintii(4 pentru fiecare camera)
- sunt alesi prin vot secret, dintre candidatii propusi de grupurile parlamentare
- indeplinesc in absenta presedintelui, intr-o ordine prestabilita atributiile acestuia, precum si orice insarcinari
stabilite de Biroul permanent
c. Secretarii camerelor(4 pentru fiecare camera)
- Sunt alesi, prin vot secret, dintre candidatii propusi de grupurile parlamentare
- Atributii:
1) vegheaza la redactarea proceselor verbale de sedinta, pe care le autentifica prin semnatura lor
2) prezinta propunerile, amendamentele, si orice alte comunicari adresate adunarii camerei
3) Efectueaza apelul nominal;
4) Noteaza rezultatul votarii
d. Chestorii (4 Camera deputatilor, 2 Senat)
- Sunt alesi, prin vot secret, dintre candidatii propusi de grupurile parlamentare
- Se ocupa de problemele financiare ale camerelor
e. Biroul permanent al fiecarei camere
- este un organ colectiv, format din presedintele camerei, vicepresedintii, secretarii si chestorii
- e un organ de stat, organ intern al fiecarei camere
- indeplinesc atributiile prevazute de Constitutie, legi si regulamente parlamentare
- membri birourilor permanente
sunt alesi la inceputul fiecarei sesiuni parlamentare(cu exceptia
presedintelui) si pot fi revocati inainte de expirarea mandatului
- asigura organizarea muncii parlamentare si conditiile material necesare desfasurari acestei activitati
2. Structuri ale sedintelor comune
18

Drept institutional

De regula cele 2 camere lucreaza in sedinte separate, dar in anumite situatii, determinate prin legislatie,
lucreaza iun sedinte comune;
- Pt sedintele comune, birourile permanente ale camerelor elaboreaza impreuna proiectul ordinei de zi a
sedintei comune, stabilesc locul si data desfasurarii acesteia
- Lucrarile sedintelor comune sunt conduse alternativ de catre presedinti, asistati de doi secretari, cate unul
din partea fiecarei camere
- Situatii in care cele 2 camere se intalnesc in sedinta comuna:
1) Primirea mesajului presedintelui Romaniei;
2) Declararea starii de razboi;
3) Incetarea/suspendarea ostilitatilor militare;
4) Stabilirea statutului deputatului si senatorului;
5) Numirea, la propunerea presedintelui Romaniei, a directorilor Serviciilor de informatii;
6) Numirea avocatului poporului;
7) Investitura Guvernului;
8) Votarea motiunii de cenzura;
9) Suspendarea din functie a presedintelui Romaniei;
10) Examinarea rapoartelor Consiliului Suprem de Aparare a tarii
3. Comisiliile parlamentare
- ele sint organe de stat, organe interne a fiecarei camere, infiintate cu scopul de a indeplini insarcinarile ce le
sunt incredintate in vederea pregatirii lucrarilor camerelor;
- componenta comisiilor respecta configuratia politica a fiecarei camere
- categorii de comisii parlamentare : permanente si temporare
A. Comisiile permanente
- Numarul, denumirea si competenta fiecarei comisii se stabileste direct de fiecare camera, prin regulament/o
hotarare ulterioara;
- sunt constituite pe intreaga durata a legislaturii;
- un parlamentar face parte obligatoriu dintr-o singura comisie parlamentara permanenta;
- participarea membrilor comisiei la sedintele acesteia este obligatorie ;
- adopta hotarari/decizii cu majoritate simpla
B. Comisiile temporare
- isi desfasoara activitatea pana cand Camera sau Parlamentul decide definitiv asupra lucrarilor incredintate
acestora.
- pot fi: speciale, de ancheta, de mediere si exceptionale.
4. Grupurile parlamentare
- sunt alcatuite, de regula, din parlamentari care apartin aceleiasi formatiuni politice sau care subscriu
aceluiasi program politico-economic ori sunt adeptii aceleiasi idei;
- un parlamentar poate sa faca parte dintr-un singur grup parlamentar, poate sa-l paraseasca, sau se poate
declara independent in raport cu acesta;
- asigura suplete in ceea ce priveste activitatea parlamentara
III. Functionarea parlamentului
1. Legislatura-desemneaza durata mandatului colectiv al Parlamentului, implicit al fiecarei camere, este de 4 ani
2. Sesiunea parlamentara
- este forma organizatorica de lucru a Parlamentului
- se stabileste pe parcursul unui an calendaristic
- sesiunea poate fi de trei feluri :
A. Ordinare
- Camera . Dep. si Senat se intrunesc in doua sesiuni(sedinte) ordinare pe an: prima incepe la inceput de
februarie si nu poate depasi sfarsitul lunii iunie; a II-a incepe la inceput de septembrie si nu poate depasi
sfarsitul de decembrie;
- Intre sesiuni exista vacante parlamentare, in care prin excepti Biroul permanent/Comisiile parlamentare pot,
la cerere, sa-si continuie activitatea;
19

