Normativ Pentru Verificarea Calitătii Si Receptia Lucrărilor de Constructii Si Instalatii Aferente

NORMATIV PENTRU VERIFICAREA CALITTII SI RECEPTIA LUCRRILOR
DE CONSTRUCTII SI INSTALATII AFERENTE

Indicativ C 56-85
nlocuieste C 56-75
Cuprins
* CAIETUL I
* CAIETUL II - Terasamente
* CAIETUL III - Consolidri si mbinttiri funciare ale terenurilor
* CAIETUL IV - Fundatii
* CAIETUL V - Beton simplu, beton armat si beton precomprimat
* CAIETUL VI - Lucrri hidrotehnice, hidroenergetice, navigatii portuare, metrou
* CAIETUL VII - Cintre, sprijiniri si cofraje
* CAIETUL VIII - Zidrii si placaje
* CAIETUL IX - Tenuieli
* CAIETUL X - Placaje
* CAIETUL XI - Zugrveli, vopsitorii, tapete
* CAIETUL XII - Pardoseli
* CAIETUL XIII - Scri, balcoane si parapete
* CAIETUL XIV - Izolatii
* CAIETUL XV - Tmplrie si dulgherie
* CAIETUL XVI - Geamuri
* CAIETUL XVII - nvelitori si tinichegerii
* CAIIETUL XVIII - Sobe, cosuri si ventilatii naturale
* CAIETUL XIX - Constructii dia otel
* CAIETUL XX - Protectie contra agentilor agresivi
* CAIETULXXI - Imbrcminti rutiere
* CAIETUL XXII - Ci ferate suprastructur
Caietul I. PREVEDERI GENERALE

1.1. Prezentul normativ cuprinde principalele conditii de calitate pe care trebuie s le ndeplineasc lucrrile de
constructii si instalatii aferente acestora, precum si verificrile ce trebuie efectuate pentru a se constata dac aceste
conditii au fost ndeplinite.
1.2. Pentru categoriile de lucrri ascunse necuprinse n acest normativ, se vor aplica aceleasi prevederi generale,
mpreun cu conditiile de calitate din prescriptiile tehnice specifice categoriilor respective.
1.3. Respectarea conditiilor tehnice de calitate ce trebuie urmrit n primul rnd de sefii formatiilor de lucru si de
personalul tehnic anume nsrcinat cu conducerea lucrrilor, n cadrul activittii sale de ndrumare si supraveghere.
Separat de acestea, se efectueaz verificri :
a) pe parcursul executrii, pentru toate categoriile de lucrri ce compun obiectele de investitii, nainte ca ele s
devin ascunse prin acoperire cu (sau nglobate n) alte categorii de lucrri sau elemente de constructii;
b) la terminarea unei faze de lucru ;
c) Ia receptia preliminar a obiectivelor, ce fac parte dintr-un obiectiv de investitii.
Verificrile de la poz. a si b se efectueaz conform Instructiunilor pentru verificarea calittii si receptionarea
lucrrilor ascunse la constructii si instalatii aferente", din anexa 1.1 a prezentelor prevederi generale, iar cele de la
pozitia c, conform reglementarilor n vigoare privind receptia obiectivelor de investitii.
1.4. Prezenta prescriptie se aplic integral la lucrrile de constructii si instalatii pentru cldiri (locuinte, socialculturale, industriale si agrozootehnice) si la obiectele de deservire ale acestora (retele edilitare, unitti etc.) Pentru
alte tipuri de lucrri pe lng prezenta prescriptie se va tine seama si de prescriptiile tehnice specifice sau n
lipsa acestora de conditii tehnice speciale, predate odat cu proiectul.
1.5. Toate conditiile tehnice de calitate cuprinse n prezenta prescriptie sunt extrase din prescriptiile tehnice de
proiectare, executie si receptie, n vigoare la data aprobrii sale. pentru lucrri de constructii si instalatii aferente, si
a cror aplicare este obligatorie. Listele complete ale acestor prescriptii sunt cuprinse n indicatoarele de standarde,
publicate anual de I.R.S. si n listele normativelor tehnice n vigoare (publicate anual n Buletinul Constructiilor).
Principalele prescriptii tehnice, aplicabile la verificrile din prezenta prescriptie, sunt mentionate la fiecare capitol n
parte.
[top]
2. DISPOZITII COMUNE
2.1. Verificarea calittii lucrrilor Se face n scopul confirmrii corespondentei acestora cu proiectul, cu prescriptiile
tehnice specifice si cu prezentul normativ, n limitele indicatorilor de calitate si a abaterilor admisibile, prevzute de
acestea.
Dispozitiile de santiere, date de beneficiar si proiectant cu respectarea normelor legale n vigoare au aceeasi
putere ca si proiectul de executie, din punct de vedere al verificrilor de efectuat.
2.2. Frecventele verificrilor sunt mentionate n prescriptiile tehnice specifice si n prezentul normativ. In cazuri
speciale, proiectantul poate prevedea n mod justificat mrirea acestor frecvente.
2.3. n toate cazurile n oare vreun rezultat provenit dintr-o verificare vizual sau ncercare efectuat pe parcurs,
referitoare la rezistenta, stabilitatea, durabilitatea sau functionalitatea lucrrilor, depseste n sens defavorabil
abaterile admisibile, prevzute n proiecte sau n prescriptiile tehnice, decizia asupra continurii lucrrilor nu va
putea fi luata dect pe baza acordului, dat in scris de beneficiar, cu avizul proiectantului.
2.4. Este cu desvrsire interzis a se proceda la executarea de lucrri, care s nglobeze sau s ascund defecte
ale structurilor de rezistent sau care s mpiedice accesul si repararea corect sau consolidarea acestora.
2.5. In cazul n care verificarea se face prin sondaj (la faze de lucrri sau la receptiile preliminare), n scopul
obtinerii de date asupra corectitudinii verificrilor si nregistrrilor efectuate pe parcurs, se va proceda astfel :
- dac un singur rezultat este necorespunztor, se mai efectueaz nc o serie alctuit dintr-un numr egal de
sondaje ;
- dac un singur rezultat din noua serie de sondaje este necorespunztor, toate verificrile prevzute n prescriptiile
tehnice a se efectua pe parcurs trebuie refcute, cu aceleasi metode sau cu alte metode care s dea rezultate
echivalente.
2.6. La cererea presedintelui comisiei de receptie preliminar a obiectului, ntreprinderea executant va ntocmi o
prezentare sintetic a tuturor verificrilor si ncercrilor efectuate pe parcursul lucrrilor si pe faze de lucrri;
aceast prezentare trebuie s cuprind pe scurt:
- date asupra frecventei verificrilor si probelor efectuate pentru fiecare tronson al obiectului, n comparatie cu
prevederile prescriptiilor tehnice ;
- interpretarea statistic a rezultatelor ncercrilor efectuate (pentru fiecare tronson si dup caz pe ansamblu),
n comparatie cu valorile normate (sau de control) si cu abaterile admisibile, cuprinse n prescriptiile tehnice ;
- lista ncercrilor suplimentare efectuate pentru cazurile n care probele de control prescrise au dat rezultate
nesatisfctoare, precum si msurile aplicate n cazurile n care aceste rezultate s-au confirmat;
- lista si descrierea sumar a remedierilor efectuate cu artarea succint a cauzelor care le-au fcut necesare.
Aceast prezentare mpreun cu documentele primare de verificare (registre de procese-verbale pentru verificarea
calittii lucrrilor ce devin ascunse, trebuie s furnizeze comisiei de receptie mpreun cu sondajele sale proprii dovada indubitabil c lucrrile executate se nscriu n conditiile de calitate prevzute n proiecte si prescriptii
tehnice specifice, n limitele abaterilor admisibile.
2.7. Pentru receptia preliminar sau final a obiectelor de constructii, cu instalatii aferente, proiectantul va prezenta
la cererea comisiei de receptie nota prevzut de reglementrile n vigoare, cuprinznd precizri asupra aplicrii
proiectului, observatiile sale asupra calittii lucrrilor, punctul su de vedere asupra conditiilor n care receptia poate
fi admis, confirmarea ndeplinirii obligatiilor de predare a indicatiilor asupra normalei ei folosiri si exploatri,
2.8. Comisia de receptie este obligat a cerceta existenta documentelor ncheiate pe parcursul executrii lucrrilor
si care privesc verificrile de calitate si rezultatele ncercrilor efectuate anterior, precum si documentele privind
cazurile prevzute la pct. 2.3. de mai sus.
n toate cazurile privind elementele structurale de constructii sau instalatii, n care aceste documente lipsesc sau
consemneaz verificri efectuate cu o frecvent mai mic dect aceea prevzut n proiecte si prescriptiile tehnice
sau n care rezultatele nu corespund conditiilor de calitate prescrise, comisiile de receptie preliminar, nu pot
admite receptia dect dac prin ncercri si cercetri suplimentare directe si expertize tehnice se dovedeste c
obiectul corespunde scopului pentru care a fost proiectat si executat si c poate fi exploatat n conditii normale. In
toate celelalte cazuri, comisia de receptie preliminar este obligat a proceda conform reglementrilor privind
efectuarea receptiilor.
2.9. La controlul si receptia lucrrilor se va urmri respectarea etalonului. Etalonul n principiu va fi primul element
prefabricat confectionat (element de fundatie, carcas), primul apartament etc. ; etalon acceptat de CTC, iar n
unele cazuri de proiectant sau beneficiar.
[top]
3. PROCEDEE DE VERIFICARE
3.1. In functie de momentul efecturii verificrilor conform pct. 1.2. acestea se refer la :
a) Determinarea prin msurtori a corespondentei elementelor verificate cu prevederile proiectului, din punct
de vedere al pozitiilor, dimensiunilor si modului de rezemare;
b) Existenta documentelor de atestare a calittii materialelor semiprefabricatelor, prefabricatelor si aparatelor
utilizate ;
c) Efectuarea ncercrilor si probelor impuse de proiecte si prescriptiile tehnice si ntocmirea documentelor cu
rezultatele acestora precum si a proceselor verbale de lucrri ascunse;
d) Examinarea existentei si continutului documentatiei si proceselor verbale mentionate mai sus precum si a
sintezelor si concluziilor acestora ;
e) Verificarea direct prin sondaj si efectuarea de ncercri suplimentare n vederea formrii convingerii organelor
de control si comisiilor de receptie asupra corectitudinii si valabilittii documentelor ncheiate anterior.
[top]
4. CONTINUTUL CAIETELOR
4.1. Principalele conditii de calitate si verificrile de efectuat sunt cuprinse n urmtoarele caiete, pe categorii de
lucrri :
CAIETUL II : Terasamente.
III: Consolidri si mbunttiri ale terenurilor.
IV: Fundatii.
V: Beton simplu, beton armat si beton precomprimat.
VI : Lucrri hidrotehnice, hidroenergetice, navigatii portuare, metrou.
VII : Cintre, sprijiniri si cofraje.
VIII : Zidrii si pereti.
IX : Tencuieli.
X : Placaje.
XI : Zugrveli, vopsitorii, tapete.
XII: Pardoseli
XIII: Scri, balcoane si parapete
XIV: Izolatii
XV: Tmplrie si dulgherie
XVI: Geamuri
XVII: nvelitori si tinichigerii
XVIII: Sobe, cosuri si ventilatii naturale
XIX : Constructii dia otel.
XX: Protectie contra agentilor agresivi.
XXI; Imbrcminti rutiere.
XXII: Ci ferate suprastructur.
XXIII: Instalatii electrice.
XXIV: Instalatii de centralizri, electrodinamic si electromecanic, mecanizare si automatizare a triajelor, bloc de
linie automat, bariere automate la treceri la nivel si telecomunicatii feroviare, telecomenzi.
XXV : Instalatii, echipamente si retele exterioare de telecomunicatii.
XXVI : Instalatii sanitare.

XXVII: Instalatii de nclzire.
XXVIII : Instalatii de ventilare, climatizare si nclzire cu aer cald.
XXIX : Instalatii de gaze.
XXX : Conducte magistrale de transport lichide.
NOTA : Caietele XXII XXX au fost abrogate fiind incluse in normativul C 56/2002.
[top]
CAIETUL II TERASAMENTE
1. Domeniul de utilizare
1.1. Prevederile prezentului capitol se aplic tuturor lucrrilor de terasamente (spturi si umpluturi de pmnt n
constructii de cldiri, ci ferate, drumuri si hidrotehnice n mod diferentiat, dup destinatia si tipul constructiei din
care fac parte.
1.2. Pentru cazul unor lucrri speciale, prevederile prezentului capitol se vor completa prin conditii tehnice speciale,
anexate proiectului.
2. Prevederi generale
2.1. Orice lucrare de terasamente va fi nceput dup efectuarea operatiei de predare-primire a amplasamentului,
trasrilor reperilor cotei zero, etc. consemnat ntr-un proces verbal ncheiat de delegatii beneficiarului,
proiectantului si executantului.
2.2. nainte de nceperea lucrrilor de terasamente se va verifica ntreaga trasare pe teren, att n ansamblu ct si
pentru fiecare obiect n parte, determinndu-se dac se ncadreaz n abaterile prevzute n anexa I.I. n cazu ln
care aceste abateri sunt depsite, ncercrile nu pot fi ncepute dect cu acordul scris al proiectantului.
2.2. La verificrile pe faze de lucrri se vor efectua de ctre comisia respectiv, eventual n colaborare cu
specialistii geotehnicieni, sondaje de verificare a corectitudinii proceselor verbale de lucrri ascunse, cu o frecvent
de minimum 1/10 din cele prescrise pentru verificrile pe parcursul lucrrilor, iar receptia preliminar de minim 1/20
din acestea sau alte tipuri de verificri pe care comisia le crede de cuvint. n cazul unor rezultate
necorespunztoare se va proceda conform caietului I, pct. 2.5.
2.4. Se va verifica de asemenea dac stratul de pmnt vegetal a fost recuperat dup decapare si a fost depozitat
corect n vederea unor noi utilizri.
2.5. n toate cazurile n care lucrrile sau unele categorii de lucrri se execut n mai multe etape (de ex.
terasamente, etc, pentru ci de comunicatii, canale, etc), verificrile se vor efectua dup fiecare etap.
2.6. n cazul n care spturile au fost executate n conditii speciale (de ex., sub ap, cu sau fr epuismente,
hidromecanizare, forare, etc), se va verifica n mod special dac nu s-au produs dislocri, afuieri etc, si se va
consemna n procesul verbal de lucrri ascunse eventualele deficiente si msurile de ndreptare aplicate, conform
indicatiilor scrise ale proiectantului
[top]
CAPITOLUL I. CONSTRUCTII, LOCUINTE,SOCIAL-CULTURALE INDUSTRIALE SI

AGROZOOTEHNICE CU OBIECTELE DE DESERVIRE AFERENTE (RETELE EDILITARE,
Cl DE ACCES etc.)
1.1. La terminarea lucrrilor de spturi pentru fundatii se va verifica pentru fiecare n parte dimensiunile si cotele
de nivel realizate si se vor compara cu dimensiunile din proiect; n cazul depsirii oricrei dintre abaterile admisibile,
este interzis nceperea executrii corpului fundatiilor nainte de a se fi efectuat toate corecturile necesare aducerii
spatiului respectiv n limitele admisibile.
1.2. n toate cazurile n care se constat c la cota de nivel stabilit pentru proiect natura terenului nu corespunde
cu aceea avut n vedere la proiectare, solutia de continuare a lucrrilor nu poate fi stabilit dect pe baza unei
dispozitii scrise a proiectantului.
Verificarea naturii terenului sub cota de fundare se va face fie prin probe de laborator, fie prin penetrare static sau
dinamic. Aceste probe se vor face cel putin cte una la fiecare 200 m 2 suprafat de sptur si minimum 3 pentru
fiecare obiect.
1.3. nainte de nceperea executrii corpului fundatiilor se va ncheia un proces verbal de lucrri ascunse, semnat
de beneficiar, constructor si proiectant; n procesul verbal se vor nscrie si toate modificrile introduse fat de
proiect.
1.4. Umpluturile (perne) de pmnt, nisip, balast, pietris sau piatr spart, care servesc drept consolidare a
terenului de fundare si pe care se aseaz direct fundatii, trebuie tratate ca lucrri speciale, verificndu-se
- corespondenta cu prevederile proiectului a naturii terenului pe care se aseaz, n aceleasi conditii ca si pentru
fundatia propriu-zis (pct. 1.2 si 1.3 de mai sus);
- calitatea materialului utilizat pentru aceast umplutur, neadmitndu-se nici o abatere de la proiect. n sfera de
granulozitate, pentru care se admit abateri de 5% fat de componentele de sorturi ;
- respectarea tehnologiei de compactare prevzut n proiect;
- realizarea gradului de compactare prevzut n proiect; determinrile se vor face pe toat grosimea pernei, cte
una pentru fiecare strat elementar prevzut a se compacta cel putin una la fiecare 20 m 3 material compactat n
zonele n care conditiile de compactare sunt dificile se vor face probe suplimentare ;
- abaterea admisibil fat de gradul de compactare prevzut n proiect este de : - 2% pentru medie si 5% pentru
toate buletinele de ncercri si rezultatele verificrilor mentionate mai sus se vor consemna n procese verbale de
lucrri ascunse.
1.5. Umpluturile compactate cu maiul greu urmeaz acelasi regim ca si al pernelor de la pct. 1.4.
1.6. Pentru umpluturile de pmnt utilizate pentru platforme, ci de acces pietonale sau cu circulatie auto usoar,
sistematizri verticale, completarea spturilor de fundatie sau pentru conducte sub pardoseli etc, se va verifica :
- ndeprtarea pmntului vegetal si a altor straturi indicate n proiect;
- corespondenta cu proiectul a naturii pmntului utilizat si a tehnologiei de compactare ;
- realizarea gradului de compactare (D), conf. STAS 1913/13-1983 a gradului de ndesare (In) a densittii
pmntului n stare uscat (Pd) rezistentei la penetrare static pe con (R p) sau dinamic (Rd), date prin proiect.
Verificrile se vor efectua pentru fiecare strat elementar n parte si pentru toat grosimea umpluturii ; frecventa lor
va fi de una la fiecare 50...100 m3 pmnt compact.
Abaterile admisibile fat de gradul de compactare prevzut n proiect sunt :
- pentru sistematizri verticale : mediu - 10% ; minimum -15%
- jurul fundatiilor si subsolurilor si sub pardoseli; mediu 5% ; minim - 8% ;
- la santuri de conducte : mediu - 5% ; minim 8%
Rezultatele acestor verificri se vor nscrie n procesele-verbale de lucrri ascunse.
1.7. n cazul pmnturilor sensibile la umezire, n afar de verificrile de la pct. 1.1...1.6 se vor mai verifica si
conditiile cuprinse n normativul P.777 si n special :
- asigurarea colectrii si evacurii apelor din precipitatii sau din surse accidentale, pe toat durata executrii,
lucrrilor de constructii si instalatii;
- mentinerea ultimului strat, de 30...50 cm al spturii pn n ziua in care se ncepe betonarea n zona respectiv ;
- excluderea pmnturilor necoezive (drenante), a molozului, a bulgrilor etc, la executarea umpluturilor si
realizarea gradului de compactare a acestora cu abateri admisibile n limita a 1/4 din cele prevzute la pct. 1.6.
- executarea umpluturilor si trotuarelor (definitive sau provizorii), imediat dup ce constructia a depsit nivelul
terenului nconjurtor.
La verificarea pe faze de lucrri si receptia preliminar, comisiile respective vor executa sondaje n punctele critice
sau oare prezint dubiu, pentru a verifica dac umiditatea pmntului de sub fundatii si din jurul lor se gseste In
limitele prescrise de normativul P.7/77. De asemenea, comisiile vor verifica dac s-au luat msurile necesare pentru
a se evita umezirea ulterioar a pmntului de sub fundatii sau din jurul lor.
[top]
CAPITOLUL 2 TEBASAMENTE PENTRU INFRASTRUCTURA CAILOR FERATE SI

DRUMURILOR
n afara prevederilor STAS 2914-76, se vor aplica obligatoriu si urmtoarele :
2.1. n verificarea trasrilor si reperilor, prevzut la pct. 2.2. din prevederi generale, se include si aceea a
dimensiunilor si cotelor de nivel ale amprizei cii ferate sau a drumului, ale platformei, ale santurilor, ale drumurilor,
picioarelor taluzelor, lucrrilor de aprare.
Abaterile admisibile la dimensiunile respective sunt date n anexa II.2.1.
2.2.n lucrri de spturi, se vor verifica :
- corespondenta dintre natura straturilor ntlnite si prevederile proiectului.
- dimensiunile si pozitiile debleelor si taluzelor n comparatie cu proiectul si cu abaterile admisibile ;
- realizarea pantelor longitudinale si transversale prevzute n proiect, inclusiv ale santurilor de la fundul debleelor
si santurilor de gard sau a altor dispozitive de colectare si evacuare a apelor.
- asigurarea planeittii si pantei transversale a platformei din pmnt situate sub straturile drenante. conform STAS
3197/2-79.
- existenta unor posibilitti de dizlocri, lunecri, a unor infiltratii, izvoare, precum si realizarea prevederilor
proiectului de legtur cu nlturarea efectelor nocive ale acestora.
Lista abaterilor admisibile este dat n anexa II.2.2.
Verificrile pe parcurs se vor efectua pentru toate elementele componente ale terasamentelor respective si se vor
nregistra n procese verbale de lucrri ascunse.
In cazul n care apar infiltratii, izvoare, dislocri, lunecri, neprevzute n proiect, executantul lucrrilor va nstiinta
telefonic sau telegrafic pe beneficiar si proiectant, pentru a lua mpreun si n cel mai scurt timp msurile necesare.
La verificrile pe faze de lucrri si la receptia preliminar, comisiile respective vor efectua - n afara examinrii
existentei si continutului actelor ncheiate pe parcurs - si un numr de sondaje de verificare a corectitudinii acestor
acte ; numrul acestor sondaje se stabileste de comisia respectiv, conf. procedurii de la pct. 2.3 ; 2.4 si 2.5 din
caietul I.
2.3. La lucrri de umpluturi de pmnt (ramblee) se vor verifica pe parcurs :
- calitatea pmntului ntrebuintat, care trebuie s fie din aceiasi categorie cu cel prevzut n proiect sau admis de
prescriptia tehnic specific ; se admite o abatere de +5% la compozitia straturilor granulare prescrise ;
- eliminarea stratului vegetal pe grosimea prescris;
- formele geometrice si pozitiile tuturor elementelor componente ale rambleului, inclusiv supranltrile,
supralrgirile si lucrrile anexe (dreruri, aprri, consolidri ale stratului pe care se aseaz, santuri de gard, trepte
de nfrtire, racorduri la lucrrile de art), precum si ale gropilor de mprumut (inclusiv asigurarea curgerii din ele a
apelor de precipitatii) ;
- existenta unor posibilitti de instabilitate si a msurilor de prevenire sau ndeprtare a efectelor acestora ;
- respectarea tehnologiei de compactare (inclusiv a grosimii straturilor elementare) si dac se prevede n proiect, a
aceleia de stabilizare ;
- realizarea gradului de compactare sau de ndesare (cu luarea n considerare a indicatorilor de la pct. 3.7) pe toat
grosimea umpluturii; dac proiectul nu prevede astfel, se vor lua probe pentru fiecare 50 cm grosime a rambleului si
minimum cte o serie din fiecare 200 m2 de suprafat de platform.
Abaterile admisibile sunt date n anexa II.2.3.
Rezultatele verificrilor de mai sus se vor nscrie n procese verbale de lucruri ascunse (formular 9 -13-107).
n verificrile pe faze de lucrri si la receptia preliminar se va proceda ca Ia pct. 2.2. (ultimul aliniat).
ANEXA II.2.1.
TOLERANTELE SI ERORILE ADMISIBILE la msurarea distantelor, unghiurilor si nchiderilor de drumuire, pentru
lucrrile de ci ferate (conform STAS 9824-2/75
1. Msurri directe a distantelor n teren, cu panta p"
-
n care: Td este toleranta, n m

2. Msurarea unghiurilor orizontale, n tur de orizont, serie complet.
- cu teodolit :
- cu tachimetre :
n care T este toleranta la msurarea unghiurilor, n s
6 si 50 - eroarea de punctare a aparatului respectiv ;
n - numrul directiilor msurate, in tur de orizont.
3. nchiderea pe orientare a drumurilor destinate planurilor de situatie band, executate n lungul traseelor.
n care: f este eroarea unghiular a drumuirii, dat n proiect;

- precizia dispozitivului de citire;
n numrul statiilor de drumuire
4. ncheierea drumurilor de nivelment geometric.
- nivelment de ordinul III (la traseele cilor ferate principale).
- nivelment de ordinul IV (la traseele cilor ferate secundare).
TIII, TIV, TV sunt tolerantele respective, n mm.

L lungimea traseului de nivelment, n km.
- nivelment trigonometric (admis la studiile preliminare)
5. Tolerante la tasare :
a) la reconstituirea punctelor principale din axul traseului, din reteaua de sprijin, prin intersectii directe sau
indirecte : 0,20 m;
b) cnd axul traseului trece prin sau n vecintatea unor puncte obligate :
- pentru nscrierea traseului pe tabliere metalice sau fat de rampe, persoane si cheiuri: 0,04 m ;
- idem in axul lucrrilor de art (tunele, viaducte si poduri) : 0,10 m ;
- idem fat de lucrri situate n afara distantelor gabaritice (garduri, stlpi, cldiri etc.) : 0,30 m.
Tolerantele pentru drumuri sunt conform STAS 9824/3-74.
ANEXA II.2.2
TOLERANTELE ADMISE
la trasarea pe teren a constructiilor (STAS 9824/1-75)
1. Tolerantele admise la trasarea constructiilor pe orizontal pentru lungimi.
Tabelul 1
Lungimi n m
Tolerante n cm
Tolerante
coordonate
rectan-
25
50
100
150
200
250
gulare de trasare T/d1

Not: Pentru lungimi intermediare, tolerantele se stabilesc prin interpolare.
Tolerantele prevzute n tabelul de mai sus se majoreaz, functie de panta terenului, cu suporturile din tabelul 2.
Tabelul 2
Panta terenurilor (p) n
grade
p3
3<p10
10<p15
p>15
Sporul de pant %
zero
25
50
100
2. Pentru unghiuri, toleranta de trasare este 10.

3. Toleranta admis la trasarea reperului de cota 0,00 este de 1 cm.
ANEXA II.2.3
GRADUL DE COMPACTARE ADMISIBIL
Fat de gradul de compactare stabilit prin proiect conform STAS 2914-76 (tabelul 2)
Nr
crt
Zone de
terasament, la
care se prescrie
gradul de
compactare, n %
fat de cel din
proiect
Gradul decompactare admisibil, n functie de

natura pmntului
Necoeziv
Primii 30 cm ai
terenului
natural
de sub un rambleu
cu nltimea (h)
de:
Coeziv
Imbrcminti
permanente
Imbrcminti
semipermanente
Imbrc
minti
permane
nte
Imbrc
minti
permane
nte
100
95
97
93
95
92
92
90
100
97
100
97
100
97
97
94
95
92
92
90
100
100
100
100
h2,00m
h>2,00m
2
In
corpul
rambleelor,
cu
adncimea (h) sub
patul drumului:
h0,50m
0,5h2,00m
h>2,00m
n
deblee,
pe
adncimea
de
0,30 m sub patul
drumului
Not: Gradul de compactare este raportul dintre densitatea aparent n stare uscat (P ef) a materialului din
terasament si densitatea aparent n stare uscat (P max) a materialului obtinut n laborator prin metoda Proctor
normal.
* Se va evita fenomenul de nfoiere superficial.
ANEXA II.4
LISTA PRESCRIPTIILOR TEHNICE DE BAZ
Observatie important
Orice modificri ulterioare n cursul prescriptiilor din lista de mai jos ca si orice noi prescriptii aprute dup intrarea
in vigoare a celei de fat sunt obligatorii chiar dac nu concord cu prevederile din textul prezentului normativ.
In consecint, utilizatorii prezentei prescriptii trebuie s mentin la curent lista de mai jos, introducnd treptat n ea
modificrile sau completrile survenite.
1. STAS 5091-71 Terasamente. Prescriptii generale.
2. STAS 2914-84 Lucrri de drumuri. Terasamente. Conditii generale.
3. STAS 2916-73 Lucrri de drumuri si ci ferate. Protejarea taluzelor si santurilor de scurgere a
apelor.
4. STAS 8389-82 Lucrri de mbunttiri funciare. Diguri. Conditii tehnice si metode de verificare.
5. STAS 8388-81 Lucrri de mbunttiri funciare. Retele de desecare. Conditii tehnice si metode de
verificare.
6. STAS 6054-77 Terenul de fundatie. Adncimea de nghet.
7. STAS 1913/1-82 Terenul de fundatie. Pmnturi. Determinarea umidittii.
8. STAS 2745-69 Terenul de fundatie. Urmrirea tasrii constructiilor prin metode topografice.
9. STAS 9824/0-74 Trasarea pe teren a constructiilor. Prescriptii generale.
10. STAS 9824/1-75 Trasarea pe teren a constructiilor civile, industriale si agrozootehnice.
11. STAS 9824/2-75 Trasarea pe teren a liniilor de cale ferat.
12. STAS 9824/3-74 Msurtori terestre. Trasarea pe teren a drumurilor publice proiectate.
13. STAS 9850-74 Lucrri de mbunttiri funciare. Verificarea compactrii terasamentelor.
14. C 169-83 Normativ pentru executarea lucrrilor de terasamente pentru realizarea fundatiilor
constructiilor civile si industriale (Buletinul Constructiilor nr.1/1984)
15. P.70-79 Instructiuni tehnice pentru proiectarea si executarea constructiilor pe pmnturi cu umflri
si contractii mari (Buletinul Constructiilor nr. 4/ 1979).
16. C.29-85 Normativ privind mbunttirea terenurilor de fundare slabe prin procedee mecanice
(Buletinul Constructiilor nr. 5/1978).
17. C.61-74 Instructiuni tehnice pentru determinarea tasrilor constructiilor de locuinte social-culturale
si industriale prin metode topografice (Buletinul Constructiilor nr. 4/1975).
18. P.7-77 Normativ pentru proiectarea si executarea constructiilor fundate pe terenuri slabe (Buletinul
Constructiilor ar. 5/1978).
19. C.182-77 Normativ pentru executarea mecanizat a terasamentelor de drumuri (Buletinul
Constructiilor nr. 11/1977).
20. C.D.12-64 Normativ conditionat (departamental) privind executarea straturilor de pmnt stabilizat
cu var si ciment n platforma terasamentelor de cale ferat (Aprobat de MTTc cu ord. nr. 537/1965).
21. C.168-80 Instructiuni tehnice pentru consolidarea pmnturilor sensibile Ia umezire si a nisipurilor
fine prin silicatizare si electrosilicatizare (Buletinul Constructiilor nr. 12/1980).
[top]
CAPITOLUL 3 TERASAMENTE PENTRU LUCRRI HIDROTEHNICE SI DE MBUNTTIRI

FUNCIARE
1. Domeniul de aplicare
1.1. - Lucrrile hidrotehnice si de mbunttiri funciare la care verificarea calittii se face potrivit prevederilor
prezentului normativ sunt: canalele si rambleele de canale, barajele cu nltimea maxim de 15 m, digurile,
platformele si pernele de loess pentru fundarea constructiilor hidrotehnice realizate din pmnturi coezive si/sau
necoezive cu dimensiunea maxim a granulei de 20 mm.
Aceste verificri nu se aplic terasamentelor executate din piatr spart, bolovnis sau anrocamente, barajelor cu.
nltimea peste 15 m si celorlalte lucrri care se execut potrivit unor conditii speciale prevzute n proiectele de
executie.
2. Verificri pe faze de lucrri
2.1. - Verificrile terasamentelor se vor face pe etape de executie pentru : amplasarea obiectivelor, efectuarea
lucrrilor pregtitoare, respectarea formei si dimensiunilor lucrrilor, aspectul acestora, caracteristicile terenului de
fundare si a pmnturilor pentru realizarea umpluturilor, obtinerea compactittii, modul si ordinea lor de executie.
Se va urmri ncadrarea lucrrilor executate n prevederile proiectului si. prescriptiilor tehnice n vigoare.
2.2. - Metodele si regulile de verificare pentru lucrrile hidrotehnice si de mbunttiri funciare, care se ncadreaz
n prezentul normativ, se vor face potrivit :
- STAS 5091/71 Prescriptii generale ;
- STAS 8387/79 Retele de irigatii ;
- STAS 8388/81 Retele de desecare ;
- STAS 8389/82 Diguri;
- STAS 8390/81 Lucrri de combaterea eroziunii solului ;
- STAS 9850/83 Verificarea compactrii terasamentelor.
2.3. - Potrivit prevederilor detaliate n standardele mentionate la pct. 2.2. verificrile pentru :
- respectarea amplasamentului lucrrilor se fac pe baza proceselor verbale de amplasare ;
- pregtirea amprizei lucrrilor si gropilor de mprumut, pe baza proceselor verbale de lucrri ascunse ;
- respectarea formei si dimensiunilor lucrrilor, prin ridicri topometrice ;
- verificarea conditiilor de aspect se face vizual.
2.4. - n conditiile prevzute prin proiect si prescriptiile tehnice n vigoare lucrrile trebuie s se ncadreze n
abaterile limit admisibile pentru amplasamente, dimensiunile sectiunii transversale, pantele longitudinale, cele ale
taluzurilor, nivelarea terasamentelor prevzute n anexa II.3.1. (tabel 13).
n cazul n care nu corespund proiectului sau nu se ncadreaz n limitele abaterilor admisibile, lucrrile trebuie
remediate sau refcute.
2.5. - Caracteristicile terenului de fundare si ale pmnturilor de umplutur se verific pe baza proceselor verbale
ncheiate pe parcursul executiei, la care se anexeaz rezultatele determinrilor de laborator si msurile indicate de
proiectant, n cazul unor necorespondente fat de situatia prevzut la proiectare.
2.6. - Stabilirea caracteristicilor de compactare ale pmnturilor de umplutur se face prin ncercri Proctor (conf.
STAS 1913/1383), realizndu-se o ncercare la fiecare schimbare de strat si cel putin una la 200010.000 m 3
material compact (v. STAS 985083).
2.7. - Verificarea realizrii compactittii proiectate se face pe baza analizei pe tronsoane a rezultatelor probelor
efectuate n timpul executiei lucrrilor. Se compar media si minimile valorilor realizate ale gradului de compactare
(D) pentru rambleele din materiale coezive, sau ale gradului de indesare (I D) pentru cele din materiale necoezive
cu valorile indicate n tabelele 1, respectiv 2, din anexa II.3.2
Densitatea punctelor de prelevare a probelor este dat n tabelul 3, anexa II.3.2.
2.8.- La verificrile compactrii pe faze de lucrri si la receptiile preliminare se pot efectua si sondaje cu prelevri
de probe, pentru verificarea corectitudinii determinrilor efectuate n cursul executiei, conform prevederilor pct. 2.3.,
2.4., 2.5. din caietul I. si 2.2. din prezentul capitol. Pentru probele prelevate se vordetermina, dup caz, valorile D
sau DD conform STAS 9580/74.
Eventual, pentru materiale coezive, se pot folosi si metode fr prelevri de probe ca : penetrarea static, dinamic,
metode radiometrice etc.
2.9. - Se aplic calificativa compactrii tronsonului analizat de la "nesatisfctor - foarte bine", corespunztor
prevederilor STAS 838982 (tabel 3, anexa II.3.2.). n cazurile specificate de STAS 838982, se va reface
lucrarea.
2.10. - n zonele cu conditii de executie dificile (compactri manuale, racordri cu alte lucrri, ncastrri n versanti,
zone de ntoarcere a utilajului) se prevd puncte suplimentare de verificare. n aceste zone valorile (D) sau (I D) pot
avea valorile minime din tabelul 1, respectiv 2, anexa II.3.2.
2.11. Odat cu verificarea calittii rambleelor realizate se vor verifica si msurile de protectie a taluzurilor (nierbare,
pereere, etc.) precum si alte lucrri aferente (drenuri, rigole, fascine, blocaje, etc). Se va verifica corespondenta cu
prevederile proiectului prin sondaje, refcndu-se apoi temeinic zonele respective.
ANEXA II.3.1
ABATERI LIMIT ADMISIBILE PENTRU RETELE DE IRIGATII. CONFORM STAS 8387-79
Tabelul nr.1
- Dimensiuni n mm Caracteristici
Felul lucrrilor
Parametrii
Abateri limit
admisibile
Observatii
Retele care
alimenteaz instalatii
mobile de presiune
Distanta dintre 2
canale sau 2 conducte
0,01 l
Retele aferente irigrii

prin curgere la
suprafat si prin
jgheaburi
Pe toat lungimea
canalului
Jgheaburi
Aliniament ntre
stlpi consecutivi
Conducte
Aliniament ntre 2
tronsoane succesive,
la conducte din azbociment si din beton
armat precomprimat
Amplasamente
0,005 L
l lungimea aripei de
udare
L distanta ntre ultimele

canale permanente
0,03
0,15
OBSERVATIE Nu se admit cumulri de abateri la aliniamentele conductelor si jgheaburilor

