Explorați Cărți electronice
Categorii
Explorați Cărți audio
Categorii
Explorați Reviste
Categorii
Explorați Documente
Categorii
Principalele prescriptii tehnice, aplicabile la verificrile din prezenta prescriptie, sunt mentionate la fiecare capitol n
parte.
[top]
2. DISPOZITII COMUNE
2.1. Verificarea calittii lucrrilor Se face n scopul confirmrii corespondentei acestora cu proiectul, cu prescriptiile
tehnice specifice si cu prezentul normativ, n limitele indicatorilor de calitate si a abaterilor admisibile, prevzute de
acestea.
Dispozitiile de santiere, date de beneficiar si proiectant cu respectarea normelor legale n vigoare au aceeasi
putere ca si proiectul de executie, din punct de vedere al verificrilor de efectuat.
2.2. Frecventele verificrilor sunt mentionate n prescriptiile tehnice specifice si n prezentul normativ. In cazuri
speciale, proiectantul poate prevedea n mod justificat mrirea acestor frecvente.
2.3. n toate cazurile n oare vreun rezultat provenit dintr-o verificare vizual sau ncercare efectuat pe parcurs,
referitoare la rezistenta, stabilitatea, durabilitatea sau functionalitatea lucrrilor, depseste n sens defavorabil
abaterile admisibile, prevzute n proiecte sau n prescriptiile tehnice, decizia asupra continurii lucrrilor nu va
putea fi luata dect pe baza acordului, dat in scris de beneficiar, cu avizul proiectantului.
2.4. Este cu desvrsire interzis a se proceda la executarea de lucrri, care s nglobeze sau s ascund defecte
ale structurilor de rezistent sau care s mpiedice accesul si repararea corect sau consolidarea acestora.
2.5. In cazul n care verificarea se face prin sondaj (la faze de lucrri sau la receptiile preliminare), n scopul
obtinerii de date asupra corectitudinii verificrilor si nregistrrilor efectuate pe parcurs, se va proceda astfel :
- dac un singur rezultat este necorespunztor, se mai efectueaz nc o serie alctuit dintr-un numr egal de
sondaje ;
- dac un singur rezultat din noua serie de sondaje este necorespunztor, toate verificrile prevzute n prescriptiile
tehnice a se efectua pe parcurs trebuie refcute, cu aceleasi metode sau cu alte metode care s dea rezultate
echivalente.
2.6. La cererea presedintelui comisiei de receptie preliminar a obiectului, ntreprinderea executant va ntocmi o
prezentare sintetic a tuturor verificrilor si ncercrilor efectuate pe parcursul lucrrilor si pe faze de lucrri;
aceast prezentare trebuie s cuprind pe scurt:
- date asupra frecventei verificrilor si probelor efectuate pentru fiecare tronson al obiectului, n comparatie cu
prevederile prescriptiilor tehnice ;
- interpretarea statistic a rezultatelor ncercrilor efectuate (pentru fiecare tronson si dup caz pe ansamblu),
n comparatie cu valorile normate (sau de control) si cu abaterile admisibile, cuprinse n prescriptiile tehnice ;
- lista ncercrilor suplimentare efectuate pentru cazurile n care probele de control prescrise au dat rezultate
nesatisfctoare, precum si msurile aplicate n cazurile n care aceste rezultate s-au confirmat;
- lista si descrierea sumar a remedierilor efectuate cu artarea succint a cauzelor care le-au fcut necesare.
Aceast prezentare mpreun cu documentele primare de verificare (registre de procese-verbale pentru verificarea
calittii lucrrilor ce devin ascunse, trebuie s furnizeze comisiei de receptie mpreun cu sondajele sale proprii dovada indubitabil c lucrrile executate se nscriu n conditiile de calitate prevzute n proiecte si prescriptii
tehnice specifice, n limitele abaterilor admisibile.