Drept institutional

- convocarea acestor sedinte se face de catre presedintii acestora

B. Extraordinare
- acestea se pot convoca la cerere de urmatoarele subiecte de drept: Presedintele Romaniei, Birourile
permanente ale camerelor, ori 1/3 din nr. deputatilor sau senatorilor
- convocarea se justifica numai pentru indeplinirea unei sarcini neobisnuite sau in cazul producerii unui
eveniment neprevazut
C. Sesiunea de plin drept
- se convoaca: atunci cand Presedintele Romaniei ia masuri pentru respingerea unei agresiuni armate, in cazul
mobilizarii ori pentru instituirea starii de asediu sau de urgenta sau in cazul in care Guvernul emite
ordonante de urgenta, in cazuri extraordinare, iar Parlamentul nu se afla in sesiune parlamentara
3. Sedintele camerelor-este subdiviziunea temporala a sesiunii; reprezinta forma de intrunire efectiva a membrilor
camerei pentru a delibera asupra problemelor inscrise pe ordinea de zi
4. Ordinea de zi
- este programul dupa care se desfasoara dezbaterile la Camere
- el poate cuprinde : proiecte de legi, propuneri legislative, dupa caz, intrebari interpelari, petitii sau alte
probleme
- se supune aprobarii parlamentarilor, aprobarea facandu-se cu majoritatea simpla, in prezenta cvorumului de
sedinta(50% +1 din nr parlamentarilor);
- poate fi propusa de: Guvern, Biroul permanent al camerei, un grup parlamentar
5. Sedinta si dezbaterile
- se desfasoara pe parcursul a 4 zile/saptamana;
- de regula sunt sedinte publice;
- sunt conduse de presedintele camerei/vicepresedinte, asistat de 2 secretari
- exista doua 2 tipuri de sedinte, pot fi:
a. ordinare/obisnuite-stabilite in prealabil prin regulament;
b. extraordinare-se desfasoara la o alta data decat cea prestabilita
- cvorumul de sedinta este de cel putin jumatate plus unu din numarul membrilor camerei
- in principiu sedintele sunt publice
- dezbaterile la camere, in cadrul sedintelor, constau in discutarea chestiunilor inscrise pe ordinea de zi,
potrivit unei proceduri prealabil stabilite
6. Votul in cadrul Parlamentului
- este de regula public(nu secret), direct, egal, universal
- votul parlamentarului nu este si liber exprimat deoarece parlamentarul are obligatia de a participa la
sedintele Camerei din care face parte
- validitatea votului se afla sub o dubla conditie :
a. existenta cvorumului de sedinta
b. intrunirea majoritatii ceruta de lege sau de regulament pentru a decide intr-o anumita problema(calificata,
absoluta/simpla-dupa caz)
FUNCTIILE PARLAMENTULUI ROMANIEI
1) Functia de reprezentare : Parlamentul Romaniei fiind considerat reprezentantul intregii natiuni, a intregii
populatii si pt toate interesele sale, echivaleaza cu faptul ca e purtatorul de cuvant a natiunii romane
2) Functia de recrutare se realizeaza fie prin faptul ca toti membrii guvernului trebuie sa apartina unei camere
parlamentare fie prin faptul ca odata desemnat primul ministru trebuie sa obtina n parlament votul de investitura
pentru membrii guvernului i programul de guvernare, fie prin faptul desemnarii primului ministru de catre unele
dintre camerele parlamentului ori fie prin faptul autorizarii camerei parlamentului a numirii unor inalti functionari
publici(exemplu: parlamentul investeste guvernul; numeste avocatul poporului, camerele aleg fiecare 3 judecatori la
Curtea Constitutionala
3) Functia de directionare a politicii externe. Parlamentul Romaniei ratifica unele tratate international si isi
constituie, la nivelul sau, o comisie de politica externa
4) Functia judiciara.
- Camerele Parlamentului pot incuviinta perchezitia, retinerea/arestarea parlamentarului;
20

Drept institutional

Camerele Parlamentului pot solicita urmarirea penala a membrilor Guvernului;

In sedinta comuna parlamentul pune sub acuzare Presedintele Romaniei pentru infractiunea de inalta tradare