ANEXA II.3.1 (continuare)
Dimensiuni
Canale de pmnt
n rambleu si n
debleu
Canale
necptusite,
ltimea de fund (b) pentru:
0,10
Pentru canale cptusite

ltimea de fund (b)
b>1,5
0,07
0,07
0,75 b 1,5
0,05
0,05
b<0,75
0,03
Canale
necptusite,
ltimea la gur (B) pentru:
0,15
B>6,0
0,10
2,0 B 6,0
0,07
B<2,0
Canale cptusite, ltimea
la gur (B) pentru:
0,10
0,07
0,05
B>6,0
2,0 B 6,0
B<2,0
Adncimea canalului (h)
pentru:
h>0,5
0,5 h 2,0
0,03
-0,03+0,05
0,07
h<2,0
Dimensiuni
Canale de pmnt
n rambleu si n
debleu
Ltimea coronamentului
canalelor necptusite (a)
pentru:
0,1
0,07
h 2,0
h<2,0
pentru canale cptusite
(a) pentru:
0,1
0,05
h 2,0
h<2,0
Cota fundului canalului
cptusit
si
necptusit
pentru:
0,05
0,03
Cu conditia s nu
depseasc
abatere
admisibil pentru pant
h 2,0
h<2,0
Cota
pentru:
coronamentului
h<0,5
0,5 h 2,0
0,03
-0,03+0,05
0,07
h<2,0
Dimensiuni
nclinarea
taluzurilor
pentru canale cptusite si
necptusite
0,05
Cu conditiile:
s
nu
depseasc
abaterea ltimii la fund (b) si
la gur (B) a canalelor
- nsumarea eventualelor
abateri la ambele taluzuri s
nu depseasc 0,05
- abaterile sunt accidentale.
Abaterea se consider fat
de valoarea absolut a
nclinrii
prevzut
n
proiect.
Jgheaburi
Denivelri
locale
ale
fundului si taluzelor pe
0,03
care se aplic cptuselile

nltimea de gard h2
0,1
- grosimea cptuselii
0,1
- grosimea stratului de
egalizare
0,1
Cota de pozare a fundului

jgheabului
0,01
Fat
de
dimensiunile
prevzute n proiect
Fat de cota proiectat

Dimensiuni
Pante
Jgheaburi
Abateri de la verticalitate,
a
stlpilor,
furcilor,
paharelor
Nu
admit
Conducte
Cota fundului santului de

pozare
0,05
Cu conditia s nu depseasc abaterea admisibil

pentru pant
Adncimea de la nivelul
terenului la cota generatoarei superioare n m: - la
conducte din azbociment
sau din beton simplu
0,12
Cu
exceptia
situatiilor
specia-le de traversare a
cilor de circulatie, care se
va face conform prescriptiilor
tehnice n vigoare
- la conducte din beton

precomprimat sau din otel
0,10
La
retele
care
se
amplaseaz
n
terenuri
macroporice sen-sibile la
nmuiere se vor adopta
msuri conf. Prescri-ptiilor
tehnice n vigoare
0,05
Fat de panta proiectat pe

o lungime minim de 1 km,
cu conditia s nu depsesc
abaterea admisibil la cota
fundului canalului sau santului de pozare a conductei
Canale si santuri
de
pozare
a
conductelor
se

0,03
Fat de panta proiectat pe

o lungime minim de 1 km,
cu conditia s nu depsesc
cota de pozare a fundului
jgeabului
Indici de ndesare
-0,03
Fat de indicii prevzuti n

proiect, n puncte izolate, cu
conditia ca indicele mediu s
fie egal sau mai mare ca
valoarea indicilor de compactare prevzuti n proiect
Greutatea
volumetric
uscat medie, t/mc
0,04
Pe baza rezultatelor probelor

prelevate fat de cea
stabilit initial de laboratorul
de santier
Jgheburi
ndesare
- rambleele canalelor
- fundatia stlpilor
jgheburilor
- panta conductelor
umplutura
astuparea
santurilor
pozare
la
de
a
conductelor
Nivelare
Nivelarea capital
a terenului
Denivelri accidentale
0,05
Fat de cotele proiectate
ABATERI LIMIT ADMISIBILE PENTRU RETELE DE DESECARE CONFORM STAS 8388-69

Tabelul 2
- (dimensiuni n mm) Caracteristici
Parametrii
1
Amplasament
e
Abateri limit admisibile

Manual
Mecanizat
Devieri maxime la lungimi ale

canalelor de:
0,3
- pn la 500
0,7
- de la 500 pn la 1000
1,5
Observatii
- de la 1000 pn la 2500
Dimensiuni
Ltimea la fund pentru b>1,5
0,07
+0,20--0.15
0,5 b 1,5
0,05
+0,15--0.10
b<0,5
0,03
0,10
0,20
0,07
0,15
0,05
Ltimea la gur pentru

b>1,5
0,75 b 1,5
b<0,75
Cu conditia ca prin
abaterea ltimii la fund si
ltimii la gur, abaterile
nclinrii taluzelor s nu
depseasc
5% din
valoarea acesteia
ANEXA II 3.1 Tabelul 2 (continuare)

Dimensiuni
0,10
0,20
0,05
0,10
Cota coronamentului
0,05
+0,10- -0,05
Cota fundului canalului pentru:
+0,05
+0,10-
h 2,0
h<2,0
h 1,5
-0,10
La canale cu sectiuni
mixte
- cu conditia de a nu se
depsi abaterea admisibil pentru pant
- n cazuri speciale de
executie n etape a
lucrrilor se pot admite
(n primele etape) n mod
provizoriu, abateri mai
mari, cu realizarea unor
conditii minime stabilite
de proiectant si
beneficiar pentru
evacuarea apelor din
sistem
h<1,5
Panta
La canale cu lungimi peste 5

km
La canale cu lungimi pn la 5
km
Nivelare
+0,05-
+0,03
-0,10
0,05
0,10
0,03
0,05
0,05
0,10
Fat de panta proiectat,

cu conditia de a nu
depsi
abaterea
admisibil
la
cota
fundului canalului
- fundul canalelor
- suprafata taluzurilor
- suprafata coronamentelor
ABATERI LIMIT ADMISIBILE PENTRU DIGURI, CONFORM STAS 8389-82
Tabelul 3
Elementul digului
Cota
n m
coronamentului
Abateri limit admisibile

H4m
H>4m
+0,10
+0,10
-0,05
-0,07
nltimea
bombamentului(m)
Ltimea, n m:
- a coronamentului
- a banchetei
nltimea
(%)
Se refer la cota
final dup tasarea
terenului
+0,05
Prin bombament axial
Insumarea eventualelor abateri la ambele

taluzuri s nu
depseasc 5%
0,10
0,20
-0,10
taluzurilor
Nivelarea
coronamentului, n m
Nivelarea taluzurilor, n
m
Observatii
0,20
0,20
ANEXA II.3.2
GRADUL DE COMPACTARE PENTRU RAMBLEE DIN MATERIALE COEZIVE. Conform STAS 9850-74
Tabelul 1
Lucrri de mbunttiri funciare executate
din pmnturi coezive
denumire
Inltime
Gradul de compactare (D)

mediu
minim
(m)
Baraje
15
Rambleurile canalelor de irigatie
Diguri
<2
Platforme
Perne de loess pentru fundarea

constructiilor hidrotehnice
95
98
92
95
90
92
90
9592
90
98
95
Tabelul 2
Lucrri de mbunttiri funciare executate din pmnturi
necoezive
Gradul de ndesare
Natura pmntului
Denumire
Baraje cu nltimea
15m
Nisip fin
Nisip mijlociu
Nisip mare,
pietris
Rambleurile
canalelor de irigatie,
diguri, platforme
Nisip
pietris
(ID) (%)
Granule cu
dimens de
520 mm,
%
mediu
minim
< 25
90
75
< 25
85
70
< 100
80
65
< 100
70
sau
ANEXA II 3.2
CALIFICAREA COMPACTRII TERASAMENTELOR LUCRRILOR DE CONSTRUCTII HIDROTEHNICE SI
MBUNTTIRI FUNCIARE Conform STAS 8389/82
Tabelul 3
Ca
teg
ori
a
de
p
m
nt
A
B
Denumirea
materialului
Nisipuri si prafuri
Nisipuri si prafuri
Procent
de argil
%
Indice
de
plastici
tate IP
Umiditate W
Calitatea ndesrii
u
mediu
t/m3
u
minim
t/m3
Nr
probe
admis
e sub
u
min
u
mediu
t/m3
u
minim
t/m3
Nr
probe
admis
e sub
u
min
10
...12
10...20
1,451,50
1,30
10
1,501,55
1,40
10
Peste
10...20
10...28
1,48-
1,35
10
1,55-
1,45
10
C
D
argiloase
10...20
Luturi
Peste
20...40
20...40
14...50
1,451,55
1,35
10
1,551,60
1,45
10
Peste
30...35
35...80
18...34
1,401,50
1,30
10
1,501,55
1,40
10
Argile grase
prfoase
si
1,55
1,00
NOTA: Prevederile tabelului 3 nu se aplic la bareje pentru care compactarea se va ncadra obligatoriu n indicii din
tabelul 1 si 2, Anexa 3.2.
Pentru terasamente aflate permanent sub nivelul apei (canale n ramblee, diguri-baraje, etc) calitatea ndesrii va fi
cel putin bun.
[top]
CAIETUL III: CONSOLIDAREA SI IMBUNTTIREA TERENURILOR

Capitolul I. DRENAJE SI FILTRE
1.1. Prevederile acestui subcapitol se aplic la toate lucrrile n care este prevzut realizarea unui element
drenant sau filtrant si anume :
- drenuri si puturi de captare a apelor subterane pentru alimentri cu ap ;
- drenuri de asanare n cadrul lucrrilor de drumuri pentru asanarea terenului de fundare si a zonei limitrofe
drumului prin colectarea si evacuarea apelor de infiltratie sau prin coborrea nivelului apelor freatice
- drenuri pentru coborrea nivelului apei pe terenurile agricole ;
-drenuri si filtre la constructiile hidrotehnice, cum ar fi : baraje, diguri, canale, etc.
- drenuri definitive sau provizorii (pe durata executiei) pentru coborrea nivelelor apelor subterane sau pentru
evacuarea apelor de infiltratie la diferite tipuri de constructii (civile, industriale, social-culturale, etc).
1.2. - Prescriptiile se refer numai la elementul drenant sau filtrant al lucrrii respective.
1.3. - Elementul drenant sau filtrant poate fi realizat din :
- material granular
- geotextil.
1.4. - Prevederile cuprinse n acest subcapitol au caracter minimal si sunt obligatorii. Pentru lucrrile cu un caracter
deosebit proiectantul va elabora caiete de sarcini n care se vor prevede si conditiile de calitate pe care trebuie s
le ndeplineasc elementele drenante sau filtrante executate n cadrul lucrrii respective.
2. - Prevederi generale
2.1. Executia lucrrilor se face pe baza unui proiect ntocmit pentru obiectul respectiv.
2.2. - Pe parcursul executiei se va verifica corespondenta dintre datele referitoare la conditiile litologice si
hidrogeologice din proiect. Eventualele modificri ce trebuie, aduse proiectului din modificarea acestor conditii, se
vor face numai cu avizul proiectantului.
3. - Verificri ce trebuie efectuate nainte de nceperea lucrrilor
3.1. - Toate materialele ce se utilizeaz la executia elementelor filtrante sau drenante vor fi introduse n lucrare
numai dac n prealabil :
- s-a verificat c sunt livrate cu certificate de calitate care s ateste c au caracteristici corespunztoare
prevederilor din proiect;
- s-au efectuat pe santier ncercrile de verificare conform prescriptiilor tehnice si cu frecventa prescris.
3.2. - Se va analiza tehnologia de executie a lucrrilor si se vor aduce adaptrile necesare, impuse de conditiile
locale si de dotare ale santierului. Toate modificrile ce survin ca urmare a acestor adaptri, vor fi avizate de
proiectantul lucrrii.
4. Verificri ce trebuie efectuate n timpul executiei lucrrilor
4.1. -n timpul executiei se va verifica permanent:
- pentru elementele drenante sau filtrante din materia! granular:

calitatea si corespondenta cu indicatiile din proiect
grosimea si continuitatea straielor.
- pentru elementele drenate sau filtrante geotextile :
continuitatea materialului;
calitatea executiei mbinrilor si lipiturilor.
4.2. - Pe parcursul executiei se va verifica permanent respectarea tehnologiei de executie a lucrrilor.
4.2. Controlul calittii lucrrilor se va face conform caietului de sarcini ntocmit pentru lucrarea respectivi.
5. Verificri la receptia lucrrilor
5.1. - Receptia lucrri si va consta din :
- verificarea amplasamentului conform proiectului;
- verificarea calittii si corespondentei cu indicatiile din proiect a materialelor puse n oper ;
- calitatea executiei lucrrilor.
5.2. - Receptia va fi consemnat n documente ntocmite la faza respectiv. Acestea vor constitui documente n
baza crora se va face receptia final a lucrrilor ascunse pentru obiectul respectiv.
6. Prescriptii finale
Proiectul lucrrii va cuprinde si un program de urmrire de ctre beneficiar a comportrii n timp a lucrrilor realizate
din care s se poat trage concluzii asupra functionalittii elementelor drenante sau filtrante din lucrarea respectiv.
ANEXA III-1-1
LISTA DOCUMENTELOR TEHNICE DE BAZ
1. STAS 1629/2-81 Alimentri cu ap. Captarea apelor subterane prin puturi. Prescriptii de proiectare.
2. STAS 1629/3-82 Alimentri cu ap. Captarea apelor subterane prin drenuri. Prescriptii de proiectare.
3. STAS 10786/3-79 Lucrri de drumuri. Constructii anexe pentru colectarea si evacuarea apelor - drenuri de
asanare. Prescriptii de proiectare si executie.
4. STAS E 11041-77 Lucrri de mbunttiri funciare. Drenarea teritoriilor irigate. Prescriptii de proiectare.
[top]
CAPITOLUL 2 COMPACTAREA CU COLOANE DE PMNT

1.1. Prevederile acestui subcapitol se aplic la compactarea cu coloane de pmnt a pmnturilor sensibile la
umezire -PSU - nesaturate, a cror umiditate natural nu depseste limita de frmntare a pmntului cu mai mult
de 5%.
1.2. Coloanele de pmnt se folosesc pentru mbunttirea PSU si se realizeaz : cu soneta specializat tip
,,Galati" sau cu o sonet improvizat pe excavator, astfel :
- fixarea berbecului Bonetei pe punctul de executie a coloanei ;
- executarea gurii coloanei prin batere cu berbecul;
- executarea corpului coloanei prin turnarea n gaur a unor portii de pmnt si compactarea lor succesiv cu un
anumit numr de lovituri.
1.3. Tehnologia de mai sus se fixeaz pe baza unor lucrri de compactare experimental, datele furnizate de
acestea fiind la baza ntocmirii proiectului de executie. Lucrrile experimentale de teren nu se execut dect pentru
un amplasament avnd PSU cu caracteristici geotehnice nestudiate anterior.
2. Verificri efectuate nainte de nceperea lucrrilor
2.1. naintea nceperii lucrrilor de executie se verific :
- dac proiectul de executie s-a realizat pe baza unor experimentri de teren ;
- dac proiectul de executie cuprinde toti parametrii necesari realizrii unei bune compactri (diametrul coloanei,
adncimea de compactare, distanta dintre axele coloanelor, ltimea zonei de gard, cantitatea de pmnt din
corpul unei coloane, numrul de lovituri pentru compactarea unei portii de pmnt, cariera de aprovizionare cu
pmnt si caracteristicile geotehnice ale acestuia, densitatea medie n stare uscat a masivului compactat).
- dac s-a ntocmit diagrama etalon" de verificare n adncime a compactrii ;
3. Verificri pe parcursul executiei
3.1. Pe parcursul executiei compactrii PSU cu coloane de pmnt se verific :
- dac se respect sau se realizeaz parametrii din proiect (v. pct. 2.2.) necesari realizrii unei bune compactri ;
- dac valorile densittilor medii n stare uscat ale masivului compactat sunt dm16,5 KN/cm3;
- dac la executarea gurii coloanei se foloseste adaos de ap (se admit cel mult 6 litri ap pentru strpungerea
unui orizont argilos de consistent ridicat dar sub supravegherea organului de conducere a lucrrii);
- dac se respect umiditatea optim de compactare a pmntului ce se introduce n gaura coloanei ;
- dac pmntul este turnat n gaur n portiile stabilite prin proiect;
- dac se respect nltimea de compactare a pmntului cu berbecul;
- dac pe timp de iarn se foloseste pmnt nghetat (ceea ce este interzis);
- dac conducerea lucrrilor de compactare este asigurat de un organ tehnic competent;
- dac se execut toate coloanele de pe planul compactrii" ;
- dac coloanele se execut verticale si nu nclinate;
3.2. ntr-un registru special se vor trece urmtoarele elemente ce vor fi vizate si de organul tehnic responsabil cu
lucrrile de compactare :
- data fiecrei verificri periodice ;
- rezultatele verificrii ;
- msurile luate n cazul constatrii unor diferente importante ale acestor elemente fat de datele proiectului de
executie.
4. Verificri n vederea receptiei compactrii
4.1. Receptia lucrrilor de compactare cu coloane de pmnt se face pe baza urmtoarelor lucrri finale :
- curtarea si nivelarea suprafetei compactate.
- verificarea compactm n adncime pe toat lungimea coloanelor de pmnt prin sondaje de penetrare static
sau sondaje radiometrice.
- verificarea densittii pmntului n stare uscat la nivelul planului (tlpii) de fundare, prin determinri de laborator
geotehnic.
4.2. Zonele verificate ca mai sus si gsite necorespunztoare se vor recompacta cu coloane suplimentare al cror
numr se va stabili de proiectant.
ANEXA III-2-1
LISTA DOCUMENTELOR TEHNICE DE BAZ
Coloane de pmnt
P 7 -77 Normativ privind proiectarea si executarea constructiilor fundate pe terenuri slabe BC 5/78
C 29-85 Normativ privind mbunttirea terenurilor de fundare slabe prin procedee mecanice BC 5/78
[top]
CAPITOLUL 3 COLOANE DE BALAST (DRENURI DE NISIP)

1. Domeniu de aplicare.
1.1. Coloanele de balast sau drenurile de nisip se folosesc pentru accelerarea proceselor de consolidare a
terenurilor foarte compresibile (mluri, argile miloase, turbe, etc).
1.2. Deoarece realizarea coloanelor de balast sau drenurilor constituie o faz n executarea unui ansamblu de
lucrri, se va proceda la verificarea acestora pe etape (realizarea coloanelor, stratelor filtrante, umpluturilor de
ncrcare).
2. Verificri de efectuat pe parcursul executiei.
2.1. Pentru fiecare faz se ntocmeste un proces verbal de lucrri ascunse.

2.2. Amplasarea coloanelor sau drenurilor se va verifica pe baza proceselor verbale de amplasare si controlrii pe
teren a densittii realizate.
De asemenea, se va verifica corespondenta stratificatiei prevzute n proiect cu situatia evidentiat n timpul
executiei si respectarea eventualelor msuri complementare indicate de proiectant.
2.3. Pentru verificarea calittii coloanelor de balast sau a drenurilor de nisip se va urmri respectarea adncimii si
diametrului coloanelor, precum si a granulometriei si volumului de material filtrant introdus. Verificarea se va face pe
baza proceselor verbale de lucrri ascunse, la care se vor anexa buletinele de analiz granulometric pentru
balast, respectiv nisip. Pentru Verificarea corectitudinii datelor nscrise se vor executa, prin sondaj, foraje de control
n interiorul unor coloane sau drenuri, urmrindu-se n mod special continuitatea materialului filtrant introdus, lipsa
colmatrii acestuia si realizarea adncimii prevzute.
2.4. Verificrile se vor extinde n mod obligatoriu si asupra calittii stratelor filtrante, drenurilor colectoare si
respectrii de realizare a umpluturilor, inclusiv durata perioadelor de repaus prevzute.
2.5. Verificarea functionrii coloanelor si drenurilor se va face vizual si prin aparatura pentru urmrirea evolutiei
presiunii apei n pori n timpul realizrii umpluturilor. n acest fel se vor putea adopta msuri corespunztoare pentru
evitarea refulrilor materialului de fundatie sau ruperilor rambleului prin modificarea ritmului de ncrcare, mrimea
banchetelor laterale, etc,
2.6. Conditiile de calitate pentru coloane de balast sau drenuri de nisip se vor verifica potrivit prevederilor caietului
de sarcini ntocmit de proiectantul lucrrii.
[top]
CAPITOLUL 4 CONSOLIDAREA SI ETANSAREA TERENURILOR PRIN INJECTARE

1. - Domeniul de aplicare
1.1. - Prevederile prezentului subcapitol se refer la toate lucrrile de injectii cu scop de consolidare, etansare sau
compactare si anume :
- injectii cu suspensii, geluri sau solutii n vederea consolidrii terenurilor n scopul mbunttirii caracteristicilor
fizico-rnecanice ;
- injectii cu mortare, suspensii, geluri sau solutii, n scopul micsorrii permeabilittii terenului;
- injectii de legtur executate cu mortare sau suspensii pentru realizarea conlucrrii element de beton - teren ;
- injectii de umplere la extradosul cptuselilor galeriilor, tunelurilor, zidurilor de sprijin, etc.
- injectii de ancorare ;
- injectii speciale n elementele de beton ale constructiilor hidrotehnice.
1.2. - Prezentele prevederi au caracter minimal, lucrrile de injectare avnd un caracter deosebit, care necesit
elaborarea unor caiete de sarcini n care se impun conditii tehnice speciale pentru fiecare lucrare.
2. - Verificri ce trebuie efectuate nainte de nceperea lucrrilor de injectare
2.1. Se vor verifica materialele componente ale fluidelor de injectare, dac corespund din punct de vedere calitativ.
2.2. Se vor verifica retetele de injectare, dac cu materialele achizitionate pe santier se obtin caracteristicile fizicomecanice, de stabilitate si de vscozitate prevzute in proiect sau in caietul de sarcini.
2.3. - Se vor verifica instrumentele de msur ale instalatiilor si utilajelor utilizate (manometre, debitmetre, etc.).
3. - Verificri ce trebuie efectuate n timpul executrii lucrrilor de injectare
3.1. - n timpul injectrii, este obligatorie urmrirea si nscrierea presiunii si timpului de injectare, precum si debitul
pe fiecare pas de injectare.
O atentie deosebit trebuie acordat presiunii de injectare, mai ales n timpul injectrii aproape de suprafata
terenului.
3.2. - n timpul injectrii se vor preleva probe din fluidul de injectare si se va verifica n timp constanta
caracteristicilor lui.
3.3. - Dac este cazul, se vor monta reperi sau microcomparatoare pe care se vor urmri miscrile terenului n
timpul injectrii.
3.4. - Functie de amplasament, adncimea de injectare, stratificatie, etc. se vor urmri zonele unde exist
posibilitatea unor refulri ale fluidului injectat.
4. - Verificri ce trebuie efectuate dup executarea injectri

4.1. - In functie de tipul de tratare, de natura terenului tratat, controlul eficientei injectrii se poate executa prin :
- efectuarea unei excavatii n zona masivului-tratat, recoltarea de probe si determinarea propriettilor fizicomecanice ale acestora (la silicatizarea loessurilor) :
- determinarea rezistentei la ncrcri de penetrare static sau dinamic;
- probe de reinjectare ;
- probe de permeabilitate, de absorbtie specific de ap.
Absorbtiile specifice medii admisibile n voalurile de etansare ale barajelor sunt indicate n Anexa III-4-1.
- observatii asupra tasrii constructiilor sau umflrii rocilor;
- ncercri de carotaj;
- determinri radiometrice, seismice sau carotaj sonic.
ANEXA III 4.1
VALORILE ABSORBTIILOR SPECIFICE MEDII ADMISIBILE LA VOALURILE DE ETANSARE ALE BARAJELOR
nltimea hidraulic H n
profilul considerat (m)
Adncimea voalului
msurat
de
la
suprafata rocii (m)
Absorbtia
specific
limit admisibil (L=1
ml/m.min.10atm)
10-25
25
0-25
25-50
25-50
25-50
0-40
1,5
50-75
40-75
75
0-40
40-60
1,5
peste60
OBSERVATII : 1.La baraje fundate pe roci sensibile la actiunea infiltratiilor de ap se vor adopta limitele pentru
baraje cu H 75 m.
2. n cazul cnd probele de control nu se pot executa la presiuni de 10 atm. (datorit adncimii prea mici sau
caracterului rocii) absorbtia specific se va calcula considerndu-se c variaz direct proportional cu presiunea.
3. Valorile din tabel vor putea fi reduse corespunztor n cazul cnd debitul calculat este mai mare dect cel
prevzut n proiect.
1. - Normativ departamental P.E. 712/79 - Proiectarea si executarea etansrii si consolidrii rocilor stncoase prin
injectii.
2. - C. 1G81380 - Instructiuni tehnice pentru consolidarea pmnturilor sensibile la umezire si a nisipurilor prin
silicatizare si electrosilieatizare.
[top]
CAPITOLUL 5 PMNT ARMAT

1. - Domeniul de aplicare
1.1. - Prevederile acestui capitol se refer la lucrrile din pmnt armat cu orice destinatie si anume :
- la constructii hidrotehnice din pmnt armat (canale, diguri, ziduri de chei, baraje);
- la lucrri rutiere din pmnt armat (ziduri de sprijin, platforme, culee de poduri, rampe de acces la poduri si
pasaje) unor elemente din pmnt armat este indicat (estacade, ziduri de compartimentare).
2.1. - Toate verificrile cuprinse n acest capitol au caracter minimal si obligatoriu.

2.2. Pentru cazuri deosebite, proiectantul poate prescrie mrirea frecventei verificrilor sau alte tipuri de verificri.
2.3. Lucrrile din pmnt armat necesit o supraveghere continu n timpul executiei. O atentie deosebit se va
acorda verificri calittii materialelor folosite, controlului tehnologiei de executie si executiei si urmririi deformatiilor
si tasrilor n timpul executiei.
3. Verificarea calittii materialelor
3.1. Conditiile de calitate pe care trebuie s le ndeplineasc materialul de umplutur sunt :
- s poat fi pus n oper si compactat fr a fi necesare energii de compactare exagerat de mari sau pregtiri
speciale (uscare, corectarea compozitiei granulometrice. etc.) ;
- n contact cu armtura s aibe un coeficient de frecare mare (0,35);
- s fie ct mai putin agresiv fat de armtur ;
- materialul granular folosit s nu contin mai mult de 15% din greutate elemente fine, cu diametrul mai mic de
0,080 mm si nici mai mult de 25% din greutate, fragmente cu dimensiuni mai mari de 150 mm ;
- n cazul folosirii materialelor cu continut mai mare "de particule fine s se determine coeficientul de frecare dintre
pmnt si armtur, care nu trebuie s fie mai mic de 0,35, valoarea pH s se afle sub valoarea pH = 8...12 si
rezistivitatea materialului care trebuie s fie mai mare de 5000 an.
4. Armtura
4.1. Caracteristicile materialelor folosite ca armturi trebuie s fie in concordant cu cele prevzute n proiectul de
executie. Verificarea acestei concordante se face pe baza datelor din proiect si a celor specificate n certificatele de
calitate emise de productor.
4.2. Conditiile pe care trebuie s le ndeplineasc armturile masivelor din pmnt armat sunt :
- s fie suple si rezistente la tractiune, fr deformatii mari;
- s prezinte nainte de rupere o alungire apreciabil, adic s nu aibe o rupere de tip casant;
- n contact cu materialul de umplutur s prezinte un coeficient de frecare mare (f 0,35);
- s suporte n procesul de executie actiunea dispozitivelor de .compactare.
4.3. Periodic se vor executa de ctre constructor prin intermendiul unor laboratoare de specialitate, verificri
suplimentare asupra caracteristicilor fizico-mecanice ale armturilor.
4.4. Orice neconcordant ntre datele din proiect si datele nscrise n certificatele de calitate sau rezultatele
verificrilor suplimentare, va fi semnalat imediat, armturile respective fiind excluse de la folosire.
5. Elementele de ecran
5.1. Caracteristicile materialelor folosite n elementele de ecran trebuie s fie n concordant cu cele prevzute n
proiectul de executie, verificarea acestei concordante se face pe baza datelor din proiect si a celor specificate n
certificatul de calitate emis de productor.
5.2. n cazul elementelor de ecran procurate de la unitti specializate se va verifica concordanta dintre dimensiunile
acestora si cele prevzute in proiect, admitndu-se urmtoarele tolerante :
pentru elementele plane de beton :
10 mm la lungime si ltime ;
5 mm la grosime
- pentru elementele semieliptice :
5 mm la lungime
2 mm la nltime
0,1 mm n grosime.
5.3. Dalele din beton vor fi executate cu cimenturi compatibile cu agresivitatea materialului de umplutur, conf.
STAS 3349-83.
5.4. La elementele de ecran plane din beton vor fi verificate dimensiunile si numrul urechilor de prindere,
urmrindu-se concordanta cu proiectul.
5.5. Nu se admit la montaj elemente din beton care prezint fisuri, indiferent de mrimea lor, deteriorri sau lipsuri
n zonele de colt, de margine sau de rost.
6. - Controlul executiei
6.1. - Se va efectua un control permanent asupra calittii lucrrilor, si anume :
- verificarea amplasamentului lucrrii;
- verificarea cotei de fundare ;
- controlul gradului de compactare al terenului din sptura de fundatie ;
- verificarea dimensiunilor fundatiilor pentru ecran ;
- controlul sistemului de captare si evacuare a apelor de infiltratie ;
- verificarea grosimii si calittii stratului drenant de sub baza masivului din pmnt armat;
- verificarea cotelor liniei de rezemare a ecranului;
- controlul respectrii planului de montaj a ecranului, armturilor si prinderilor acestora.
6.2. Se va supraveghea montarea fiecrui rnd de armtur, verificndu-se ca acestea s fie dispuse perpendicular
pe directia paramentului (n cazul n care acesta este vertical) sau orizontal (n cazul n care paramentul este
nclinat), n rnduri paralele, bine asezate cu latul pe suprafata stratului de umplutur compact. Strngerea piulitelor
va fi moderat, ns va trebui s asigure prinderea corespunztoare a elementelor, fr a rmne joc ntre ele.
6.3. Se va controla respectarea conditiilor tehnice privind realizarea umpluturii, verificndu-se periodic
granulometria materialulul folosit si gradul de compactare realizat.
7. Verificri efectuate la receptia lucrrilor
7.1.- La receptia final a lucrrii se va verifica :
- respectarea trasrii n plan pentru a se nscrie n geometria ansamblului de lucrri prevzute ;
- verticalitatea sau nclinarea indicat n proiect si linearitatea ecranului;
- racordarea ecranului cu lucrrile de terasament nvecinate si alte lucrri adiacente ;
- calitatea materialului din ecran si armtur, pe baza certificatelor de calitate emise de furnizori;
- dispozitivele de scurgere a apelor superficiale ;
- gradul de compactare a terasamentelor si umpluturii
- etanseitatea rosturilor dintre elementele ecranului;
- probleme de estetic a lucrrilor din pmnt armat.
7.2.- Conductorul tehnic al lucrrii, n colaborare cu beneficiarul, este obligat a pregti si preda, ntr-o form
organizat :
- toate documentele ncheiate pe parcursul executrii lucrrilor, inclusiv buletinele de ncercare, dispozitiile de
santier, actele de control sau expertizare, etc.;
- scurt prezentare sintetic cu concluzii privind calitatea lucrrii executate, n comparatie cu prevederile proiectului
si ale prescriptiilor tehnice si dovedit cu actele prezentate.
7.3. - Verificrile directe se vor executa de comisia de receptie prin sondaje, In numr suficient pentru a-si putea
forma convingerea asupra corectitudinii actelor prezentate. In caz c o parte din aceste verificri dau rezultate
nesatisfctoare, se va dubla numrul lor ; dac si n acest caz o parte din rezultate sunt nesatisfctoare, comisia
va dispune amnarea sau respingerea receptiei pn la efectuarea unui supliment de ncercri si a unei cercetri
sau expertizri tehnice de ansamblu. Cercetarea sau expertiza se va efectua pe baza unei teme date de comisia de
receptie si va avea ca scop determinarea posibilittilor si conditiilor n care constructia respectiva corespunde
destinatiei pentru care a fost realizat.
[top]
CAPITOLUL 6 ZIDURI DE SPRIJIN SI RANFORTI

1.1. Zidurile de sprijin cu sau fr ranforti sunt constructii din beton, beton armat, zidrie, pmnt armat, piatr sau
alte materiale care se folosesc pentru sustinerea masivelor de pmnt n vederea prentmpinrii alunecrilor de
teren
2.1. Asigurarea calittii, durabilittii si functionalittii lucrrilor specifice de ziduri de sprijin si ranforti implic
verificarea tuturor operatiunilor necesare pentru realizarea lor precum si a lucrrilor de ntretinere periodic.
2.2. De la nceput este necesar s se verifice trasarea de detaliu, platforma de lucru si msurile luate pentru
scurgerea apelor meteorice sau din izvoare si semnalizare a punctului de lucru.
2.3. In cazul unor lucrri n zona cu alunecri de teren, se verific dac evolutia n timp a acestor fenomene de
instabilitate impun modificri sau adaptri la situatia real de pe teren Ia data atacrii executiei lucrrilor de sprijin.
3. Verificri in timpul executiei
3.1. n timpul executiei lucrrilor de spturi este necesar de a cerceta si verifica cu atentie prin observare direct,
permanent si martori, starea talazurilor n zona lucrrilor n vederea depistrii unor eventuale semne, prevestitoare
de pierdere a stabilittii acestora sau a peretilor spturii, cderi de blocuri, materiale, suprasarcini.
De asemeni, se vor depista cable, conducte si tine sub observatie eventuale constructii existente in zon.
3.2. Referitor la executia spturilor pentru fundatii si verificarea terenului de fundare este necesar de a se verifica :
- surile de protectie a muncii, de siguranta a circulatiei publice si de santier si stabilirea platformei de lucru ;
- natura si starea de consistent a terenului de fundare, pozitia eventualelor plane de alunecare, natura si starea
fizic a fiecrui strat ntlni n sptur, infiltratii de ap, etc. ;
- cota de fundare si dimensiunile n plan ale gropii de fundatie, contrapanta terenului la nivelul tlpii fundatiei ;
- concordanta intre situatia real pe teren si datele tehnice prevzute n proiect.
3.3. Calitatea materialelor utilizate pentru executarea zidurilor de sprijin si ranfortilor se verific conform normelor
de calitate specifice pentru aceste materiale.
3.3. Respectarea tehnologiei de executie prevzut in documentatie.
3.4. Betonul n fundatie se va turna aderent de peretii spturii, demontnd sprijinirile numai pe msura turnrii
betonului. Sprijinirile rmase si terenul din jurul spturii se verific permanent pentru a evita accidente.
3.6. In cazul apelor subterane agresive se verific aplicarea msurilor de protectie a betoanelor si armturilor.
3.7. Elevatia se va executa n continuarea fundatiei fr ntrerupere de betoane. Eventualele rosturi de lucru
precum si rosturile ntre tronsoane se vor trata si verifica n conformitate cu prescriptiile tehnice de tratare a
rosturilor.
3.8. Pentru asigurarea calittii si functionalittii lucrrilor de sprijinire pe parcursul executiei se vor verifica
dimensiunile n plan si sectiune, calitatea materialelor puse n oper, drenul din spatele zidului de sprijin sau
ranfortilor, pozitia barbacanelor, colectarea si evacuarea apelor.
4. Verificri la receptie
4.1. La receptia preliminar se verific :
- amplasamentul lucrrii;
- functionalitatea drenului si a barbacanelor ;
- dimensiunile, calitatea materialelor, aspectul si nscrierea n peisajul natural;
- actele constatatoare ntocmite la receptiile pe faze a lucrrilor ascunse.
4.2. La receptia final se analizeaz modul de comportare a lucrrilor n cadrul termenului de garantie si dac au
fost bine ntretinute.
4.3. Pentru cazurile de lucrri cu caracter si tehnologii deosebite sau conditii de relief sau geotehnice grele, n
proiecte se vor prevedea n plus msuri de verificare si control specifice n concordant cu aceste lucrri sau
tehnologii si conditiile locale de teren.
[top]
CAPITOLUL 7 PROTECTIA TALUZURILOR EXECUTATE IN TERENURI STNCOASE