2.7. Pentru receptia preliminar sau final a obiectelor de constructii, cu instalatii aferente, proiectantul va prezenta
la cererea comisiei de receptie nota prevzut de reglementrile n vigoare, cuprinznd precizri asupra aplicrii
proiectului, observatiile sale asupra calittii lucrrilor, punctul su de vedere asupra conditiilor n care receptia poate
fi admis, confirmarea ndeplinirii obligatiilor de predare a indicatiilor asupra normalei ei folosiri si exploatri,
2.8. Comisia de receptie este obligat a cerceta existenta documentelor ncheiate pe parcursul executrii lucrrilor
si care privesc verificrile de calitate si rezultatele ncercrilor efectuate anterior, precum si documentele privind
cazurile prevzute la pct. 2.3. de mai sus.
n toate cazurile privind elementele structurale de constructii sau instalatii, n care aceste documente lipsesc sau
consemneaz verificri efectuate cu o frecvent mai mic dect aceea prevzut n proiecte si prescriptiile tehnice
sau n care rezultatele nu corespund conditiilor de calitate prescrise, comisiile de receptie preliminar, nu pot
admite receptia dect dac prin ncercri si cercetri suplimentare directe si expertize tehnice se dovedeste c
obiectul corespunde scopului pentru care a fost proiectat si executat si c poate fi exploatat n conditii normale. In
toate celelalte cazuri, comisia de receptie preliminar este obligat a proceda conform reglementrilor privind
efectuarea receptiilor.
2.9. La controlul si receptia lucrrilor se va urmri respectarea etalonului. Etalonul n principiu va fi primul element
prefabricat confectionat (element de fundatie, carcas), primul apartament etc. ; etalon acceptat de CTC, iar n
unele cazuri de proiectant sau beneficiar.
[top]
3. PROCEDEE DE VERIFICARE
3.1. In functie de momentul efecturii verificrilor conform pct. 1.2. acestea se refer la :
a) Determinarea prin msurtori a corespondentei elementelor verificate cu prevederile proiectului, din punct
de vedere al pozitiilor, dimensiunilor si modului de rezemare;
b) Existenta documentelor de atestare a calittii materialelor semiprefabricatelor, prefabricatelor si aparatelor
utilizate ;
c) Efectuarea ncercrilor si probelor impuse de proiecte si prescriptiile tehnice si ntocmirea documentelor cu
rezultatele acestora precum si a proceselor verbale de lucrri ascunse;
d) Examinarea existentei si continutului documentatiei si proceselor verbale mentionate mai sus precum si a
sintezelor si concluziilor acestora ;
e) Verificarea direct prin sondaj si efectuarea de ncercri suplimentare n vederea formrii convingerii organelor
de control si comisiilor de receptie asupra corectitudinii si valabilittii documentelor ncheiate anterior.
[top]
4. CONTINUTUL CAIETELOR
4.1. Principalele conditii de calitate si verificrile de efectuat sunt cuprinse n urmtoarele caiete, pe categorii de
lucrri :
CAIETUL II : Terasamente.
III: Consolidri si mbunttiri ale terenurilor.
IV: Fundatii.
V: Beton simplu, beton armat si beton precomprimat.
VI : Lucrri hidrotehnice, hidroenergetice, navigatii portuare, metrou.
VII : Cintre, sprijiniri si cofraje.
VIII : Zidrii si pereti.
IX : Tencuieli.
X : Placaje.
XI : Zugrveli, vopsitorii, tapete.
XII: Pardoseli
XIII: Scri, balcoane si parapete
XIV: Izolatii
XV: Tmplrie si dulgherie
XVI: Geamuri
XVII: nvelitori si tinichigerii
XVIII: Sobe, cosuri si ventilatii naturale
XIX : Constructii dia otel.
XX: Protectie contra agentilor agresivi.
XXI; Imbrcminti rutiere.
XXII: Ci ferate suprastructur.
XXIII: Instalatii electrice.
XXIV: Instalatii de centralizri, electrodinamic si electromecanic, mecanizare si automatizare a triajelor, bloc de
linie automat, bariere automate la treceri la nivel si telecomunicatii feroviare, telecomenzi.
XXV : Instalatii, echipamente si retele exterioare de telecomunicatii.
CAIETUL II TERASAMENTE
1. Domeniul de utilizare
1.1. Prevederile prezentului capitol se aplic tuturor lucrrilor de terasamente (spturi si umpluturi de pmnt n
constructii de cldiri, ci ferate, drumuri si hidrotehnice n mod diferentiat, dup destinatia si tipul constructiei din
care fac parte.