5) Functia de informare.
26.05.2012
Procedee de informare ale Parlamentului sunt: 1.informarea la initiativa cetatenilor petitiile; 2.informarea la
initiativa parlamentarilor; 3.informarea la initiativa camerelor sau a comisiilor parlamentare; 4.informarea la
initiativa guvernului
1. Petitionare-procedeu de informare.
Definitie.Dreptul de petitionare este un drept fundamental al omului consacrat de constitutia
Romaniei in conformitate cu care orice cetatean se poate adresa prin petitii autoritatilor publice
centrale sau locale dar numai in numele semnatarilor.
Caracteristicile drepturilor de petitionare(7):
o petitiile pot fi formulate individual sau colectiv
o petitiile trebuie semnate
o pot fi trimise in scris sau prin email
o sunt scutite de orice taxa
o prin petitie se intelege orice reclamatie, sugestie, propunere, etc
o organizatiile legal consitituite au si ele dreptul sa adreseze petitii, dar numai in numele
colectivitatilor pe care le reprezinta.
o autoritatile publice au obligatia sa raspunda petitionarului in termen de 30 de zile de la
inregistrarea petitiei.
2. Informarea parlamentului la initiativa parlamentarilor-procedeu de informare. Exista doua procedee de
informarea parlamentului la initiativa parlamentarilor:
a. solicitarea de informatii guvernul si celelalte autoritati publice au obligatia sa prezinte toate
informatiile si documentele cerute de camera deputatilor, de senat ori de comisiile parlamentare prin
intermediul presedintilor acestora. Asadar dreptul de informare al parlamentrilor nu se realizeaza in
mod direct ci doar prin intermediul camerei din care fac parte sau a presedintelui comisiei de care
apartin.
b. intrebarile
-Definitie. Intrebarea este procedeul tehnic parlamentar, prin care un membru al parlamentului
solicita informatii sau explicatii din partea unui membru al guvernului sau ai altor conducatori a unor
autoritati publice
-Caracteristici(7):
o este un act procedural individual
o vizeaza un fapt determinat
o se adreseaza unui anume subiect precizat prin intrebare
o daca intrebarea vizeaza politica generala a guvernului ea se adreseaza primului ministru
o intrebarea implica obligatia de raspuns din partea celui chestionat, dar si dreptul la replica
fata de raspunsul primit
o intrebarea nu atrage nicio sanctiune politica
o intrebarea poate fi scrisa sau orala, simpla sau urmata de dezbateri.
3. Informarea la initiativa camerelor si a comisiilor parlamentare. Guvernul si celelalte autoritati publice
au obligatia sa prezinte toate informatiile si documentele cerute de camerele parlamentare ori comisiile
parlamentare prin intermediul presedintilor acestora.
In aceste cazuri solicitarea de informatii este facultativa. Intr-un singur caz solicitarea de informatii este
obligatorie si anume atunci cand exista o initiativa legislativa de modificare a prevederilor bugetare, cand
initiatorul este obligat sa ceara un aviz din partea guvernului(principalul ordonator de credite). Avizul este
obligatoriu, respectarea lui este facultativa (ex. Procedee: declaratiile guvernamentale la initiativa
parlamentului; Informarea la initiativa comisiilor parlamentare; Raportul anual al Curtii de Conturi)
4. Informarea la initiativa guvernului. Procedee:
21

Drept institutional

1) Declaratiile guvernamentale la initiativa guvernului

2) un mijloc eficace de informare rezulta si din compatibilitatea recunoscuta constitutional intre
calitatea de parlamentar si cea de membru al guvernului.
3) informarea parlamentului pe calea initiativei legislative parlamentare
6) Funcitia de control a parlamentului Romaniei. Se realizeaza prin urmatoarele doua procedee:
1. procedee si mijloace de control care nu se finalizeaza cu sanctiuni
a. Incunostiintarea neintarziata a Parlamentului de catre presedintele Romaniei atunci cand acesta ia
masura respingerii unei agresiuni armate indreptate impotriva Romaniei.
b. Consultarea prealabila a parlamentului Romaniei de catre presedintele statului roman este
obligatorie in urmatoare cazuri:
Atunci cand presedintele Romaniei desemneaza un candidat la functia de prim ministru
Atunci cand presedintele presedintele Romaniei decide dizolvarea parlamentului
Atunci cand presedintele Romaniei decide desfasurarea unui refenduum national cu privire la
unele probleme de interes national
In toate situatiile consultarea este obligatorie, iar respectarea consultarii este facultativa, cu o singura
exceptie, atunci cand in parlament exista un partid politic care are majoritatea mandatelor,
presedintele fiind obligat sa desemneze din cadrul acelui partid un candidat la functia de prim
ministru
c. Aprobarea este forma de incuviintare a unui act sau a unei actiuni din partea parlamentului
aprobandu-se(validandu-se) astfel acel act sau actiune.
Aprobarea poate fi:
o anterioara - cand presedintele declara mobilizarea fortelor armate
o posterioara atunci cand se instituie starea de asediu sau de urgenta
o atat anterioara cat si posterioara in cazul delegarii legislative, cand guvernul are nevoie de
aprobare atat anterioara-pentru a adopta ordonante simple, cat si posterioara-in cazul
aprobarii lor.
2. procedee si mijloace de control care se finalizeaza cu sanctiuni politice sau juridice, dupa caz
1) investirea guvernului e procedura constitutionala care poate avea ca finalitate acordarea votului de
incredere guvernului. Etapele acestei proceduri sunt:
a.presedintele Romaniei desemneaza un candidat la functia de prim ministru
b.
candidatul desemnat la functia de prim ministru este obligat ca in termen de 10 zile sa
ceara parlamentului aprobarea pentru lista membrilor de guvern si pentru programul de
guvernare
c.parlamentul in sedinta comuna cu votul majoritatii absolute a parlamentarilor acorda votul de
incredere guvernului
d.
presedintele Romaniei emite decretul de numire a guvernului
e.membrii guvernului depun individual in fata presedintelui Romaniei juramantul de credinta
data de la care intra in exercitiul mandatului lor.
2) Interpelarea este formal tot o intrebare care se adreseaza guvernului sau unuia dintre membrii sai,
prin care se cer explicatii asupra politicii trecute a guvernului, dar si asupra atitudinii pe care
guvernul intelege sa o puna in practica intr-o problema actuala sau viitoare. Interpelarea se
deosebeste de intrebare sub un intreit aspect:
a.Interpelarea se formuleza intotdeauna sub forma scrisa
b.
Interpelarea poate provoca o dezbatere asupra politicii guvernului care poate sa puna
in cauza raspunderea acestuia.
c.Camera deputatiilor sau senatul poate adopta o motiune simpla prin care sa isi exprime
punctul de vedere asupra problemei ce a facut obiectul interpelarii