1.1. Taluzurile n stnc se amenajeaz tinnd seama de natura geologic a stncilor, de modul cum se prezint
stnca (n sptur nou sau sptur veche) starea de degradare sau fisurare.
1.2. In rocile dure si foarte dure nedegradabile n timp, taluzurile nu se protejeaz.
2.1. Calitatea taluzurilor depinde de modul cum s-a executat sptura ultimului strat de stnc de deasupra
taluzului (dac s-au folosit la derocri, ncrcturi mari sau mici, dac s-a folosit pickhamerul).
2.2. Se verific dac nclinarea taluzurilor n roci foarte dure este 10 :1 iar in roci dure 5 :1. Se verific dac la baza
taluzului s-a amenajat o banchet de 0,501,0 m ltime pentru preluarea materialului desprins de deasupra.
2.3. Dac taluzul depseste nltimea de 10 m, se verific dac a mai fost amenajat o banchet de 0,51,0 m
ltime la o nltime potrivit de 68 m.
2.4. Se verific dac aceast banchet este continu si respectiv s nu aib nltimi mult diferite n profile
apropiate.
2.5. De asemenea se verific dac nclinarea de deasupra banchetei suplimentare este mai mic dect nclinarea
de dedesubt (dac la baza pentru taluz s-a adoptat nclinarea 10 :1, deasupra banchetei trebuie s se ia 5 :1 ; dac
dedesubt taluzul are 5 :1 deasupra va avea 4 :1).
2.6. La taluzuri foarte nalte se verific dac sunt executate banchete la nltimi din 67 m n 67 m si respectnd
principiul micsorrii nclinrii taluzului fat de nclinarea de dedesubtul banchetei respective.
2.7. Pentru nltimi mai mari de 12 m, pantele se vor stabili pe baz de calcul de stabilitate, conform STAS 2914/76.
3. Verificrile taluzurilor in rocile cu densitate mijlocie
3.1. Verificarea tine scama de faptul c rocile sunt nedegradabile sau degradabile.
3.2. Taluzurile rocilor nedegradabile de duritate mijlocie se trateaz n acelasi mod cu cele ale rocilor dure cu
deosebirea c nclinrile taluzurilor sunt mai mici respectiv 4 :1, banchetele nu au ltimea mai mic de 1,00 m
(putind merge pn la 1.5 m) iar nltimile de taluz care se pot realiza fr banchete nu pot depsi 8 m. Verificarea
trebuie s tin seama de acest lucru.
3.3. Taluzurile rocilor degradabile de duritate mijlocie au aceleasi nclinri ca si n rocile nedegradabile. Trebuie ins
protejate n scopul evitrii alterrii progresive. Protejarea se poate realiza prin plase metalice peste care se asterne
pn la nglobare, cu ajutorul aparatului de torcretat, un beton sau un mortar de ciment.
3.4. Plasei de srm i se verific ancorarea n stnc prin ancore de otel OB 37 cu diametru 2025 mm si
betonarea corect a acestora.
3.5. In cazul unor portiuni de taluz cu degradri mai puternice se verific dac plasa de srm a fost ntrit cu o
armtur de 6 mm diametrul dispus n retea si fixat cu piroane. Calitatea lucrrilor de torcretare se poate
evidentia prin faptul c pe suprafata acoperit cu beton prin torcretare nu exist srm sau fiare n aparent si nici
fisuri. Calitatea protejrii taluzului se constat prin sunetul auzit n urma aplicrii de lovituri usoare cu un corp de
lemn (coad de lopat). Dac n urma loviturii sun a gol torcretarea este burdusit si nu este suficient.
3.6. In cazul cnd este necesar o protectie de taluz contra cderii de pietre pentru o perioad limitat se verific
existenta unei plase de protectie ancorat n stnc.
3.7. Se verific dac srma de legtur a plasei este zincat pentru a se evita rugina si desfacerea plasei.
4. Verificri la taluzurile n roci moi
4.1. Aceste taluzuri au nclinri mai mici 3 :1 si 2 :1, iar banchetele pot avea ltimi de pn la 2 m.
4.2. nltimea maxim de taluz fr banchete este de 6,7 m.
4.3. In functie de gradul de alterare taluzurile se mbrac n plas de srm ancorat, torcretat sau n functie de
faptul c lucrarea este definitiv sau provizorie.
4.4. Verificarea nclinrii taluzelor se face cu ajutorul unor sabloane din sipci de lemn iar planeitatea prin plimbarea
longitudinal a sabloanelor.
5. Verificri Ia taluzuri pentru stnci puternic degradate
5.1. La aceste taluzuri protejarea se poate realiza printr-o zidrie sau un pereu.
5.2. Zidurile de protectie denumite de cptusire care se construiesc lipite de stnc. Parametrul fetei vzute este 5 :
1.
5.3. La nclinri 3:1 si 2:1 stnc se preseaz, grosimea peretelui fiind mai mic la partea superioar si mai mare la
partea inferioar, mai mic la nclinare mai mic si mai mare la nclinare mai mare.
Pentru lucrrile de la pct. 4 verificarea se face conform prevederilor cap. 2, alin. 2.
6. Verificri la taluzurile in stnc
6.1. Calitatea spturilor n stnc se evidentiaz prin

- planeitatea taluzului;
- mrimea denivelrilor constatate dup terminarea spturii;
- modul de asigurare a terenului de deasupra spturii (stnc sau pmnt) pentru ca acesta s nu curg pe taluz ;
- stabilitatea asigurat n special la friabilitate (plase ancorate, torcretate sau nu, ziduri de cptusire, pereuri).
[top]
CAIETUL IV. FUNDATII

CAPITOLUL 1 FUNDATII DIRECTE SI PE PILOTI
1.1. Prevederile prezentului capitol se aplic la toate lucrrile de fundatii, de orice tip (continue, izolate, radiere,
directe, pe piloti etc), si executate prin orice procedeu pentru care exist o prescriptie tehnic n vigoare.
1.2. Pentru cazul unor fundatii de tip special (de ex. din elemente prefabricate) sau executate prin procedee pentru
care nu exist prescriptii tehnice in vigoare, se vor aplica aceleasi prevederi ca n cazul genera], ns completate cu
conditii tehnice speciale, predate de proiectant.
2.1. Orice lucrare de fundatii va fi nceput numai dup verificarea si receptionarea ei ca faz de lucrri" a naturii
terenului, a spturilor si dup retrasarea general a tuturor fundatiilor, a elementelor geometrice respective si
unde e cazul a fiecrui pilot n parte.
Abaterile admisibile sunt date n anexa IV.1.1.
2.2. In cazul fundatiilor de masini, se va efectua n plus o confruntare ntre proiectul de constructie si cel de montaj
si dac este posibil confruntarea se va face direct cu utilajul furnizat.
n cazul fundatiilor pentru stlpi metalici si pentru masini se va verifica n plus si pozitia si dimensiunile pieselor,
golurilor si altor elemente nglobate, precum si a elementelor pentru mentinerea pozitiei acestora.
2.3. In cazul fundatiilor executate in ap, cu sau fr epuismente, se va verifica n mod special c nu s-au produs
afuieri, ebulmente, prbusiri etc. sau c efectele acestora au fost nlturate, n asa fel nct corpul fundatiei s
poat fi executat corect, conform proiectului.
2.4. n cazul fundatiilor amplasate pe pmnturi sensibile la umezire sau cu contractii mari, se va verifica n plus
msurile luate pentru evitarea umezirii pmntului din jur sau de sub fundatii si c ultimul strat de pmnt de 40...50
cm grosime nu s-a spat dect n ziua n care se ncepe executarea corpului fundatiei n zona respectiv.
n cazul pmnturilor cu contractii mari se va mai verifica si dac s-a executat, n formele si cu dimensiunile
prevzute n proiect, stratele de material granular din jurul fundatiilor.
2.5. In cazul fundatiilor din beton sau beton armat, se vor aplica integral si prevederile caietul V al prezentului
normativ, inclusiv anexa respectiv.
In cazul fundatiilor executate din zidrii (de piatr, crmid etc), se vor aplica integral prevederile din caiet VIII, cu
diferenta c abaterile admisibile sunt aceleasi ca pentru beton (caiet V).
2.6. Toate verificrile, ncercrile ce se efectueaz pe parcursul lucrrilor de fundatii si rezultatele acestora se vor
nregistra n procese-verbale de lucrri ascunse.
3. Fundatii directe
Verificrile ce trebuie efectuate, pe parcursul executiei, n afara celor de la pct. 2 de mai sus, sunt :
3.1. Aplicarea msurilor de protectie prevzute n proiecte pentru cazul agresivittilor naturale (ale apelor
subterane) n special n ce priveste tipul de ciment, gradul de impermeabilitate ale betonului si acoperirea
armturilor.
3.2. Realizarea rosturilor de tasare sau dilatare prevzute n proiect.
3.3 Betonarea continu a fundatiei, fr ntreruperi cu durata mai mare dect aceea prevzut in normativul C. 140
79 ; n cazul in care aceasta nu este posibil din cauze organizatorice sau din cauza mrimii sau formei fundatie,
rosturile de lucru vor fi stabilite n prealabil, cu avizul proiectantului.
3.4 La fundatii masive pentru masini, se va verifica n plus dac, n cazul c nu s-a putut realiza betonarea fr
ntrerupere, s-au introdus barele metalice suplimentare de consolidare a rostului de turnare. Aceast exceptie nu
este admis pentru fundatiile nemasive, pentru care se aplic normativul C.14079.
3.5. In cazul betonrii sub nivelul apei subterane se va verifica, dup caz : fie eficacitatea epuismentelor, inclusiv a
msurilor contra afuierii terenului si splrii cimentului din beton, fie respectarea prevederilor normativului C.140
79 n legtur cu betonarea sub ap.
3.6. n cazul fundatiilor de tip pahar pentru ncastrarea stlpilor prefabricati, se vor verifica dimensiunile golului
(sectiuni orizontale si verticale cotele fundului paharului), mpnarea si celelalte legturi provizorii (care trebuie s
asigure echilibrul stabil al stlpului, conform normativului C.14079, P.1077 precum si ncastrarea definitiv, prin
betonare.
3.7. In cazul fundatiilor pentru stlpi metalici si a acelora pentru utilaje se va verifica calitatea pieselor metalice de
prindere (geometrie, caracteristici fizico-mecanice, protectia anticoroziv etc.) si pozitiile lor, precum si a mortarului
sau betonului pentru ncastrare, subbetonare etc.
3.8. Frecventa ncercrilor ce se efectueaz pe parcursul lucrrilor este aceeasi cu aceea prescris pentru
materialele din care este executat corpul fundatiei respective, cu mentiunea special pentru mbinrile stlpilor
prefabricati, pentru care se aplic prevederile din normativul C.14079, P.1077.
3.9. La receptiile pe faze de lucrri si receptiile preliminare, comisiile respective vor efectua n afar de examinarea
actelor ncheiate pe parcurs, in ce priveste frecventa, continutul si ncadrarea in prevederile proiectului si
prescriptiile tehnice, n limita abaterilor admisibile si o serie de sondaje, n numrul pe care-l vor aprecia ca
necesar, pentru a se convinge de corectitudinea verificrilor anterioare, n special n ce priveste pozitiile, formele si
dimensiunile geometrice si calitatea corpului fundatiilor.
3.10. n cazul fundrii constructiilor pe terenuri slabe (de tipul argilelor moi, mlurilor. nisipuri afnate, umpluturilor
etc.) executarea si verificarea lucrrilor de fundatii se va face cu respectarea formativului C.2985.
4. Fundatii pe piloti
4.1. Corpul fundatiilor propriu-zise (care reazem pe capetele pilotilor), se va verifica cu aplicarea integral a
prevederilor de la pct. 3 de mai sus.
4.2. Pentru pilotii din beton armat sau precomprimat, prefabricati sau turnati pe loc, se vor aplica n ntregime si
prevederile capitolul prezentului normativ (Lucrri de beton, beton armat si beton precomprimat").
4.3. La nfigerea pilotilor prefabricati, se vor efectua pe parcurs urmtoarele verificri :
a) msurarea si nregistrarea ptrunderii fiecrui pilot pentru fiecare grup de 10 lovituri ale berbecului, respectiv
fiecare minut de vibrarea sau de batere cu sonete cu frecvent mare ; o atentie deosebit se va acorda msurrii si
nregistrrii refuzului, n comparatie cu valorile de control din proiect, fat de care abaterea admisibil este de 10% ;
b) lungimea total a fisei pilotului n comparatie cu prevederile proiectului si ale studiului geotehnic, stiut fiind c
este necesar a se realiza ptrunderea pn la un anumit strat, precum si o lungime minimal a fisei; abaterile
admisibile sunt date n anexa IV.l-l.B.
c) directia de nfigere, starea pilotului si eventualele accidente ntlnite ; se va face mentiune special asupra
cazurilor de rupere sau spargere a pilotului si a necesittii nlocuirii lui;
d) reluarea operatiei de nfigere dup o perioad de repaos de minimum 2 zile la terenuri necoezive si de minimum
5 zile la terenuri coezive; n acest caz, se vor efectua din nou toate verificrile mentionate la al. a" de mai sus.
4.4. La executarea pilotilor forati inclusiv, a acelora prin percutie (Franki), indiferent de diametrul lor, se vor efectua
dup caz urmtoarele verificri :
a) buna functionare a utilajelor de forare si betonare precum si a instalatiilor pentru prepararea, utilizarea si
recuperarea noroiului bentonitic
b) natura si calitatea straturilor strpunse Ia forare care se vor compara cu prevederile proiectului;
c) fisa total a pilotului si natura terenului de la vrful lui ;
d) pozitia n plan a forajului, nainte de introducerea carcasei de armturi si de nceperea betonrii;
e) asezarea corect a carcasei de armturi si a pieselor auxiliare, de asigurare a pozitiei, de ghidare a dispozitivelor
de betonare etc. ;
f) curtirea fundului si peretilor forajului (de material czut, detritus de bentonit etc.) ;
g) compararea continu a volumului de beton introdus cu volumul teoretic, stabilit prin msurarea (la cel mult
fiecare metru de coloan) a nivelului atins de stratul de beton introdus n tub, pentru a stabili dac la extragerea
tubului nu s-au produs surpri de pmnt n interiorul tubului;
h) mentinerea pozitiei armturilor.
4.5. Dup terminarea operatiilor de nfigere, respectiv de betonare a pilotilor, se va proceda la o retrasare general
a pozitiei fiecrui pilot si la cartografierea att a pozitiei in plan ct si a nivelelor vrfului si capului pilotilor, respectiv
a fisei realizate ; abaterile admisibile sunt date n anexa IV.1-1.B.
4.6. nainte de nceperea executrii corpului fundatiei propriu-zise se vor efectua ncercrile prin ncrcarea static
sau dinamic a numrului de piloti prevzuti in normativul C.16075. Se vor ncerca de preferint pilotii la a cror
executie s-au ntmpinat dificultti.
n cazul ncercrilor prin ncrcare dinamic, tasarea admisibil nu trebuie s depseasc 1/4 din valoarea de
control dat n proiect pentru refuz. n cazul ncercrii prin ncrcare static :
- se admite ca tasarea msurat la ncrcarea de calcul s fie de maximum 1,10 tasarea msurat n cadrul
ncercrii de prob conform STAS 2561/281 pentru o valoare corespunztoare de ncrcare ;
- n cazul n care nu s-au efectuat ncercri de prob conform STAS 2561/281 tasarea admisibil la ncercarea de
control cu ncrcarea de calcul trebuie s fie stabilit de proiectant.
Aceste ncercri pot fi considerate ca fcnd parte din verificarea pe faze de lucrri.
4.7. Tot nainte de nceperea executrii corpului fundatiei se va proceda la spargerea capetelor pilotilor si la
aranjarea capetelor armturilor provenite din piloti care se nglobeaz n corpul fundatiilor. Abaterile admisibile sunt
date n anexa IV-1-1-B, tabelul 3.
In cazul pilotilor forati, betonul de la partea superioar trebuie ndeprtat si pentru motivul c este de regul de
calitate mai slab.
4.8. La verificrile pe faze de lucrri si la receptia preliminar, n afar de examinarea frecventei si continutului
actelor ncheiate pe parcurs, comisiile respective vor efectua si un numr de sondaje pentru stabilirea corectitudinii
acestor
4.9. Toate lucrrile de fundatii pe piloti se consider de tehnicitate deosebit de ridicat si in consecint trebuie
urmrite n mod special de proiectant. In cadrul acestei activitti, proiectantul:
- va participa la nfigerea, respectiv forarea, unei prime serii de piloti (de cel putin 5% din numrul total), spre a se
convinge despre modul de realizare a refuzului, fisei totale, naturii straturilor de pmnt ntlnie etc.;
- va participa la efectuarea ncercrilor prin ncrcare static sau dinamic, stabilind cazurile n care numrul
pilotilor ncercati urmeaz a fi mrit, pentru cazuri de dubiu conform normativului C.16075
- va depune un referat scris, continnd concluziile si recomandrile sale cu privire la realizarea conditiilor avute n
vedere la proiectare.
ANEXA IV-1-1
ABATERI ADMISIBILE
A. FUNDATII DIRECTE
1. Abateri privind precizia amplasamentului si a cotei de nivel:
- pozitia n plan orizontal a axelor fundatiilor 10 mm
- pozitia n plan vertical a cotei de nivel 10mm
2. Abateri dimensionale ale elementelor:
- dimensiuni n plan orizontal
nltimi pn la 2 m 20 mm
nltimi peste 2m 30 mm
nclinarea fat de vertical a muchiilor si suprafetelor
pentru 1 m liniar 3 mm
pe toat nltimea 16 mm
- nclinarea fat de orizontal a muchiilor si suprafetelor
pentru 1 m liniar 5 mm
pentru suprafete libere 20 mm

3. Abateri dimensionale ale fundatiilor de masini:
- dimensiunile n plan orizontal
nltimi pn la2 m 20 mm
nltimi peste 2 m 30 mm
- dimensiunile prtilor intrnde sau iesinde a golurilor interioare 20 mm
- cote de nivel ale prtilor intrnde sai iesinde si a golurilor interioare 10 mm
- cota de nivel a prtii superioare a fundatiei 0,5 mm
- devierea axelor dispozitivelor de ancorare 10 mm
4. Pentru alte abateri limit la fundatii directe se aplic prevederile caietului Beton simplu, beton armat si beton
precomprimat din prezentul normativ.
B FUNDATII PE PILOTI
1. Abateri la trasarea si trusarea pozitiei pilotilor 5 mm
2. Abateri la pozitia pilotilor pusi n oper, fat de proiect
- piloti dispusi pe un rnd 7,0 cm
- piloti dispusi pe dou rnduri sau mai multe rnduri 10 cm
n cazul pilotilor executati de pe platforme n ap, valorile de mai sus se dubleaz.
ANEXA IV-1-1
Numrul pilotilor deviati de la pozitia din proiect nu va depsi 25% din totalul pilotilor fundatiei respective.
nclinarea pilotului fat de vertical sau fat de directia stabilit prin proiect nu va depsi 1,5% cu exceptia pilotilor
la care aceasta se limiteaz la 2%.
3. Abaterile pilotilor prefabricati din beton armat sau precomprimat sunt cele prevzute n tabelele 1, 2 si 3 (cu
privire la dimensiuni, aspect, form, pozitie si armturi).
Tabelul 1
La dimensiuni
Piloti ptrati si
dreptunghiulari
Piloti centrifugati
+10
+5
-5
-2
Latura (diametrul) sectiunii

transversale, n mm
Grosimea peretelui la pilotii
centrifugati, n mm
+10
-2
Tabelul 2
La aspect, form si pozitie
Abateri
limit
Denivelri locale cu adncimea sau nltimea de max. 3 mm si

dimensiunea max. de 10mm.buc/m.max
Lipsuri de turnare avnd adncimea max. de 3mm, cm 2 max
10
Fisuri cu decshiderea maxim de 0,1 mm si lungimea maxim

de 50 mm buc/m .max
Inclinarea suprafetei de capt pe axa pilotului, grade max
Decalarea vrfului pilotului fat de axa pilotului, mm max
12
Neliniaritatea muchiilor, mm/m max
Tabelul 3
Dimensiuni
Abateri
limit
0,25
Lungimea armturii, %
Distanta dintre etrieri, mm
10
Distanta dintre barele longitudinale, mm
10
4. Confectionarea carcasei de armtur, pentru pilotii forati se va face potrivit prevederilor din proiect.
5. Grosimea stratului de acoperire cu beton a carcasei de armtur, msurat la fata exterioar a barelor
longitudinale, se stabileste n functie de tipul de pilot si tehnologia de executie a lui.
Abaterile admisibile fat de prevederile proiectului sau prescriptiilor tehnice: -5mm 20 mm.
6. ncastrarea pilotilor n radier sau grind se face cu respectarea prevederilor proiectului, cu abateri admisibile de
20mm.
7. Pilotii de prob si de control se vor fixa, ca numr si amplasament, de ctre proiectant si se vor ncrca dup un
program stabilit n proiect. Minimum de piloti ncercati se stabileste la 2 piloti realizati la obiectivul care se
receptioneaz.
Valorile de control pentru ncercare sunt date la pct. 4.6. di textul capitolului.
ANEXA IV-1-2
1. STAS 2561/183 Teren de fundare. Piloti. Clasificare si terminologie.
2. STAS 2561/281 Fundatii pe piloti. ncercarea n teren a pilotilor de prob.
3. STAS 2561/383 Fundatii pe piloti. Prescriptii generale de proiectare.
4. STAS 2561/474 Piloti forati de diametru mare. Prescriptii generale de proiectare, executie si receptie.
5. STAS 605477 Adncimea de nghet.
6. STAS 274569 Urmrirea tasrii constructiilor prin metode topografice.
7. P.777 Normativ pentru proiectarea si executarea constructiilor fundate pe terenuri slabe (B.C 5/1078).
8. C.D. 72-74 Normativ departamental pentru executarea si receptionarea fundatiilor deschise si cu aer
comprimat la poduri (B:C 6/1975)
9. C 160-75 Normativ privind alctuirea si executarea pilotilor pentru fundatii (B.C 6/1975)
10. C 61-74 Instructiuni tehnice pentru determinarea tasrilor constructiilor de locuinte, social-culturale si
industriale prin metode topografice (B.C. 4/1975).
11. P 10-77 Normativ privind proiectarea si executarea lucrrilor de fundatii directe la constructii (B.C. 3/1978,
12/1978, C 159-73 si C 176-75).
12. STAS 1629/2-1981 Alimentri cu ap. Captarea apelor subterane prin puturi. Prescriptii de proiectare.
13. STAS 1629/3-1982 Alimentri cu ap. Captarea apelor subterane prin drenuri. Prescriptii de proiectare.
14. STAS 10796/1-77 Lucrri de drumuri. Constructii anexe pentru colectarea apelor drenuri de asanare.
Prescriptii de proiectare si executie.
15. STAS E 1104177 Lucrri de mbunttiri funciare. Drenarea teritoriilor irigate. Prescriptii de proiectare.
16. PE 712/79 Normativ departamental. Proiectarea si executarea etansrii si consolidrii rocilor Stncoase prin
injectare.
17. C.16380 #9; - Instructiuni tehnice pentru consolidarea pmnturilor sensibile la umezire si a nisipurilor prin
silicatizare si electrosilicatizare. Bul. Constructiilor nr. 12/1980.
18 C 15973 Instructiuni tehnice pentru ncercrile de penetrare static. Bul. Constructiilor 1/1974.
19. C.17684 Instructiuni tehnice pentru cercetarea terenurilor de fundare prin penetrare dinamic cu con. Bul.
Constructiilor 8/1984.
[top]
CAPITOLUL 2. FUNDATII DIN PERETI TURNATI N TREN EXECUTATE CU NOROAIE

TOXOTROPICE, BARETE, PERETI CONTINUI SI PREFABRICATI
1. Domeniu de aplicare
1.1. Domeniul de aplicare a baratelor este acelasi cu al pilotilor forati de diametru mare.
1.2. Acest sistem de fundare se adopt numai dac prezint avantaje tehnico-economice n comparatie eu alte
sisteme de fundare de adncime.
2. Prevederi comune
2.1. Utilizarea baretelor este in general, indicat atunci cnd sunt ntrunite conditiile urmtoare :
a. Stratificatia recunoscut pe amplasament cuprinde n suprafat pmnturi puternic compresibile, (pmnturi
argiloase sau prfoase de consistent redus, nisipuri afnate, mluri, turb, etc) ;
b. Cu utilajele disponibile se poate asigura ncastrarea baretei ntr-un strat de capacitate portant ridicat, putin
compresibil (nisipuri sau pietrisuri ndesate, argile tari, roci stncoase sau semistncoase, etc).
c. Structura transmite fundatiei ncrcri axiale si transversale mari, care nu pot fi preluate cu alte sisteme de
fundare de adncime si nici prin adoptarea unor sisteme de fundare de suprafat pe teren mbunttit.
3. Verificri de efectuat
3.1. La executarea fundatiilor de adncime din pereti mulati (barate) se vor efectua urmtoarele :
a. Buna functionare a utilajelor precum si a instalatiilor pentru prepararea si transportul, pentru utilizarea si
recuperarea materialului bentonitic ;
b. Natura si calitatea straturilor strpunse la executia forrii care se vor compara cu prevederile proiectului ;
c. Fisa total a excavatie: si natura terenului de Ia baza ei ;
d. Verificarea adncimii excavatiei, care trebuie s corespund cu cea din proiect si curtirea tlpii forajului imediat
nainte de introducerea carcasei de armtur ;
e. Asezarea corect a carcasei de armtur si a pieselor auxiliare de asigurarea pozitiei si coborrea ei n transeea
forat ;
f. Verificarea tlpii forajului dup coborrea carcasei de armtur cu ajutorul unui fir cu plumb.
g. Executarea betonrii transeei se va face cu cel mult o or dup coborrea carcasei de armtur.
h. In timpul betonrii se va face o msurtoare continu a volumului de beton turnat, comparndu-se cu volumul
teoretic. Msurtoarea se va executa cu ajutorul firului cu plumb dup fiecare sarj de beton turnat si obligatoriu
nainte de ridicarea coloanei de betonare ;
i. Coloana de betonare se va mentine permanent cufundat n masa de beton la partea inferioar cu cca. 2,50-3,00
m;
j. Se va controla permanent pe timpul betonrii pozitia carcasei de armtur care va fi ancorat de grinzile de ghidaj
;
k. Se va controla permanent pe timpul excavrii si betonrii calittile noroiului bentonitic care trebuie s corespund
STAS 230580 si instructiunilor tehnice P 10635 ;
1. Conditiile de calitate ale materialelor utilizate la confectionarea baretelor (ciment, ap, aditivi, agregate, fluid de
foraj, etc.) trebuie s corespund Instructiunilor tehnice pentru proiectarea si executarea baretelor pentru fundarea
constructiilor. P. 10686.
2. Dup terminarea operatiunii de betonare si ntrirea betonului din barele se va proceda la spargerea capetelor
baretelor ndeprtndu-se betonul slab pe cca. 0,501,00 m n zona de continuare a betonului cu noroiul
bentonitic.
3. Se va verifica integritatea corpului baretelor prin executarea de ncercri cu ultrasunete, la un procent de 50100% din numrul baretelor n functie de importanta lucrrii.
3.4. Avnd n vedere asimilarea fundatiilor pe barete cu fundatiile pe pilotii forati executate sub noroi bentonitic, la
executia acestor fundatii si nainte de executarea corpului propriu-zis al fundatiei se vor face si aici aceleasi
verificri si ncercri prevzute la punctele 4.5 ; 4.6 ; 4.7 ; 4.8 ; 4.9 de la pilotii forati.
[top]
CAPITOLUL 3. FUNDATII PE PILOTI DE DIAMETRU MARE SI CHESOANE DESCHISE

(PUTURI) DE BETON ARMAT
1. Fundatii pe piloti de diametru mare de beton armat (coloane)
1.1. Fundatiile pe piloti de diametru mare sunt formate din dou prti, pilotii si fundatia propriu-zis (radierul) in care
se ncastreaz capetele pilotilor.
1.2. Verificarea calittii fundatiei (radierului) se realizeaz prin aplicarea prevederilor din anexa 1.1 din capitolul 1
Fundatii directe". Prezentul punct este valabil (conform STAS 2561/474) pentru pilotii executati pe loc la care
corpul cu diametrul de 600 mm sau mai mare se realizeaz prin forare, cu cmas recuperabil sau pierdut, sau
sub noroiul de bentonit ; n gaura forat se introduce carcasa de armtur si apoi se toarn beton.
1.3. Pilotii vor fi executati la pozitiile din proiect. Abaterile fat de pozitiile din proiect nu vor depsi valorile din
anexa I.1.B, pct. 2 din capitolul Fundatii directe".
1.4. n timpul forrii se vor ntocmi profile geolitologice. In cazul c nu exist concordant cu profilele avute in
vedere la proiectare se va aviza proiectantul pentru a decide dac este necesar s se schimbe cotele de fundare
ale pilotilor.
1.5. In timpul forrii cutitul tubajului, la coloanele executate cu cmsi recuperabile sau pierdute, trebuie s se afle
n permanent cel putin 1 m sub nivelul spturii iar apa din interiorul tubajului s fie deasupra pnzei freatice cu
cca. 3.00m. La coloanele cu spare sub noroi de bentonit se va controla nivelul noroiului, densitatea, vscozitatea,
filtratia, decantarea etc.
Dup terminarea spturii se va efectua curtirea fundului coloanei nainte si dup introducerea carcasei de
armtur.
1.6. nainte de introducere n oper, carcasa de armtur va fi receptionat.
1.7. n timpul betonrii se va face un control riguros pentru a se asigura calittile fizice si mecanice ale betonului
proaspt si ntrit si continuitatea betonului pe toat lungimea si sectiunea transversal a pilotului, evitndu-se
prbusirile de pmnt in foraj. Se va verifica adncimea de nglobare in beton a tubului de betonare si nivelul
betonului turnat n gaura forat. Controlul se va face la intervale de maximum 30 minute dar n mod obligatoriu
nainte si dup ridicarea tubulaturii de betonare si a cmsii de foraj.
1.8. Betonarea se va continua peste nivelul captului pilotului prevzut n proiect pe o nltime proportional cu
diametrul pilotului. Aceast nltime va fi stabilit de executant astfel inct betonul contaminat s fie in ntregime
ndeprtat, dup ntrire. Verificarea calittii betonului se va face n prezenta proiectantului.
1.9. Se va trece la executia radierului numai dup ce proiectantul apreciaz c pilotii executati corespund din punct
de vedere a capacittii portante conform prevederilor STAS 2561/474 pct. 2.2.
1.10. Rezultatele tuturor verificrilor mentionate mai sus se nregistreaz n procese verbale de lucrri ascunse n
care se cuprind si tabele conform anexelor (se reproduc anexele 3 si 4 din STAS 2561/474).
2. Fundatii pe chesoane deschise (puturi) de beton armat
Verificrile minimale ce trebuie fcute, n afara celor prevzute la fundatii directe sunt :
2.1. Aplicarea msurilor prevzute in proiect cu privire la asigurarea platformelor pe care se execut chesoanele
pentru a nu fi subsplate sau deteriorate n timpul viiturilor.
2.2. Realizarea etapelor de executie a diferitelor tronsoane si a etapelor de lansare si coborre la cota de fundare a
chesonului.
2.3. La chesoanele la care spturile s-au executat necat (sub nivelul apei) nivelarea terenului de fundatie se face
cu scafandrii.
2.4. Abaterile admise fat de proiect sunt :
a la dimensiunile chesonului (lungime, ltime, raz.etc-) 5% din dimensiunile respective, ns maximum 10
cm ;
b la grosimea peretilor de beton armat 1 cm
c abaterea de la planul orizontal, Ia partea superioar a chesonului 1/100 din adncimea de coborre.
2.5. Santierul va avea pregtite pentru receptie urmtoarele :

a axele de referint ale chesonului materializate pe teren conform proiectului;
b procesele verbale de receptie ale chesonului ntocmite n timpul coborrii, din care sa rezulte dimensiunile
efective ale diferitelor tronsoane si calittile materialelor folosite ;
c profilul geolitologic din care s rezulte natura straturilor ntlnite, nclinarea lor etc ;
d probe de teren luate din straturile ntlnite ;
e registrul jurnal al coborrii chesonului.
2.6. Turnarea betonului n interiorul chesonului se va face respectndu-se normele de la fundatiile directe.
2.7. Pe baza celor de mai sus organele mputernicite vor face receptia lucrrilor.
ANEXA IV-3-1
- STAS 2561/1-83 Teren de fundare. Piloti. Clasificare si terminologie.
- STAS 2561/2-81 Teren de fundare. Fundatii pe piloti. ncercarea n teren a pilotilor de prob.
- STAS 2561/3-83 Teren de fundare. Fundatii pe piloti. Prescriptii fundamentale de calcul.
- STAS 2561/4-74 Teren def undare. Piloti forati de diametru mare. Prescriptii generale de proiectare, executie si
receptie.
- Caiet de sarcini Elemente circulare din beton armat executate ci instalatia FA-12. Elaborat de MAIA-DGEJFCA.
ntreprinderea de foraje Bucuresti. Atelierul de proiectare. Proiect nr. 5191/83.
- ndrumtor de executie Piloti cu diametru mare executati prin foraj n sistem hidraulic cu circulatie invers si
betonati sub noroi, elaborat n februarie 1971 de ntreprinderea de Foraje Bucuresti.
- STAS 8316-77 Teren de fundatie. Prescriptii fundamentale de calcul.
- CD 28-74 Normativ departamental pentru executarea si receptionarea fundatiilor pe chesoane deschise si cu
aer comprimat la poduri (publicat n B.C. nr.5/1975).
[top]
CAPITOLUL 4. FUNDATII SPECIALE PENTRU MASINI GRELE

1.1. Prevederile prezentului capitol se aplici la urmtoarele fundatii
a) Fundatii pentru masini cu mase n miscare de rotatie cum sunt :
- turboagregate ;
- masini electrice ;
- electropompe de alimentare ;
- ventilatoare, exhaustoare
b) Fundatii pentru masini cu miscare alternativ cum sunt:
- motoare Diesel;
- compresoare cu piston ;
- gatere sau alte masini cu mecanisme biel-manivel.
c) Fundatii pentru ciocane de forj.
d) Fundatii pentru concasoare si mori.
e) Fundatii pentru laminoare.
1.2. Prevederile din acest capitol completeaz prevederile din cap. ,.Terasamente", cap. ,,Fundatii". cap. Beton,
beton armat si precomprimat". care se aplic si la fundatii de masini n toate cazurile cnd nu se fac, n acest
capitol, mentiuni speciale.
1.3. Pentru fundatiile de masini se va da o atentie speciala respectrii n detalii a tuturor prevederilor din proiectul
de executie al fundatiei ct si a eventualelor prevederi speciale ce se dau n proiectul de montaj al utilajului.
1.4. Toate modificrile aduse fat de aceste proiecte trebuie nsusite de organizatia de proiectare cu acordul
beneficiarului.
2. Terasamente pentru fundatii de masini
2.1. Verificarea si receptionarea ca faz de lucrri a naturii terenului, a spturilor dup retrasarea general a
fundatiilor nvecinate este obligatorie nainte de a ncepe lucrrile de betoane.
2.2. Se va face confruntarea ntre proiectul de executie al fundatiei si proiectul de montaj al masinii respective; dac
este posibil confruntarea se va face direct cu utilajul furnizat.
2.3. Verificarea naturii terenului sub cota de fundare se va face prin probe de laborator sau cu alte metode
acceptate de proiectant si se nscrie n procese verbale de lucrri ascunse. Aceste probe se fac cel putin cte dou
pentru fiecare fundatie de utilaj.
3. Verificri de efectuat n timpul executrii fundatiei
3.1. Pozitia cofrajelor si a cutiilor pentru golurile suruburilor se va verifica si nregistra ca ,.faz de lucrri"
verificndu-se si asigurarea mentinerii lor n pozitie n timpul betonrii pentru respectarea abaterilor admisibile
conform anexei IV-4-1.
3.2. Pozitia armturilor, a pieselor inglobate si a suruburilor de fundatie se nregistreaz ca faz de lucrri",
consemnnd n procesul verbal asigurarea mentinerii lor n pozitie n timpul betonatii.
3.3. Confectionarea, transportul si turnarea betoanelor pentru fundatii de masini se va face conform Normativului
C.14079.
Controlul calittii lucrrilor de betonare se va face conform Normativului C.14079, cap. 10 cu urmtoarele
precizri :
3.3.1. Calitatea betonului livrat se va face n mod obligatoriu pe baza ncercrilor pe epruvete confectionate pe
santier la fiecare 10 m3 cte o prob si cel putin cile una pentru fiecare fundatie.
3.3.2. n cazurile cnd prelucrarea rezultatelor obtinute pe probe indic beton necorespunztor" se va mai face
determinarea calittii si prin metoda nedistructiv combinat. Zonele de verificare" se vor afla cel putin cte una pe
fetele vzute ale fundatie dup decofrare si vor avea laturile de min. 1,5 m la distant de cel mult 3 m una de alta.
3.3.3. Zonarea se va face conform pct. 3.3 din anexa X-8 a Normativului C 140-79.
3.3.4. Prelucrarea rezultatelor si interpretarea lor se va face conform cap.4 din anexa X-6 a Normativului C 140-79.
3.3.5. Se va da o atentie deosebit prinderii n pozitiile artate n proiect a dispozitivelor de amortizare cu
tolerantele din anexa 5-1.
3.4. n conditiile n care turnarea fundatiei nu s-a putut realiza fr ntrerupere se va verifica introducerea de bare
de armare suplimentare pentru consolidarea rostului.
ntreruperea betonrii, pozitia rostului, numrul si pozitia barelor de consolidare se va face numai cu avizul
proiectantului.
ANEXA IV-4-1
ABATERI ADMISIBILE
1. Abateri privind precizia amplasamentului sia cotei de nivel:
- pozitia n plan orizontala axelor fundatiilor 10 mm
- pozitia n plan vertical a cotei de nivelare a betonului de egalizare 20 mm
- cote de nivelare unor eventuale trepte partiale pe care nu reazem utilajul 10 mm
- cote de nivel ale prtii superioare a fundatiei si a treptelor pe care reazem utilajul 1 mm
2. Abateri dimensionale:
- dimensiunile n plan orizontal 20 mm
- nltimi pn la 2000 mm 20 mm
- nltimi peste 2000 mm (H) (20+0,002H) 30 mm
- ltimea rosturilor fat de fundatiile nvecinate (fat de dimensiunile din proiect) -10 mm
- devierea axelor suruburilor de ancorare nglobate 3 mm
- devierea axelor plcilor metalice si tevilor nglobate 10 mm
- devierea axelor golurilor pentru suruburi de fundatie 15 mm

3. Pentru alte abateri limit la fundatii de masini se aplic prevederile caietului IV din prezentul normativ.
[top]
CAPITOLUL5. FUNDATII DE DRUMURI, PLATFORME, PISTE