1.2. Pentru cazul unor lucrri speciale, prevederile prezentului capitol se vor completa prin conditii tehnice speciale,
anexate proiectului.
2. Prevederi generale
2.1. Orice lucrare de terasamente va fi nceput dup efectuarea operatiei de predare-primire a amplasamentului,
trasrilor reperilor cotei zero, etc. consemnat ntr-un proces verbal ncheiat de delegatii beneficiarului,
proiectantului si executantului.
2.2. nainte de nceperea lucrrilor de terasamente se va verifica ntreaga trasare pe teren, att n ansamblu ct si
pentru fiecare obiect n parte, determinndu-se dac se ncadreaz n abaterile prevzute n anexa I.I. n cazu ln
care aceste abateri sunt depsite, ncercrile nu pot fi ncepute dect cu acordul scris al proiectantului.
2.2. La verificrile pe faze de lucrri se vor efectua de ctre comisia respectiv, eventual n colaborare cu
specialistii geotehnicieni, sondaje de verificare a corectitudinii proceselor verbale de lucrri ascunse, cu o frecvent
de minimum 1/10 din cele prescrise pentru verificrile pe parcursul lucrrilor, iar receptia preliminar de minim 1/20
din acestea sau alte tipuri de verificri pe care comisia le crede de cuvint. n cazul unor rezultate
necorespunztoare se va proceda conform caietului I, pct. 2.5.
2.4. Se va verifica de asemenea dac stratul de pmnt vegetal a fost recuperat dup decapare si a fost depozitat
corect n vederea unor noi utilizri.
2.5. n toate cazurile n care lucrrile sau unele categorii de lucrri se execut n mai multe etape (de ex.
terasamente, etc, pentru ci de comunicatii, canale, etc), verificrile se vor efectua dup fiecare etap.
2.6. n cazul n care spturile au fost executate n conditii speciale (de ex., sub ap, cu sau fr epuismente,
hidromecanizare, forare, etc), se va verifica n mod special dac nu s-au produs dislocri, afuieri etc, si se va
consemna n procesul verbal de lucrri ascunse eventualele deficiente si msurile de ndreptare aplicate, conform
indicatiilor scrise ale proiectantului
[top]
1.3. nainte de nceperea executrii corpului fundatiilor se va ncheia un proces verbal de lucrri ascunse, semnat
de beneficiar, constructor si proiectant; n procesul verbal se vor nscrie si toate modificrile introduse fat de
proiect.
1.4. Umpluturile (perne) de pmnt, nisip, balast, pietris sau piatr spart, care servesc drept consolidare a
terenului de fundare si pe care se aseaz direct fundatii, trebuie tratate ca lucrri speciale, verificndu-se
- corespondenta cu prevederile proiectului a naturii terenului pe care se aseaz, n aceleasi conditii ca si pentru
fundatia propriu-zis (pct. 1.2 si 1.3 de mai sus);
- calitatea materialului utilizat pentru aceast umplutur, neadmitndu-se nici o abatere de la proiect. n sfera de
granulozitate, pentru care se admit abateri de 5% fat de componentele de sorturi ;
- respectarea tehnologiei de compactare prevzut n proiect;
- realizarea gradului de compactare prevzut n proiect; determinrile se vor face pe toat grosimea pernei, cte
una pentru fiecare strat elementar prevzut a se compacta cel putin una la fiecare 20 m 3 material compactat n
zonele n care conditiile de compactare sunt dificile se vor face probe suplimentare ;
- abaterea admisibil fat de gradul de compactare prevzut n proiect este de : - 2% pentru medie si 5% pentru
toate buletinele de ncercri si rezultatele verificrilor mentionate mai sus se vor consemna n procese verbale de
lucrri ascunse.
1.5. Umpluturile compactate cu maiul greu urmeaz acelasi regim ca si al pernelor de la pct. 1.4.
1.6. Pentru umpluturile de pmnt utilizate pentru platforme, ci de acces pietonale sau cu circulatie auto usoar,
sistematizri verticale, completarea spturilor de fundatie sau pentru conducte sub pardoseli etc, se va verifica :
- ndeprtarea pmntului vegetal si a altor straturi indicate n proiect;
- corespondenta cu proiectul a naturii pmntului utilizat si a tehnologiei de compactare ;
- realizarea gradului de compactare (D), conf. STAS 1913/13-1983 a gradului de ndesare (In) a densittii
pmntului n stare uscat (Pd) rezistentei la penetrare static pe con (R p) sau dinamic (Rd), date prin proiect.