22

Drept institutional

3) Motiunea de cenzura este procedura constitutionala prin care camera deputatilor si senatul, in
sedinta comuna, pun in cauza raspunderea politica a guvernului printr-un plan la adresa acestuia si
activitatile lui. Caracteristicile motiunii de cenzura:
a. initiativa motiunii nu poate fi decat una colectiva si anume cel putin din numarul total al
senatorilor si deputatilor;
b. la data depunerii ei se comunica guvernului si poate fi dezbatuta in parlament dupa trei zile
de la data prezentarii ei in sedinta comuna
c. motiunea de cenzura se voteaza in sedinta comuna cu votul majoritatii absolute a
parlamentarilor;
d. daca motiunea de cenzura nu intruneste majoritatea ceruta de lege ea se considera respinsa iar
guvernul ramane in exercitiul functiunii;
e. daca motiunea de cenzura este votata cu majoritatea absoluta guvernului ii inceteaza fortat
mandatul, fiind demis, deschizandu-se procedurile constitutionale pentru formarea unui nou
guvern ;
f. atunci cand motiunea de cenzura este respinsa parlamentarii care au semnat pentru initierea
ei nu mai pot semna pentru o noua motiune de cenzura in aceeasi sesiune parlamentara cu
exceptia cazului cand guvernul isi angajeaza raspunderea politica.
4) Angajarea raspunderii guvernului la initiativa sa este procedura constitutionala prin care guvernul
pune parlamentul in situatia de a-i accepta opinia sau demiterea. Caracteristici:
a. Angajarea raspunderii guvernului la initiativa sa se poate face doar in sedinta comuna a celor
doua camere pe un program, o declaratie de politica generala sau un proiect de lege
b. Daca in termen de 3 zile de la angajarea raspunderii se depune o motiune de cenzura si
aceasta este votata guvernul este demis iar programul, declaratia de politica generala sau
dupa caz, proiectul de lege se considera respinse
c. In situatia in care nu se depune o motiune de cenzura sau se depune si este respinsa
programul, declaratia de politica generala ori proiectul de lege se considera adoptate fara
niciun vot explicit asupra lor.
d. Guvernul isi poate angaja raspunderea pe un proiect de lege ordinara sau organica,
e. Parlamentul poate reveni asupra unei legi adoptate prin angajarea raspunderii guvernului
in doua situatii:
1. cand presedintele Romaniei inainte de promulgare solicita reexaminarea legii
2. cand Curtea Constitutionala declara legea neconstitutionala
5) Suspendarea din functie a presedintelui Romaniei este o procedura prealabila si obligatorie in
vederea demiterii din functie e presedintelui Romaniei.
a. Suspendarea are loc pentru fapte grave de incalcare a constitutiei Romaniei, in sedinta
comuna a celor doua camere, cu votul majoritatii absolute a parlamentului, la initiativa a cel
putin 1/3 dintre membrii camerelor.
b. Curtea Constitutionala da un aviz consultativ asupra propunerii de suspendare.
c. Presedintele Romaniei poate da explicatii cu privire la faptele ce i se imputa.
d. In termen de 30 de zile de la data suspendarii in sedinta comuna trebuie organizat un
referenduum pentru demiterea presedintelui Romaniei(are caracter obligatoriu ca organizare
si rezultat)
6) Punerea sub acuzare a presedintelui Romaniei pentru infractiunea de inalta tradare:
a. Are loc in sedinta comuna a celor doua camere, la propunerea majoritatii absolute a
parlamentarilor si cu votul majoritatii calificate a acestora (2/3 din nr total al parlamentarilor)
b. Competenta de judecata apartine Inaltei Curti de Casatie si Justitie.
c. Presedintele este demis de drept la data ramanerii irevocabile a hotararii de condamnare.
7) Urmarirea penala a membrilor guvernului
a. se face la initiativa camerei deputatilor, senatului sau a presedintelui Romaniei, pentru fapte
savarsite in exercitarea functiei de membru al guvernului.
b. solicitarea de urmarire penala nu inlatura prezumtia de nevinovatie.
23