Pentru determinarea calittii lucrrilor de drumuri, platforme, piste se vor avea n vedere verificarea urmtoarelor
elemente:
1. Elemente de infrastructur mai putin patul si fundatia
1.1. Traseul n plan, dac sunt respectate elementele proiectate, n special curbele de racordare progresiv. De
asemenea trebuie verificat daca traseul a fost predat cu proces-verbal beneficiarului.
1.2. Nivelmentul longitudinal, dac sunt respectate cotele niveletei, n special la racordrile verticale.
1.3. Dac sunt respectate nclinrile taluzelor, in special n zonele de racordare cu zidurile de sprijin si dac trebuie
prevzute ziduri n plus sau se poate renunta la unele dintre ele fie datorit naturii rocii, fie nclinrii diferite fat de
cea din proiect. Acelasi lucru n privinta celorlalte tipuri de lucrri de art,
1.4. Dac se repet cotele la santuri, rigole, drumuri, camerele de cdere, cminele de vizitare, cminele de
aerisire, radierele si treptele sau tologanele podetelor.
1.5. Se verific prin luarea de probe de laborator dac pmntul de umplutur din spturi sau gropi de mprumut
este corespunztor.
1.6. Dac depozitele de pmnt nu pericliteaz stabilitatea versantilor sau nu obstrueaz vreo vale.
1.7. Dac s-a decopertat stratul vegetal si dac s-au executat treptele de nfrtire.
2. Patul drumului
2.1. Dac patul atest capacitatea considerat la proiectare si n general dac s-a atins gradul de compactare a
terasamentelor. Cu exceptia unor drumuri de foarte mic important la care fundatia se execut direct pe
terasamentele compactate, la toate celelalte drumuri, piste, platforme, anterior executiei fundatiilor se execut
stratul de form.
2.2. n cazul mai general cnd se execut stratul de form, se verific dac suprafata acestui strat este conform
cu prevederile proiectului, respectiv dac are pantele longitudinale si transversale realizate, dac suprafata nu
prezint denivelri mai mari dect cele admisibile. Totodat se verific cu ajutorul deflectometrului cu prghie sau
deflectografului Lacroix capacitatea portant a stratului, care nu trebuie s fie mai mic dect cea luat n
considerare in calcul. Abaterile limit la dimensiuni pentru drumuri sunt : 0,10 m la ltimea platformei; 0,01 m
denivelri fat de cotele proiectului respectiv la partea superioar a stratului de form.
2.3. Verificarea calittii executiei stratului de form care se execut cu zgur granulat, se efectueaz :
- prin laborator (compozitia granulometric a zgurei la fiecare 100 m 3 zgur, umiditatea pmntului. gradul de
frmntare a pmntului dup amestecarea cu var, umiditatea amestecului de pmnt cu zgur granulat si var,
toate aceste ultime trei ncercri n 3 puncte la fiecare 100 m 2 de strat de form). Toate operatiile efectuate de
laborator se vor nscrie ntr-un registru de laborator in care se vor include si datele meteorologice si msurile
tehnologice asupra executiei ;
- prin maistrul de asternere, (realizarea frmntrii pmntului si amestecului cu zgur si var ct mai omogen,
respectarea uniformittii grosimii stratului de form si obtinerea profilului transversal corect).
2.4. n cazul n care nu se execut strat de form, calitatea patului drumului se va controla astfel :
- se execut cteva treceri cu cilindrul compresor cu tamburi netezi, in punctele slabe unde se produc denivelri,
acestea trebuie scarificate, iar patul completat din nou, pe portiunea ce se consolideaz ;
- se controleaz gradul de compactare a terasamentelor cu ajutorul unor probe prelevate si care se supun unor
ncercri de laborator ;
- dac pe anumite sectoare se observ deformatii plastice, se scoate pmntul din portiunea respectiv si se
stabilizeaz cu var.
Eventual se nlocuieste cu un alt pmnt bun sau cu balast.
- patul trebuie s aib aceleasi nclinri cu ale mbrcmintilor pentru a se asigura sistemului rutier o grosime
uniform.
2.5. Patul drumului cu sau fr strat de form trebuie receptionat dup terminare conform STAS 291484
ncheindu-se un proces verbal de receptie pentru lucrri ascunse. Executia fundatiei poate ncepe numai dup
receptionarea patului.
3. Fundatia
3.1. Peste patul amenajat cu sau fr strat de form urmeaz s se execute fundatia care poate fi dintr-un singur
strat de balast, din mai multe straturi (strat inferior din balast sau nisip, strat superior din piatr spart sau balast
stabilizat cu ciment sau zgur granulat cu var).
3.2. n cazul cnd este vorba de modificarea sau amenajarea unui drum existent fr mbrcminte, uneori se
poate folosi impietruirea lui dac acesta are ltimea suficient, grosimea mai mare de 10 cm si nu este contaminat
cu pmnt (praf sau argil). n vederea folosirii mpietruirii existente aceasta se scarific si se reprofileaz cu sau
fr adaos de material nou.
3.3. Calitatea fiecrui strat de fundatie este determinat de calitatea materialelor, regularitatea dimensiunilor (ltime
si grosime) gradul de comportare. Pantele suprafetei fundatiei sunt aceleasi cu ale mbrcmintii sub care se
execut pentru a se asigura posibilitatea executrii cu grosimi constatate a straturilor superioare de baz si
mbrcminte.
3.4. n conformitate cu STAS 640084 denivelrile admisibile pentru fundatii pot fi cu 0,5 cm diferite de cele
admise pentru mbrcmintile sub care se execut. Astfel denivelrile admisibile n profilul longitudinal ale straturilor
de fundatie sub dreptarul de 3,0 m pot fi de maximum 2 cm n cazul fundatiilor nestabilizate si de max. 1,5 cm n
cazul fundatiilor stabilizate.
3.5. Materialele din care se execut straturile de fundatie si care se receptioneaz la furnizor trebuie s
ndeplineasc conditiile de calitate in conformitate cu nomenclatorul de materiale prevzute n anexa 2 din Decretul
418/80 si cu prevederile standardelor respective de materiale :
- balast STAS 66232
- piatr spart STAS 66784
- ap STAS 79084
Verificarea calittii materialelor se face pe toat durata executiei lucrrilor de ctre laboratorul de santier, laboratorul
central al ntreprinderii sau de alte laboratoare de specialitate.
3.6. Executia straturilor de fundatie din balast si piatr spart se va face n conformitate cu STAS 640084, pct. 3
iar a fundatiilor de balast stabilizat cu zgur granulat n conformitate cu instructiunile tehnice departamentale nr.
12779.
3.7. Pentru o bun comportare a fundatiei att n timpul executiei ct si n timpul exploatrii este strict necesar s
se execute evacuarea prin drenare a apelor din fundatie. Pentru acest scop stratul inferior al fundatiei se execut
pe ntreaga ltime a platformei la cota superioar fundului santurilor sau drumurilor sub rigole. n cazul cnd acest
lucru nu este posibil se vor executa drumuri transversale deasemeni deasupra fundului santurilor sau drenurilor sub
rigole.
3.8. Capacitatea portant se determin prin msurarea modulelor de deformatie linear echivalente prin metoda de
ncrcare pe plac sau prin msurarea deflexiunilor cu deflectometrul cu prghie sau cu deflectograful Lacroix.
Aceste determinri trebuie fcute att nainte de nceperea executiei stratului inferior al fundatiei (pct. 2.9) ct si
dup terminarea acestuia. De asemeni determinri trebuie fcute pe toate stratele de fundatie inclusiv pe stratul
superior al fundatiei.
Rezultatele tuturor msurtorilor, determinrilor, verificrilor vor fi tinute la zi n documentatia de control si vor fi
consemnate n procesele verbale de receptie pe faze pentru lucrrile ascunse.
ANEXA IV-5-1
STAS 6400-84Lucrri de drumuri. Straturi de baz si de fundatie. Conditii tehnice generale.
STAS 2914-84 Lucrri de drumuri. Terasamente. Conditii generale.
STAS 662-82 Lucrri de drumuri Agregate naturale neprelucrate.
STAS 667-84 Piatr natural pentru drumuri. Conditii generale.
STAS 790-84 Ap pentru mortare si betoane.
STAS 187-79 Instructiuni tehnice departamentale.
[top]
CAPITOLUL 6. LUCRRI ACCESORII PENTRU FUNDATII (BATADOURI SI INCINTE DE

FUNDATII)
1.1. Prevederile de la acest capitol se aplica la batardourile si incintele de fundati alctuite cu palplanse de metal
sau de lemn cu mbinri pe toat lungimea care s nu permit infiltratii de ap.
1.2. Infigerea palplanselor se realizeaz prin batere cu maiul, cu sond, sau prin vibrare.
1.3. Batardourile se realizeaz pentru a servi la executia chesoanelor si pentru a mentine platforma de lucru
deasupra nivelului apelor la viituri.
1.4. Incintele de fundatii realizate cu palplanse se execut n terenuri cu pnz freatic si servesc la realizarea n
uscat a fundatiilor directe sau a radierelor n care se nglobeaz capetele pilotilor. In terenurile fr pnz freatic,
incintele se realizeaz cu dulapi.
2. Prevederi comune
2.1. Batardourile si incintele de fundatii vor fi amplasate pe baza operatiunilor de tasare.
2.2. Amplasamentul va fi predat prin proces verbal executantului.
2.3. Dimensiunile n plan fisele palplanselor si sprijinirile peretilor vor fi conform proiectului iar mbinrile dintre
palplanse vor fi corect executate. Calittile materialelor vor fi corespunztoare prevederilor proiectului.
3. Verificri ce se execut
3.1. La verificarea batadourilor se vor avea n vedere urmtoarele:
a procesul verbal de predare a amplasamentului ;
b dac s-a respectat cota la nivelul platformei de lucru prevzut n proiect;
c fisa palplansei realizat sub fundul albiei si dac aceasta este n concordant cu prevederile proiectului.
Fisa palplansei va rezulta din procesul verbal ncheiat de executant si dirigintele de santier.
La verificarea incintelor de fundatii realizate cu palplanse se vor avea n vedere urmtoarele :
a procesul verbal de predare a amplasamentului;
b dimensiunile palplanselor (dulapilor) dac sunt conform proiectului ;
c dac s-a respectat cota la partea superioar a incintei, prevzut n proiect;
d fisa palplansei realizat sub nivelul spturii din incint si dac aceasta este n concordant cu prevederile din
proiect; fisa palplansei va rezulta din proces verbal ncheiat de executant si dirigintele de santier :
e dac sprijinirile peretilor incintei sunt conform prevederilor proiectului n ceea ce priveste :
calitatea materialelor folosite ;
dimensiunile cadrelor si spraiturilor ;
alctuirea mbinrilor ;
pozitia planurilor n care s-au asezat cadrele si spraiturile.
3.4. La incintele de fundatii n terenuri care nu au pnz freatic peretii vor fi cptusiti cu dulapi joantivi sau cu
interspatii si se vor face conform prevederilor de la pct. a, b si c de mai sus.
[top]
CAIETUL V BETON SIMPLU, BETON ARMAT SI BETON PRECOMPRIMAT

CAPITOLUL 1 - BETOANE CU AGREGATE NATURALE PENTRU CONSTRUCTII DE
CLDIRI (LOCUINTE SOCIAL CULTURALE, INDUSTRIALE, AGROZOOTEHNICE)
1.1. Prevederile acestui capitol se aplica la executarea tuturor lucrrilor de beton simplu ; beton armat sau beton
precomprimat n conditiile prevzute la pct. 1,4. din caietul I al prezentului normativ.
1.2. Pentru alte categorii de lucrri precum si pentru cazurile speciale mentionate n normativul C 14086, pct. 1.8
se vor aplica prescriptii tehnice specifice sau n lipsa acestora conditii tehnice speciale.
2. Reguli de verificare
2.1. Verificarea calittii materialelor componente si a betonului se va face in conformitate cu prevederile din anexa
X.l. Normativ C 14086.
n cazurile n care Ioturile de materiale aprovizionate (otel-beton, ciment, agregate, aditiv sau elemente
prefabricate) nu ndeplinesc conditiile de calitate garantate, se va interzice sau se va sista utilizarea lor si se va in
cunostinta productorul, beneficiarul si organele Inspectoratului General de Stat pentru Controlul Calittii
Produselor. In cunostinta constatarea se va face n termen de max. 48 ore de la constatare.
In conformitate cu prevederile art. 89 al. 2. din legea 8/1977, furnizorii sunt obligati ca n termen de 15 zile de la
primirea comunicrii unittii de constructii-montaj, s remedieze sau s nlocuiasc materialele sau elementele de
constructii necorespunztoare din punct de vedere calitativ.
2.2. Fazele procesului de executie a lucrrilor de beton si beton armat constituie n majoritate lucrri care devin
ascunse, astfel nct verificarea calitti: acestora trebuie s fie consemnat n procese verbale de receptie
calitativ, ncheiate ntre delegatii beneficiarului si constructorului. Nu se consider valabile procesele verbale de
receptie calitativa ncheiate numai de constructor.
Nu se admite trece-rea la o nou faz de executie nainte de nchiderea procesului verbal referitor la faza
precedent dac aceasta urmeaz s devin o lucrare ascuns.
In procesele verbale se vor preciza concret verificrile efectuate, constatrile rezultate si dac se admite trecerea Ia
executarea fazei urmtoare, n conformitate cu precizrile de la pc:t. 2.3., 2.4., 2.7.. 2.8.
Dac se constat neconcordante fat de proiect sau prevederile prescriptiilor tehnice se vor stabili si consemna
msurile necesare de remediere conform art. 50 din Legea nr. 8. Dup executarea acestora se va proceda la o
nou verificare si ncheierea unui nou proces verbal.
2.3. La terminarea executrii cofrajelor se va consemna n procesul verbal constatrile cu privire la :
a) alctuirea elementelor de sustinere si sprijinire ;
b) ncheierea corect a elementelor cofrajelor si asigurarea etanseittii necesare ;
c) dimensiunile n plan si ale sectiunilor transversale;
d) pozitia cofrajelor n raport cu cea a elementelor corespunztoare situate la nivelele inferioare ;
e) pozitia golurilor.
2.4. La terminarea montrii armturilor se va consemna n procesul verbal constatrile rezultate n urma verificrilor
efectuate cu privire la :
a) numrul, diametrul si pozitia armturilor n diferitele sectiuni transversale ale elementelor structurii ;
b) distanta dintre etrieri, diametrul acestora si modul lor de fixare ;
c) lungimea portiunilor de bare care depsesc reazemele sau care urmeaz a fi nglobate n elemente ce se toarn
ulterior ;
d) pozitia nnditilor si lungimile de petrecere a barelor ;
e) calitatea sudurilor;
f) numrul si calitatea legturilor dintre bare ;
g) dispozitivele de mentinere a pozitiei armturilor n cursul betonrii;
h) modul de asigurare a grosimii stratului de acoperire cu beton si dimensiunile acestuia ;
i) pozitia, modul de fixare si dimensiunile pieselor nglobate.
2.5. nainte de nceperea betonrii se va verifica dac sunt pregtite corespunztor suprafetele de beton turnate
anterior si cu care urmeaz s vin n contact betonul nou, respectiv dac :
- s-a ndeprtat stratul de lapte de ciment;
- s-au ndeprtat zonele de beton necompactat;
- suprafetele n cauz prezint rugozitatea necesar asigurrii unei bune legturi ntre betonul nou si cel vechi si
sunt n stare umed.
2.6. n cursul betonrii elementelor de constructii se va verifica dac :
a) datele nscrise n bonurile de transport ale betonului corespund celor prevzute si nu s-a depsit durata admis
de transport;
b) lucrabilitatea betonului corespunde celei prevzute ;

c) conditiile de turnare si compactare asigur evitarea oricror defecte ;
d) se respect frecventa de efectuare a ncercrilor si prelevrilor de probe, conform prevederilor din anexa X.l.
Normativ C 14086.
e) sunt corespunztoare msurile adoptate de mentinere a pozitiei armturilor, dimensiunilor si formei cofrajelor ;
f) se aplic corespunztor msurile de protectie a suprafetelor libere ale betonului proaspt.
n condica de betoane se va consemna :
- bonurile de transport corespunztoare betonului pus n lucrare ;
- ora nceperii si terminrii betonrii ;
- probe de beton prelevate ;
- msurile adoptate pentru protectia betonului proaspt;
- evenimente intervenite (ntreruperea turnrii, intemperii etc.);
- temperatura mediului (n perioada de timp friguros).
n cazurile n care conductorul punctului de lucru rspunde direct si de prepararea betonului, acesta este obligat
s verifice n paralel calitatea cimentului si a agregatelor cf. prevederilor de la Cap 4. Normativ C 14086
precum si modul de dozare, amestecare si transport al betonului. Constatrile acestor verificri se nscriu n
condica de betoane.
2.7. La decofrarea oricrei prti de constructie se va verifica si consemna n proces verbal :
a) aspectul elementelor, semnalndu-se dac se ntlnesc zone de beton necorespunztoare (beton necompactat,
segregat, goluri, rosturi de betonare etc.) ;
b) dimensiunile sectiunilor transversale ale elementelor ;
c) distantele dintre diferitele elemente ;
d) pozitia elementelor verticale (stlpi, diafragme, pereti) n raport cu cele corespunztoare situate la nivelul imediat
inferior ;
e) pozitia armturilor care urmeaz a fi nglobate n elemente ce se toarn ulterior ;
f) pozitia golurilor de trecere.
Verificrile de la poz. b)...f) se efectueaz prin sondaj. La consemnarea constatrilor se va tine seama de
precizrile din anexa X.3. si X.4. din Normativul C 140-86.
2.8. La terminarea montrii elementelor prefabricate se vor consemna n proces verbal constatrile verificrilor
efectuate cu privire la :
a) pozitia n plan a axelor elementelor ;
b) respectarea cotelor de nivel;
c) verticalitatea sau orizontalitatea elementelor dup caz;
d) respectarea lungimilor de rezemare ;
e) respectarea dimensiunilor spatiilor de monolitizare.
La aceste verificri se va tine seama de precizrile din anexa X 3, si X.4. Normativ C 14086.
2.9. Criteriile pentru aprecierea calittii betonului sunt precizate n anexa X.5. din Normativ C 10486 si se refer
la verificarea ndeplinirii conditiilor tehnice privind caracteristicile betonului n stare proaspt sau ntrit.
2.10. In vederea asigurrii calittii lucrrilor de beton si beton armat este obligatorie efectuarea unui control operativ
si adoptarea de msuri n conformitate cu prevederile din anexa X.6. urmrindu-se :
- evitarea livrrii sau punerii n oper a unui beton ale crui caracteristici n stare proaspt nu ndeplinesc conditiile
impuse ;
- adoptarea de msuri operative, la statia de betoane pentru corectarea compozitiei betonului sau a conditiilor de
preparare ;
- sesizarea cazurilor n care betonul prezint rezistente sub limitele admise, fiind necesar analizarea de ctre
proiectant a msurilor sau conditiilor ce se impun pentru asigurarea rezistentei, stabilittii si durabilittii elementului
sau constructiei.
2.11. Calitatea betonului pus n lucrare, se apreciaz tinnd seama de :

- concluziile analizei efectuate conform prevederilor din anexa X.7. Normativ C 14086, asupra rezultatelor
ncercrii probelor de control, prezentate n buletinul unic emis de laborator, sau
- concluziile interpretrii rezultatelor ncercrilor nedistructive, sau ncercrilor pe carote, dac s-a cerut efectuarea
lor n cadrul controlului operativ sau prin proiect.
2.12. Rezultatul aprecierii calittii betonului pus n lucrare, se consemneaz ntr-un proces verbal ncheiat ntre
beneficiar si constructor.
Dac nu sunt ndeplinite conditiile de calitate se vor analiza de ctre proiectant msurile ce se impun.
2.13. Receptia structurii de rezistent, se efectueaz pe ntreaga constructie sau pe prti de constructie (fundatie,
tronson, scar etc), n functie de prevederile programului privind controlul de calitate pe santier, stabilit de
proiectant mpreun cu beneficiarul si constructorul.
Aceast receptie are la baz examinarea direct efectuat de cei trei factori pe parcursul executiei. Suplimentar se
va verifica :
- existenta si continutul proceselor verbale de receptie calitativ, privind : cofrajele, armarea, aspectul elementelor
dup decofrare precum si de apreciere a calittii betonului pus n lucrare ;
- existenta si continutul certificatelor de calitate, n constructii ;
- constatrile consemnate n cursul executiei de ctre beneficiar, proiectant, CTC, sau alte organe de control;
- confirmarea prin procese verbale a executrii corecte a msurilor de remedieri prevzute n diferitele documente
examinate ;
- consemnrile din condica de betoane ;
- dimensiunile de ansamblu si cotele de nivel ;
- dimensiunile diferitelor elemente n raport cu prevederile proiectului ;
- pozitia golurilor prevzute n proiect;
- pozitia relativ, pe ntreaga nltime a constructiei, a elementelor verticale (stlpi, diafragme, pereti),
consemnndu-se eventualele dezaxri;
- ncadrarea n abaterile admise conform anexei X.3. din Normativul C 14086 ;
- comportarea la proba de umplere cu ap, n cazul recipientilor ;
- respectarea conditiilor tehnice speciale impuse prin proiect privind materialele utilizate, compozitia betonului,
gradul de impermeabilitate, gradul de gelivitate etc.;
- orice alt verificare care se consider necesar.
2.14. Verificrile efectuate si constatrile rezultate la receptia structurii de rezistent se consemneaz ntr-un
proces verbal ncheiat ntre beneficiar, proiectant si constructor, precizndu-se n concluzie dac structura n cauz
se atest sau se respinge.
n cazurile n care se constat deficiente n executarea acestora se va proceda la o nou receptie.
2.15. Acoperirea elementelor structurii cu alte lucrri (ziduri, tencuieli, protectii, finisaje etc.) este admis numai in
baza dispozitiei de santier date de beneficiar si proiectant.
Aceast dispozitie se va da dup ncheierea receptiei structurii de rezistent, sau n cazuri justificate, dup
ncheierea receptiei partiale a structurii de rezistent.
Receptia partial va consta din efectuarea tuturor verificrilor artate la pct. 2.13. cu exceptia examinrii
rezistentelor betonului la vrsta de 28 zile care se va face la receptia definitiv a structurii de rezistent.
n asemenea situatii, proiectantul va preciza unele prti de elemente asupra crora s se poat efectua determinri
ulterioare si care nu se vor acoperi dect dup ncheierea receptiei definitiv a structurii.
3. Controlul lucrrilor de torcretare
3.1. Controlul executrii si receptionarea lucrrilor de torcretare se execut pe baza prevederilor cap. 10 din
Normativul C. 14086 si a urmtoarelor precizri.
3.2. Principalele obligatii ce revin conductorului tehnic al lucrrii n ceea ce priveste controlul calittii n timpul
executiei sunt :
- s verifice functionarea normal a instalatiilor de torcretare ;
- s verifice calificarea echipei de torcretare ;

- s asigure buna desfsurare a lucrrilor de torcretare n conformitate cu prevederile prezentelor instructiuni
tehnice.
3.3. Verificarea calittii mortarelor si betoanelor torcretate si a aderentei lor la suprafata suport se va face prin
ciocnirea suprafetei. Portiunile care la aceast verificare prezint un sunet dogit se vor ndeprta si repara prin
retorcretare. Repararea se va face cu aplicarea prevederilor de la cap. 6 instructiunilor tehnice C 13078.
Pentru lucrri speciale, prin proiect se poate prevedea controlul calittii torcretului prin carote extrase din lucrare.
ANEXA V-I-l
LISTA REGLEMENTARILOR DE BAZ
1. STAS 179981 Constructii de beton, beton armat si beton precomprimat. Tipul si frecventa ncercrilor pentru
verificarea calittii materialelor si betoanelor.
2. STAS 1275-81 ncercri pe betonul ntrit. Determinarea rezistentelor mecanice.
3. STAS 6657/1-76 Elemente prefabricate din beton, beton armat si beton preeomprimat. Conditii tehnice generale
de calitate.
4. STAS 6657/2-75 Idem. Controlul statistic de receptie al caracteristicilor geometrice.
5. STAS 6657/3-71 Idem. Procedee si dispozitive de verificare a caracteristicilor geometrice.
6. STAS 1336-80 Constructii. ncercarea in stu a constructiilor prin ncercri statice.
7. STAS 1910-83 Poduri de beton, beton armat si beton precomprimat. Suprastructura. Conditii generale de
executie si de receptie.
8. STAS 3519-76 Idem. Verificarea impermeabilittii la ap.
9. STAS 8036-81 Beton celular autoclavizat. Gazbeton. Conditii generale de calitate.
10. STAS 6652/1-82 ncercarea nedistructiv a betonului. Metode de ncercare. Clasificare si indicatii generale.
11. STAS 7563-80 ncercri ale betoanelor. Metode rapide pentru determinarea rezistentei la compresiune.
12 C 1740-86 Normativ pentru executarea lucrrilor de beton si beton armat.
13. C 21-77 Normativ pentru executarea lucrrilor de beton precomprimat. (Buletinul Constructiilor nr. 11/1977 si
brosura nr. 158/1977).
14. C 28-83 Instructiuni tehnice pentru sudarea armturilor de otel-beton. (Buletinul Constructiilor nr. 6/1983).
15. C 54-80 Instructiuni tehnice pentru ncercarea betoanelor prin extragere de carote. (Buletinul Constructiilor nr.
8/1980).
16. C 117-70 Instructiuni tehnice pentru folosirea radiografiei la determinarea defectelor din elementele de beton
armat (Buletinul Constructiilor nr. 9/1970).
17. C 26-72 Normativ pentru ncercarea betonului prin metode nedistructive (Buletinul Constructiilor nr. 8/1985)
18. C 11-74 Instructiuni tehnice privind alctuirea si folosirea in constructii a panourilor din placaj pentru cofraje
(Buletinul Constructiilor nr. 4 1973).
19. C 155-81 Instructiuni tehnice pentru prepararea si folosirea betoanelor cu granulit. Instructiuni tehnice pentru
proiectarea elementelor din beton si beton armat cu granulit clasa A 3 a (Buletinul Constructiilor nr. 4/1982).
20. P 59-80 Instructiuni tehnice pentru proiectarea si folosirea armrii cu plase sudate a elementelor din beton
(Buletinul Constructiilor nr. 4/ 1981).
21. C 41-76 Normativ pentru alctuirea, executarea si folosirea cofrajelor glisante (Buletinul Constructiilor nr. 11
12/1976).
22. C 156-72 ndrumtor pentru aplicarea prevederilor STAS 6657/371. Elemente prefabricate din. beton, beton
armat si beton precomprimat." Procedee si dispozitive de verificare a caracteristicilor geometrice (Buletinul
Constructiilor nr. 4/1973).
23. C 162-73 Normativ privind alctuirea, executarea si folosirea cofrajelor metalice plane pentru pereti din beton
monolit la cldiri. (Buletinul Constructiilor nr. 7/1974).
[top]
CAPITOLUL 2 : BETOANE REFRACTARE, REFRACTARE-TERMOIZOLATOARE,

TERMOIZOLATOARE
1.1. Prezentul capitol se refer la conditiile de calitate si la verificrile ce trebuiesc efectuate pentru a se constata
ndeplinirea acestor conditii, la lucrrile cu betoane refractare si betoane termorezistente, corespunztor
urmtoarelor tipuri, standarizate pn n prezent:
Beton termorezistent usor, pe baz de diatomit cu liant stabilizat STAS 7980/1-78 ;
Betoane termorezistente dense, silicoaluminoase STAS 7981-76;
Betoane termorezistente silicoalummoase, dense, betoane cu ciment refractar STAS 7981/2-80 ;
Betoane refractare, silico-aluminoase usoare STAS 11485/31 ;
Betoane termorezistente silicoaluminoase, usoare STAS 11486-81 ;
Betoane refractare silico-aluminoase, dense STAS 11209-79.
1.2. Prevederile se aplic la betoanele turnate, torcretate, stampate si prefabricate.
1.3. Pentru alte tipuri de betoane refractare, termorezistente, etc, conditiile de calitate si de verificare se vor indica
prin proiectele de executie sau normele tehnice speciale ale furnizorului.
2. Conditii si verificri privind calitatea materialelor utilizate
2.1. Controlul calittii materialelor se efectueaz n conformitate cu prevederile din standardele mentionate Ia punct
1.1 si n conformitate cu STAS 619G-81.
2.2. La santier, verificarea calittii materialelor are la baz certificatul de calitate, emis de furnizor, ce trebuie s
nsoteasc n mod obligatoriu fiecare livrare de betoane refractare si termorezistente.
In certificatul de calitate se va consemna sortimentul de beton si standardul respectiv, data fabricatiei, furnizorul,
masa net si alte eventuale date ca : termen de garantie, etc.
In caz de dubii sau de lips a certificatului de calitate se va recurge la prelevarea de probe n conformitate cu
modul si cantitatea prevzut n standarde ce vor fi trimise la un laborator de specialitate pentru verificare.
Este interzis utilizarea betoanelor refractare si termorezistente care au fost livrate fr certificatul de calitate
respectiv sau fr avizul unui laborator de specialitate.
2.3. Este interzis utilizarea betoanelor refractare si termorezistente al cror termen privind durata de depozitare
este depsit. Aceast prevedere se refer n special la liantul livrat separat de agregate precum si la betoanele
livrate gata preparate, n sensul livrrii n amestec prealabil a agregatului si liantului.
2.4. Probele de laborator ct si certificatele de calitate trebuie s se refere la toti componentii ce alctuiesc
betoanele refractare si termorezistente ce se livreaz sub form ele componenti separati.
2.5. Verificarea calittii betoanelor revine comisiei de receptie a materialelor, stabilit prin decizie emis de unitatea
respectiv, si conductorului tehnic al lucrrii, cruia i revine si obligatia de a asigura si controla utilizarea tipurilor
si sortimentelor de betoane prevzute n proiectul de executie.
2.6. Betoanele livrate sub form de prefabricate se vor receptiona bucat cu bucat in conformitate cu precizrile
din proiectul de executie si cu cele din Normele de fabricatie privind defectele limit admise, ca : rupturi, stirbituri,
segregri, fisuri, sprturi, precum si cu tolerantele dimensionale.
In cazul n care lipsesc indicatiile privind defectele si tolerantele admise sau n cazul n care acestea depsesc
limitele prevzute n proiectul de executie sau n normele de fabricatie, folosirea prefabricatelor respective se va
face numai cu acordul scris al proiectantului si beneficiarului dup o examinare si analiza atent a situatiei la fata
locului de ctre acesti factori.
3. Conditii si verificri privind pregtirea lucrrilor
3.1. Transportul, depozitarea si manipularea materialelor utilizate trebuie s se fac n strict concordant cu
prevederile din standardele mentionate la pct. 1, cu instructiunile speciale ale furnizorilor si cu prevederile din
proiectele tehnologice ale executantului.
3.2. In acest sens se vor asigura si verifica urmtoarele conditii :
- ferirea de umezeal si intemperii a materialelor ; se interzice utilizarea celor degradate din motivele mentionate, n
special a liantului sau a betoanelor gata amestecate care au suferit deja efectul de priz, datorit umezelii ;
- pstrarea materialelor n ambalajele n care au fost livrate pn la nceperea operatiilor de preparare si de punere
n oper.
Se va controla depozitarea n stive si folosirea materialelor n ordinea sosirii, pentru a se evita depsirea termenului
de garantie privind durata de depozitare. Fiecare stiv va fi etichetat cu sortimentul respectiv, data de fabricatie,
cantitate si termenul de garantie, n corespondent cu certificatul de calitate si celelalte acte de livrare din partea
furnizorului ;
- utilizarea de scule, utilaje si mijloace de transport curate, n scopul feririi cu desvrsire a produselor si
componentilor de murdrire sau de includerea unor corpuri strine ;
- existenta la locul de preparare a utilajelor prevzute n proiectul tehnologic (tip de betonier sau malaxor) precum
si a mijloacelor de cntrire pentru dozarea gravimetric sau a vaselor pentru dozarea volumetrica echivalent ;
- existenta si afisarea retetei de preparare a betoanelor refractare si termorezistente la locul de preparare cu
indicatiile gravimetrice si volumetrice necesare, precum si realizarea conditiilor de dozare corespunztoare a apei
necesar amestecului, n proportiile indicate n retete ;
- verificarea cunostintelor de specialitate a muncitorilor utilizati, n domeniul depozitrii, transportului, manipulrii si
preparrii betoanelor refractare si termorezistente precum si n ceea ce priveste cunoasterea retetelor de preparare
si a ordinei n care se face amestecul si omogenizarea ;
- n toate cazurile se va proceda la definitivarea retetei de preparare a betoanelor pe baza unor probe preliminare,
care vor asigura ntre altele lucrabililatea betonului fr majorarea dozrii apei n detrimentul rezistentei betonului;
- deasemenea, n toate cazurile se vor preleva cuburi de prob, etalon, si de verificare pe parcurs, ce vor fi trimise
la un laborator de specialitate pentru a se face determinrile necesare (rezistenta la compresiune si uzur,
conductivitate termic, densitate aparent, porozitate, etc.) pentru fiecare zon din agregatul termic respectiv,
organizndu-se evidenta betoanelor folosite pe zone si a verificrilor si determinrilor aferente, precum si evidenta
nominal a echipelor ce au executat diferitele zone ale cuptorului.
4. Conditii si verificri privind punerea n oper a betoanelor refractare si termorezistente
4.1. Verificarea conditiilor de front de lucru constnd n verificarea, dup caz, a fundatiilor din beton, a mantalei
metalice, a constructiilor metalice etc. se va face n conditiile prevzute n proiectul de executie si proiectul
tehnologic.
n acest sens se specific :
- fundatiile din beton nu trebuie s prezinte crpturi si fisuri sau segregri si tendinte de tasare diferentiat.
Suprafata betonului trebuie s fie plan si perfect nivelat. De asemenea trebuie s existe rosturile de dilatare
prevzute n proiect, precum si golurile, orificiile, etc. prevzute n detaliile proiectului, de dimensiunile si la pozitia
indicat n acesta
- carcasele metalice trebuie s corespund prevederilor proiectului de executie, verificndu-se prin msurtori
exacte dimensiunile, echidistantele verticalitatea sau orizontalitatea, planeitatea orificiile (pozitionarea si
dimensiunile acestora) etc.
Toate sudurile trebuie s fie complet terminate, curtite, polizate, fr bavuri si denivelri.
Ovalizrile eventuale ale tubulaturilor trebuie s se inscrie n tolerantele admisibile iar determinrile s se fac pe
baza conditiilor speciale prevzute n caietul de sarcini ;
- constructiile metalice trebuiesc complet terminate cu toate mbinrile si sudurile executate exceptnd cazurile
prevzute n mod expres in proiectul de executie sau n proiectul tehnologic, n care montajul este indicat s se
efectueze dup executarea betonului, din motive de etapizare, care s fac posibil executarea lucrrilor ;
- se va verifica existenta ancorajelor si ancorelor sau a digelor de ancorare, sudate pe carcasa metalic, de tipul,
dimensiunile si la echidistanta prevzut n proiect ;
- se va controla, totodat, respectarea conditiilor de predare-primire a frontului de lucru nscrise n Instructiunile
metodologice aprobate cu Ordinul MCInd. nr. 1204/D/198Q, completate cu Indicatiile tehnice suplimentare difuzate
de MCInd Directia tehnic cu nr. 1116/E/aprilie 1981 ;
- predarea-primirea frontului de lucru n vederea executrii lucrrilor de betonare se va face numai pe baz de
proces-verbal ncheiat n acest sens, si numai dup efectuarea tuturor completrilor si remedierilor impuse de
respectarea conditiilor de calitate a fronturilor de lucru ;
- procesul-verbal va trebui s confirme c suportul lucrrilor de betonare ce urmeaz a se executa corespunde
ntocmai prevederilor proiectului si prescriptiilor tehnice, c a fost curtat si corect pregtit.
4.2. n cazul constatrii unor tolerante ce depsesc limitele admise n proiect se va proceda la remedieri sau la
consultarea proiectantului, continuarea lucrrilor fiind permis numai cu avizul scris al beneficiarului si
proiectantului.
4.3. Pe parcursul executrii propriu-zise a lucrrilor se vor face verificri periodice, la intervale n raport cu volumul
si importanta lucrrii privind mentinerea conditiilor initiale la cofraje, carcase, constructii metalice, etc.
- se vor verifica rosturile de lucru si rosturile de dilatare, turnarea n carouri alternante n sah a betonului turnat sau
torcretat, respectarea grosimilor si a celorlalte dimensiuni;
- se vor verifica conditiile de aderenta a betonului la suport sau ntre straturi, verificndu-se si operatiile de
asperizare a suprafetelor executate anterior, n scopul aderentei corespunztoare a stratului urmtor, precum si
efectuarea operatiilor de stropire cu lapte de ciment n astfel de situatii;
- se va controla temperatura mediului ambiant care nu trebuie s coboare sub 5C si s nu depseasc limita de
+ 330C. Se recomand efectuarea lucrrilor la temperaturi ntre + 15C si + 25 0C;
Este interzis efectuarea lucrrilor de preparare si punere n oper a betoanelor n alte conditii de temperatur
dect cele mentionate mai sus, fr asigurarea unor msuri de nchidere si nclzire corespunztoare ;
- n cazul betoanelor torcretate si a celor stampate se va controla modul de functionare corect a aparatelor precum
si modul de utilizare a acestora (distanta duzei fat de suprafata de tocretat, pozitia perpendicular a ajutajului sau
a tijei ciocanului de stampat fat de suprafata suport, etc).
- n cazul betoanelor sub form de prefabricate se vor controla dimensiunile acestora si toate celelalte detalii n
raport cu desenul piesei respective. Piesele fisurate sau crpate nu vor fi utilizate ;
- n cazul betoanelor ancorate cu agrafe si crlige metalice sau ceramice se va controla pozitionarea acestora si
fixarea lor n conformitate cu prevederile din proiect;
- se vor controla msurile ce se impun n vederea mentinerii umidittii betonului pe perioada de priz si de ntrire a
acestuia, cu deosebire n cazul betoanelor cu cimenturi aluminoase si super aluminoase, cunoscute ca exoterme,
fapt ce provoc deshidratarea betonului nainte de realizarea prizei hidraulice a liantului avnd ca efect reducerea
rezistentei mecanice si termice;
- se va controla compactitatea betonului prin ciocnire ;dup ntrire, sunetul rezultat trebuie s fie un sunet metalic
n caz contrar se vor lua msuri de ndeprtare a betonului din zona respectiv si se va reface betonarea ;
- este interzis utilizarea betoanelor a cror priz a nceput nainte de punerea n oper sau a acelora utilizate n
ziua precedent, prin adugare de ap.
Se recomand, n schimb, reomogenizarea betonului nainte de punerea n oper prin turnare, dar fr modificarea
retetei prin adugarea de ap sau alt component.
5. Conditii si verificri pe faze de lucrri si pentru lucrri ascunse
5.1. Controlul executiei si verificarea calittii lucrrilor se va face pe tot parcursul lucrrilor prin autocontrolul
efectuat, de executant. n aceiasi msur, C.T.C. si delegatul beneficiarului supravegheaz, controleaz si particip
la receptia lucrrii.
n plus, se vor efectua controale si verificri pe fiecare faz de lucrri sau la punctele deosebit de importante din
structura lucrrii precum si la elementele ce devin lucrri, ascunse prin executarea ulterioar a altor lucrri sau
elemente de structur.
Indicarea fazelor de lucrri, a zonelor, a lucrrilor ascunse etc. ce vor necesita verificri speciale se va face de ctre
proiectant prin introducerea n proiectul de executie a Programului privind controlul tehnic de calitate, n
conformitate cu prevederile din Legea nr. 8/1977 pentru asigurarea durabilittii, sigurantei n exploatare,
functionalittii si calittii constructiilor.
n acest sens, se exemplific executarea cofrajelor si a tiparelor, pozitionarea si sudarea corect a agrafelor si
ancorelor metalice sau ceramice, executarea succesiv a straturilor de betoane termoizolatoare si a betoanelor
refractare care le acoper pe cele dinti etc.
5.2. Pentru aceste lucrri si, n special pentru cele ce devin lucrri ascunse prin acoperirea lor cu alte elemente de
structur sau alte lucrri, calitatea lor si corespondenta cu prevederile proiectului va fi atestat printr-un proces
verbal ce se va ncheia ntre executant si beneficiar.
5.3. Verificarea lucrrilor ascunse se va face n conformitate cu Instructiunile pentru verificarea calittii si
receptionarea lucrrilor ascunse la constructii si instalatii aferente", urmrindu-se :
- existenta si examinarea documentelor de atestare a calittii materialelor utilizate si a corespondentei lor cu

prevederile proiectului si prescriptiilor tehnice ;
- examinarea vizual si prin msurtori a elementelor componente ale lucrrii ascunse din punct de vedere al
pozitionrii, formei, dimensiunilor si a celorlalte conditii de calitate ;
- verificarea rezultatelor probelor de control.
Verificarea se va face n cel mult 7 zile naintea operatiei de acoperire sau nglobare a lucrrilor verificate n alte
elemente de structur sau de alte lucrri.
n toate cazurile n care se constat deficiente sau abateri peste limitele admise sau nencadrarea n prevederile
proiectelor de executie sau a prescriptiilor tehnice se va proceda Ia remedieri, fiind strict interzis a se executa orice
lucrri n continuare, care ar ascunde, prin acoperire sau nglobare, lucrarea defectuoas n cauz sau care ar
mpiedica accesul la ea.
De asemenea, este cu desvrsire interzis a se proceda la executarea de lucrri care s ascund defecte ale
lucrrilor de betonare efectuate, cum sunt chituirea superficial a fisurilor, acoperirea acestora cu tencuieli, etc.
5.4. n toate cazurile n care defectiunile constatate pun n primejdie rezistenta, stabilitatea, durabilitatea sau
functionalitatea obiectului lucrrile de remediere se vor executa numai cu acordul scris si pe baza detaliilor date de
proiectant.
Dup executarea remedierilor se va consemna ntr-un nou proces-verbal de lucrri ascunse, corecta executare a
acestora.
5.5. Organele care efectueaz verificarea si receptia lucrrilor ascunse precum si controlul lucrrilor pe faze de
lucrri se vor indica de ctre proiectant n programul de control tehnic de calitate a lucrrilor sus mentionate.
Este obligatorie participarea la aceste controale si verificri a executantului si beneficiarului, solicitndu-se n raport
cu importanta cazului respectiv si prezenta organelor CTC ale executantului, a proiectantului de specialitate si
antreprenorului general, precum si interventia unui laborator de specialitate, n caz de necesitate, pentru luri de
probe (carote, cuburi, etc.) si determinri n consecint.
5.6. Toate actele ncheiate cu ocazia controalelor si verificrilor ca : procese-verbale de lucrri ascunse, proceseverbale de verificare pe faze de lucrri, procese verbale privind remedierea defectiunilor, precum si certificatele de
calitate a materialelor si certificatele de laborator se vor pstra ndosariate pentru a fi predate ulterior comisiei de
receptie preliminar a lucrrilor si pentru a fi incluse n cartea tehnic a obiectivului.
6. Conditii si verificri de efectuat la receptia preliminar a lucrrilor
6.1. Conductorul tehnic al lucrrii. n colaborare cu beneficiarul, este obligat a pregti si a preda comisiei de
receptie,nsotite de borderou :
- Toate documentele ncheiate pe parcursul executrii lucrrilor inclusiv certificatele de calitate si rezultatele
determinrilor de laborator, dispozitiile de santier, procesele-verbale de lucrri ascunse, de receptie pe faze de
lucrri, de remedieri efectuate, inclusiv proiectul de executie, caietul de sarcini, etc. efectund si o scurt
prezentare, sintetic, cu concluzii privind calitatea lucrrilor executate.
Proiectantul va prezenta de asemenea, la cererea comisiei de receptie, o not ce va cuprinde precizri si observatii
asupra calittii lucrrilor n cauz si punctul su de vedere n legtur cu admiterea receptionrii lucrrilor.
6.2. Comisia de receptie va verifica existenta documentelor de verificare si va proceda la verificri directe efectund
si eventuale sondaje pentru a-si putea forma convingerea asupra corectitudinii actelor prezentate.
6.3. Comisia de receptie preliminar va proceda, de asemenea, la verificri similare cu cele indicate la punctul 5 si
va proceda la ncheierea procesului-verbal de receptie preliminar respectiv.
n cazul n care comisia va constata necesitatea unei amnri, a unor remedieri sau respingerea receptiei, se va
proceda la ncheierea unui proces-verbal corespunztor n care se vor indica msurile ce urmeaz a fi luate precum
si termenele n care acestea vor fi realizate.
[top]
CAPITOLUL 3 BETOANE HIDROTEHNICE