Verificrile se vor efectua pentru fiecare strat elementar n parte si pentru toat grosimea umpluturii ; frecventa lor
va fi de una la fiecare 50...100 m3 pmnt compact.
Abaterile admisibile fat de gradul de compactare prevzut n proiect sunt :
- pentru sistematizri verticale : mediu - 10% ; minimum -15%
- jurul fundatiilor si subsolurilor si sub pardoseli; mediu 5% ; minim - 8% ;
- la santuri de conducte : mediu - 5% ; minim 8%
Rezultatele acestor verificri se vor nscrie n procesele-verbale de lucrri ascunse.
1.7. n cazul pmnturilor sensibile la umezire, n afar de verificrile de la pct. 1.1...1.6 se vor mai verifica si
conditiile cuprinse n normativul P.777 si n special :
- asigurarea colectrii si evacurii apelor din precipitatii sau din surse accidentale, pe toat durata executrii,
lucrrilor de constructii si instalatii;
- mentinerea ultimului strat, de 30...50 cm al spturii pn n ziua in care se ncepe betonarea n zona respectiv ;
- excluderea pmnturilor necoezive (drenante), a molozului, a bulgrilor etc, la executarea umpluturilor si
realizarea gradului de compactare a acestora cu abateri admisibile n limita a 1/4 din cele prevzute la pct. 1.6.
- executarea umpluturilor si trotuarelor (definitive sau provizorii), imediat dup ce constructia a depsit nivelul
terenului nconjurtor.
La verificarea pe faze de lucrri si receptia preliminar, comisiile respective vor executa sondaje n punctele critice
sau oare prezint dubiu, pentru a verifica dac umiditatea pmntului de sub fundatii si din jurul lor se gseste In
limitele prescrise de normativul P.7/77. De asemenea, comisiile vor verifica dac s-au luat msurile necesare pentru
a se evita umezirea ulterioar a pmntului de sub fundatii sau din jurul lor.
[top]
2.1. n verificarea trasrilor si reperilor, prevzut la pct. 2.2. din prevederi generale, se include si aceea a
dimensiunilor si cotelor de nivel ale amprizei cii ferate sau a drumului, ale platformei, ale santurilor, ale drumurilor,
picioarelor taluzelor, lucrrilor de aprare.
Abaterile admisibile la dimensiunile respective sunt date n anexa II.2.1.
2.2.n lucrri de spturi, se vor verifica :
- corespondenta dintre natura straturilor ntlnite si prevederile proiectului.
- dimensiunile si pozitiile debleelor si taluzelor n comparatie cu proiectul si cu abaterile admisibile ;
- realizarea pantelor longitudinale si transversale prevzute n proiect, inclusiv ale santurilor de la fundul debleelor
si santurilor de gard sau a altor dispozitive de colectare si evacuare a apelor.
- asigurarea planeittii si pantei transversale a platformei din pmnt situate sub straturile drenante. conform STAS
3197/2-79.
- existenta unor posibilitti de dizlocri, lunecri, a unor infiltratii, izvoare, precum si realizarea prevederilor
proiectului de legtur cu nlturarea efectelor nocive ale acestora.
Lista abaterilor admisibile este dat n anexa II.2.2.
Verificrile pe parcurs se vor efectua pentru toate elementele componente ale terasamentelor respective si se vor
nregistra n procese verbale de lucrri ascunse.
In cazul n care apar infiltratii, izvoare, dislocri, lunecri, neprevzute n proiect, executantul lucrrilor va nstiinta
telefonic sau telegrafic pe beneficiar si proiectant, pentru a lua mpreun si n cel mai scurt timp msurile necesare.
La verificrile pe faze de lucrri si la receptia preliminar, comisiile respective vor efectua - n afara examinrii
existentei si continutului actelor ncheiate pe parcurs - si un numr de sondaje de verificare a corectitudinii acestor
acte ; numrul acestor sondaje se stabileste de comisia respectiv, conf. procedurii de la pct. 2.3 ; 2.4 si 2.5 din
caietul I.