Drept institutional

c. suspendarea din functie a ministrului este facultativa pana la trimiterea sa in judecata si de

drept de la acest moment.
d. Un ministru este demis din functie de catre presedinte la propunerea primului ministru.
7) Functia deliberativa.
Camera deputatilor si senatul adopta doua tipuri de acte: 1. Acte juridice si 2. Acte cu caracter exclusiv politic
1. acte juridice ale parlamentului cele doua camere parlamentare pot adopta legi, hotarari si motiuni.
o Legile. Definitie. Legea: este actul juridic normativ adoptat de ctre organul legiuitor (parlament sau
adunare reprezentativ) dup o procedur anume stabilit n acest scop, prin care, n cadrul
competentei sale legislative acesta adopt reguli generale i de aplicaie repetat care la nevoie pot fi
aduse la ndeplinire prin fora de constrngere a statului.
Legile pot fi de 3 tipuri: constitutionale, organice si ordinare si se adopta cu majoritate
calificata, absoluta si simpla sau relativa.
Parlamentul Romaniei are omnipotenta de a reglementa prin lege orice domeniu al vietii
sociale, politice si economice.
Legile sunt supreme in arhitectura normativa a statului roman avand cea mai mare forta
juridica, toate celelelalte acte jucte juridice fiindu-i obediente.
Legile pot fi: legi fluvii-caz in care se recurge la o reglementare in detaliu a unui anumit
domeniu de relatii sociale sau legi cadru, cand se creioneaza doar cadrul general al
reglementarii urmand ca detalierea lor sa se faca prin alte acte juridice
o Hotararile camerelor si ale parlamentului.
Hotararile camerelor se deosebesc de legi sub un intreit aspect:
Au forta juridica inferioara legilor
Horararile se adopta in vederea detalierii sau aplicarii legilor
Horararile se deosebesc de legi si sub aspectul procedurii de adoptare.
Raportat la procedura de adoptare distinctia dintre hotararile camerelor si legi consta in:
hotararile pot fi si emanatia unei singure camere parlamentare
regulile privitoare la initiativa legislativa nu le sunt aplicabile
hotararile se adopta deregula cu majoritate simpla
hotararile nu se dezbat in comisiile parlamentare
hotararile camerelor nu se promulga de catre presedintele Romaniei
de regula hotararile nu se publica in Monitorul Oficial al Romaniei
o Motiunile sunt o varietate a hotararilor, constand intr-un text votat de catre Parlmaentul Romaniei,
referitor la functionarea sa sau pentru a-si exprima optiunea ori vointa asupra unei probleme
determinate.
Distinctia dintre motiuni si legi se face sub acelasi aspecte delimitatoare ca intre hotarari si
legi.
Motinile pot fi de doua tipuri: care se deosebesc fundamental prin consecintele lor juridice,
adica motiuni de cenzura si motiun simple.
2. Raporturile dintre hotararile de guvern si legi:
hotararile de guvern se emit in vederea organizarii executarii legilor
Legea trebuie sa preexiste unei hotararile de guvern
Singura derogare de la principiu conform careia parlamentul este unica autoritate legiuitoare este
derogarea legislativa cand Guvernul adopta ordonante avand putere de lege.
Domeniul hotararile de guvern este totdeauna dependent de cel al legilor
2. Acte cu caracter exclusiv politic ale Palamentului Romaniei. Pot fi apeluri, declaratii, etc. principala lor
caracteristica fiind aceea ca nu produc efecte juridice, ci ele au cel mult o rezonanta de ordin politic.
Procedura legislativa obisnuita, comuna ordinara
are drept scop adoptarea unei legi ordinare, organice
este contradictorie si repetitiva in acelasi timp. Este contradictorie deoarece presupune dezbateri
24

Drept institutional

contencioase si repetitiva deoarece dupa ce un proiect de lege a fost adoptat intr-o camera se trimite spre
dezbatere si adoptare in cealalata camera unde procedura legislativa se reia.

Procedura cuprinde 2 faze fiecare cu mai multe etape:

1) Prima faza contine urmatoarele etape: 1. initiativa legislativa; 2. sesizarea camerelor
parlamentului; 3. avizarea proiectului de lege de catre consiliul legislativ; 4. dezbaterea proiectului
in una sau mai multe comisii parlamentare care intocmesc dupa caz rapoarte/ avize
1. initiativa legislativa. In materia legilor ordinare si organice, initiativa legislativa poate apartine:
Guvernului, deputatilor si senatorilor precum si cetatenilor cu drept de vot.
a. Cele mai multe initiative legislative provin de la Guvern sub forma proiectelor de legi
deoarece:
proiectele de legi trebuie redactate tinand cont de regulile de tehnica legislativa
Guvernul trimite spre dezbatere si adoptare parlamentului proiecte de legi in vederea
realizarii programului sau de guvernare
b. Initiativa legislativa a parlamentarilor apare mai rar sub forma propunerilor legislative
deoarece:
Propunerile legislative trebuie sa tina cont de tehnica legislativa
Datorita dispersiei politice, un astfel de demers are putine sanse de reusita
Parlamentarii au la indemana un instrument juridic mult mai eficace pentru a se
implica in procedura legislativa si anume amendamentul
c. Initiativa legislativa cu drept de vot a cetatenilor apare si mai rar pe aceleasi considerente,
in plus ea trebuie sa provina sub forma unei propuneri legislative de la cel putin 100mii de
cetateni cu drept de vot, provenind din cel putin un sfert din judetele tarii, iar in fiecare din
aceste judete sau municipiul Bucuresti trebuie inregistrate cel putin 5 mii de semnaturi in
sprijinul acestei initiative.
Cetatenii cu drept de vot nu au drept de initiativa legislativa in urmatoarele domenii:
Probleme fiscale
Probleme cu caracter international
Admistia
Gratierea
2. sesizarea camerelor parlamentului - se face in raport de natura reglementarii. Prima camera sesizata
poarta denumire de prima camera sesizata, iar cea de a doua camera, camera decizionala.
3. avizarea proiectului de lege de catre consiliul legislativ
a. se face in mod obligatoriu de catre consiliul legislativ care emite un aviz consultativ. Consiliul legislativ
este un organ de specialitate al parlamentului care are drept principale atributii verificarea, sistematizarea si
coordonarea intregii legislatii.
b. in anumite situatii avizarea proiectului de lege este obligatorie si de catre consiliul economic si social,
acesta este un organ tripartid format din reprezentantii guvernului, patronate si sindicate.
CES-consiliul economic si social avizeaza obligatoriu acele proiecte de legi care se refera la:
restructurare si dezvoltare economica,
privatizare,
relatii de munca si protectie sociala,
sanatate, invatamant si cercetare stiintifica.
25