Pentru betoane hidrotehnice se aplic prevederile de la cap. 1 (Betoane cu agregate naturale) din prezentul
normativ completate cu prevederile instructiunilor departamentale PE 71383 n cazul betoanelor constructiilor
hidrotehnice si cu prescriptiile tehnice specifice n cazul altor constructii hidrotehnice de beton, anexate proiectelor.
2. Conditiile tehnice ale betoanelor hidrotehnice ct si a materialelor componente vor fi stabilite n conformitate cu
STAS 610280 si cu instructiunile PE 71383 cap. 27.
3. Prepararea, transportul, punerea n oper si tratarea betonului hidrotehnic se va face n conformitate cu

instructiunile PE 71383 cap. 810.
4. Controlul betonului hidrotehnic se efectueaz prin controlul materialelor componente, prin controlul betonului
proaspt si prin controlul betonului ntrit n conformitate cu standardele n vigoare (vezi anexa V-3) si cu
instructiunile PE 713-83 cap. 11 si 12 n care se dau si conditiile de acceptare in vederea receptiei.
5. Este interzis utilizarea betoanelor hidrotehnice a cror termen privind durata de depozitare este depsit.
Aceast problem se refer n special la liantul livrat separat de agregate precum si la betoanele livrate gata
preparate n sensul livrrii n amestec prealabil a agregatului si liantului.
ANEXA V.3-1
LISTA DOCUMENTELOR TEHNICE DE BAZA
1. STAS 610280 - Betoane pentru constructii hidrotehnice. Prescriptii tehnice.
2. STAS 301183 - Cimenturi hidrotehnice si cimenturi rezistente la sulfati.
3. STAS 227/1-573 - Cimenturi. ncercri fizice.
4. STAS 227/681 - Cimenturi. Determinarea rezistentelor mecanice pe mortare plastice.
5. STAS 166776 - Agregate naturale grele pentru betoane si mortare cu lianti minerali. Metode de ncercare.
6. STAS 460680 - Agregate naturale grele pentru betoane si mortare. Metode de ncercare.
7. STAS 79083 - Ap pentru mortare si betoane.
8. STAS 862570 - Aditiv plastifiant mixt pentru betoane (DI-SAN).
9. STAS 862670 - Lignosulfonat de calciu tehnic (LSC).
10. STAS 175980 - ncercri pe betoane. ncercri pe betonul proaspt.
11. STAS 547G57 - ncercri de laborator ale betoanelor. Determinarea volumului de aer din betonul proaspt.
12. STAS 127581 - ncercri pe betoane. ncercri pe betonul intrit. Determinarea rezistentelor mecanice.
13. STAS 351076 - ncercri pe betoane. Determinarea gradului de impermeabilitate fat de ap.
14. STAS 331878 - ncercri de laborator ale betoanelor. Determinarea rezistentei la nghet-dezghet (gelivitate).
15. STAS 3349 283 - Betoane de ciment. Prescriptii pentru stabilirea agresivittii apei.
16. STAS 544070 - Betoane de ciment. Verificarea reactiei alcalii agregate.
17. PE 71383- Instructiuni tehnice departamentale privind executia si controlul betoanelor constructiilor
hidroenergetice.
18. PE 707-71 - Normativ departamental pentru calculul elementelor de constructii hidrotehnice din beton, beton
slab armat si beton armat.
19. PE 71482 - Instructiuni tehnice departamentale pentru rcirea betoanelor hidrotehnice masive.
[top]
CAIETUL VI. LUCRRI HIDROTEHNICE, HIDROENERGETICE, NAVIGATIE, PORTUARE,

METROU
CAPITOLUL 1 LUCRRI DE REGULARIZARE SI NDIGUIRE (RETELE DE IRIGATII)
1. Date generale
1.1. Verificarea calittii lucrrilor din retelele de irigatie se efectueaz avnd la baz detaliile de executie, modul de
aplicare a acestora, certificatele de calitate ale materialelor folosite ; probele de laborator privind calitatea
betoanelor si a terasamentelor realizate.
1.2. Pentru urmrirea calittii lucrrilor executate se ntocmeste un grafic pe faze specifice de executie pentru
fiecare obiect si categorie de lucrare.
1.3. Deosebit de controlul calittii pe faze specifice, beneficiarul, proiectantul si organul superior constructorului,
efectueaz inopinant controale pe parcursul realizrii lucrrii.
1.4. Controlul calittii se va efectua tinnd seama de prevederile din Sistemul de evidenta in activitatea de control
tehnic al calittii constructiilor" elaborat de LG.C.S.I.C. si aprobat conform avizului nr. 271/21.06-80 al Comisiei
Guvernamentale pentru rationalizarea sistemului de evident in unittile socialiste, publicat in Buletinul

Constructiilor volumul 2/1981.
1.5. Verificarea va urmri realizarea parametrilor tehnici functionali ai constructiilor ct si aspectul si finisarea
acestora.
2. Verificarea calittii retelei de canale
2.1. Traseul canalelor.
Se va verifica prin coordonatele vrfurilor, respectarea elementelor curbelor, intersectiile traseului cu diferite
obstacole naturale sau artificiale si modul de rezolvare a acestora (travrsri de vi, drumuri, ci ferate, conducte,
cable, retele electrice) etc.
Se va verifica distanta normal de la ampriza canalului si zona de lucru pn la liniile electrice sau constructiile si
instalatiile nvecinate.
Datele topografice de verificare se vor amplasa pe planul de situatie al traseului canalului din DDE.
2.2. Profilul longitudinal al canalelor.
Se va verifica panta pe tronsoane, cotele fundului amplasamentul cderilor si cotele aferente, cotele rambleelor si
pantele acestora.
Verificarea se va materializa prin profile longitudinale ale canalelor, redactate la scrile profilelor respective din
D.D.E.
2.3. Profilul transversal al canalelor.
Se va verifica ltimea la fund, ltimea coronamentelor, ltimea bermelor, nclinarea taluzurilor, modul de racordare
al biefurilor.
Verificarea se va face prin ntocmirea de profile transversale topografice n fiecare bief de canal, dar nu mai putin
de un profil la fiecare 500 m si prin ntocmirea de profile transversale de sondaj (cu amplasament stabilit la
verificarea vizual).
2.4. Rambleele de pe canale
Se vor verifica n ce priveste sectiunile, cotele si pantele, odat cu verificarea elementelor respective pentru tot
canalul, ca la paragrafele 2.1 2.3.
n plus, se va mai verifica natura pmntului din rambleu, dac este corespunztoare cu prevederile din avizul
geotehnic si cu prevederile din D.D.E., amplasamentul, organizarea si fixarea gropilor de mprumut; greutatea
volumetric n gropile de mprumut si n rambleu.
2.5. Constructiile hidrotehnice de pe canale
Se va verifica amplasamentul constructiilor la pozitia kilometric din DDE, realizarea constructiilor din materialele, la
dimensiunile si la cotele din DDE.
Pentru betoane se vor ntocmi probele de laborator stabilite prin actele normative.
Pentru fundatii se va verifica natura materialului si cota de fundare, conform cu avizul geotehnic si cu datei-3 din
DDE. Verificarea se va face n prezenta proiectantului si a beneficiarului.
2.6. Cptusirea canalelor
Se va verifica, corespondenta datelor tehnice ale cptuselii cu prevederile din DDE privind componenta si calitatea
betoanelor, dimensiunile dalelor, grosimea stratului de beton n cadrul executrii de cptuseli cu masini de betonat,
asezarea si dimensiunile rosturilor, modul de nchidere a acestora ca material si asezare n oper.
n cazul cptusirii cu dale prefabricate, se va verifica modul de realizare a acestora (armtura, betonul,
dimensiunile, tehnologia de executie si transport) si calitatea dalelor nainte si dup montaj.
In cazul utilizrii foliilor sau a izolatiilor hidrofuge se se verifica modul de asezare si legare (joantele) a fiecrui strat,
tratarea prealabil conform DDE a stratului de pmnt suport.
nainte de aplicarea cptuselilor se va verifica finisarea canalului la dimensiunile si cotele din DDE, tinnd seama
de grosimea cptuselii.
2.7. Tehnologiile de executie
Se va verifica respectarea prevederilor din DDE privind sistema de masini utilizat, procesele tehnologice pentru
fiecare categorie de lucrri, distantele de transport si organizarea executiei pentru realizarea acestora dup
prevederile din antemsurtori; miscarea terasamentelor n lungul canalelor, amplasamentul, realizarea si finisarea
depozitelor de terasamente si a gropilor de mprumut, operatiile de finisare a terasamentelor, organizarea si

realizarea compactrii rambleelor (umectare, numr de treceri, utilajul folosit).
3. Verificarea calittii retelei de conducte
3.1. Traseul conductelor
Se va verifica prin coordonatele vrfurilor de pe traseu ; coordonatele punctelor de distributie; intersectiile traseului
cu diferite obstacole naturale sau artificiale si modul de rezolvare a acestora (traversri de vi, de canale, de
drumuri si ci ferate, alte conducte sau cable subterane).
Se va verifica unghiul realizat ntre conductele de ordin superior cu acelea de ordin inferior (CP cu CS ; CP si CS cu
antene), paralelismul si lungimea antenelor.
Datele topografice de verificare se vor amplasa pe planul de situatie al retelei de conducte din D.D.E.
3.2. Profilul longitudinal al conductelor
Se va verifica panta conductelor pe tronsoane, cota spturii respectiv adncimea de ingropare, corespunztoare
adncimii de nghet a zonei respective, realizarea liniei piezometrice conform prevederilor din D.D.E.
3.3. Tuburile puse n oper
Se va verifica natura materialului si realizarea tronsoanelor de conducte la sectiunile din DDE, modul de lansare,
pozare si mufare a tuburilor, realizarea stratului suport al conductei clin balast, nisip sau prin compactare, conform
DDE.
Calitatea tuburilor se va verifica si preliminarea punerii Ior n oper, eliminnd tuburile degradate prin transport.
3.4. Accesoriile si dispozitivele de protectie
Se va verifica amplasamentul si natura accesoriilor si dispozitivelor de protectie, functionalitatea si etansarea
acestora, distanta ntre hidranti, marcarea vizibil a hidrantilor, amplasarea n punctele de maxim si respectiv de
minim a dispozitivelor de aerisire-dezaerisire si a vanelor de golire, realizarea masivelor de ancoraj in
amplasamentul si la dimensiunile proiectate, ancorarea corespunztoare a conductelor de masivele de ancoraj.
3.5. Probarea retelei de conducte
Probarea retelei se va face la presiune pe tronsoane si pe total retea, la presiunile si n conditiile stabilite prin acte
normative.
Realizarea capacittii de transport a debitelor si realizarea presiunilor n punctele caracteristice se va face la
capactatea maxim a retelei (cu toate aripile n functiune) prin verificarea realizrii schemelor de udare proiectate.
In caz de strangulri pe retea, se vor localiza acestea si se vor nltura.
3.6. Izolarea si tratarea conductelor.
n cazul conductelor metalice se va verifica realizarea izolatiei cu material si punerea n oper n conformitate cu
prevederile din DDE. Se vor verifica amnuntit legturile dintre tuburi (joantele) dup racordarea acestora prin
sudur.
In cazul unor ape agresive, se va verifica tratarea preliminar corespunztoare a tuburilor din azbociment si beton
armat.
3.7. Tehnologiile de executie
Se va verifica modul de realizare al asezrii si racordrii tuburilor n oper, ca utilaj si faze de executie.
Se va verifica modul de acoperire al tuburilor, manual, n straturi compactate de 10 cm grosime pn la asezarea
unui strat de 30 cm grosime peste generatoarea superioar a tuburilor si realizarea n continuare a celorlalte faze
de executie.
Se va verifica finisarea traseului dup terminarea lucrrilor.
[top]
CAPITOLUL 2 NIVELAREA TERENULUI PENTRU IRIGAREA PE BRAZDE SI OREZARII

1.1. In cadrul prezentului normativ, prin nivelarea terenului pentru irigarea prin brazde si inundare (orezrie) se
ntelege o lucrare de terasamente prin care pe o suprafat de teren cu pante neuniforme sau microrelief frmntat,
se creeaz pante continui si uniforme pe o directie sau pe dou directii pentru a se crea conditii optime de
realizarea udrilor.
Nivelarea terenului se execut pe parcele de regul avnd o form rectangular si o suprafat variabil.
1.3. n cazul irigrii prin brazde parcelele pot fi nivelate n una sau dou directii cu o suprafat de 0,3 ha 4,0 ha.
1.4. In cazul irigrii prin inundare (orezrie) parcelele se niveleaz numai pe dou directii, parcele avnd. Suprafete
cuprinse ntre 0,5 2,0 ha.
1.5. Parcelele sunt ncadrate n schema de irigatie constituit din trasee de conducte sau canale cu caracter
permanent sau provizoriu.
1.6. Controlul calittii lucrrilor de nivelare se refer n principal la
- modul n care se respect prevederile proiectului, caietelor de sarcini si a instructiunilor de executie, inclusiv
msurtorilor de verificare a suprafetei si amplasrii parcelelor de nivelare si a cotelor realizate ;
- documentele specifice de control a calittii lucrrilor de nivelare constnd din profile topografice executate prin
sondaj pe care s apar linia terenului nivelat si linia proiectat (cca. 10% din suprafata proiectat)
- proba cu ap pe fiecare parcela nivelat pentru metoda, ele udare prevzut (brazde, fsii sau inundare).
2. Controlul calittii lucrrilor de nivelare
Aceast operatie se va face pe tot parcursul executiei lucrrilor si va consta din :
- verificri vizuale ;
- verificri ale corespondentei lucrrilor de nivelare cu proiectul;
- verificarea tehnologiei prevzute n proiect;
- verificarea documentelor specifice.
2.1. Verificarea aspectului general al terenului nivelat const din :
- verificarea ncadrrii parcelelor de nivelare n schema de irigatie.
2.2. Verificarea corespondentei lucrrilor de nivelare cu proiectul const din :
- efectuarea unor profile topografice de control prin sondaj pe cca. 10% din suprafat (12 profile la o parcel);
- Confruntarea cotelor din profile cu cele din proiect, pornind de la cotele absolute ale reperelor de baz. Tolerantele
admise pentru nerealizarea cotelor de proiect sunt de 5 cm la nivelarea pentru irigatie prin brazde si 3 cm Ia
nivelarea pentru orezarii.
- Verificarea prin proba cu ap pe parcele corespunztor cu metoda de udare respectiv si anume :
- distributia apei n brazde de lungimea si pe directia prevzut n proiect si verificarea continuittii scurgerii apei la
parcelele nivelate cu o pant, idem dar pe ambele directii la percelele nivelate in dou pante.
2.3. Verificarea tehnologiei prevzute n proiect
- verificarea respectrii admisiei si evacurii apei de irigatie din fiecare parcel de nivelare ;
- verificarea tehnologici de executie (utilaje, schema de lucru);
Verificarea respectrii acoperirii cu pmnt vegetal a zonelor unde se prevede aceast operatie,
- verificarea gradului de tasare (afnare) a solului in zonele de umplutur n sensul respectrii datelor din proiect.
2.4. Verificarea documentelor specifice.
Aceast verificare const din analiza urmtoarelor documente:
- proiectul de executie (DDE) ;
- profilurile topografice de executie precum si cele executate pentru verificri;
- caietul cu dispozitii de santier ;
- procesele verbale de predare a amplasamentelor ;
- Procesele verbale de amplasare a reperelor topografice ;
- regulamentul de exploatare a lucrrilor de nivelare ;
- procesul verbal privind receptia lucrrilor de nivelare cnd controlul se efectueaz ulterior receptiei) ;
- constatrile beneficiarului si proiectantului privind realizarea remedierilor (cnd controlul se efectueaz dup
trecerea perioadei de garantie).
CAPITOLUL 3 RETELE DE DESECARE , DRENARE
1. Conditii generale amenajri ntre canale

Pentru asigurarea calittii lucrrilor se urmreste :
a. Aspectul general al terenului, al planittii acestuia, nivelri, privale ;
b. Aspectul general al terenului pe care s-a executat defrisarea pentru a se constata eventualele suprafete rmase
nedefrisate si nivelarea suprafetei.
c. Eliminarea corovurilor, a microdepresiunilor dintre canale.
d. Aliniamentele retelei de canale si drenuri.
2. Verificarea retelei de canale.
2.1. Verificarea traseului retelei de canale (pornindu-se de la bornele planimetrice si reperi de nivel din zon) a
elementelor acestora b ; B ; m ; h ; I.
Abaterile admisibile de la pozitia in plan si la sectiune transversal prevzute n proiect sunt date in anexa 1.1.
2.2. Asigurarea cotelor de debusare.
2.3. Pmntul rezultat din excavatii trebuie mprstiat n straturi conform proiectului (n straturi nu mai mari de 10
20 cm pe distanta stabilit).
2.4. Realizarea pantelor longitudinale si transversale prevzute in proiect.
2.5. Aplicarea pe ntreaga suprafat si corect (conform proiectului) a lucrrilor de protectie a taluzelor.
2.6. Se urmreste racordarea ntre reteaua de canale si drenuri.
3. Reteaua de drenaj
3.1. Se verific amplasamentul si panta liniilor de dren.
3.2. Constatarea situatiei lucrrilor ascunse ct verificarea expres a urmtoarelor :
a. Verificarea materialului filtrant n conditii :
- de granulometrie.
- permeabilitatea filtrului s fie de 510 ori mai mare ca a pmntului din jurul filtrului.
- filtrului ntre 1225 mm (cond. de protectie a tubului.
- materialul granular s-si mentin propriettile fizico-mecanice n conditiile terenului (Fe, Mn, ape freatice cu
reactie acid, alcolic).
- materialul s nu contin substante toxice care s nrutteasc situatia apei drenate.
- permeabilitatea filtrului s fie de minim 10 mm/zi.
b. Nu se admit denivelri pe traseul tubulaturii.
c. Tubulatura s fie conform STAS 1626/74.
d. Drenurile vor putea fi dispuse cu o pant general, cu o abatere de 1% din panta proiectat.
e. Asigurarea cotei de debusare.
ANEXA VI-1
LISTA ACTELOR NORMATIVE
1. LEGI, DECRETE SI HCM, GENERALE
Legea nr.8/1977 Asigurarea durabilittii, sigurantei n exploatare, functionalittii si calittii constructiilor.
Legea nr. 7/1977 - Calitatea produselor si serviciilor.
Legea nr. 32/1978 - Stabilirea si sanctionarea contraventiilor.
Decretul nr. 264/1976 - Organizarea si functionarea IGSIC.
H.C.M. nr. 941/1959 modificat prin Hotrrea nr. 29/1959 si H.C.M. nr. 362/60. Msuri referitoare la circulatia
mrfurilor ntre unittile socialiste n scopul asigurrii integrittii mrfurilor la expeditie, transport si destinatie.
2. PRESCRIPTII TEHNICE
7.2.1. Cu caracter general
C 16777 - Norme privind cuprinsul si modul de ntocmire, completare si pstrare a crtii tehnice a constructiei.
C 1684 - Normativ pentru executarea lucrrilor de constructii pe timp friguros.

Ordinul IGSIC nr. 20/1977 privind modificrile si completrile aduse la Instructiunile pentru verificarea calittii si
receptionarea lucrrilor ascunse la constructii si instalatii.
2.2. Lucrri de pmnt si terasamente
STAS 1913/182 Teren de fundare. Determinarea umidittii.
STAS 1913/376 Teren de fundare. Determinarea densittii
STAS 1913/476 Teren de fundare. Determinarea limitelor de plasticitate.
STAS 1913/5-74 Teren de fundare. Determinarea granulozittii
STAS 1913/6-76 Teren de fundare. Determinarea permeabilittii n laborator.
STAS 1913/13-84 Teren de fundare. Determinarea caracteristicilor de compactare. ncercarea Proctor.
STAS 2914-84 Lucrri de drumuri. Terasamente. Conditii generale.
STAS 8389-82 Lucrri de mbunttiri funciare. Diguri. Conditii generale.
STAS 8972/1-84 Teren de fundare. Determinarea compresibilittii pmnturilor prin ncercarea edometric.
STAS 9824/0-74 Msurtori terestre. Trasarea pe teren a constructiilor. Prescriptii generale
STAS 8942/1-75 Msurtori terestre. Trasarea pe teren a constructiilor civile, industriale si agrozootehnice.
STAS 8942/2-75 Msurtori terestre. Trasarea pe teren a liniilor de cale ferat.
STAS 9824/371 Msurtori terestre. Trasarea pe teren a drumurilor publice proiectate.
STAS 035083 Lucrri de mbunttiri funciare. Verificarea compactrii terasamentelor,
C 8375 ndrumtor pentru executarea trasrii de detaliu n constructii.
C 16983 Normativ privind executarea lucrrilor de terasamente pentru realizarea fundatiilor constructiilor civile si
industriale (Bul. Constructiilor nr. 1/1934).
2.3. Lucrri de fundatii
STAS 2561/183 Teren de fundare. Piloti. Clasificare si terminologie
STAS 2561/2-81 Teren de fundare. Fundatii pe piloti. ncercarea n teren a pilotilor de prob.
STAS 2561/4-74 Teren de fundare. Piloti forati de diametru mare. Prescriptii generale de proiectare, executie si
receptie.
P 1077 Normativ privind proiectarea si executarea lucrrilor de fundatii directe la constructii.
C 16075 Normativ privind alctuirea si executarea pilotilor pentru fundatii.
2.4. Lucrri de beton (monolit, prefabricat)
STAS 1275-80 ncercri de laborator ale betoanelor. ncercri pe betonul ntrit. Determinarea rezistentelor
mecanice.
STAS 1759-80 ncercri pe betoane. ncercri pe betonul proaspt.
STAS 1799-81 Constructii de beton, beton armat si beton precomprimat. Tipul si frecventa ncercrilor pentru
verificarea calittii materialelor si betoanelor.
STAS 6652/1-82 ncercarea nedistructiv a betoanelor. Metode de ncercare. Clasificare si indicatii generale.
STAS 6657/1-76 Elemente prefabricate de beton, beton armat si beton precomprimat. Conditii tehnice generale de
calitate.
STAS 6657/2-75 Elemente prefabricate de beton, beton armat si beton precomprimat. Controlul statistic de receptie
al caracteristicilor geometrice.
STAS 6657/3-71 Elemente prefabricate de beton, beton armat si beton precomprimat. Procedee si dispozitive de
verificarea caracteristicilor geometrice.
STAS 7563-73 ncercri ale betoanelor. Metode rapide pentru determinarea rezistentei la compresiune.
STAS 227/1-78 Cimenturi. ncercri fizice. Indicatii generale
STAS 227/2-78 Cimenturi. ncercri fizice. Determinarea finetii de mcinare.
STAS 227/3-78 Cimenturi. ncercri fizice. Determinarea constantei de volum.
STAS 227/4-78 Cimenturi. ncercri fizice. Determinarea timpului de priz.

STAS 5296-77 Cimenturi. Determinarea rapid a mrcii cimentului.
C 21-85 Normativ pentru executarea lucrrilor din beton precomprimat.
C 28-83 Instructiuni tehnice pentru executarea prin sudarea electrica a mbinrilor si nndirilor la armturile din
otel-beton.
C 41-76 Normativ pentru ncercarea betonului prin metode nedistructive (Bul. Constructiilor nr. 8/1985).
C 4176 Normativ pentru proiectarea, executarea si folosirea cofrajelor glisante.
P 4271 Normativ pentru executarea constructiilor din panouri mari
C 140-79 Normativ pentru executarea lucrrilor de beton si beton armat
C 15672 ndrumtor pentru aplicarea prevederilor STAS 6657/371.
C 16273 Normativ pentru alctuirea, executarea si folosirea cofrajelor metalice plane pentru pereti din beton
monolit la cldiri.
STAS 7039/1611 Tuburi de presiune din beton precomprimat. Conditii generale.
STAS 719479 Sudabilitatea otelurilor. Elemente de baz.
STAS 1125/2,3. 463 Electrozi.
STAS 7335/680 Protectia contra coroziunii. Constructii metalice ngropate. Protejarea conductelor li subtraversri
de ap .fi la treceri prin cmine.
STAS 7335/779 Protectia contra coroziunii. Constructii metalice ngropate. mbinri electroizolante cu flanse.
STAS 7335/879 Protectia contra coroziunii. Constructii metalice ngropate. Prize de potential.
STAS 7.145/173 Tuburi si mufe din azbociment pentru conducte sub presiune. Conditii generale.
STAS 763680 Tevi din otel sudate longitudinal pentru instalatii.
STAS 800980 Pregtirea suprafetelor metalice pentru vopsire. Acoperiri prin vopsire. Metode de verificare.
STAS 809080 Robinet cu sertar din font Pn 6. Dimensiuni
STAS 809180 Robinet cu sertar din otel Pn 16. Dimensiuni
STAS 818380 Oteluri pentru tevi de uz general. Mrci si conditii tehnice.
STAS 838280 Armturi industriale din font si otel. Robinet de retinere cu clapii. Conditii speciale.
STAS 838773 Retele de irigatii. Prescriptii generale de executie si receptie.
STAS 832577 Tuburi de presiune din beton precomprimat. Conditii generale.
STAS 9488-74 Mecanica fluidelor. Terminologie
Normativ Departamental Proiectarea si executarea conductelor pentru irigatii si desecri ISPIF-1981
I.D13-1971 Normativ Departamental conditionat DIF (DGIFCA) Efectuarea ncercrilor de presiune la conducte n
sisteme de irigatii si desecri.
I.D8-1979 Normativ Departamental DIF (DGEIFCA) Executarea mecanizat a terasamentelor si efectuarea
controlului de calitate pentru lucrrile de mbunttiri funciare.
[top]
CAIETUL VII CINTRE, SPRIJINIRI, COFRAJE

CAPITOLUL 1 COFRAJE PENTRU BETOANE DE DIFERITE TIPURI
1.1. Prevederile din prezentul capitol se refer la verificarea calittii cofrajelor de diferite tipuri cuprinznd cofraje cu
panouri refolosibile partial a elementelor de beton unicate, a cofrajelor din panouri de inventar demontabile,
cofrajelor psitoare si cofrajelor glisante.
2. Prevederi comune
2.1. Panourile refolosibile partial, sau de inventar ale diferitelor tipuri de cofraje, nainte de montare trebuie s fie
verificate de ctre conductorul tehnic al lucrrii. La verificarea panourilor se vor avea n vedere urmtoarele
aspecte :
- dac prezint rigiditatea necesar pentru a nu se de forma ;

- starea de conservare ;
- dac s-au executat remedierile deteriorrilor aprute anterior.
2.2. Cofrajele montate n oper, avnd forma elementelor ce urmeaz a se betona, nainte de montarea armturii,
se verific de ctre conductorul tehnic al lucrrii mpreun cu proiectantul. Verificrile se refer la corespondenta
cu prevederile din proiect, la conditiile de calitate si ncadrarea n abaterile admisibile, conform normelor m vigoare.
3. Prevederile specifice cofrajelor din panouri de inventar, cofrajelor psitoare si cofrajelor glisante
Tehnologiile de montare si demontare ale cofrajelor din panouri de inventar demontabile. ale cofrajelor psitoare si
ale cofrajelor glisante se vor desfsura pe baza unor instructiuni elaborate de proiectantul cofrajelor si a
prevederilor din normativele n vigoare.
4. Abateri limit
Panourile
cofrajelor
gata
construite
Cofraje gata
confectionate
4 mm
3 mm
10 mm
2 mm
- grosimi pereti, plci
3 mm
- stlpi, grind
2%
4. nclinarea limit fata de orizontal a

muchiilor si suprafetelor
1,0%
Abateri limit pt cofraje la poduri si

pasarele
Panourile
cofrajelor
gata
confectionate
Cofraje gata
confectionate
4 mm
3 mm
4 mm
6 mm
2,5
Abateri limit pt cofraje la constructii civile,

industriale, agrozootehnice si speciale
1. Abateri limit la dimensiunile panourilor :
- la lungimi
- la ltimi
2. Abateri limit la dimensiunea liber
(lumin)
- pentru plci, pereti sau grinzi
3. Abateri limit la dimensiunile sectiunilor
transversale
- pe un m liniar
- pe toat suprafata, la planseu
1. Abateri limit la dimensiunile panourilor

- la lungimi
1
- la ltimi
2. Abateri limit la dimensiunea liber
(lumina) n sectiuni transversale
- la elevatii
- la fundatii
3. nclinarea fat de vertical a muchiilor si
suprafetelor
- pe un m liniar
- pe toat nltimea la elevatii
4. nclinarea fat de orizontal a muchiilor
si suprafetelor
- pe un m liniar
2,
- pe toat suprafata exclusive cuzinetii
- pe suprafata unui cuzinet
5. Abateri la pozitia n plan a axelor
- pentru fundatii
- pentru cuzineti
6. Abateri la pozitia n plan vertical a cotei

de nivel
15 mm
10 mm
20 mm
20 mm
2 mm
- pentru fundatii
- pentru restul elevatii-fundatii
- pentru cuzineti
5. Abaterile limit la confectionarea si montarea cofrajelor glisante se vor ncadra n prevederile din Normativ
privind alctuirea, executarea si folosirea cofrajelor glisante" indicativ C 4176.
[top]
CAPITOLUL 2 CINTRE SI ESAFODAJE

1.1. Cintrele sunt constructii auxiliare de rezistent care n timpul executiei sustin arce sau bolti.
1.2. Esafodajele sunt constructii auxiliare de rezistent care sustin n timpul executiei, grinzi sau cadre.
2. Prevederi comune
2.1. Cintrele si esafodajele pot fi executate din elemente de beton, de beton armat, de metal sau lemn. Pentru
reducerea consumului de materiale si al costului se recomand ca cintrele si esafodajele s se execute din
elemente de inventar.
3. Verificri ce se execut
3.1. La verificarea cintrelor si esafodajelor se vor avea n vedere n afara calittii materialelor folosite si urmtoarele
:
3.2. Fundatiile si conditiile de fundare s fie conform proiectului.
3.3. Elementele de rezistent s respecte prevederile proiectului n ceea ce priveste sectiunile, lungimile si detaliile
de mbinare.
3.4. Platformele de lucru s fie executate cu contra-sgetile prevzute n proiect si amplasate astfel ca s permit
realizarea constructiei pe care o sustine, n conformitate cu planul de trasare din proiect.
3.5. Dispozitivele de descintrare sa fie corespunztor realizate conform prevederilor din proiect.
3.6. nainte de nceperea executiei constructiilor sustinute de cintre si esafodaje, se va face receptia acestora
consemnndu-se ntr-un proces verbal rezultatul verificrilor artate mai sus.
[top]
CAPITOLUL 3 SPRIJINIRI SI CPTUSELI LA CONSTRUCTII N SUBTERAN TUNELURI

1.1. Prevederile prezentului subcapitol se aplic la lucrrile n subteran pentru tuneluri.
1.2. Acestea sunt lucrri auxiliare necesare pentru asigurarea realizrii lucrrilor de zidrie n subteran, n orice
categorie de terenuri
1.3. In functie de situatia local, natura terenului si adncimea fat de nivelul terenului natural al lucrrii, se poate
aplica si la lucrrile de metrou si subtraversri pietonale.
2. Prevederi comune
2.1. In terenurile de natur argiloas, nisipuri, pietrisuri etc, cu sau fr infiltratii si care pot produce presiuni, se
utilizeaz numai lemnul de brad.
2.2. Materialul lemnos necesar executiei lucrrilor n subteran trebuie s fie de calitate bun, s nu fie putred si
rscopt.
2.3. In terenurile de natur stncoas lemnul poate fi partial nlocuit cu material metalic, conform prevederilor
proiectului.
2.4. Lemnul de esent tare, stejarul, se utilizeaz numai pentru pene.
2.5. Constructia de lemn se va realiza conform prevederilor proiectului.
2.6. Se va respecta cu strictete metoda de executie prevzut si aplicarea ntocmai a procesului tehnologic.
2.7. In caz de infiltratii se vor lua msuri de colectarea si evacuarea apelor.
2.8. Pe toat perioada de executie a lucrrilor n subteran se vor lua msuri de ventilatie prin prevederea de
instalatii corespunztoare conditiilor locale.
2.9. n timpul executiei se vor urmri permanent ;
- directia de avansare in conformitate cu prevederile proiectului de ctre topometrul santierului ;
- idem niveleta proiectat ;
- suprafata excavat n vederea asigurrii nscrierii lucrrii definitive de zidrie.
2.10. La fiecare sfrsit si nceput de zi de lucru se va proceda la verificarea sprijinirilor si interveni imediat cu
remedieri, n locurile unde se constat cedri sau semne de cedare a acestora.
3. Verificri de efectuat pe parcursul executiei
3.1. Amplasarea conform prevederilor proiectului.
3.2. Respectarea procesului tehnologic de executie.
3.3. Urmrirea directiei de avansare si a niveletei
3.4. Verificarea calittii materialelor.
ANEXA VII-1
LISTA PRESCRIPTIILOR TEHNICE DE BAZA
- Normativ pentru executarea lucrrilor de beton si beton armat indicative C 140-79 (B.C. nr.12/1979 si brosur)
- Normativ privind alctuirea, executarea si folosirea cofrajelor glisante indicative C 41-76 (B.C. nr.11-12/1976)
[top]
CAIETUL VIII ZIDARII SI PERETI