2.3. La lucrri de umpluturi de pmnt (ramblee) se vor verifica pe parcurs :
- calitatea pmntului ntrebuintat, care trebuie s fie din aceiasi categorie cu cel prevzut n proiect sau admis de
prescriptia tehnic specific ; se admite o abatere de +5% la compozitia straturilor granulare prescrise ;
- eliminarea stratului vegetal pe grosimea prescris;
- formele geometrice si pozitiile tuturor elementelor componente ale rambleului, inclusiv supranltrile,
supralrgirile si lucrrile anexe (dreruri, aprri, consolidri ale stratului pe care se aseaz, santuri de gard, trepte
de nfrtire, racorduri la lucrrile de art), precum si ale gropilor de mprumut (inclusiv asigurarea curgerii din ele a
apelor de precipitatii) ;
- existenta unor posibilitti de instabilitate si a msurilor de prevenire sau ndeprtare a efectelor acestora ;
- respectarea tehnologiei de compactare (inclusiv a grosimii straturilor elementare) si dac se prevede n proiect, a
aceleia de stabilizare ;
- realizarea gradului de compactare sau de ndesare (cu luarea n considerare a indicatorilor de la pct. 3.7) pe toat
grosimea umpluturii; dac proiectul nu prevede astfel, se vor lua probe pentru fiecare 50 cm grosime a rambleului si
minimum cte o serie din fiecare 200 m2 de suprafat de platform.
Abaterile admisibile sunt date n anexa II.2.3.
Rezultatele verificrilor de mai sus se vor nscrie n procese verbale de lucruri ascunse (formular 9 -13-107).
n verificrile pe faze de lucrri si la receptia preliminar se va proceda ca Ia pct. 2.2. (ultimul aliniat).
ANEXA II.2.1.
TOLERANTELE SI ERORILE ADMISIBILE la msurarea distantelor, unghiurilor si nchiderilor de drumuire, pentru
lucrrile de ci ferate (conform STAS 9824-2/75
1. Msurri directe a distantelor n teren, cu panta p"
-
5. Tolerante la tasare :
a) la reconstituirea punctelor principale din axul traseului, din reteaua de sprijin, prin intersectii directe sau
indirecte : 0,20 m;
b) cnd axul traseului trece prin sau n vecintatea unor puncte obligate :
- pentru nscrierea traseului pe tabliere metalice sau fat de rampe, persoane si cheiuri: 0,04 m ;
- idem in axul lucrrilor de art (tunele, viaducte si poduri) : 0,10 m ;
- idem fat de lucrri situate n afara distantelor gabaritice (garduri, stlpi, cldiri etc.) : 0,30 m.
Tolerantele pentru drumuri sunt conform STAS 9824/3-74.
ANEXA II.2.2
TOLERANTELE ADMISE
la trasarea pe teren a constructiilor (STAS 9824/1-75)
1. Tolerantele admise la trasarea constructiilor pe orizontal pentru lungimi.
Tabelul 1
Lungimi n m
Tolerante n cm
Tolerante
coordonate
rectan-
25
50
100
150
200
250
p3
3<p10
10<p15
p>15
Sporul de pant %
zero
25
50
100
Nr
crt
Zone de
terasament, la
care se prescrie
gradul de
compactare, n %
fat de cel din
proiect
Necoeziv
Primii 30 cm ai
terenului
natural
de sub un rambleu
cu nltimea (h)
de:
Coeziv
Imbrcminti
permanente
Imbrcminti
semipermanente
Imbrc
minti
permane
nte
Imbrc
minti
permane
nte
100
95
97
93
95
92
92
90
100
97
100
97
100
97
97
94
95
92
92
90
100
100
100
100
h2,00m
h>2,00m
2
In
corpul
rambleelor,
cu
adncimea (h) sub
patul drumului:
h0,50m
0,5h2,00m
h>2,00m
n
deblee,
pe
adncimea
de
0,30 m sub patul
drumului
Not: Gradul de compactare este raportul dintre densitatea aparent n stare uscat (P ef) a materialului din
terasament si densitatea aparent n stare uscat (P max) a materialului obtinut n laborator prin metoda Proctor
normal.
* Se va evita fenomenul de nfoiere superficial.