Drept institutional

4. dezbaterea proiectului in una sau mai multe comisii parlamentare care intocmesc dupa caz rapoarte sau
avize se face la sesizarea comisiei parlamentul de catre biroul permanent al camerei respective. O comisie
parlamentara permanenta este sesizata in fond atunci cand ea este competenta sa intocmeasca un raport.
Raportul comisiei sesizata in fond trebuie sa contina propuneri motivate pentru:
a. adoptarea proiectului de lege in forma depusa de initiator
b. adoptarea proiectului cu modificari si/sau completari
c. respingerea proiectului de lege
Deputatii si senatorii pot depunde amendamente scrise la comisiile sesizate in fond. Amendamentul este acel
act procedural ce poate apartine numai subiectelor de drept participante la procesul legislativ si consta in
modificarea de fond sau forma a unui text suspus deliberarii. Si alte comisii parlamentare pot sa-si exprime
optiunea pentru un anumit proiect de lege intocmind in acest sens avize care trebuie incluse in raportul comisiei
sesizate in fond.
Faza a doua a procedurii legislative ordinare cuprinde urmatoarele etape:
1. prezentarea proiectului de lege de catre initiator in vederea expunderii motivelor care stau la baza
reglementarii, dar si a eventualelor efecte paralele sau contradictorii rezultate din adoptarea proiectului de
lege
2. prezentarea raportului de catre comisia parlamentara sesizata in fond
3. dezbaterea generala si pe articole. In cadrul dezbaterii generale asupra proiectului de lege, iau cuvantul
parlamentarii cate unul din partea fiecarui grup parlamentar
In cadrul dezbaterii generale:
nu pot fi propuse amendamente;
iau cuvantul parlamentarii, cate unul din partea fiecarui grup parlamentar
In cadrul dezbaterilor pe articole :
pot fi depuse amendamente orale cu privire la probleme redactionale sau de mai mica
importanta.
ordinea de dezbatere a amendamentelor este urmatoare:
in primul rand se dezbat amendamentele care tind sa suprime anumite texte legislative
se dezbat amendamentele care au ca obiect modificarea si/sau completarea proiectului
de lege
4. votarease realizeaza distinct pt fiecare amendament dupa care se voteaza fiecare articol de lege, iar la final
se voteaza legea in ansamblul ei cu majoritate absoluta sau relativa, functie de natura reglementarilor
5. Intoarcerea legii dupa ce proiectul de lege a fost votata in prima camera sesizata aceasta se trimite
camerei decizionale, care decide efectiv. Daca insa camera decizionala adopta in plus o prevedere legala
care este de competenta primei camere sesizate, atunci legea se intoarce la prima camera sesizata care va
decide definitiv numai in raport cu prevederea legala ce intra in competenta sa decizionala.
6. Promulgarea legii dupa votarea legii in parlament aceasta se trimite spre promulgare presedintelui
Romaniei. Primind legea, presedintele Romaniei trebuie ca in termen de 20 de zile sa o promulge. Termenul
de 20 de zile este unul de decadere, deoarece implinirea lui produce urmatoarele efecte juridice:
Presedintele nu mai poate promulga legea
Nu mai poate cere reexaminarea ei
Nu mai poate sesiza Curtea Constitutionala pentru ca aceasta sa se pronunte asupra constitutiei ei
7. Publicarea si intrarea in vigoare a legii se publica in M.O. al Romaniei si intra in vigoare la 3 zile de la publicare sau la alta data ulterioara
prevazuta in cuprinsul ei
prin exceptie un singur tip de lege nu se promulga si nu intra in vigoare la data publicarii ei. Legea de
revizuire a Constitutiei care nu se promulga de presedintele Romaniei si intra in vigoare la data publicarii
hotararii Curtii Constitutionale prin care se confirma rezultatele referendumului pentru revizuirea
constitutiei.
Procedura legislativa complementara reexaminarea legii
Presedintele Romaniei se implica in procedura legislativa in doua situatii:
26