1.1. Prevederile acestui capitol se aplic la verificarea zidriilor si peretilor ce intr n componenta obiectelor si n
conditiile prevzute la pct, 1.4 din partea I-a a prezentei prescriptii si care se execut din urmtoarele materiale :
crmizi pline si blocuri ceramice cu goluri verticale si orizontale, blocuri din beton cu agregate usoare, blocuri si
plci din beton celular autoclavizat. blocuri de piatr natural, crmizi presate din sticl, plci din ipsos si fosfogips
pline si cu goluri, fsii din beton celular autoclavizat si din ipsos, plci din azbociment, din profile U de sticl, din lut
sau pmnt stabilizat. n acest capitol sunt cuprinse si verificrile si conditiile de calitate pentru zidriile refractare
pentru cuptoare industriale, cosuri, canale de fum si de ventilatie.
2. Verificri de efectuat pe parcursul executrii lucrrilor.
2.1. Toate materialele. semifabricatele si prefabricatele care se folosesc la executarea zidriilor si peretilor se vor
pune n oper numai dup ce conductorul tehnic al lucrrii a verificat c ele corespund cu prevederile proiectului si
prescriptiilor tehnice. Verificrile se fac pe baza documentelor care atest calitatea materialelor si le nsotesc la
livrare (certificate de calitate, fise de transport), prin examinare vizual si msurtori.
La materialele indicate la pct. 1.1. se vor verifica dimensiunile, marca, clasa si calitatea n functie de conditiile
tehnice cerute pentru fiecare material.
Crmizile refractare presupun o sortare prealabil pe calitti si dimensiuni, grupate pe tolerante. Se va evita
asezarea crmizilor cu defecte sau prelucrate n prealabil prin tiere, cioplire sau slefuire spre interiorul
cuptoarelor.
Verificarea mortarului si betonului provenit de la statii sau centrale de beton se face pe baza fisei de transport n
care se precizeaz marca, consistenta, continutul de agregate mari, temperatura, precum si prin ncercri pentru
controlul realizrii mrcii.
Verificarea armturilor se va face sub raportul diametrelor sortimentului si alctuirilor plaselor sudate prin puncte.
Pentru ghermele si buiandrugi, verificarea se face bucat cu bucat.
2.2. In cazul n care calitatea materialelor nu corespunde cu cea din proiect, conductorul tehnic al lucrrii, de la
caz la caz, va refuza materialul, va cere acordul scris al proiectantului pentru folosirea lui sau va solicita verificarea
lui prin ncercri de laborator.
2.3. Verificarea calittii zidriilor si peretilor se face pe tot timpul executiei lucrrilor de ctre seful de echip,
maistru, iar la lucrri ascunse si de ctre conductorul tehnic si reprezentantul beneficiarului.
Verificrile se fac vizual si prin msurtori.
2.4. Controlul asupra calittii materialelor n momentul punerii n oper va consta din urmtoarele :
a) Zidrii :
- se va examina starea suprafetelor crmizilor, blocurilor, plcilor de ipsos, crmizilor de sticl, interzicndu-se
folosirea celor acoperite de praf, impuritti sau gheat ;
- se va verifica, n special pe timp clduros, dac se ud. crmizile nainte de punerea n oper ;
- pe msura executrii lucrrilor, se va verifica dac procentul de fractiuni de crmizi fat de cele ntregi nu
depsesc limita maxim de 15% ;
- se va examina starea suprafetelor crmizilor si blocurilor refractare, interzicndu-se folosirea celor cu stirbituri
sau cu colturi rupte ;
- se va verifica modul de conservare a produselor refractare magnezice (foarte higroscopice) interzicndu-se
utilizarea acelor crmizi care au devenit friabile prin depozitare necorespunztoare :
- prin msurtori cu conul etalon, se va verifica la fiecare punct de lucru si la fiecare sarj de mortar ct mai
frecvent dac consistenta mortarului de zidrie se nscrie in limitele prevzute in normativele P285 ; C.1482 si
in instructiunile tehnice P.10483 ;
8..13 cm la zidrie din crmizi pline si blocuri din beton cu agregate grele sau usoare ;
78 cm la zidria din crmizi si blocuri cu goluri verticale si orizontale ;
10.11 cm la zidria din blocuri mici si plci de beton celular autoclavizat;
4..5 cm la zidria din crmizi de sticl ;
11.13 cm la pasta de ipsos pentru plci si fsii de ipsos ;
- ghermelele se vor examina bucat cu bucat, verificndu-se forma, dimensiunile lor, protectia mpotriva umidittii,
conform prevederilor din normativul P285.
b) Pereti:
- se va examina starea suprafetelor fsiilor de beton celular autoclavizat, fsiilor de ipsos, plcilor de azbociment,
profilelor U din sticl, interzicndu-se folosirea celor fisurate si acoperite cu praf sau alte impuritti;
- la profilele U din sticl se va verifica dac lungimea acestora corespunde proiectului de executie ;
- ghermelele se vor verifica bucat cu bucat verificndu-se forma, dimensiunile lor si protectia mpotriva umidittii.
2.5. Executarea zidriilor si peretilor nu va putea ncepe dect numai dup ce se va fi verificat existenta proceselor
verbale de lucrri ascunse, care s ateste c suportul peste care se execut zidria corespunde prevederilor
proiectului si prescriptiilor tehnice respective.
Lucrrile de zidrie refractar trebuie s se execute la o temperatur a mediului nconjurtor de minimum +5"C
pentru a fi ferite de actiunea nghetului.
2.6. Verificarea calittii executiei zidriilor const din urmtoarele :
- prin msurtori la fiecare zid se va. verifica dac rosturile verticale sunt tesute Ia fiecare rnd, astfel ca
suprapunerea crmizilor din dou rnduri succesive pe nltime s se fac pe minimum 1/4 crmid n lungul
zidului si 1/2 crmid pe grosime ; la blocurile ceramice, din beton cu agregate usoare si din beton celular
autoclavizat se va verifica dac rosturile verticale sunt tesute la fiecare rnd ca suprapunerea blocurilor s se fac
pe 1/2 bloc ;
- la zidria executat din plci de beton celular autoclavizat sau din ipsos se va verifica dac teserea vertical s-a
fcut la fiecare rnd, iar suprapunerea plcilor s-a fcut pe 1/2 plac ;
- la crmizile presate din sticl se va verifica pozitionarea armturilor verticale si orizontale astfel nct grosimea
rosturilor s nu depseasc 8... 10 mm; rosturile verticale la zidrie din crmizi de sticl nu sunt tesute ca n cazul
zidriilor obisnuite ;
- se vor verifica grosimile rosturilor orizontale si verticale ale zidriei prin msurarea a 5 :20 rosturi la fiecare zid ;
media aritmetic a msurtorilor fcute cu precizie de 1 mm trebuie s se nscrie n limitele abaterilor admisibile din
anexa VIII. 1 ;
- vizual, se va verifica in toate zidurile dac toate rosturile verticale si orizontale sunt umplute complet cu mortar cu
exceptia adncimii de 1...1.5 cm de la fetele vzute ale zidriei; nu se admit rosturi neumplute. La peretii din plci
de ipsos rosturile se umplu complet cu pasta de ipsos ;
- orizontalitatea rndurilor de .zidrie se va verifica cu ajutorul furtunului de nivel si dreptarului la toate zidurile ;
- modul de realizare a legturilor zidriilor se va verifica la toate colturile, ramificatiile si intersectiile, asigurndu-se
executarea lor conform cu prevederile din normativul P285 si instructiunile tehnice C.19079 si C.19879 ;
- grosimea zidriilor se va verifica la fiecare zid n parte. Verificarea grosimii zidriei se va face prin msurarea cu
precizie de 1 mm a distantei pe orizontal dintre dou dreptare aplicate pe ambele fete ale zidului. Msurarea
grosimii se face
- la trei nltimi sau puncte diferite ale zidului iar media aritmetic a rezultatelor se compar cu grosimea prevzut
n proiect ;
- verticalitatea zidriei (suprafetelor si muchiilor) se verific cu ajutorul firului de plumb si dreptarului cu lungimea de
cca. 2.5 m. Verificarea se face n cte trei puncte pe nltime la fiecare zid ;
- planeitatea suprafetelor si rectiliniaritatea. Unitatea muchiilor se va verifica prin aplicarea pe suprafata zidului a
unui dreptar cu lungimea de cca. 2,5 m si prin msurarea, cu precizia de 1 mm, a distantei dintre rigl si suprafata
sau muchia respectiv. Verificarea se face la toate zidurile ;
- lungimea si nltimea tuturor zidurilor, dimensiunile golurilor si ale plinurilor dintre goluri se verific prin msurarea
direct cu ruleta sau cu metrul. Media a trei msurtori se compar cu dimensiunile din proiect.
2.7. La zidria armat, pe lng cele artat la pct. 2.6. se
- se va verifica dac armarea zidriei sau plasei sudate prin puncte se face n sectiunile prevzute n proiect;
- prin msurtori cu precizie de 1 mm se va verifica grosimea rosturilor orizontale tinnd seama c acestea trebuie
s fie egal cel putin cu suma grosimilor a dou bare plus 4 mm ; totodat se va controla dac stratul de mortar de
acoperire a armturii n dreptul rosturilor este din ciment si are cel putin 2 cm grosime.
2.8. La zidria complex definit conform normativului C.12675 se va verifica la fiecare stlpisor de beton armat
urmtoarele :
- trasarea pozitiei stlpisorilor ;
- sortimentul si diametrele armturilor ;
- dimensiunile si intervalele dintre strepii de zidrie (atunci cnd acestia sunt prevzuti n proiect);
- pozitionarea corect pe nltimea zidriei a armturilor din rosturile orizontale prin care se realizeaz legtura
dintre stlpisori si zidrie ;
- cofrarea si betonarea stlpisorilor.
2.9. La zidria mixt definit conform normativului P.285 pe lng cele artate la pct. 2.6. se va acorda o atentie
deosebit realizrii tuturor legturilor dintre zidul de crmid si cele de beton ; n acest scop se va verifica dac la
fiecare al patrulea rnd se aseaz cte o crmid la intervale de maximum 1 mm n lungul zidului cu alternarea
crmizilor pe nltimea acestuia, totodat se va controla dac cel putin la 1 m pe nltime se execut un rnd
continuu de legturi n crmizi asezate transversal.
2.10. Pentru elementele de beton armat care ntr n componenta zidriilor se aplic n mod corespunztor si
prevederile caietului V din prezenta prescriptie.
2.11. La zidria de umplutur si la lucrrile de placare a fatadelor cu plci de b.c.a. verificrile constau din
urmtoarele :
- se va. verifica dac ancorarea zidriei si a placajelor de stlpi si diafragme se execut conform prevederilor
proiectului n ceea ce priveste diametrele si numrul barelor de ancorare sau dimensiunile platbandelor, sectiunile
in care se face ancorarea, modul de fixare a ancorajelor de elementele de beton armat ;
- s se verifice vizual dac zidria a fost bine mpnat ntre plansee iar rosturile verticale dintre zidrie si stlpi sau
diafragme sunt umplute complet cu mortar ; se va controla dac suprafetele stlpilor sau diafragmelor de beton
armat care vin n contact cu zidria se amorseaz cu mortar de ciment.
La zidria refractar, pe lng cele artate la pct. 2.6. se va verifica urmtoarele :
- modul de realizare a cheilor de la bolti (nu este indicat folosirea cheilor cu grosimi prea mici n partea inferioar) ;
- executarea rosturilor de dilatare n zidria cuptoarelor si a canalelor de fum ;
- mpnarea cptuselii cosurilor de fum n structura de rezistent, tronsonarea izolatiei termice ctre cptuseala si
cos, precum si etansarea rosturilor cu snur de azbest n dreptul consolelor ;
- modul de realizare a zidriei canalelor de fum independent de cptuseala cosurilor, etansarea fcndu-se cu snur
de azbest;
2.12. Rezultatele tuturor verificrilor prevzute n acest capitol si care se refer la zidrii portante, ce urmeaz a se
tencui se nscriu n procese verbale de lucrri ascunse. De asemenea, se nscriu n procese verbale de lucrri
ascunse, rezultatele verificrilor care au rol de izolare termic sau fonic.
2.13. La controlul si receptia cldirilor si a constructiilor de zidrie de piatr se vor preciza urmtoarele :
- dac materialele si piesele ntrebuintate corespunde celor prescrise n proiecte si standarde ;
- dac dimensiunile elementelor de constructie executate corespund celor din proiect;
- dac rosturile de dilatare si tasare sunt bine executate n locurile prevzute n proiect ;
- dac nu s-au ivit defecte din cauza tasrilor ;
- dac s-au lsat golurile si santurile pentru conductele de ap, canalizare. nclzire, prevzute n proiect ;
- verticalitatea zidurilor, stlpilor, usilor si ferestrelor ;
- orizontalitatea glafurilor ;
- dac buiandrugii sunt bine asezati deasupra golurilor de centrarea stlpilor precum si a grinzilor principale si
secundare pe stlpi si ziduri;
- executarea conform cu planurile a ncastrrii corniselor ;
- calitatea suprafetei peretilor de fatad netencuiti;
- legtura dintre zidria de umplutur si elementele scheletului.
3. Verificri de efectuat la ncheierea fazei de lucru
3.1. Verificrile scriptice constau din examinarea existentei si analizarea continutului proceselor verbale de lucrri
ascunse la pct. 2.12...2.13, a certificatelor de calitate, a eventualelor buletine de ncercare sau a actelor ncheiate
cu comisia executrii remedierilor, precum si a dispozitiilor de santier date de beneficiar, proiectant sau organele de
control.
3.2. Verificrile directe se efectueaz prin sondaj si se refer la aceleasi elemente ca si cele de la pct. 2.1...2.13, de
mai sus, cu frecventa de cea. 1/4 din aceea de la pct. 2.1...2.13, ns cel putin cte unul la fiecare 100 m 2 de
perete.
Verificarea rosturilor zidriei refractare se efectueaz cu lama de control, dimensiunile fiind variabile n raport cu
calitatea zidriei cerut prin proiect;
- zidrie deosebit de ngrijit, cu rosturi pn la 1 mm ;
- zidrie ngrijit, cu rosturi de 12 mm ;
- zidrie izolatoare de crmid din diatomit, cu rosturi de 34 mm.
3.3. Dup executarea receptiei pe faz, comisia ncheie un proces verbal n care consemneaz verificrile
efectuate, rezultatele obtinute si concluzia cu privire la posibilitatea continurii lucrrilor sau propune supunerea lor
unei comisii de expertiz
4. Peretii
4.1. La executarea peretilor desprtitori din fsii de ipsos sau din beton celular autoclavizat verificarea calittii
executiei const din urmtoarele :
- piesele metalice folosite la montaj, s fie protejate contra coroziunii ;
- se va verifica modul de prindere a obiectelor sanitare, a tmplriei metalice si de lemn ;
- se va verifica aplicarea amorsei pe canaturile fsiilor pe care urmeaz s se aplice pasta de ipsos sau mortarul
adeziv, executarea corect a rosturilor, dac acestea sunt bine umplute.
4.2. La executarea peretilor din profile U din sticl, verificarea calittii executiei const din urmtoarele :
- se va verifica calitatea protectiei anticorozive a riglelor, montantilor si alte elemente metalice, dup care se va
ncepe montajul peretilor ;
- nu se vor monta profile sparte, crpate sau care nu ndeplinesc conditiile tehnice din STAS 1155430;
- se va verifica ca tierea profilelor s se fac numai cu scule adecvate ;
- se va verifica respectarea prevederilor referitoare la etansarea rosturilor necesare pentru realizarea unei bune
etanseitti ;
- umplerea rosturilor verticale cu chit Alutchit sau Romalchid se va face numai cu pistolul manual sau pneumatic,
neadmitndu-se folosirea altor mijloace ;
4.3. La executarea peretilor din plci de azbociment se vor urmri si verifica urmtoarele :
- nu se vor monta plci sau piese accesorii de azbociment deteriorate ;
- se va verifica protectia anticoroziv a plcilor si accesoriilor de azbociment folosite in medii agresive.
- marginile vizibile longitudinale si transversale ale plcilor vor fi pe aceiasi vertical si orizontal admitndu-se
abateri de 1 cm ;
- se va verifica continuitatea stratului termoizolator n dreptul rosturilor orizontale si verticale dintre plci,
neadmitndu-se ntreruperi;
- nu se admite montarea plcilor sau panourilor de material termoizolator care au fost umezite, datorit transportului
sau depozitrii necorespunztoare.
4.4. La receptionarea constructiilor executate din lut sau pmnt argilos stabilizat, comisia de receptie va constata
si va consemna n procese verbale dac au fost efectuate ncercrile privind prepararea amestecului,
confectionarea blocurilor si dac au fost respectate prevederile cuprinse n C 19279.
5. Verificri de efectuat Ia receptia preliminar a obiectului
5.1. Comisia de receptie preliminar a obiectului prin membri si de specialitate sau prin specialisti n afara ei,
procedeaz la verificarea scriptic si verificri directe prin sondaje privind dimensiunile, planitatea, verticalitatea
zidriilor si peretilor si dimensiunile golurilor.
5.2. n caz c o parte din aceste verificri dau rezultate nesatisfctoare, se va dubla numrul lor ; dac si n acest
caz o parte din rezultate sunt nesatisfctoare comisia va proceda conform punctului 2.3 din partea I-a a
prezentului normativ. (Caietul I)
ANEXA VIII.1
ABATERI LIMIT
Abaterile limit fat de dimensiunile stabilite prin proiect sau prin prescriptiile legale n vigoare sunt
conform tabelului
Nr.
crt
Caracteristicile zidriilor si peretilor
Abateri
limit
mm
Observatii
La zidurile cu
materiale
provenite
din
demolri abaterile limit se pot
majora cu 50%
La dimensiunile zidurilor la grosimea

de executie a zidurilor:
a) din crmizi si blocuri ceramice
- ziduri cu grosimea 63 mm
- ziduri cu grosimea de 90 mm
4
+4
-6
+4
-6
+6
-8
- ziduri cu grosimea > 240 mm
10
b) din blocuri mici de beton cu

agregate usoare :

10
c) din blocuri mici, fsii si plci de

beton celular autoclavizat :

d) din plci si fsii de ipsos :

1
0,5
e) din crmizi presate de sticl :

g) din plci de azbociment ondulat :
h) din lut si pmnt stabilizat :
0,5
2
5
10
i) din piatr natural :
-10
+20
La goluri:
a) pt ziduri din crmizi, blocuri
ceramice si din blocuri mici de beton
cu agregate usoare:
10
La zidurile cu
materiale
provenite
din
demolri abaterile limit se pot
majora cu 50%
- cu dimensiunea golului 100 cm

- cu dimensiunea golului > 100 cm
+20
-10
b) pt ziduri din blocuri mici, din plci

si fsii de beton celular autoclavizat
20
c) pt ziduri din plci si fsii din ipsos
20
d) din crmizi presate din sticl
20
e) din profile de sticl U nchis si

deschis
20
f) din plci de azbociment ondulat
20
g) din lut sipmnt stabilizat
20
h) din piatr natural
20
La dimensiunile
ncperilor:
plan
ale
15
- cu latura ncperii 300 cm

- cu latura ncperii > 300 cm
20
La dimensiunile partiale n plan(nise,

spaleti, etc)
20
La dimensiunile n plan a ntregii

cldiri
50
La dimensiunile verticale :
a) pt ziduri din crmizi, din blocuri
ceramice si din blocuri mici de beton
cu agregate usoare :
20
- pentru un etaj
- pt intrarea n cldire (cu max 3
niveluri)
b) Pt ziduri din blocuri mici si din plci
de beton celular autoclavizat
+50
-20
20
- pentru un etaj
- pentru ntreaga cldire (cu 2
niveluri) executat din blocuri mici
c) pt ziduri din plci si fsii de ipsos
- pentru un etaj
- pentru ntreaga cldire
30
20
30
Cu conditia ca
denivelarea unui
planseu s nu
depseasc 15
mm
d) din crmizi presate din sticl

- pentru un etaj
20
- pentru ntreaga cldire
30
e) din profile de sticl U nchis si

deschis
20
- pentru un etaj
-pentru ntreaga cldire
f) din plci de azbociment
- pe un etaj
- pe ntreaga cldire
g) din lut si pmnt stabilizat
- pe un etaj
- pe ntreaga cldire
h) din piatr natural
- pe un etaj
6
- pe ntreaga cldire
30
20
30
20
30
20
30
7
La dimensiunea rosturilor dintre
crmizi, blocuri sau plci :
- rosturi orizontale
- rosturi verticale
- pentru ziduri aparente
8
La suprafete si muchii
+5
-2
La stlpi portanti
cu sectiunea 0,1
m2
abaterile
limit
micsoreaz
50%
se
cu
+5
-2
2
3mm/m
a) la planeitatea suprafetelor
Max.
10mm
pentru o camer
- pentru ziduiri portante

- pentru ziduri neportante
5mm/m
- pentru ziduri aparente, portante si

neportante
2mm/m
b) la rectilinitatea muchiilor
2mm/m
- pentru ziduri portante

4mm/m

neportante
1mm/m
Cel mult 20 mm
pe
lungimea
nentrerupt
a
zidului
Cel mult 100

mm pe lungimea
nentrerupt
a
zidului
c) la verticalitatea suprafetelor si
muchiilor
3mm/m
Cel mult 10mm

pe etaj si 30 mm
pe
ntreaga
nltime a cldirii
6mm/m
Cel mult 10mm

pe etaj
2mm/m
Cel mult 5mm

pe etaj si cel
mult 20mm e
ntreaga nltime
a cldirii


neportante
Abateri fat de orizontal, a

suprafetelor superioare ale fiecrui
rnd de crmizi sau blocuri
2mm/m
a) pentru ziduri din crmizi, din

blocuri ceramice si din blocuri mici de
beton cu agregate usoare
3mm/m
Cel mult 20mm

pe toat suprafata nentrerupt
a zidului
4mm/m
Cel mult 15mm

a zidului
6mm/m
Cel mult 20mm

a zidului
b) pt ziduri din blocuri si din plci de

beton celular autoclavizat
3mm/m
Cel mult 20mm

a zidului
3mm/m
Cel mult 20mm

a zidului
- dezaxarea de la un nivel la
urmtorul
10
Cel mult 30 mm
dezaxare
maxim
cumulat
pe
toate nivelurile.
- maxim pe ntreaga constructie
30
c) pentru ziduri din plci de ipsos

d) pentru ziduri din crmizi de sticl

10
11
La coaxialitatea zidurilor suprapuse
La rosturile de dilatatie, de tasare si

antiseismice
- la nltimea rostului
+10
-20
- la verticalitatea muchiilor rosturilor
2mm/m
Cel mult 20mm

pentru ntreaga
nltime a cldirii
ANEXA VIII-2
Observatie important
Orice modificri ulterioare n cuprinsul prescriptiilor din lista de mai jos, ca si orice noi prescriptii aprute dup
intrarea n vigoare a celei de fat, sunt obligatorii chiar dac nu concord cu prevederile din textul alturat.
n consecint, utilizatorii prezentei prescriptii trebuie s mentin la curent lista de mai jos, introducnd treptat n ea
modificrile sau completrile survenite.
1. STAS 10109/1-82 Constructii civile, industriale si agrozootehnice. Lucrri de zidrie. Alctuire si calcul.
2. STAS 2917-79 Lucrri de zidrie din piatr natural. Prescriptii de alctuire.
3. STAS 2634-80 Mortare obisnuite pentru zidrie si tencuieli. Metode de ncercare.
4. STAS 1030-85 Mortare obisnuite pentru zidrie si tencuieli. Clasificare si conditii tehnice.
5. P 104-83 Instructiuni tehnice pentru proiectarea si executarea peretilor, planseelor si acoperisurilor din elemente
de beton celular autoclavizat.
6. P 42-71 Normativ pentru executarea constructiilor din panouri mari (B.C 4/1975)
7. P2-85 Normativ privind alctuirea, calculul si executarea structurilor din zidrie (B.C 11/1985)
8. C 14-82 Normativ pentru folosirea blocurilor mici din beton cu agregate usoare la lucrrile de zidrie (B.C.
9/1983)
9. C 17-82 Instructiuni tehnice pentru stabilirea compozitiei si prepararea mortarelor de zidrie si tencuial (B.C
1/1983)
10. C 116-76 Instructiuni tehnice pentru alctuirea si executarea peretilor din plci ondulate din azbociment (B.C.
11/1982)
11.C 19879 Instructiuni tehnice privind tehnologia de fabricatie si montaj a plcilor si fsiilor pentru pereti
desprtitori din ipsos si alte materiale locale (Bul. Constr. 11/1979).
12. C 19079 Instructiuni tehnice pentru alctuirea si executarea peretilor desprtitori din plci de fosfogips si de
ipsos cu zgur expandat C 19079 (Bul. Constr. 9/1979).
13. STAS 1155180 Profile U din sticl.
14. C 19279 Instructiuni tehnice pentru executarea lucrrilor de constructii din lut si pmnturi stabilizate C 192
79 (Bul. Constructiilor 9/1979).
15. C 19379 Instructiuni tehnice pentru executarea zidriilor de piatr brut C 19379 (Bul. Constr 9/ 1979).
16. STAS 1069080 Crmizi presate din sticl cu goluri.
17. STAS 2863/1,276 Piese presate din sticl pentru constructii.
18. STAS 183680 Produse termoizolatoare din diatomit.
19. STAS 170876 Mas de diatomit pentru izolatii termice.
20. STAS 5185/130 Crmizi si blocuri ceramice cu goluri verticale. Conditii tehnice de calitate.
21. STAS 5185/280 Crmizi si blocuri ceramice cu goluri verticale. Forme si dimensiuni.
22. STAS 45780 Crmizi pline presate pe cale umed.
23. STAS 23076 Produse refractare. Clasificare.
24. STAS 13176 Crmizi de format rectangular si pan. Forme si dimensiuni.
25. STAS 625374 Produse refractare. Umeri pentru bolt. Forme si dimensiuni
26. STAS 4473/166 Produse refractare silica pentru cuptoare de topit sticl. Forme si dimensiuni.
27. STAS 4473/279 Produse refractare silica pentru cuptoarele de topit sticl. Conditii tehnice de calitate.
28. STAS 13674 Produse refractare silico-aluminoase de uz general. Conditii tehnice de calitate.
29. STAS 274481 Crmizi pentru cuptoarele de nclzire din industria metalurgic si a constructiilor de masini.
30. STAS 281581 Produse refractare silico-aluminoase. Crmizi pentru cuptoarele rotative din industria
cimentului. Conditii tehnice.
31. STAS 650271 Crmizi refractare pentru nzidirea cuptoarelor rotative din industria cimentului. Forme si
dimensiuni.
32. Stas 2555-81 Produse refractare silico-aluminoase. Crmizi si blocuri pentru furnale.
33. STAS 2816-77 Produse refractare silico-argiloase antiacide.
34. STAS 3512/1-79 Produse refractare termoizolatoare silico-aluminoase. Conditii tehnice generale de calitate.
35. STAS 3512/2-79 Produse refractare termoizolatoare silico-aluminoase fasonate prin presare. Conditii tehnice
speciale de calitate.
36. STAS 3512/3-81 Produse refractare termoizolatoare silico-aluminoase fasonate prin turnare si tiere. Conditii
tehnice speciale de calitate.
37. STAS 8347-76 Produse refractare magnezitice de uz general. Conditii tehnice de calitate.
38. STAS 134/1-83 Mortare semiacide, de samot si aluminoase.
39. STAS 11081-78 Chit refractar silico-aluminos.
[top]
CAIETUL IX: TENCUIELI

1.1. Prevederile prezentului capitol se refer la tencuielile driscuite si la gleturile subtiri (de tip GIPAC) aplicate pe
pereti si pe tavane, precum si la tencuielile exterioare driscuite si speciale (simili-piatr, buciardate, pieptnate)
utilizate la cldirile de locuinte si social culturale.
1.2. Nu intr n prevederile acestui capitol lucrrile cu rol direct de hidro-termo sau fonoizolatie, acestea fiind tratate
la capitolul XIII sau cele pentru protectia contra agentilor agresivi, tratate la capitolul XIX.
2.1. Tencuielile fiind lucrri destinate de regul a rmne vizibile, calitatea lor din punct de vedere al
aspectului poate fi verificat oricnd, chiar dup terminarea ntregului obiect si in consecint nu este necesar a se
ncheia procese-verbale de lucrri ascunse, dect numai pentru fazele lucrrii; fac exceptie tencuielile aplicate la
interiorul unor recipienti n care accesul ulterior nu mai este posibil.
2.2. Verificarea calittii suportului, pe care se aplic tencuiala se va face n cadrul verificrii, executrii acestui
suport (zidrie, betoane etc).
Este strict interzis a se ncepe executarea oricror lucrri de tencuial nainte ca suportul n ntregime sau succesiv
pentru fiecare portiune ce urmeaz a fi tencuit s fi fost verificat si receptionat conform Instructiunilor pentru
verificarea lucrrilor ascunse" precum si prezentului normativ.
2.3. Pe parcursul executrii lucrrilor este necesar a se verifica respectarea tehnologiei de executie, prevzut n
prescriptiile tehnice, pregtirea suprafetei suport, utilizarea tipului si compozitiei mortarului indicat n proiect,
precum si aplicarea straturilor succesive fr depsirea grosimilor maxime prevzute n prescriptii; de asemenea,
este necesar de a se urmri aplicarea msurilor de protectie mpotriva uscrii fortate (de ex. prin vnt, nsorire),
splri prin ploaie, nghetri.
3. Prevederi pentru materiale
3.1. Toate materialele si semifabricatele (de ex. mortarele preparate centralizat) care se folosesc ia executarea
tencuielilor interioare driscuite (inclusiv gleturi subtiri) si a tencuielilor exterioare driscuite si speciale se vor pune n
oper numai. dup verificarea de conductorul tehnic al lucrrii a corespondentei lor cu prevederile si specificatiile
din standardele n vigoare. Verificrile se fac pe baza documentelor care nsotesc materialele la livrare, prin
examinare vizual ti prin ncerci.: de laborator fcute prin sondaj.
4. Prevederi pentru mortare si paste.
4.1. Pentru prepararea diferitelor tipuri si mrci de mortare si pante pentru tencuieli se utilizeaz materialele
prevzute in Instructiuni tehnice C. 17-82.
4.2. Perioada maxim de utilizare a mortarelor din momentul preparrii lor variaz n functie de natura liantului
astfel :
- la mortarele de var, pentru tencuieli interioare pn la 12 h ;

- la mortarele de ipsos-var, pentru gleturi (cu ntrzietor de priz n amestec), pn la 1 h.
4.3. Consistenta mortarelor se va stabili n raport cu felul lucrrilor si cu suprafata pe care se aplic, astfel :
- pentru sprit (aplicare mecanizat), 12 cm ;
- pentru smir (tavane, n cazul aplicrii manuale) 57 cm ;
- pentru grund (aplicare mecanizat) 1012 cm ;
- pentru stratul vizibil, executat din mortar fr ipsos.78 cm.
4.4. Mortarele provenite de la statii sau centrale de mortar, chiar situate n incinta santierului, vor fi introduse n
lucrare numai dac transportul este nsotit de o fis, care s contin indicarea tuturor caracteristicilor tehnice ale
mortarului.
4.5. Rezultatele ncercrilor de control ale epruvetelor de mortar trebuie comunicate conductorului tehnic al lucrrii
n termen de 48 ore de la ncercare. n toate cazurile n care rezultatul ncercrii este sub 75% din marca prescris,
se va anunta beneficiarul pentru a stabili dac tencuiala poate fi acceptat. Aceste cazuri se nscriu n registrul de
procese verbale de lucrri ascunse si se vor mentiona n prezentarea ce se pred comisiei de receptie preliminar ;
aceast comisie va hotr definitiv asupra acceptrii tencuielii respective.
5. Prevederi pentru executarea tencuielilor
5.1. Conditii tehnice de executie ale tencuielilor interioare si exterioare privind controlul si pregtirea stratului suport
trasarea si amorsarea suprafetelor de tencuit, executarea grundului, executarea stratului vizibil, sunt indicate n
Normativ pentru executarea tencuielilor umede" C. 18-83.
5.2.In cazul n care se execut lucrri de tencuieli pe timp friguros (la o temperatur mai mic de +5C), se vor lua
msurile speciale prevzute n Normativ pentru executarea lucrrilor pe timp friguros" C.16-84.
5.3. Dup executarea tencuielilor se vor lua msuri pentru protectia suprafetelor proaspt tencuite, pn la ntrirea
mortarului de urmtoarele actiuni :
-umiditatea mare, care ntrzie ntrirea mortarului si l altereaz ;
- uscarea fortat, care provoac pierderea brusc a apei din mortarul de pe suprafata tencuit, uscare care poate
proveni din curenti de aer, expunerea ndelungat la razele soarelui, supranclzirea ncperilor, instalarea sobelor
si a cocsierelor n imediata apropiere a peretilor proaspeti tencuiti.
- lovituri, vibratii, provenite din darea n exploatare a cldirilor respective nainte de termen ;
- nghetarea tencuielilor nainte de uscarea lor.
6. Receptia calitativ a tencuielilor si tratamentelor subtiri (gleturi, inclusiv gipac)
6.1. Tencuielile fiind lucrri destinate n general a rmne vizibile, calitatea lor din punct de vedere al
aspectului poate fi verificat oricnd, chiar dup terminarea ntregului obiect si n consecint nu este necesar a se
ncheia procese verbale de lucrri ascunse, ci numai pentru fazele de lucrri; fac exceptie tencuielile aplicate la
interiorul unor recipient! n care accesul ulterior nu mai este posibil.
6.2. Este interzis a se ncepe executarea oricror lucrri de tencuire, nainte ca suportul n ntregime sau
succesiv pentru fiecare portiune ce urmeaz a fi tencuit s fi fost verificat si receptionat conform instructiunilor
pentru verificarea si receptionarea lucrrii prezentului normativ.
6.3. Verificarea calittii tencuielilor are ca scop principal depistarea defectelor care depsesc abaterile admisibile, n
vederea efecturii remedierilor si a lurii de msuri pentru ca acestea s nu se repete n continuare.
6.4. nainte de nceperea lucrrilor de tencuieli, este necesar a se verifica dac au fost executate si receptionate
toate lucrrile destinate a le proteja (de ex. nvelitori, plansee etc), a cror executie ulterioar ar putea provoca
deteriorarea lor (de ex. conducte pentru instalatii, timplrie etc.), precum si dac au fost montate toate piesele
auxiliare (ghermele, praznuri, suporti, coltare).
6.6. Rezultatele ncercrilor de control ale epruvetelor de mortar trebuie comunicate conductorului tehnic al lucrrii
n termen de 48 ore de la ncercare. In toate cazurile n care rezultatul ncercrii este sub 75% din marca prescris,
se va anunta beneficiarul pentru a stabili dac tencuiala poate fi acceptat. Aceste cazuri se nscriu n procese
verbale de lucrri ascunse si se vor mentiona n prezentarea ce se pred comisiei de receptie preliminar ; aceast
comisie va hotr definitiv asupra acceptrii tencuielii respective.
6.7. Receptia pe faze de lucrri se face n cazul tencuielilor pe baza urmtoarelor verificri la fiecare tronson n
parte :
a) rezistenta mortarului ;
b) numrul de straturi aplicat si grosimile respective (determinate prin sondaje n numrul stabilit de comisie, iar cel
putin cte unul la fiecare 200 m2);
c) aderenta la suport si ntre straturi (cu aceiasi frecvent ca la lit. b);
d) planeitatea suporturilor si liniaritatea muchiilor (bucat cu bucat).
e) dimensiunile, calitatea si pozitiile elementelor decorative si anexe (solbancuri, brie, cornise etc), bucat cu
bucat.
Aceste verificri se efectueaz naintea zugrvirii sau vopsirii, iar rezultatele se nscriu in registre de procese
verbale de lucrri ascunse si pe faze de lucrri.
Abaterile admisibile sunt date n anexa IX 1.
6.8. Verificrile care se efectueaz la terminarea unei faze de lucrri, se fac cte una la fiecare ncpere si cel putin
una la fiecare 100 m2
La receptionarea preliminar se efectueaz direct de ctre comisie aceleasi verificri, dar cu o frecvent de
minimum 1/3 din frecventa precedent.
6.9. Verificarea aspectului general al tencuielilor se va face vizual de ctre comisia de receptie, cercetnd suprafata
tencuit, forma muchiilor, scafelor si a profilurilor. Suprafetele netencuite trebuie s fie uniforme ca prelucrare, s nu
aib denivelri, ondulatii, fisuri, mpuscturi provocate de granulele de var nestins, urme vizibile de reparatii locale
etc. De asemenea, se va controla corespondenta mortarului (cu praf de piatr, gris de marmur, terasit etc),
precum si a modului de prelucrare a fetei vzute cu prevederile din proiect sau cu mostre aprobate (tencuieli cu
glet, buciardate, sprituite etc).
6.10. Verificarea suprafetelor tencuite ale scafelor pentru lumina indirect se va face seara, cu ajutorul unei lmpi
electrice asezat n imediata apropiere a suprafetei, pentru a scoate n evident toate defectele
6.11. Muchiile de racordare a peretilor cu tavanele, colturile, spaletii ferestrelor si usilor, glafurile ferestrelor etc,
trebuie s fie vii sau rotunjite, drepte, verticale sau orizontale.
6.12. Suprafetele tencuite nu trebuie s prezinte crpturi, portiuni neacoperite cu mortar Ia racordarea tencuielilor
cu tmplria, n spatele radiatoarelor etc.
6.13. Suprafetele tencuielilor decorative trebuie s nu prezinte portiuni de prelucrare, culoare si nuante neuniforme,
cu urme de opriri ale lucrului, cu fisuri, pete, zgrieturi etc.
6.14. Solbancurile si diferitele profiluri trebuie s aib pantele spre exterior, precum si o executie corect a
lcrimatului.
6.15. Verificarea planeittii suprafetelor tencuite se va face cu un dreptar de 2 m lungime, prin asezarea acestuia n
orice directie pe suprafata tencuit si msurarea golurilor ntre dreptar si tencuial.
6.16. Verificarea verticalittii si orizontalittii suprafetelor (cu exceptia tencuielilor pe bolti nclinate, pe cupole etc.) si
a muchiilor, se va face cu dreptarul, bolobocul si cu firul cu plumb. Abaterile nu trebuie s depseasc pe cele
admisibile.
6.17. Gradul de netezime a suprafetelor tencuite se va verifica numai la tencuieli gletuite si se va aprecia prin
plimbarea pe suprafetele respective.
6.18. Grosimea stratului de tencuial se va verifica prin baterea unor cuie in zonele respective sau prin sondaje
speciale, care se fac n locurile mai putin vizibile, pentru a nu strica aspectul tencuielilor prin reparatii ulterioare.
6.19. Aderenta straturilor de tencuial la stratul suport se va verifica n general numai prin ciocnirea cu un ciocan
de lemn : un sunet de gol" arat desprinderea tencuielilor si necesitatea de a se reface ntreaga suprafat
dezlipit; n cazuri speciale, aderenta la suport a tencuielilor se va face si prin extrageri de carote din tencuial.
Anexa IX.1
ABATERI ADMISE LA RECEPTIA CALITATIV A TENCUIELILOR
Denumirea defectului
Tencuial
brut
Tencuial
driscuit
Tencuial
gletuit
Tencuieli la
fatad la
cldiri civile
Tencuieli
industriale
Fete
vzute la
lucrri de
art
Umflturi, ciupituri,
(mpuscturi), fisuri, lipsuri
la glafurile ferestrelor la
pervazuri, plinte obiecte
tehnico-sanitare .
Zgrunturi mari (pn la max.
3 mm) bsici si zgrieturi
adnci formate la driscuire
la stratul de acoperire.
Neregularitti ale
suprafetelor la verificarea cu
dreptarul de 2m lungime.
maximum
una de pn
la 4 cm2 la
Nu se admit
Nu se admit
Nu se admit
Nu se admit
Nu se
admit
maximum 2
la 1 m2
Nu se admit
Nu se admit
Nu se admit
Nu se admit
Nu se
admit
Maximum
dou neregularitti n
orice
directie,
avnd
adncimea
sau
nltimea
pn la 1
mm
Maximum
dou neregularitti pe
1m2 n orice
Nu se
verific
Maximum
dou neregularitti n
orice
directie,
avnd
adncimea
sau
nltimea
pn la 2
mm
Maximum 3
neregularitt
i n orice
directie,
avnd
adncimea
sau
nltimea
pn la 3
mm
Nu se
admit
fiecare m2
directie,
avnd
adncimea
sau
nltimea
pn la 2
mm
Abateri de la vertical a
tencuielilor peretilor
Maximum
cele admise
pentru
elementul
suport
La tencuieli
interioare
maximum 1
mm/m si
maximum 3
mm pe toat
nltimea
nc-perii: la
tencuieli
exterioare
maximum 2
mm/m si
maximum
20 mm pe
toat
nltimea
cldirii
Pn la 1
mm/m si
maximum 2
mm pe toat
nltimea
ncperilor
Maximum 2
mm/m si
maximum
20 mm pe
toat
nltimea
cldirii
Maximum
cele admise
pentru
elementul
suport
Nu se
admit
Abateri fat de orizontal a