ANEXA II.4
LISTA PRESCRIPTIILOR TEHNICE DE BAZ
Observatie important
Orice modificri ulterioare n cursul prescriptiilor din lista de mai jos ca si orice noi prescriptii aprute dup intrarea
in vigoare a celei de fat sunt obligatorii chiar dac nu concord cu prevederile din textul prezentului normativ.
In consecint, utilizatorii prezentei prescriptii trebuie s mentin la curent lista de mai jos, introducnd treptat n ea
modificrile sau completrile survenite.
1. STAS 5091-71 Terasamente. Prescriptii generale.
2. STAS 2914-84 Lucrri de drumuri. Terasamente. Conditii generale.
3. STAS 2916-73 Lucrri de drumuri si ci ferate. Protejarea taluzelor si santurilor de scurgere a
apelor.
4. STAS 8389-82 Lucrri de mbunttiri funciare. Diguri. Conditii tehnice si metode de verificare.
5. STAS 8388-81 Lucrri de mbunttiri funciare. Retele de desecare. Conditii tehnice si metode de
verificare.
6. STAS 6054-77 Terenul de fundatie. Adncimea de nghet.
7. STAS 1913/1-82 Terenul de fundatie. Pmnturi. Determinarea umidittii.
8. STAS 2745-69 Terenul de fundatie. Urmrirea tasrii constructiilor prin metode topografice.
9. STAS 9824/0-74 Trasarea pe teren a constructiilor. Prescriptii generale.
10. STAS 9824/1-75 Trasarea pe teren a constructiilor civile, industriale si agrozootehnice.
11. STAS 9824/2-75 Trasarea pe teren a liniilor de cale ferat.
12. STAS 9824/3-74 Msurtori terestre. Trasarea pe teren a drumurilor publice proiectate.
13. STAS 9850-74 Lucrri de mbunttiri funciare. Verificarea compactrii terasamentelor.
14. C 169-83 Normativ pentru executarea lucrrilor de terasamente pentru realizarea fundatiilor
constructiilor civile si industriale (Buletinul Constructiilor nr.1/1984)
15. P.70-79 Instructiuni tehnice pentru proiectarea si executarea constructiilor pe pmnturi cu umflri
si contractii mari (Buletinul Constructiilor nr. 4/ 1979).
16. C.29-85 Normativ privind mbunttirea terenurilor de fundare slabe prin procedee mecanice
(Buletinul Constructiilor nr. 5/1978).
17. C.61-74 Instructiuni tehnice pentru determinarea tasrilor constructiilor de locuinte social-culturale
si industriale prin metode topografice (Buletinul Constructiilor nr. 4/1975).
18. P.7-77 Normativ pentru proiectarea si executarea constructiilor fundate pe terenuri slabe (Buletinul
Constructiilor ar. 5/1978).
19. C.182-77 Normativ pentru executarea mecanizat a terasamentelor de drumuri (Buletinul
Constructiilor nr. 11/1977).
20. C.D.12-64 Normativ conditionat (departamental) privind executarea straturilor de pmnt stabilizat
cu var si ciment n platforma terasamentelor de cale ferat (Aprobat de MTTc cu ord. nr. 537/1965).
21. C.168-80 Instructiuni tehnice pentru consolidarea pmnturilor sensibile Ia umezire si a nisipurilor
fine prin silicatizare si electrosilicatizare (Buletinul Constructiilor nr. 12/1980).
[top]
1.1. - Lucrrile hidrotehnice si de mbunttiri funciare la care verificarea calittii se face potrivit prevederilor
prezentului normativ sunt: canalele si rambleele de canale, barajele cu nltimea maxim de 15 m, digurile,
platformele si pernele de loess pentru fundarea constructiilor hidrotehnice realizate din pmnturi coezive si/sau
necoezive cu dimensiunea maxim a granulei de 20 mm.
Aceste verificri nu se aplic terasamentelor executate din piatr spart, bolovnis sau anrocamente, barajelor cu.
nltimea peste 15 m si celorlalte lucrri care se execut potrivit unor conditii speciale prevzute n proiectele de
executie.