Drept institutional

atunci cand inainte de promulgare solicita parlamentului o singura data reexaminarea legii
atunci cand inainte de promulgare sesizeaza Curtea Constitutionala in vederea pronuntarii asupra
constitutionalitatii ei
In ambele situatii se produc doua efecte juridice:
suspendarea termenului de 20 de zile pentru promulgare. Termenul de promulgare curge in aceasta situatie
de la data primirii legii reexaminate in parlament
inlocuirea lui cu un termen mai scurt de 10 zile tot pentru promulgare si care curge de la date diferite.
Termenul de promulgare curge in aceasta situatie de la data primirii confirmarii de la Curtea Constitutionala
prin care se confirma constitutionalitatea legii
Proceduri legislative speciale
1. Procedura de urgenta este o procedura accelerata de adoptare a legilor. Initiativa poate apartine
parlamentului si guvernului. Poate viza atat legi ordinare cat si organice. Elementele procedurii de urgenta
sunt stabilite prin regulamentele parlamentare. Procedura de urgenta consta in eliminarea sau chiar
suprimarea unor etape din procedura legislativa obisnuita sau in scurtarea anumitor termene.
2. Procedura de revizuire a constitutiei Romaniei.
Subiectele de drept care pot initia revizuirea constitutiei sunt:
a. Cel putin o patrime din nr deputatilor sau al senatorilor
b. Presedintele Romaniei la propunerea guvernului
c. Cetatenii cu drept de vot in numar de cel putin 500 mii proveniti din cel putin jumatate din judetele
tarii, iar in fiecare din aceste judete sau Mun. Bucuresti trebuie inregistrate cel putin 20 mii de
semnaturi in sprijinul acestei initiative.
Proiectul legii de revizuire a constitutiei trebuie adoptat in fiecare camera parlam. cu o majoritate
calificata.
Daca proiectul de lege este votat intr-o formulare diferita de camerele parlamentare se constituie o
comisie de mediere, formata din deputati si senatori.
In cazul in care comisia nu ajunge la un acord textele aflate in divergenta se voteaza in sedinta
comuna a celor doua camere cu votul a cel putin din numarul total al palamentarilor.
Revizuirea constitutiei Romaniei este definitiva daca cetatenii cu drept de vot o aproba prin
referenduum organizat in cel mult 30 de zile de la data votarii in parlament a legii.
Constitutia Romaniei nu poate fi revizuita in urmatoarele domenii:
a. Caracterul national unitar si indivizibil,
b. independenta si integritatea teritoriului,
c. independenta justitiei,
d. forma republicana de guvernamant,
e. limba oficiala,
f. drepturile libertatile si indatoririle fundamentale.
Constitutia Romaniei nu poate fi revizuita in urmatoarele situatii sau cazuri:
a. pe timpul starii de razboi
b. pe timpul starii de urgenta si asediu
c. pana la intrunirea legala a noului parlament
Legea de revizuire a constitutiei nu se promulga de presedintele Romaniei si intra in vigoare la data
publicarii hotararii Curtii Constitutionale de confirmare a rezultatelor referendumului.
3. Legile financiare sunt legile bugetare care sunt anuale precum si legile rectificative si de reglare.
legile bugetare sunt legea bugetului de stat si a asigurarilor sociale de stat.
Caracteristicile procedurii de adoptare:
a. initiativa legislativa in materia legilor bugetare nu poate apartine decat guvernului, fiind o initiativa
legislativa exclusiva
b. legile bugetare pot fi adoptate numai in prezenta unui aviz consultativ din partea guvernului
27