tencuielilor tavanelor
Nu se
verific
Maximum 1
mm/m si
maximum 3
mm de la o
latur la alta
Pn la 1
mm/m si
maximum 2
mm ntr-o
ncpere
sau n
limitele
supra-fetei
orizontale
marcate de
grinzi
nervuri,
centuri
Nu se
verific
Nu se
verific
Nu se
admit
Abateri fat de vertical sau

orizontal a unor elemente
ca intrnduri, iesinduri,
glafuri, ornamente, pilastri,
coloane, muchii, brie,
Maximum
cele admise
pentru
elementul
suport
Pn la 1
mm/m si
maximum 3
mm pe toat
nltimea
Pn la 1
mm/m si
maximum 2
mm pe toat
nltimea
Pn la 1
mm/m si
maximum 5
mm pe
nltimea
Pn la 3
mm/m
Nu se
admit
cornise, solbancuri,
ancadramente etc.
Abateri fat de raz, la

suprafete curbe
Nu se
verific
sau lugimea
sau lugimea
unui etaj
Pn la 5
mm
Pn la 3
mm
Pn la 5
mm
Pn la 6
mm
Nu se
admit
ANEXA IX-2
1. Normativ pentru executarea tencuielilor umede (C.1884);
2. Normativ pentru executarea lucrrilor de zugrveli si vopsitorii (C.376) Caiet VII Prepararea si aplicarea
pastei GIPAC" ;
3. Instructiuni tehnice privind compozitia si prepararea mortarelor de zidrie si tencuial (C. 1782).
4. Normativ pentru executarea lucrrilor de beton si beton armat (C. 14079), Anexa V-4.
[top]
CAIETUL X. PLACAJE
1.1. Prevederile prezentului capitol se aplic la toate lucrrile de placaje ceramice n cldiri de orice tip si cu plci
din piatr natural, ceramic smltuit si nesmltuit, faiant si majolic, sticl colorat, gresie, crmid aparent,
PVC-rigid, PFL ; aceste placaje avnd rol de finisaje si de protectie sunt aplicate pe suport cu mortare, paste sau
adezivi de orice fel.
1.2. n cazul placajelor speciale cu rol de protectie anticoroziv, prevederile prezentului capitol trebuie completate
cu cele din caiet, din prescriptiile tehnice specifice si cu conditii tehnice speciale predate de proiectant.
2. Prevederi comune
2.1. Placajele fiind lucrri destinate de regul a rmne vizibile, calitatea lor din punct de vedere al aspectului
poate fi verificat oricnd, chiar dup terminarea ntregului obiect si n consecint nu este necesar a se ncheia
procese verbale de lucrri ascunse, ci numai pentru fazele de lucrri; fac exceptie placajele aplicate n interiorul
unor recipienti n care accesul ulterior nu mai este posibil.
2.2. Orice lucrare de placaje va fi nceput numai dup verificarea si receptionarea suportului, operatii care se
efectueaz si se nregistreaz conform prevederilor capitolelor respective.
2.3. nainte de nceperea lucrrilor de placaje, este necesar a se verifica dac au fost executate si receptionate
toate lucrrile destinate a le proteja (de exemplu nvelitori, plansee see etc sau a cror executie ulterioar ar putea
provoca deteriorarea lor (de exemplu conducte pentru instalatii, tmplrie etc), precum si dac au fost montate
piesele auxiliare (ghermele, pervazuri, suporti, coltare etc).
2.4. Toate materialele, semifabricatele si prefabricatele, care intr n componenta unui placaj, vor fi introduse n
lucrare numai dac n prealabil s-a verificat de ctre conductorul tehnic al lucrrilor :
- c au fost livrate cu certificat de calitate, care s confirme c sunt corespunztoare cu normele respective ;
- au fost depozitate si manipulate n conditii care s evite orice degradare a lor ;
- s-au efectuat la locul de punere n oper dac prescriptiile tehnice specifice sau proiectul o cer ncercrile
de calitate.
Mortarele provenite de la statii centralizate, chiar studiate n incinta santierului, pot fi introduse n lucrare numai
dac transportul este nsotit de documente din care s rezulte cu precizie caracteristicile fizice, mecanice si de
compozitie.
2.5. Principalele verificri de calitate comune tuturor tipurilor de placaje sunt :
- aspectul si starea general ;
- elementele geometrice (grosime, planeitate, verticalitate);
- fixarea placajelor pe suport (aderenta) ;
- racordrile placajelor cu alte elemente ale constructiei sau instalatiei;
- corespondenta cu proiectul.
3. Verificarea pe faze de lucrri se va face, in cazul placajelor interioare, pentru fiecare ncpere n parte, iar n
cazul celor exterioare, pentru fiecare tronson de fatad n parte si se refer la urmtoarele obiective :
a) rezistenta mortarelor sau pastelor de aplicare a plcilor de placaj (determinat pe cuburi de 7,07 cm latura,
turnate chiar de la prepararea mortarelor si pastelor respective);
b) numrul de straturi din structura placajelor si grosimile respective (determinate prin sondaje, n numrul stabilit
de comisie, dar cei putin cte unul Ia fiecare 100 m-) ;
c) aderenta la suport a mortarului de poz si ntre spatiile plcilor si mortarului de poz (cu aceeasi frecvent ca la
pct. b) ;
d) planeitatea suporturilor si liniaritatea muchiilor (bucat cu bucat) ;
e) dimensiunile, calitatea si pozitiile elementelor decorative care se placheaz (solbancuri, brie, cornise etc),
bucat cu bucat.
Abaterile dimensionale pentru diferite tipuri de placaje sunt date n anexa X.l.
4. La receptia preliminar se va efectua direct de ctre comisii aceleasi verificri, dar cu o frecvent de minimum
1/5 din frecventa artat la pct. 3.
5. Indicatii asupra efecturii verificrilor Placaje exterioare
5.1. Prin examinare vizual se va verifica :
a) corespondenta elementelor profilate de placaj ale faiantei cu forma din proiect ; Ia elementele continue, situate la
acelasi nivel (cornise, brie etc), liniile profilului trebuie s fie continue si drepte, neadmitndu-se frnturi sau cuibri
;
b) continuitatea rosturilor dintre plcile placajelor, n sensul c nu trebuie s existe frnturi sau curbri vizibile ;
c) chituirea rosturilor dintre plcile placajelor cu mortar rezistent la intemperii si colorarea placajelor, afar de cazul
cnd prin proiect se cere altfel ;
d) .frecarea si lustruirea corect a suprafetelor plcilor la placajele pentru care proiectul prevede o astfel de
finisare ;
e) mrimea si modul de umplere cu mortar a spatiilor dintre marginile suprafetei placajelor si solbancuri, tocuri de
usi, ancadramente, cornise etc. ; aceste spatii nu trebuie s depseasc 10 mrn si s fie bine umplute cu mortar
rezistent la intemperii si colorat, de asemenea, n culoarea placajelor respective, dac prin proiect nu se cere altfel.
5.2. La placajele executate din crmid de placaj sau plci ceramice smltuite, planeitatea suprafetei se va
verifica cu dreptarul de 2 m, asezat n orice directie pe suprafat. Abaterile admisibile in ceea ce priveste
planeitatea suprafetelor sunt indicate in tabelul din anexa X.l.
Aceeasi conditie va fi verificat si ]a continuitatea acestor placaje pe vertical.
5.3. La placaje din plci de piatr natural, abaterile suprafetelor acestor placaje fat de vertical si orizontal se
vor verifica cu dreptarul, firul cu plumb, nivela cu bul de aer si rigla gradat si nu trebuie s depseasc abaterile
admisibile date n tabelul din anexa X.l.
5.4. La placajele executate cu plci tip marmoroc, pe fatadele cldirilor, se va controla ndeplinirea urmtoarelor
conditii :
- suprafata finisat trebuie s fie plan, s nu prezinte denivelri vizibile si suprtoare n cirnp, la colturile intrnde
si iesinde sau la rosturile de mbinare nchise sau aparente ;
- finisajul trebuie s fie aderent la suport pe toat suprafata acestuia, s nu prezinte portiuni cu desprinderi, care la
lovire usoar cu un ciocnel de lemn sun a gol ;
- rosturile de mbinare nchise, dintre elementele placajului de marmoroc montate, trebuie s fie ct mai bine
nchise, neadmitndu-se deschideri mai mari dect cele din anexa X.l.; trebuie s fie continue si drepte, fr
zgrieturi ; n cazul rosturilor deschise, de ltimi stabilite, acestea trebuie s aib aceeasi ltime pe toat lungimea
lor ;
- racordrile cu alte tipuri de finisaje sau la tmplrie, obiecte de instalatii etc. fixate pe suport, strpungeri etc,
trebuie s fie bine psuite, iar la strpungeri s fie mascate cu rozete metalice, din mase plastice etc.
- suprafata placat trebuie s prezinte aspectele de grosime, granulometrie si coloristice, indicate n planul de
montaj, s fie curate si fr pete rezultate din ptrunderea la suprafat a mortarului adeziv sau din alte cauze.
Placaje interioare
5.5. Prin examinare vizual se va verifica :

a) Racordarea placajului cu tencuiala.
Suprafata placat cu plci de faiant, plci de majolic sau cu plci ceramice smltuite, avnd dimensiuni pn la
40X40 mm, trebuie s se termine cu plci cu muchiile rotunjite iar spatele acestora trebuie s coincid cu nivelul
tencuielii.
In cazul placajelor din plci de faiant sau plci de majolic montate pe pereti de beton se va verifica dac in
proiect au fost prevzute borduri speciale de racordare a fatadei cu peretii si dac acestea au fost montate corect.
Dac proiectantul nu prevede asemenea borduri, racordarea trebuie fcuta cu scafe de mortar.
b) racordarea placajului din plci de faiant, plci de majolic sau plci ceramice smltuite cu cada de baie.
Etansarea rostului de racordare respectiv trebuie sa ne executat ct mai ngrijit, neadmitndu-se o grosime
neuniform sau lipsa chitului.
Pentru a verifica etanseitatea racordrii dintre placaj si cada de baie, se va controla partea opus a peretelui,
observnd dac umezeala nu a trecut prin perete.
c) Strpungerile efectuate n suprafata placat, pentru trecerea tevilor de instalatii, fixarea prizelor, ntreruptoarelor
etc.
La acestea se va controla ca gurile fcute n plci sa .ne mascate pe contur, prin acoperirea cu rozete metalicecromate, nichelate sau prevzute cu garnituri dup cum se cere prin proiect. La gurile unde acoperirea cu
rozet nu este suficient astfel nct conturul gurii se vede si n jurul rozetei, se va dispune aplicarea unei rozete
de diametru mai mare.
La fel se va controla ca gurile practicate n placaj pentru fixarea obiectelor sanitare (spltor, oglind etc.) s nu fie
vizibile de sub aceste obiecte.
5.6. Planeitatea suprafetei placate se verific cu ajutorul unui dreptar de 1,20 m lungime la placajele executate din
plci ceramice smltuite si de 2,00 m la celelalte feluri de placaje. Sub dreptar, asezat n orice directie, nu se
admite dect o singur denivelare de maximum 2 mm.
5.7. Verticalitatea suprafetei placate se verific, in toate cazurile, cu bolobocul si un dreptar de 1,20 m, la
extremitatea cruia se permite o abatere de la vertical de maximum 2 mm.
La suprafete orizontale (glafuri, nise de laborator, marginea czii de baie etc), se va controla dac s-a asigurat
placajului o pant de cca 2% spre interiorul camerei.
5.8. Corespondenta rosturilor dintre plcile placajului cu prevederile proiectului si ale prescriptiilor tehnice de
executie se face, n afar de examinarea vizual, prin msurarea rosturilor cu ajutorul unor calibre, n cazul c se
observ abateri.
5.9. Verificarea racordrii rectilinii a suprafetelor placate, cu plinte sau scafe, se va face la nceput prin examinarea
vizual iar dac se observ ondulri n plan vertical sau orizontal acestea se vor msura cu ajutorul unui dreptar de
2 m lungime.
La aceast verificare se admite sub dreptar o singur und avnd o sgeat mai mic de 2 mm.
5.10. La intersectiile de suprafete placate, ltimile rosturilor pot depsi pe cele date n anexa X.l. cu cel mult 0,5
mm.
5.11. La linia de separatie a placajului de tmplrie de lemn dup uscarea complet a acestuia, rosturile nu trebuie
s fie mai mari de 1 mm. Acolo unde tmplria este prevzut cu pervazuri, placajul trebuie s ptrund sub ele cu
cel putin 10 mm, iar pervazurile trebuie s fie fltuite pe nltimea placajului.
Abaterile admisibile de care trebuie s se tin seama la aprecierea calittii placajelor din plci de faiant, plci de
majolic si plci ceramice smltuite sunt indicate n tabelul din anexa X.l.
5.12. La placajele executate cu plci din fibre de lemn emailate sau melaminate se vor face urmtoarele verificri :
a) modul cum s-a fcut mascarea rosturilor dintre plci si de la marginea superioar a placajului, cu baghete de
lemn vopsite sau lustruite ori cu profile din PVC, conform indicatiilor din proiect; baghetele sau profilele montate
trebuie s aib aceeasi culoare pe toat lungimea lor si s fie bine fixate ;
b) denivelrile placajului, produse n urma dezlipirii de stratul suport a unor prti de placaj care nu au fost bine
lipite ; n asemenea cazuri se vor scoate plcile respective si se vor lipi din nou, ns numai dup ce se va rzui
adezivul de pe spatele plcilor si de pe suprafata suport si numai dup ce acesta va fi din nou pregtit n mod
corespunztor.
Abaterile admisibile de care trebuie s se tin seama la aprecierea calittii placajelor din fibre de lemn, emailate
sau melaminate, sunt indicate n tabelul din anexa X.l.'
5.13 La placajele executate cu plci tip marmoroc, prefabricate, n unele ncperi din interiorul cldirilor civile
(holuri, birouri, sli de receptie, vestibuluri, sli de bibliotec etc.) se va controla ndeplinirea acelorasi conditii
mentionate la pct. 5.4.
ANEXA X-1
ABATERI ADMISIBILELA RECEPTIA CALITATIV A PLCILOR
1. Plci exterioare
a) Placaje din piatr natural si piatra artificial nears (betoane cu parament brut)
Denivelarea relativ a plcilor la suprafetele slefuite sau lustruita
- din roci vulcanice 0,5 mm n sens orizontal si 1 mm n sens vertical (pe o suprafat de 3 m 2);
- din marmur si piatra calcaroas 0,5 mm dar maximum n 3 locuri pe 1 m 2
La suprafetele buciardate sau gradinate cu cadru
- din marmur si din granit 1 mm, dar n cel mult 2 locuri
- din calcar moale 1,5 mm, idem ;
Devierea placajului de Ia planul vertical la suprafetele slefuite sau lustruite
- din roci vulcanice 0,5 mm pe 1m, dar maximum 3 mm pe ntreaga nltime a peretelui.
- din marmur si granit 2 mm pe1 m, dar maximum 10 mm pe ntreaga nltime a placajului.
- din calcar moale 2,5 mm la 1 m, dar maximum 10 mm pe ntreaga nltime a placajului.
Devierea rosturilor de la vertical sau orizontal la suprafetele slefuite sau lustruite
- din roci vulcanice pe vertical nu se admite iar pe orizontala se admite maximum 1 mm la o placa
- din marmur si piatr calcar 0,05% din lungimea total a rostului si maximum 1,5 mm
- din marmur si granit 0,1% din lungimea rostului si maximum 3 mm
Stirbituri la muchii la suprafetele slefuite sau lustruite
- din roci vulcanice maximum dou stirbituri pe 1 m 2 si o adncime de max. 0,5 mm ;
- din marmura si piatr calcar maximum trei stirbituri pe 1 m 2 si o adncime de max. 0,5 mm ;
- din marmur si granit; maximum trei stirbituri pe 1 m 2 cu o adncime de max. 2 mm
- din calcar moale maximum patru stirbituri pe 1 m 2 cu o adncime de max. 3 mm ;
Abateri la dimensiunile rosturilor. La suprafetele slefuite sau lustruite
- din roci vulcanice 0,3 mm pe vertical si 0,5 mm pe orizontal ;
- din marmur si piatr calcar ,5 mm
- din marmur si granit .... 2 mm
- din calcar moale 4 mm
b) Placaje din plci ceramice smltuite
- Devierea de la planeitate a plcilor de formate mici (2x2. 2,0X2,5, 4x4 si 5x5 cm) lipite pe hrtie (distanta dintre
dreptar si suprafata placajului) 2 mm
- Devierea de la verticalitate a plcilor de formate mici (2x2, 2,5x2,5, 4x4 si 5X5 cm) lipite pe hrtie (distanta dintre
dreptar si suprafata placajului) 2 mm
- Devierea rosturilor dintre plcile placajului 0,5 mm la o plac

- Stirbituri la muchiile plcilor maximum dou stirbituri pe 1 m 2 si cu o adncime de max. 0,2 mm
c) Placaje din crmid aparent
- Devierea de la planeitate (distanta dintre dreptar si suprafata placajului) 2 mm
- Devierea de la verticalitate a placajului nu se admite
- Devierea rosturilor orizontale dintre crmizile aparente 1 mm la o plac
- Portiuni neumplute cu mortar in rosturi nu se admit
d) Placaje din plci tip marmoroc, prefabricate
- Deschideri ntre plcile prefabricate ale placajului max. 3 mm
- Deschideri la racordrile placajului cu alte tipuri de finisaje, tmplrie, obiecte de instalatii
- Pete pe suprafata placajului, rezultate din ptrunderea la suprafat a materialului adeziv sau din alte cauze nu se
admit
2. Placaje interioare
a) Placaje din plci de faiant sau de majolic
- Devierea de Ia planeitate si verticalitate a suprafetei placajului (distanta dintre dreptar si suprafata placajului) 2
mm
- Devierea rosturilor dintre plcile placajului 1 mm la o plac
- Stirbituri sau lips de glazur la muchiile suprafetelor glazurate ale plcilor max. una la o plac pe o suprafat de
4mm2
- Portiuni neumplute cu lapte de ciment alb n rosturi nu se admit
- Locuri neumplute cu glazur pe suprafata placajului max. dou pe m 2 cu o suprafat de 2 mm2
- Fisuri pe suprafata placajului . nu se admit
b) Placaje din plci ceramice smltuite (ca la pct. 1 b)
c) Placaje din plci tip marmoroc, prefabricate ca la pct. 1 d)
d) Placaje din plci din fibre de lemn emailate sau melaminte
- Abateri locale de Ia planeitate si verticalitate pe suprafata plcilor (distanta ntre dreptar si suprafata plcilor) max.
2 mm
Curburi sau frnturi vizibile pe suprafata placajului nu se admit
- Lipsa de chit n rosturile dintre plci nu se admit
- Pete pe suprafata placajului . nu se admit
- Portiuni de plci dezlipite de pe suport nu se admit.
- Guri de strpungere pentru instalatii vizibile de sub rozetele de mascare nu se admit'
- Liniile de intersectie ale placajului la colturile iesinde si intrnde, muchii etc perfect verticale
- Ltimea rosturilor dintre plci 9; perfect uniform
ANEXA X-2
1. STAS 23383 Plci din faiant pentru placarea peretilor interiori
2. STAS 781380 Plci ceramice CESAROM.
3. STAS 809580 Plci decorative din hrtie stratificat (HDS).
4. STAS 643883 Plci din aschii de lemn (PAL). Plci presate perpendicular pe fate.
5. STAS 757780 Plci emailate din fibre de lemn. Conditii generale
6. STAS 8561 30 Plci lignocelulozice. Panouri stratificate din plci din fibre de lemn dure.
7. STAS 124580 Plci lignocelulozice. Placaj din fag pentru lucrri de interior.
8. STAS 861680 Plci lignocelulozice. Plci fonoabsorbante din fibre de lemn.

9. STAS 865880 Plci lignocelulozice. Plci din aschii de lemn extrudate (PAL-RM).
10. STAS 757880 Plci lignocelulozice. Plci melaminate din fibre de lemn. Conditii generale.
11. STAS 45180 Plci, plinte si scafe din beton, mozaicate.
12. STAS 593980 Plci din gresie ceramic.
13. STAS 911078 Pietre naturale fasonate pentru constructii. Reguli de verificarea calittii.
14. C.675 Instructiuni tehnice pentru efectuarea placajelor interioare din faiant, majolic si plci ceramice
smltuite CESAROM (Bul. Constructiilor nr. 8/75).
15. C.8675 Instructiuni tehnice privind executarea placajelor din profile de PVC rigid (Bul. Constructiilor nr. 7/ 75).
16. C.7070 Normativ pentru executarea placajelor interioare cu plci emailate din fibre de lemn (Bul.
Constructiilor nr. 8/70 si brosura MCInd 1970).
17. C11469 Instructiuni tehnice pentru folosirea marmorocului pentru lucrri de finisaje interioare si exterioare
(Bul. Constructiilor nr. 3/1970).
[top]
CAIETUL XI. ZUGRVELI, VOPSITORII, TAPETE

1.1. Prevederile din prezentul capitol se refer la lucrrile de zugrveli sl vopsitorii interioare si exterioare ale
cldirilor, indiferent de compozitia lor si de natura suprafetelor pe care se aplic, ct si la lucrrile de tapete ce se
aplic n interiorul ncperilor de locuinte si social-culturale.
1.2. Conditiile de stabilire a calittii vopsitoriilor nu se refer si la vopsitoriile destinate protectiilor anticorozive care
sunt tratate separat.
2.1. Zugrvelile, vopsitoriile si tapetele fiind lucrri destinate a rmne vizibile, calitatea lor din punct de vedere al
aspectului poate fi verificat oricnd, chiar dup terminarea ntregului obiect si n consecint nu este necesar a se
ncheia proces-verbal de lucrri ascunse.
2.2. Certificarea calittii suportului, pe care se aplic zugrvelile, vopsitoriile, tapetele, se va face n cadrul verificrii
executrii acestui suport (tencuieli, zidrii, betoane, gleturi elemente de tmplrie din lemn sau metalic, elemente
de instalatii etc).
Este interzis a se ncepe executarea oricror lucrri de zugrveli, vopsitorii, tapete nainte ca suportul, n ntregime
sau succesiv pentru fiecare portiune, s fi fost verificat cu atentie de ctre seful punctului de lucru privind
ndeplinirea conditiilor de calitate pentru stratul suport (aspect, umiditate, rezistent).
2.3. Verificarea calittii zugrvelilor, tapetelor, se va face numai dup uscarea lor complet.
2.4. nainte de nceperea lucrrilor de zugrveli, vopsitorii, tapete este necesar a se verifica dac au fost executate
si receptionate toate lucrrile destinate a le proteja (de ex. nvelitori, streasini etc.) sau a cror executie ulterioar ar
putea provoca deteriorarea lor (de ex. conducte pentru instalatii, tmplrii etc.) precum si c au fost montate toate
piesele auxiliare (dibluri, console, suporti pentru obiecte sanitare sau elemente de nclzire, coltare etc).
2.5. Toate materialele pot fi introduse n lucrare numai dac n prealabil s-a verificat de ctre conductorul etnic al
lucrrii c au fost livrate cu certificat de calitate, care s confirme c sunt corespunztoare normelor respective si
corespund paletarului coloristic dat n proiect.
2.6. Pe parcursul executrii lucrrilor este necesar a se verifica respectarea tehnologiei de executie, prevzut n
prescriptii tehnice, utilizarea retetelor si compozitiei amestecurilor indicate n aceleasi prescriptii, precum si
aplicarea straturilor succesive necesar a se urmri aplicarea msurilor de protectie mpotriva uscrii bruste (de ex.
prin vnt, nsorite), splrii prin ploaie sau nghetrii, surse de praf sau vapori cu substante chimice.
2.7. Verificrile care se efectueaz la terminarea unei faze de lucrri, se vor face cel putin cte una la fiecare
ncpere si cel putin una la fiecare 100 m 2.
La receptia preliminar se va efectua direct de ctre comisie aceleasi verificri dar cu o frecvent de minimum 1/5
din frecventa precedent.
3. Verificri pe faze de lucrri Zugrveli
3.1. Prin examinarea vizual se verific urmtoarele :
a) Corespondenta zugrvelilor interioare si exterioare cu prevederile proiectului si cu dispozitiile ulterioare ;

b) aspectul suprafetelor zugrvite in culori de ap, precum si al acelora n calcio-vechio ; ele trebuie s aib un ton
de culoare uniform, s nu prezinte pete, scurgeri, stropi, bsici si cojiri, fire de pr sau urme de la pensul sau
bidinea ; urmele de bidinea sunt admise numai dac sunt vizibile pn la o distant de cel mult 1 m la suprafata
zugrvit ; nu se admit corecturi sau retusri locale care distoneaz cu tonul general, chiar la distante mai mici de 1
m ; pe suprafetele finisate prin stropire trebuie ca stropii s fie repartizati uniform, afar de cazul cnd prin conditiile
speciale ale lucrrii s-a prescris o repartizare neuniform ;
c) uniformitatea desenului la zugrveli interioare executate cu rol, burete sau pnz de sac ; la asemenea desene
nu sunt admise pete sau srituri si nici suprapuneri sau lipsuri ale desenului; n caz de executie cu rola se admite
lipsa desenului numai la legtura a dou fsii vecine de desene, dar pe o ltime de cel mult 1 mm.
3.2. Aderenta zugrvelilor interioare si exterioare se va constata prin frecare usoar cu palma pe perete. O
zugrveal aderent nu trebuie s se ia pe palm.
3.3. Rectilinitatea liniaturilor de separatie se va verifica cu ochiul si la nevoie cu un dreptar de lungime adecvat.
Ele trebuie s fie fr nndiri si de o ltime uniform pe toat lungimea lor.
Se admit la un perete cel mult dou devieri izolate, care s nu se abat de la linia dreapt cu mai mult de 2 mm.
Vopsitorii
3.4. nainte de nceperea verificrii calittii vopsitoriilor se va controla mai nti dac la vopsitoriile n ulei sau la cele
pe baz de polimeri s-a format pelicula rezistent, fapt ce se constat prin ciocnirea usoar a vopseli cu degetul n
mai multe puncte.
3.5. Prin examinarea vizual se va verifica aspectul vopsitoriilor, avndu-se in vedere urmtoarele :
a) Suprafetele vopsite cu vopsele de ulei, emailuri sau lacuri trebuie s prezinte pe toat suprafata acelasi ton de
culoare si acelasi aspect lucios sau mat, dup cum se prevede n proiect sau n mostrele stabilite.
Vopseaua de orice fel trebuie s fie aplicat pn la perfect curat", adic s nu prezinte straturi strvezii si nici
pete, desprinderi, cute, bsici, scurgeri, lipsuri de bucti de pelicul, crpturi ori fisuri, care pot genera n viitor
desprinderea stratului, aglomerri de pigmenti, neregularitti cauzate de chituire sau slefuire necorespunztoare,
urme de pensul, urme de vopsea insuficient frecat nainte de aplicare etc.
b) La vopsitoriile executate pe tmplrie se va verifica vizual buna acoperire cu pelicul de vopsea a suprafetelor
de lemn sau metalice, bine chituite si slefuite n prealabil, se va controla ca accesoriile metalice vizibile (silduri,
drucre, cremoane, olievere etc.) s nu fie ptate de vopsea.
c) nu se admit pete de mortar sau zugrveal pe suprafetele de tmplrie vopsite, sau care urmeaz a fi vopsite.
d) Pentru controlarea pregtirii corecte a suprafetelor de tmplrie naintea vopsirii (curtirea, slefuirea, chituirea
rosturilor etc.) se vor face verificri prin sondaje n diverse puncte, nlturndu-se cu grij vopseaua pn la stratul
suport.
e) Se va examina vizual dac tevile, radiatoarele, convectoarele, aerotermele, ventilatoarele etc. sunt vopsite n
culorile prescrise si dac vopseaua este de culoare uniform, fr pete, urme de pensul, crpturi sau alte
defecte. Cu aceeasi atentie se va controla dac pregtirea fetelor laterale si spatele acestor piese si aparate sunt
vopsite pe toate elementele, fr locuri neacoperite, umflturi etc.
Pentru verificarea suprafetelor din spatele conductelor, radiatoarelor etc. se va folosi oglinda. De asemenea, se va
controla prin cteva sondaje dac vopseaua este aplicat pe suprafetele corect pregtite n prealabil si dac este
executat conform proiectului (curtirea de rugin sau mortar, aplicarea succesiv a straturilor prevzute n
proiect).
f) Bordurile, frizurile si liniatura trebuie s fie de aceeasi ltime pe toat lungimea, s nu prezinte curburi sau frnturi
pe acelasi aliniament, iar nndirile s nu fie vizibile de la distant mai mare de 1 m.
g) Separatiile dintre vopsitorii si zugrveli pe un acelasi perete, precum si cele dintre zugrveala peretilor si tavane
trebuie s fie distincte, fr suprapuneri, ondulatii etc. Verificarea rectilinittii liniilor de separatie se va face cu un
dreptar de lungime ct mai mare ; la aceast verificare trebuie ca pe un ntreg perete s nu existe mai mult de dou
devieri izolate si care s nu se abat de la linia dreapt cu mai mult de 2 mm.
3.6. Calitatea lucrrilor de vopsitorie executate pe piesele metalice se va verifica n acelasi mod ca la celelalte
lucrri de vopsitorie, prevzute n prezentul capitol.
Tapete
3.7. Verificarea calittii lucrrilor de tapetare se va face numai dup ce timp de 14 zile temperatura aerului in
camera respectiv a fost stabilizat la circa +18C, iar umiditatea relativ a aerului la 5060%.
Temperatura si umiditatea vor fi msurate cu termometre si umidometre, de ctre delegatul laboratorului de santier.
3.8. Se va controla dac s-a respectat tehnologia de executie privind pregtirea si amorsarea suprafetelor si
aplicarea hrtiei de ziar ntr-un strat sau dou straturi, peste care s-a fixat tapetul.
3.9. Tapetele aplicate trebuie s fie identice cu modelele indicate prin proiect sau cu mostrele cuvenite ntre
executant si beneficiar.
Toate fsiile trebuie s aib absolut aceeasi culoare si nuant.
3.10. Lipirea tapetelor trebuie s fie realizat uniform pe ntreaga suprafat a fiecrei fsii n perete, fr s existe
portiuni neaderente, umflturi (pungi de aer), cute sau neregularitti specifice, cauzate de pregtirea
necorespunztoare a stratului suport.
3.11. Fsiile de tapet trebuie s fie dispuse vertical, verificarea fcndu-se cu firul cu plumb si neadmitndu-se nici
un fel de abatere de la verticalitate.
3.12. La suprapunerea fsiilor pe vertical trebuie s se respecte regula ca muchia fsiei de deasupra s fie
orientat spre fereastr, pentru ca s nu creeze umbre pe peretele respectiv. Aceast conditie nu este aplicat la
peretii paraleli cu cei pe care se afl ferestrele ; aici fsiile se pot suprapune n orice fel, cu conditia ca s se
respecte pe tot peretele cu acelasi sens de suprapunere.
n ceea ce priveste tapetele tip T.R. (tapete n relief), acestea se vor aplica cu marginile cap la cap, ntruct datorit
modelelor n relief n care se fabric, ele nu se pot monta cu marginile suprapuse.
3.13. La suprapunerile de fsii, potrivirea desenului celor dou fsii vecine trebuie s fie ct mai exact ; n puncte
izolate se poate admite o nepotrivire de maximum 1 mm.
3.14. La lipirea lor cap la cap fsiile trebuie s fie perfect potrivite, astfel ca linia de demarcatie s nu poat fi
observat dect pn la cel mult 2 m distant.
3.15. La muchiile intrnde sau iesinde ale peretilor ncperii rosturile verticale dintre fsii trebuie s fie realizate la
1015 cm de muchia respectiv.
3.16. Nu se admit suprafete neacoperite, lipituri suplimentare, suprapuneri suprtoare ale desenului sau exfolieri
pe lng pervazuri, ntreruptoare, prize etc.
3.17. Dac la racordarea tapetului cu planul tavanului nu este prevzut o baghet racordarea trebuie s fie
realizat pe o linie dreapt de alt culoare si care la examenul vizual s apar ca perfect omogen continu si
orizontal si de aceeasi ltime pe toat lungimea ei.
ANEXA XI-1
1. STAS 834175 Tapet lavabil pe baz de polimeri cu suport de hrtie.
2. STAS 883972 Hrtie suport pentru tapetele lavabile pe baz de polimeri.
3. C.376 Normativ pentru executarea si receptionarea lucrrilor de zugrveli si vopsitorii {Buletinul Constructiilor
nr. 5/76, 6/1977 si 1/1978).
4. C.477 Instructiuni tehnice pentru aplicarea tapetelor Buletinul Constructiilor nr. 12/1977 si brosur).
[top]
CAIETUL XII. PARDOSELI