2. Verificri pe faze de lucrri
2.1. - Verificrile terasamentelor se vor face pe etape de executie pentru : amplasarea obiectivelor, efectuarea
lucrrilor pregtitoare, respectarea formei si dimensiunilor lucrrilor, aspectul acestora, caracteristicile terenului de
fundare si a pmnturilor pentru realizarea umpluturilor, obtinerea compactittii, modul si ordinea lor de executie.
Se va urmri ncadrarea lucrrilor executate n prevederile proiectului si. prescriptiilor tehnice n vigoare.
2.2. - Metodele si regulile de verificare pentru lucrrile hidrotehnice si de mbunttiri funciare, care se ncadreaz
n prezentul normativ, se vor face potrivit :
- STAS 5091/71 Prescriptii generale ;
- STAS 8387/79 Retele de irigatii ;
- STAS 8388/81 Retele de desecare ;
- STAS 8389/82 Diguri;
- STAS 8390/81 Lucrri de combaterea eroziunii solului ;
- STAS 9850/83 Verificarea compactrii terasamentelor.
2.3. - Potrivit prevederilor detaliate n standardele mentionate la pct. 2.2. verificrile pentru :
- respectarea amplasamentului lucrrilor se fac pe baza proceselor verbale de amplasare ;
- pregtirea amprizei lucrrilor si gropilor de mprumut, pe baza proceselor verbale de lucrri ascunse ;
- respectarea formei si dimensiunilor lucrrilor, prin ridicri topometrice ;
- verificarea conditiilor de aspect se face vizual.
2.4. - n conditiile prevzute prin proiect si prescriptiile tehnice n vigoare lucrrile trebuie s se ncadreze n
abaterile limit admisibile pentru amplasamente, dimensiunile sectiunii transversale, pantele longitudinale, cele ale
taluzurilor, nivelarea terasamentelor prevzute n anexa II.3.1. (tabel 13).
n cazul n care nu corespund proiectului sau nu se ncadreaz n limitele abaterilor admisibile, lucrrile trebuie
remediate sau refcute.
2.5. - Caracteristicile terenului de fundare si ale pmnturilor de umplutur se verific pe baza proceselor verbale
ncheiate pe parcursul executiei, la care se anexeaz rezultatele determinrilor de laborator si msurile indicate de
proiectant, n cazul unor necorespondente fat de situatia prevzut la proiectare.
2.6. - Stabilirea caracteristicilor de compactare ale pmnturilor de umplutur se face prin ncercri Proctor (conf.
STAS 1913/1383), realizndu-se o ncercare la fiecare schimbare de strat si cel putin una la 200010.000 m 3
material compact (v. STAS 985083).
2.7. - Verificarea realizrii compactittii proiectate se face pe baza analizei pe tronsoane a rezultatelor probelor
efectuate n timpul executiei lucrrilor. Se compar media si minimile valorilor realizate ale gradului de compactare
(D) pentru rambleele din materiale coezive, sau ale gradului de indesare (I D) pentru cele din materiale necoezive
cu valorile indicate n tabelele 1, respectiv 2, din anexa II.3.2
Densitatea punctelor de prelevare a probelor este dat n tabelul 3, anexa II.3.2.
2.8.- La verificrile compactrii pe faze de lucrri si la receptiile preliminare se pot efectua si sondaje cu prelevri
de probe, pentru verificarea corectitudinii determinrilor efectuate n cursul executiei, conform prevederilor pct. 2.3.,
2.4., 2.5. din caietul I. si 2.2. din prezentul capitol. Pentru probele prelevate se vordetermina, dup caz, valorile D
sau DD conform STAS 9580/74.
Eventual, pentru materiale coezive, se pot folosi si metode fr prelevri de probe ca : penetrarea static, dinamic,
metode radiometrice etc.
2.9. - Se aplic calificativa compactrii tronsonului analizat de la "nesatisfctor - foarte bine", corespunztor
prevederilor STAS 838982 (tabel 3, anexa II.3.2.). n cazurile specificate de STAS 838982, se va reface
lucrarea.
2.10. - n zonele cu conditii de executie dificile (compactri manuale, racordri cu alte lucrri, ncastrri n versanti,
zone de ntoarcere a utilajului) se prevd puncte suplimentare de verificare. n aceste zone valorile (D) sau (I D) pot
avea valorile minime din tabelul 1, respectiv 2, anexa II.3.2.