Drept institutional

c. legile bugetare se adopta intr-un termen prefix adica cu cel putin 3 zile inainte de expirarea
exercitiului bugetar anterior, sub sanctiunea aplicarii in continuare a vechiului buget.
d. Legile bugetare nu pot fi adoptate prin ordonante guvernamentale
e. Legile bugetare se adopta in sedinta comuna a celor doua camere parlamentare cu votul majoritatii
absolute a membrilor parlamentului.
Delegarea legislativa
delegarea de putere este actul prin care titularul unor prerogative numit delgant transfera exercitiul acestora
unei alte autoritati numita delegatar
delegarea legislativa ca varietate a delegarii, in general, semnifica imputernicirea pe timp limitat a unei alte
autoritati decat cea legislativa sa exercite prerogativele legislative. In sistemul constitutional romanesc
delegarea legislativa presupune existenta unei legi speciale de abilitare a guvernului, de a adopta acte
juridice numite ordonante guvernamentale in domenii care nu fac obiectul reglementarii prin lege organica.
Legea speciala de abilitare a guvernumui de adopta o ordonante prezinta urmatoarele caracteristici:
o Este o lege ordinara votata cu majoritate simpla
o Legea de abilitare trebuie sa prevada, in mod obligatoriu, domeniile in care si data pana la care se
pot adopta ordonante
o Legea de abilitare poate sa prevada obligativitatea ca ordonantele guvernamentale sa fie supuse spre
aprobare parlamentului in interiorul termenului de abilitare;
o Nerespectarea acestui termen de abilitare atrage incetarea efectelor ordonantei.
o Ordonantele adoptate in baza unei legi de abilitare poarta denumirea de ordonante simple si au forta
juridica a unei legi ordinare. Ordonantele simple nu se promulga de catre presedintele Romaniei, se
publica in Monitorul Oficial si intra in vigoare la 3 zile de la publicare sau la o data ulterioara
prevazuta in textul ei.
o Guvernul Romaniei poate adopta si Ordonante de Urgenta in lipsa unei legi speciale de abilitare.
Ordonantele de Urgenta se adopta in cazurile extraordinare, a caror reglementare nu poate fi
intarziata si pot avea forta juridica a unei legi ordinare sau organice dupa caz. Ordonantele de
urgenta intra in vigoare numai dupa depunerea lor spre dezbatere si aprobare in parlament si numai
dupa publicarea lor in Monitorul Oficial. Daca parlamentul nu se afla in sesiune el se convoaca de
plin drept in termen de 5 zile de la sesizare sau trimitere. Ordonantele de Urgenta nu se promulga de
catre Presedintele Romanei.
o O U adoptate de guvern nu pot interveni cu reglementari in urmatoarele domenii:
Legi constitutionale
Nu pot afecta regimul institutiilor fundamentale ale statului
Nu pot afecta drepturile, libertatile si indatoririle fundamentale
Nu pot afecta drepturile electorale
Nu pot viza masuri de trecere silita a unor bunuri in proprietatea statului.
o Ordonantele guvernamentale simple sau de urgenta prezinta avantaje si dezavantaje.
Avantaje:
a. prin intermediul ordonantelor se reface unitatea procesului legislativ, scindat prin existenta unui
domeniu legiferat si a unuia susceptibil de legiferare
b. ele rezolva rapid o problema stringenta
c. ordonantele sunt adoptate de regula in materii accentuat tehnice, nespecifice parlamentului
d. inlatura uneori masinatiunile opozitiei parlamentare.
Dezavantaje-dezavantajele adoptarii constau in incalcarea urmatoarelor principii de drept:
a. principul legalitatii democratice
b. principiul imposibilitatii delegarii in dreptul public
c. principiul monopolului legislativ al parlamentului
d. principiul separatiei puterilor in stat in special separatia intre puterea executiva si cea legislativa.
o Ordonantele guv se aproba sau se resping prin lege de catre parlamentul Romaniei.
Curtea constitutionala
28

Drept institutional

este garantul suprematiei Constitutiei Romaniei

este constituita din 9 judecatori, 3 numiti de presedintele Romaniei, 3 alesi de catre camera deputatilor si 3
alesi de catre senat, pentru un mandat de 9 ani.
Judecatorii Curtii Constitutionale sunt inamovibili si independenti in exercitarea mandatului lor
Mandatul judecatorilor nu poate fi reinoit
Mandatul judecatorilor este incompatibil cu orice functie publica sau privata cu exceptia celei din
invatamantul superior juridic.
Judecatorii curtii constitutionale trebuie sa aiba o pregatire juridica superioara, o inalta competenta
profesioanala si o vechime de cel putin 18 ani in activitatea juridica.
Atributiile curtii constitutionale:
se pronunta asupra constitutionalitatii legilor, anterior promulgarii, la sesizarea urmatoarelor subiecte de
drept: presedintele Romaniei, unul dintre presedintii celor doua camere parlamentare, guvern, Inalta Curte
de Casatie si Justitie, Avocatul Poporului, cel putin 50 de deputati sau cel putin 25 de senatori
se pronunta asupra constitutionalitatii tratatelor si a acordurilor internationale la sesizarea unuia dintre
presedintii celor doua camere sau a unui grup parlamentar.
se pronunta asupra constitutionalitatii regulamentelor parlamentare la sesizarea unuia dintre presedintii celor
doua camere a unui grup parlamentar sau cel putin 50 de deputati sau cel putin 25 de senatori.
se pronunta din oficiu asupra intitiativelor de revizuire a Constitutiei Romaniei
hotaraste asupra exceptiilor de neconstitutionalitate ridicate in fata instantelor judecatoresti si de arbitraj
comercial
solutioneza conflictele de natura constitutionala intervenite intre autoritatile publice la sesizarea
urmatoarelor subiecte de drept: presedintele Romaniei, unul dintre presedintii celor doua camere ale
parlamentului, primul ministru si presedintele consiliului superior al magistraturii.
vegheaza la respectarea procedurii privind organizarea si desfasurarea referendumului si confirma
rezultatele acestuia.
vegheaza la respectarea procedurii privitoare la alegerea presedintelui si confirma rezultatul sufragiului.
hotaraste asupra constitutionalitatii unui partid politic
verifica indeplinirea conditiilor privitoare la initiativa legislativa cetateneasca
da aviz consultativ asupra propunerii de suspendare din functie a presedintelui Romaniei.
verifica indeplinirea conditiilor pentru asigurarea interimatului functiei de presedinte a Romaniei si
comunica cele constatate parlamentului si guvernului.

29