1.1. Prevederile prezentului capitol se aplic la toate lucrrile de pardoseli, executate n cldiri de orice tip si cu
mbrcminti din : lemn (pavele, dusumele, parchete), piatr natural si artificial, pmnt, materiale bituminoase,
plci si covoare din materiale sintetice (plastice).
1.2. n cazul pardoselilor speciale cu rol de protectie anticoroziv, prevederile prezentului capitol trebuie completate
cu prescriptii tehnice specifice si cu conditiile tehnice speciale, predate de proiectant.
2.1. Orice lucrare de pardoseli va fi nceput numai dup verificarea si receptionarea suportului, operatii care se
efectueaz si se nregistreaz conform prevederilor capitolelor respective, inclusiv n ce priveste realizarea
elementelor geometrice.
2.2. O atentie deosebit trebuie acordat cazurilor n care suportul este constituit din pmnt. balast, nisip, pietris
pentru care trebuie s existe dovada realizrii gradului de compactare prevzut n proiect sau n prescriptiile
tehnice specifice ; de asemenea elementele de constructii si instalatii trebuie s fie executate, verificate si
receptionate naintea nceperii lucrrilor de pardoseli (ex. canale, instalatii, strpungeri, izolatii etc.) ; trebuie s fie
terminate si toate lucrrile a cror executare interioar ar putea degrada pardoselile.
2.3. Toate materialele, semifabricatele si prefabricatele, care intr n componenta unei pardoseli, pot fi introduse n
lucrare numai dac n prealabil :
- s-a verificat de ctre conductorul tehnic al lucrrii c au fost livrate cu certificat de calitate, care s confirme c
sunt corespunztoare normele respective ;
- au fost depozitate si manipulate n conditii care s evite orice degradare a lor ;
- s-au efectuat la locul de punere n oper dac prescriptile tehnice specifice sau proiectul le cer ncercrile
de calitate.
Betoanele si mortarele, provenite de la statiile centralizate chiar situate in incinta santierului, vor fi introduse n
lucrare numai dac transportul este nsotit de documente din care s rezulte cu precizie caracteristicile fizice,
mecanice si de compozitie.
Pentru beton se vor respecta si prevederile caietului Betoane: din prezentul normativ.
2.4. Principalele verificri de calitate comune tuturor tipurilor de pardoseli sunt :
- aspectul si starea general ;
- elementele geometrice (grosime, planeitate, pante);
- fixarea mbrcmintii pe stratul suport;
- rosturile ;
- racordrile cu alte elemente de constructii sau instalatii ;
3.1. La pardoselile din pavele de lemn se vor verifica :
- fixarea n stratul de poz alctuit din nisip (se consider c aceasta este bun cnd la 6 lovituri date n acelasi loc
cu maiul de 35 kg de la 50 cm nltime, nfundarea maxim a pavelei este de 3 mm); verificarea se va face cte
una la fiecare 100 m3 ;
- deschiderea si uniformitatea rosturilor ; abaterea maxim admis este de 1 mm, fat de prevederile prescripitilor
tehnice, frecventa verificrii va fi de 56 sondaje la fiecare 100 m 2;
- umplerea rosturilor cu mastic bituminos sau cu mortar asfaltic pe adncimea minim de 30 mm ; verificarea se va
face cu frecventa de dou, trei sondaje la fiecare 100 m 2;
- existenta rosturilor continue umplute cu mastic bituminos n lungul peretilor, n jurul masinilor, strpungerilor etc.
- abaterea maxim admis la ltimea acestor rosturi este de 5mm;
- mrimea si continuitatea pantelor; abaterea maxim admis este de 2,5 mm/m;
- componenta si grosimile straturilor succesive ; abaterea maxim admis este de 10% din valoarea grosimii
straturilor.
La acest tip de pardoseal nu se ncheie procese-verbale de lucrri ascunse.
3.2. La pardoseli din parchet se vor verifica :
- dimensiunile pieselor de parchet sau ale panourilor de parchet mozaic ; abateri admisibile sunt conform
prevederilor din STAS 228/1-80.
- umiditatea stratului suport de nisip, mortar de ciment sau beton ; maximum admis 3% (pentru nisip se determin
conform STAS 4606-80 ; pentru mortar de ciment sau beton se determin cu aparatul Higromete" sau prin
aplicarea cu o pensul curat pe o portiune de 2x5 cm din suprafat, a unei solutii de fenolftalein n alcool, n
concentratie de 1% ; Ia umiditti peste 3%, betonul sau mortarul de ciment se coloreaz n violet sau n roz intens);
- mentinerea climatului din ncperi la temperatura de minimum +5C si umiditatea relativ a aerului de maximum
65% ;
- planeitatea si orizontalitatea pardoselii; abaterea maxim admis este de 3 mm, n cazul planeittii suprafetei si
de 2 mm/m n cazul orizontalittii pardoselii;
- montarea la acelasi nivel a lamelor sau panourilor alturate ;
- mrimea rosturilor dintre lamele sau panouri; n cteva puncte izolate, ltimea maxim admis a rosturilor este de
calitatea rindeluirii (nu se admit asperitti la palpare) ;
- fixarea lamelelor pe suport (la srituri de 30 cm nu se admite ca pardoseala s se miste sau s scrtie, n cazul
prinderii cu cuie ; n cazul lipirii cu adeziv, la proba prin ciocnire usoar cu un ciocan de zidar, sunetul trebuie s fie
plin) ;
- existenta rosturilor ling pereti.
3.3. La pardoselile din piatr artificial nears executate cu suprafete continui se vor verifica, conform STAS
2560/1-83 si STAS 2560/3-84 :
- aspectul, starea general a suprafetelor, modul de racordare cu suprafetele verticale ;
- planeitatea si orizontalitatea, abaterea maxim admis este de dou unde cu sgeat de maximum 2 mm;
- pantele, dac sunt prevzute in proiect;
- (abaterea maxim admis este de 2,5 mm/m, dar numai n portiuni izolate) ;
- denivelarea ntre panourile adiacente rosturilor de dilatatie maximum admis 1,0 rnm ;
- corespondenta ntre pozitia rosturilor de dilatatie al mbrcmintii si cele ale stratului suport;
- aderenta la stratul suport (prin ciocnite cu ciocanul de zidar) ;
- n cazul mbrcmintilor de beton sau beton armat, cu sarcini importante, se vor efectua si verificrile prescrise n
caietul Betoane" din prezentul normativ.
La aceste tipuri de pardoseli se vor ntocmi procese-verbale de lucrri ascunse numai pentru armturi si stratul de
acoperire a acestora.
3.4. La pardoselile din piatr artificial sau nears executate din elemente prefabricate se vor verifica conform
STAS 2560/1-83 si STAS 2560/3-84 :
- planeitatea si pantele ; abaterile maxime admise sunt conform prevederilor din STAS 2560/1-83 ;
- denivelrile dintre 2 elemente prefabricate alturate ; maximum admis : 0,5 mm, pentru plci prefabricate din
piatr artificial ars sau nears si 1,00 mm, pentru crmizi si dale de beton prefabricate pe santier ;
- corespondenta ntre pozitia rosturilor de dilatatie ale mbrcmintei si cele ale stratului suport;
- aderenta la stratul suport (prin ciocnire cu ciocanul de zidar) ;
- mrirea rosturilor ; abaterile maxime admise sunt conform prevederilor din STAS 2560/1-83.
La aceste tipuri de pardoseli nu se ncheie procese-verbale de lucrri ascunse.
3.5. La pardoselile din piatr natural se vor verifica :
- planeitatea pardoselii; abaterea maxim admis este de dou unde cu sgeata de maximum 2,0 mm ;
- pantele, dac sunt prevzute n proiect; abaterea maxim admis este de 2,5 mm/m, dar numai n portiuni
izolate ;
- denivelarea ntre plcile de piatr natural ; abaterea maxim admis ntre dou plci de piatr natural asezate
alturat, este de 0,1 mm ;
- mrimea rosturilor ; abaterea maxim admis este de 0,1 mm ;
- aderenta la stratul suport (prin ciocnirea cu ciocanul de zidar).
3.6. La pardoselile din pmnt se vor verifica :
- aspectul si starea general a suprafetei pardoselii ;
- planeitatea pardoselii; abaterea maxim admis este de 8,0 mm, dar numai n locuri izolate ;
- grosimea pardoselii ; abaterea maxim admis este de 10 mm fat de grosimea din proiect.
3.7. La pardoselile cu covoare si dale flexibile din clorur de polivinil se vor verifica :
- dimensiunile covoarelor si dalelor flexibile ; abaterile admisibile sunt conform prevederilor din STAS 7361-80 si
STAS 7915-80 ;
- aspectul si starea generala a suprafetei stratului suport; nu se admit adncituri, bavuri sau alte asperitti;
- umiditatea stratului suport; maximum admis este de : 2,5/ 0 (n procente de greutate), n cazul lipirii cu Romeltex
si 7%, n cazul lipirii cu Aracet D 50 S, iar msurarea se face prin metodele indicate la pct. 3.2 pardoseli din
parchet" ;
- mentinerea climatului din ncperi la temperatura minim de +16C si umiditatea relativ a aerului de maximum
65% ;
- aspectul si starea general a suprafetei pardoselii ; nu se admit : pete, portiuni n relief sau adncituri, colturi si
margini nelipite, umflturi, denivelri la rosturi;
- mrimea rostului dintre dou fsii de covor sau dou dale flexibile, alturate ; ltimea maxim admis a rostului
este de : 0,5 mm ltime la covor si 0,4 mm ltime la dale flexibile ;
- aderenta la stratul suport (la proba prin ciocnire usoar cu un ciocan de zidar, sunetul trebuie s fie plin) ;
- modul de croire si psuire a unui covor (dala flexibil) la racordarea sa cu o pardoseal de alt natur, la
strpungeri .sau la contactul su cu diferite obiecte fixate pe stratul suport etc.
La aceste tipuri de pardoseli nu se ncheie procese-verbale de lucrri ascunse.
3.8. La pardoselile din materiale bituminoase se vor verifica :
- denivelrile stratului suport; abaterea maxim admis, izolat este de : 15,0 mm, n cazul unui strat suport elastic
si 10,0 mm, n cazul unui strat suport rigid.
- pantele stratului suport, dac sunt prevzute n proiect ; abaterea maxim admis, pe portiuni izolate, este de :5
mm/m, n cazul unui strat suport elastic si 3 mm/m, n cazul unui strat suport rigid ;
- aspectul si starea general a suprafetei pardoselii;
- planeitatea suprafetei pardoselii; abaterea maxim admis este de dou unde cu sgeata de maximum 4,0 mm,
dar numai pe portiuni izolate ;
- aderenta la stratul suport; verificarea se face prin Iovire (mbrcmintea este aderent dac prezint un sunet
plin).
4. La verificarea pe faze de lucrri se vor efectua direct (n afara examinrii unde este cazul a existentei si
continutului proceselor-verbale de lucrri ascunse), aceleasi verificri ca si cele prescrise pentru parcursul lucrrilor.
Verificrile de aspect se vor efectua ncpere cu ncpere ; pentru verificrile ce comport msurtori sau desfaceri,
se vor efectua sondaje cu frecventa de 1/4 din aceea prescris pentru verificrile pe parcurs.
Pentru verificrile pentru care la pct. 3 nu se indic frecventa la ncheierea fazei de lucrri se va efectua cte un
sondaj pentru fiecare ncpere, dar cel putin unul la fiecare 50...100 m 2 dup importanta lucrrii, inclusiv pentru
stabilirea existentei si grosimii straturilor componente.
n cazul existentei in alctuirea pardoselii a unor lucrri ascunse, frecventa sondajelor va fi de 1/5 din aceea
prescris pentru parcursul lucrrilor.
Pentru cazul pardoselilor din beton simplu sau armat se vor aplica si prevederile din caiet V al acestui normativ.
Rezultatele verificrilor si receptiile pe faze de lucrri se consemneaz n procese-verbale, conform instructiunilor
respective.
5. La receptia preliminar a obiectului se vor efectua :
- examinarea si controlul documentelor ncheiate pe parcursul lucrrilor si pe faze de lucrri;
- verificri directe si anume : pentru aspect, cel putin la 1/5 din ncperi, dar minimum o verificare la fiecare 200 m 2;
pentru cele ce comport msurtori si desfaceri, verificrile directe se vor efectua cu frecventa minim de 1/4 din
aceea prescris pentru ncheierea fazelor de lucrri.
6. Pardoseli anticorozive. Receptia lucrrilor
6.1. Receptia lucrrilor se va face pe msura executrii fiecrui strat component al structurii de pardoseal,
constatrile fcute, fiind consemnate n procese verbale pentru lucrri ascunse.
Nu se va ncepe executarea unui nou strat component al structurii de pardoseal dect numai dup remedierea
deficientelor constatate Ia stratul anterior.
6.2. La stratul de beton de rezistent al pardoselilor se va verifica : marca betonului, grosimea, armarea conform
indicatiilor din proiect, aspectul betonului care trebuie s fie compact, fr goluri sau segregri, cota de nivel al
suprafetelor betonului.
6.3. La betonul de egalizare si de pant se verific n timpul executiei marca betonului si gradul de
impermeabilitate, pe baz de analize de laborator.
Suprafata betonului de egalizare si de pant trebuie s fie lipsit de fisuri, crpturi, spargeri, goluri, nu trebuie s
fie friabil, iar la ciocnire trebuie s aib sunet metalic. Dac se constat defecte ale betonului, stratul friabil se
ndeprteaz pn la suport sntos si se face in mod corespunztor.
La betonul eposidic si betonul apoxidic cu adaos de gudron se va verifica : ntrirea, grosimea stratului n
amplasamentul sifoanelor de pardoseal, planeitatea suprafetei, pantele ctre sifoanele de pardoseal, rugozitatea
suprafetei.
De asemeni se va verifica executarea corect a ridicaturilor verticale, scafe, reborduri la strpungeri, goluri de
montaj, etc.
6.4. nainte de a se trece la executarea straturilor din beton epoxidic, beton apoxidic cu adaos de gudron de
protectie anticoroziv si uzur se va verifica umiditatea betonului de rezistent si respectiv a betonului de egalizare
si de pant.
Umiditatea se verific cu umidometrul, n cel putin un punct la fiecare 10 m 2. Nu se admite aplicarea straturilor de
protectie anticoroziv pe suprafata cu umiditate mai mare dect cea prescris n prezentul normativ.
6.5. Verificarea calittii materialelor de protectie (foii materiale de pozare, rostuire, materialele de amorsare, placaje
anticorozive, materiale aplicabile sub form de mas de spaclu) se face prin examinarea certificatelor de calitate si
vizual. In caz de dubiu, materialele vor fi supuse unor incercri ce se vor efectua la furnizor sau la un alt laborator
de specialitate.
6.6. Verificarea stratului de hidroizolatie anticoroziv n cazul materialelor aplicabile n straturi multiple se va face
vizual urmrindu-se continuitatea hidroizolatiei.
In cazul hidroizolatiei din folii anticorozive se va verifica aderenta, prin ciocnire cu un ciocan de lemn pe ntreaga
suprafat insistndu-se la margini si mbinri. n cazul n care se constat defecte de lipire ce depsesc 10 cm 2 la
fiecare 10 m2 de suprafat verificat, se va proceda la nlturarea foliei pe aceste zone si la repararea portiunilor
defecte.
6.7. n cazul placajelor anticorozive se va proceda la ciocnirea tuturor plcilor la 24 ore de la pozare. In cazul
depsirilor defectelor admise de maximum 10 cm 2 la fiecare 10 m2 suprafata verificat, se va proceda la
nlocuirea plcilor sau crmizilor neaderente.
n timpul pozrii se va verifica la terminarea fiecrei suprafete de 100 m 2, respectarea dimensiunilor rosturilor si
adn-cimii de ngropare a placajului, conform proiectului.
Verificarea se face prin msurtori directe.
In cazul unor abateri mai mari dect cele admisibile (abateri la dimensiunile rosturilor ltime + 2 mm si 1 mm,
adincime + 2 mm), se va proceda la ndeprtarea placajului din zonele de defecte.
Verificarea ntririi materialelor de rostuire se face prin minimum 3 msurtori pe 5 m 2 de placaj, prin zgriere cu un
cui de otel. Dac se constat ptrunderea cuiului n materialul de rost, se va proceda Ia nlocuirea acestuia.
6.8. La stratul de protectie anticoroziv si de uzur din mase de spaclu epoxidice, se va verifica ntrirea suprafetei
(prin minimum 3 msurtori la 10 m2) prin zgriere cu un cui de otel.
Se va verifica de asemenea planitatea suprafetei, pantele ctre sifoane de pardoseal, strpungerile pentru
conducte si cable electrice, postamentele pentru utilaje, scafe si plinte la pereti si stilpi.
6.9. Pardoselile anticorozive continui si discontinui recomandate n prezentul normativ se pot da n exploatare dup
minimum 115 zile de la terminarea executiei. In aceast perioad este obligatoriu s se mentin n halele n care au
fost executate o temperatur de minimum +20C, pentru reticularea complet a maselor anticorozive utilizate.
ANEXA XII-1
LISTA PRESCRIPTIILOR TEHNICE DE BAZA CU APLICARE OBLIGATORIE
1. STAS 33-14/275 Pavele din lemn masiv pentru pavaje. Conditii tehnice generale de calitate.
2 STAS 228/177 Parchet din lemn masiv pentru pardoseli. Conditii generale.
3 STAS 2560/175 Pardoseli din piatr artificial nears. Conditii tehnice de calitate.
4. STAS 2560/275 Pardoseli din piatr artificial ars. Conditii tehnice de calitate.
5. STAS 2560/376 Pardoseli din piatr artificial ars si nears. Reguli si metode de verificare.
6. STAS 736180 Covor si dale din policlorur de vinil.
7. STAS 791580 Covor si policlorur de vinii, pe suport textil.
8. STAS 255979 Constructii civile, industriale si agrozootehnice. Imbrcminti din asfalt turnat pentru pardoseli.
Conditii tehnice generale de calitate.
9. C 3582 Normativ pentru executarea pardoselilor (Buletinul Constructiilor nr. 11/1982).
[top]
CAIETUL XIII. SCRI, BALCOANE SI PARAPETI

CAPITOLUL 1. SCRI, BALCOANE SI PARAPETI PENTRU CLDIRI
1.1. Prezentul capitol cuprinde principalele conditii tehnice de calitate pe care trebuie s le ndeplineasc lucrrile la
scri, balcoane si parapete de orice fel si din orice materiale, ce se execut pentru cldiri si alte obiecte de
constructii-montaj, indiferent de destinatia lor.
2. Verificri de efectuat pe parcursul executrii lucrrilor
2.1. Materialele, semifabricatele si prefabricatele, vor fi introduse n lucrare numai dac, n prealabil s-a verificat de
ctre conductorul tehnic al lucrrii c au fost livrate cu certificate de calitate.
2.2. In cazul executrii lucrrilor din beton, beton armat, semifabricate si prefabricate din beton, se vor face
verificrile prevzute n cap. Beton simplu, beton armat si beton precomprimat" din prezentul normativ.
2.3. In cazul executrii lucrrilor din alte materiale (zidrie, elemente metalice etc) se vor efectua si verificrile
prevzute n cap. Zidrii" respectiv cap. Constructii din otel" etc.
Scrile se vor verifica prin examinare vizual si msuri locale, s corespund punctelor 2.5 si 2.9.
2.5. Treptele trebuie s fie de nltime egal si s corespund ca form, dimensiuni si mod de finisare a
prevederilor proiectului. Intre doua podeste consecutive treptele trebuie s fie identice, suprafata lor trebuie s fie
orizontal, iar mbrcmintea trebuie s fie fixat sau aderent de suport si s corespund conditiilor de calitate
cerute pardoselii din acelasi material (a se vedea cap. Pardoseli").
2.6. Orizontalitatea treptelor se va verifica la fiecare treapt cu dreptarul si nivela cu bul de aer. Abaterile limit
admisibile sunt cele artate n anexa XIII.l.
2.7. Muchiile treptelor trebuie s fie drepte si intacte, s nu prezinte ondulatii sau stirbituri. De asemenea, treptele
de beton sclivisit sau mozaicat nu trebuie s prezinte reparatii locale ale unor stirbituri produse n timpul executiei
din cauza unei protejri insuficiente a treptelor. In asemenea cazuri se va reface mbrcmintea pe toat lungimea
treptelor.
2.8. Podestele scrilor trebuie s aib suprafata plan, fr denivelri ntre elementele constructive (plci de
mozaic, gresie, marmur, etc). Verificarea se face cu dreptarul, neadmitndu-se denivelri mai mari dect cele
artate n anexa XI1I-1.
2.9. Pardoseala podestelor trebuie s satisfac conditiile de calitate cerute mbrcmintei respective, iar dac ea
este din acelasi material ca al treptelor, trebuie s fie executat la fel, afar de cazul cnd proiectul ar prevedea o
alt solutie.
2.10. Balcoanele si logiile se verific dac corespund prevederilor proiectului : pardoseala si scafele vor ndeplini
conditiile de calitate cerute, conform prevederilor prevzute n caiet XII al prezentului normativ.
2.11. Se va verifica dac este asigurat scurgerea apelor prin pante racordate Ia gurile arunctoare de ap,
executate din tabl, beton etc. Hidroizolatia se va verifica conform prevederilor din cap. Izolatii".
2.12. Controlul executrii corecte a pantelor se va face turnndu-se pe pardoseala balconului o cantitate de ap si
observndu-se dac scurgerea ei se face complet si corect. Se va verifica existenta lcrimarelor si a dispozitivelor
de evitarea prelingerii apei pe fatad si pe balcoane de la nivelele superioare.
2.13. Se va verifica prin vizri si msurtori adecvate continuitatea pe fiecare fatad a logiilor si a balcoanelor,
ngrijindu-se de pozitionarea lor corect n timpul executiei, astfel ca s se respecte cu strictete cotele Ia care au
fost prevzute n proiect si sa se asigure aspectul estetic al fatadei.
2.15. Parapetele s fie verticale pe toat nltimea, verificarea fcndu-se cu firul de plumb.
2.16. De asemenea, pe portiunile de aliniament, parapetele nu trebuie s aib ondulatii, curburi sau devieri att n
planul orizontal ct si in planul vertical. Verificarea se va face cu dreptarul de 2 m.
2.17. Pe portiunile de curb, parapetele trebuie s se desfsoare cu continuitate pentru a realiza corect curbele
prevzute n proiect. Verificarea se face att vizual ct si prin folosirea unor sabloane corespunztoare.
2.18. Suprafata parapetelor de beton tencuit si zugrvit trebuie s corespund conditiilor de calitate cerute tencuielii
si zugrvelii respective (a se vedea cap. Tencuieli" si cap. Zugrveli", vopsitorii si tapete" din prezentul normativ).
2.19. Parapetele metalice si de lemn trebuie s corespund formelor arhitecturale si dimensiunilor din proiect, s fie
bine ncastrate n vanguri, trepte, podeste, balcoane etc. Verificarea acestor ncastrri se face prin cltinarea si
izbirea fiecrui element n parte.
2.20. Mna curent mozaicat trebuie s fie executat din materialul si n conditiile prevzute in proiect si s
corespund formei, dimensiunilor si coloriturilor stabilite, dndu-se o important deosebit aspectului estetic. Se va
face deci mai nti o verificare vizual amnuntit a calittii slefuirii si planeittii suprafetelor, controlnd att cu
palma ct si cu dreptarul de 2 m.
2.21. La mna curent a parapetelor metalice se va controla ca n punctele de nndire s nu existe praguri care s
jeneze la palm. Micile denivelri se vor nltura prin polizare.
2.22 Mna curent de lemn trebuie s corespund formelor si dimensiunilor din proiect. Ea trebuie s fie croit
numai paralel cu fibrele, s fie lustruit, s nu aib noduri, stirbituri, fibre iesite, crpturi, iar rosturile la nndiri s
nu depseasc 1 mm ltime, s nu prezinte praguri si s fie bine chituite.
2.23. La balustradele la care s-a montat profilul mn curent" din PVC-semirigid s se verifice dac au fost
respectate urmtoarele conditii ;
- profilul trebuie s fie montat astfel inct :
s nu prezinte denivelri fat de axul platbandei suport ;
s nu aibe jocuri, s fie n planul parapetului, s fie orice plan perpendicular pe acesta ;
s se nscrie perfect n curbele de racordare ale platbandei si s nu aibe gtuiri sau ondulatii.
2.24. Verificarea acestor conditii se face vizual si plimbnd palma de-a lungul minii curente.
punctele de mbinare ale profilului si sudurile trebuie s fie astfel executate nct ele s nu apar vizibil prin
schimbri de culoare sau form si nici s se simt la trecerea palmei ;
cuplarea profilului pe toat lungimea lui si mai cu seam pe portiunile curbe ntre regiunea mbinrilor s fie
nealterat prin procesul de plastifiere, iar in cazul mbinrilor prin sudur finisajul s fie bine executat.
3. Verificri de efectuat la receptia preliminar (pe obiect)
3.1. Comisia de receptie preliminar a obiectului procedeaz n cadrul verificrii scriptice, examinnd toate
documentele ncheiate pe parcursul executrii lucrrilor inclusiv buletinele de ncercare, dispozitiile de santier,
procesele verbale de remedieri sau consolidri, actele de control sau expertizare, avndu-se n vedere respectarea
cu strictete a prescriptiilor generale de proiectare n conformitate cu STAS 2965/79.
3.2. In cadrul verificrii directe, comisia de receptie va efectua prin sondaje verificri in numr suficient pentru as
putea forma convingerea asupra corectitudinii actelor prezentate.
De asemenea va proceda la verificri de acelasi tip ca cele de la pct. 3.1. de mai sus.
3.3. Atunci cnd se consider c este necesar a se face o verificare a rezistentelor scrilor, balcoanelor,
parapetelor, aceasta se va face conform punctelor : 3.4 ; 3.5 ; 3.6 ; 3.7.
3.4. Se aplic regimul de ncrcri statice si dinamice Ia care au fost calculate la aceste lucrri, controlndu-se
comportarea lor n ansamblu ct si pe fiecare element n parte.
3.5. Pentru scrile, balcoanelor si parapetele de fier, lemn sau alt material, n afar de zidrie de beton simplu, se
va verifica dac sgetile obtinute rmn n limitele admise de normele n vigoare sau de prevederile din proiect
pentru constructiile respective.
3.6. Pentru elementele din beton armat, aprecierea comportrii lor la aceste ncercri se va face conform
prevederilor din cap. Beton simplu, beton armat si beton precomprimat" al prezentului normativ.
3.7. Pentru scrile si parapetele ce se execut Ia lucrri de art (poduri, tunele, ziduri de sprijin, subtraversri
feroviare si rutiere), n afara prezentului normativ, se va avea n vedere respectarea cu strictete a conditiilor tehnice
de calitate prevzute n instructiunile interne, elaborate de institutele de specialitate n proiectarea si executarea
acestor categorii de lucrri, ca IPTANA, IPCF, ntreprinderea Metrou Bucuresti.
ANEXA XIII-1
ABATERI ADMISIBILE LA LUCRRI DE SCRI, BALCOANE SI PARAPETE
1. Scri
La orizontalitatea treptelor :
- denivelare admis la fiecare treapt ... 1 mm/m
- denivelare admis la toat lungimea treptei 2 mm
- la nltimea treptelor 1 mm/treapt
- denivelri admise la podestele scrilor . . 2 mm/m
2. Parapete
- se admite pe toat ltimea parapetului o deviere a verticalittii de max. 2 mm
- la mna curent mozaicat se admite o deviere a planeittii de max. 1 mm
- la mna curent de lemn, rosturile la nndiri nu trebuie s depseasc n orice punct al profilului 1 mm
NOT: Valorile indicate mai sus sunt aplicate n cazurile curente; n cazurile speciale se vor lua n consideratie
valorile prevzute n proiecte, chiar dac ele difer decele curente.
ANEXA XIII-2
1. C 150-84 Normativ privind calitatea mbinrilor sudate din otel ale constructiilor civile, industriale si agricole (Bul.
Constr. nr. 7/1984).
2. C 55-74 Instructiuni tehnice privind montarea profilului mn curent din PVC semirigid (Buletinul Constr. nr.
4/1975).
3. C 130-76 Instructiuni tehnice pentru aplicarea prin torcretare a mortarelor si betoanelor (Buletinul Constructiilor
nr. 61979).
4. C 174-79 Instructiuni tehnice de aplicare a profilului aprtor muchii de treapt din PVC (Buletinul Constructiilor
nr. 6/1975).
5. C 55-74 Instructiuni tehnice privind montarea profilului mn curent din PVC semirigid (Buletinul Constructiilor
nr. 4/1973).
6. STAS 9273-80 Scri metalice.
7. STAS 292478 Gabarite pentru poduri, viaducte, pasaje denivelate si podete.
8. STAS 1244/1 79 Treceri de nivel clasificare si modul de asigurare a circulatiei prescriptii generale in functie
de categoria de treceri de nivel.
9. STAS 296579 Scri interioare prescriptii generale de proiectare.
[top]
CAPITOLUL 2 SCRI, TROTUARE SI PARAPETE LA PODURI DE CALE FERATA

1.1. La poduri de cale ferat cu sau fr parapete se prevd scri pe taluze.
1.2. Ele au rolul de a permite personalului de ntretinere accesul sub pod.
1.3. Trotuare cu parapete se prevd pe suprastructura si pe culei, la nivelul cii, pentru a se asigura circulatia
personalului de ntretinere pe toat lungimea podului.
2. Prevederi comune
2.1. Scrile pe taluze se execut din beton monolit, din elemente prefabricate din beton sau din zidrie de piatr.
2.2. Parapetele se prevd la scrile asezate pe terasamente nalte si se execut fie din beton armat, profile
metalice sau bare de otel betonat.
2.3. Trotuarele situate la nivelul cii se execut din profile metalice si dulapi din tabl striat, de lemn sau din beton
cu granulit.
2.4. Pe culei si pe suprastructuri din beton armat sau beton precomprimat trotuarele pot fi executate si din beton
armat turnat monolit sau din elemente prefabricate de beton armat iar parapetele pot fi executate si din beton armat
fie monolit, fie prefabricat.
3. Verificri de executat
3.1. La verificarea scrilor si parapetelor de pe taluze se vor avea n vedere ca materialele s corespund din punct
de vedere calitativ.
3.2. Dimensiunile geometrice s fie conform proiectului.
3.3. Abaterile la nltimile si lungimile treptelor s nu depseasc 1 fat de proiect.
3.4. Parapetul la nltime s nu aib abateri mai mari de 1 cm iar longitudinal s nu se abat de la linia din proiect
cu mai mult de 1 cm.
3.5. Suprafata superioar a treptelor s fie n plan orizontal, abaterile fiind de max. 5% cu pant spre treapta
inferioar.
3.6. La verificarea trotuarelor cu parapete situate la nivelul cii se vor avea n vedere ca materialele s corespund
calitativ.
3.7. Dimensiunile geometrice ale diferitelor elemente s fie conform proiectului.
3.8. Abaterile la lungimi si ltimi nu vor depsi 1 cm.
3.9. La grosimi elementele metalice vor respecta abaterile prevzute n standardele de produs iar dulapii de lemn si
beton usor vor avea abateri de max. 5 mm.
3.10. Nivelul superior al trotuarului s fie la cota prevzut n proiect ; abaterile nu vor depsi 5 mm.
3.11. Parapetul la nltimi s nu aib abateri mai mari de 1 cm, iar longitudinal s nu se abat de la linia proiectat
cu mai mult de 1 cm.
3.12. Rezultatul verificrilor efectuate conform celor prevzute mai sus vor fi consemnate n procesul verbal de
receptie al podului.
[top]
CAIETUL XIV. IZOLATII

Capitolul 1. IZOLATII TERMICE, FONICE SI HIDROIZOLATII ALE CONSTRUCTIILOR SI
INSTALATIILOR AFERENTE
1.1. Prevederile acestui capitol se aplic la toate lucrrile de izolatii termice, fonice si hidrofuge ale constructiilor si
instalatiilor aferente, conf. pct. 1.1. si 1.5 caietul I al prezentului normativ.
1.2. Aceste prevederi nu se aplic, izolatiilor, instalatiilor si aparatelor tehnologice sau altor tipuri de izolatii dect
cele mentionate la pct. 1.1. de mai sus.
2.1. Toate materialele si semifabricatele, care intr n componenta unor izolatii vor fi introduse n lucrare numai
dac, n prealabil :
- s-a verificat de ctre conductorul tehnic al lucrrii c au fost livrate cu certificat de calitate, care s confirme fr
dubiu c sunt corespunztoare normelor respective si prevederilor proiectului ; nlocuiri de materiale nu sunt
premise dect cu acordul scris al beneficiarului si proiectantului ;
- s-a organizat primirea si receptia materialelor conform prevederilor din regulamentul la HCM 9411959 iar
manipularea, depozitarea si conservarea lor n conditii n care s asigure pstrarea calittii si integrittii lor ;
- materialele folosite s fie verificate nainte de punerea n oper, prin msurarea dimensiunilor geometrice,
umidittii etc, n conformitate cu prevederile din normele tehnice n vigoare (standardele de produs) neputnd fi
utilizate dac prezint abateri peste cele admisibile.
2.2. Verificarea caracteristicii si calittii suportului pe care se aplic izolatii se va face n cadrul verificrii executrii
suportului respectiv (de ex. plansee, pereti etc). Este strict interzis a se ncepe executarea oricror lucrri de izolatii
dac suportul - n ntregime sau pe portiuni nu a fost in prealabil verificat conform instructiunilor pentru lucrri
ascunse.
2.3. In cazurile n care prescriptia tehnic pentru executarea izolrii prevede conditii speciale de planeitate, forme
de racordri, umiditate etc, precum si montarea n prealabil a unor piese, dispozitive etc, sau a unor straturi de
protectie anticoroziv sau contra vaporilor etc, aceste conditii vor face obiectul unei verificri suplimentare nainte
de nceperea lucrrilor de izolatii.
2.4. Toate verificrile ce se efectueaz la lucrri sau prti de lucrri de izolatii, care ulterior se acoper (de ex.
straturile succesive ale izolatiei propriu-zise, racordrile, piesele nglobate etc), se nscriu in procese verbale de
lucrri ascunse, conform instructiunilor respective.
3. Izolatii termice
3.1. Pe parcursul executrii lucrrilor, n afar de rezolvarea problemelor de la pct. 2.1 ; 2.4 de mai sus, se va
verifica dac sunt ndeplinite si urmtoarele conditii :
a) termoizolatiile care se realizeaz din plci sau blocuri s fie executate din elemente ntregi sau din fractiuni tiate
cu scule adecvate pentru a avea forme regulate iar rosturile dintre ele s nu depseasc limita admis ;
b) densitatea aparent a materialelor de baz si auxiliare ca si grosimile plcilor sau blocurilor s corespund
prevederilor proiectului; pentru materialele tasabile grosimea initial se majoreaz cu valoarea corespunztoare
tasrii materialului (indicat in proiect) pentru materialele n vrac, grosimea se msoar dup pilonare ;
c) deschiderea rosturilor s fie de minimum 2 mm ;
d) nu s-a produs goluri in si ntre plci ;
e) s-au respectat dimensiunile, pozitiile si formele puntilor termice, prevzute n proiect, n limitele abaterilor
admisibile, de la 3.1.b de mai sus ; nu se admit alte punti termice, neprevzute n proiect ;
f) barierele contra vaporilor s fie continue si s fie executate elementele de acoperire demontabile, acolo unde
este cazul.
Toate aceste verificri se vor efectua bucat cu bucat" si se vor nscrie n procese verbale de lucrri ascunse,
conform instructiunilor respective.
3.2. La verificarea pe faze de lucrri se va examina frecventa si continutul actelor de verificare pe parcurs,
comparndu-l cu proiectul si prescriptiile tehnice respective, in limitele abaterilor admisibile.
n plus, se va verifica prin sondaj corectitudinea nregistrrilor fcute pe parcurs ; numrul sondajelor va fi de cel
putin 1/10 din cele prescrise pentru faze premergtoare sau de executare a lucrrilor.

Limbă

Normativ Pentru Verificarea Calitătii Si Receptia Lucrărilor de Constructii Si Instalatii Aferente

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Normativ Pentru Verificarea Calitătii Si Receptia Lucrărilor de Constructii Si Instalatii Aferente

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

NORMATIV PENTRU VERIFICAREA CALITTII SI RECEPTIA LUCRRILOR

DE CONSTRUCTII SI INSTALATII AFERENTE

Caietul I. PREVEDERI GENERALE

XXVI : Instalatii sanitare.

CAPITOLUL I. CONSTRUCTII, LOCUINTE,SOCIAL-CULTURALE INDUSTRIALE SI

CAPITOLUL 2 TEBASAMENTE PENTRU INFRASTRUCTURA CAILOR FERATE SI

n care: Td este toleranta, n m

n care: f este eroarea unghiular a drumuirii, dat n proiect;

- nivelment de ordinul IV (la traseele cilor ferate secundare).

TIII, TIV, TV sunt tolerantele respective, n mm.

gulare de trasare T/d1

2. Pentru unghiuri, toleranta de trasare este 10.

Gradul decompactare admisibil, n functie de

CAPITOLUL 3 TERASAMENTE PENTRU LUCRRI HIDROTEHNICE SI DE MBUNTTIRI

Retele aferente irigrii

L distanta ntre ultimele

OBSERVATIE Nu se admit cumulri de abateri la aliniamentele conductelor si jgheaburilor

Pentru canale cptusite

care se aplic cptuselile

Cota de pozare a fundului

Fat de cota proiectat

Cota fundului santului de

Cu conditia s nu depseasc abaterea admisibil

- la conducte din beton

Fat de panta proiectat pe

ANEXA II.3.1 (continuare)

Fat de panta proiectat pe

Fat de indicii prevzuti n

Pe baza rezultatelor probelor

Fat de cotele proiectate

ABATERI LIMIT ADMISIBILE PENTRU RETELE DE DESECARE CONFORM STAS 8388-69

Abateri limit admisibile

Devieri maxime la lungimi ale

Ltimea la gur pentru

ANEXA II 3.1 Tabelul 2 (continuare)

Cota fundului canalului pentru:

La canale cu lungimi peste 5

Fat de panta proiectat,

Abateri limit admisibile

Prin bombament axial

Insumarea eventualelor abateri la ambele

Gradul de compactare (D)

Rambleurile canalelor de irigatie

Perne de loess pentru fundarea

CAIETUL III: CONSOLIDAREA SI IMBUNTTIREA TERENURILOR

- pentru elementele drenante sau filtrante din materia! granular:

CAPITOLUL 2 COMPACTAREA CU COLOANE DE PMNT

CAPITOLUL 3 COLOANE DE BALAST (DRENURI DE NISIP)

2.1. Pentru fiecare faz se ntocmeste un proces verbal de lucrri ascunse.

CAPITOLUL 4 CONSOLIDAREA SI ETANSAREA TERENURILOR PRIN INJECTARE

4. - Verificri ce trebuie efectuate dup executarea injectri

CAPITOLUL 5 PMNT ARMAT

2.1. - Toate verificrile cuprinse n acest capitol au caracter minimal si obligatoriu.

CAPITOLUL 6 ZIDURI DE SPRIJIN SI RANFORTI

CAPITOLUL 7 PROTECTIA TALUZURILOR EXECUTATE IN TERENURI STNCOASE

6.1. Calitatea spturilor n stnc se evidentiaz prin

CAIETUL IV. FUNDATII

pentru suprafete libere 20 mm

Latura (diametrul) sectiunii

Denivelri locale cu adncimea sau nltimea de max. 3 mm si

Lipsuri de turnare avnd adncimea max. de 3mm, cm 2 max

Fisuri cu decshiderea maxim de 0,1 mm si lungimea maxim

Inclinarea suprafetei de capt pe axa pilotului, grade max