2.11. Odat cu verificarea calittii rambleelor realizate se vor verifica si msurile de protectie a taluzurilor (nierbare,
pereere, etc.) precum si alte lucrri aferente (drenuri, rigole, fascine, blocaje, etc). Se va verifica corespondenta cu
prevederile proiectului prin sondaje, refcndu-se apoi temeinic zonele respective.
ANEXA II.3.1
ABATERI LIMIT ADMISIBILE PENTRU RETELE DE IRIGATII. CONFORM STAS 8387-79
Tabelul nr.1
- Dimensiuni n mm Caracteristici
Felul lucrrilor
Parametrii
Abateri limit
admisibile
Observatii
Retele care
alimenteaz instalatii
mobile de presiune
Distanta dintre 2
canale sau 2 conducte
0,01 l
Pe toat lungimea
canalului
Jgheaburi
Aliniament ntre
stlpi consecutivi
Conducte
Aliniament ntre 2
tronsoane succesive,
la conducte din azbociment si din beton
armat precomprimat
Amplasamente
0,005 L
l lungimea aripei de
udare
0,03
0,15
Canale de pmnt
n rambleu si n
debleu
Canale
necptusite,
ltimea de fund (b) pentru:
0,10
b>1,5
0,07
0,07
0,75 b 1,5
0,05
0,05
b<0,75
0,03
Canale
necptusite,
ltimea la gur (B) pentru:
0,15
B>6,0
0,10
2,0 B 6,0
0,07
B<2,0
Canale cptusite, ltimea
la gur (B) pentru:
0,10
0,07
0,05
B>6,0
2,0 B 6,0
B<2,0
Adncimea canalului (h)
pentru:
h>0,5
0,5 h 2,0
0,03
-0,03+0,05
0,07
h<2,0
ANEXA II.3.1 (continuare)
Dimensiuni
Canale de pmnt
n rambleu si n
debleu
Ltimea coronamentului
canalelor necptusite (a)
pentru:
0,1
0,07
h 2,0
h<2,0
Ltimea coronamentului
pentru canale cptusite
(a) pentru:
0,1
0,05
h 2,0
h<2,0
Cota fundului canalului
cptusit
si
necptusit
pentru:
0,05
0,03
Cu conditia s nu
depseasc
abatere
admisibil pentru pant
h 2,0
h<2,0
Cota
pentru:
coronamentului
h<0,5
0,5 h 2,0
0,03
-0,03+0,05
0,07
h<2,0
ANEXA II.3.1 (continuare)
Dimensiuni
nclinarea
taluzurilor
pentru canale cptusite si
necptusite
0,05
Cu conditiile:
s
nu
depseasc
abaterea ltimii la fund (b) si
la gur (B) a canalelor
- nsumarea eventualelor
abateri la ambele taluzuri s
nu depseasc 0,05
- abaterile sunt accidentale.
Abaterea se consider fat
de valoarea absolut a
nclinrii
prevzut
n
proiect.
Jgheaburi
Denivelri
locale
ale
fundului si taluzelor pe
0,03
0,1
- grosimea cptuselii
0,1
- grosimea stratului de
egalizare
0,1
0,01
Fat
de
dimensiunile
prevzute n proiect
Dimensiuni
Pante
Jgheaburi
Abateri de la verticalitate,
a
stlpilor,
furcilor,
paharelor
Nu
admit
Conducte
0,05
Adncimea de la nivelul
terenului la cota generatoarei superioare n m: - la
conducte din azbociment
sau din beton simplu
0,12
Cu
exceptia
situatiilor
specia-le de traversare a
cilor de circulatie, care se
va face conform prescriptiilor
tehnice n vigoare
0,10
La
retele
care
se
amplaseaz
n
terenuri
macroporice sen-sibile la
nmuiere se vor adopta
msuri conf. Prescri-ptiilor
tehnice n vigoare
0,05
Canale si santuri
de
pozare
a
conductelor
se
Indici de ndesare
-0,03
Greutatea
volumetric
uscat medie, t/mc
0,04
Jgheburi
ndesare
- rambleele canalelor
- fundatia stlpilor
jgheburilor
- panta conductelor
umplutura
astuparea
santurilor
pozare
la
de
a
conductelor
Nivelare
Nivelarea capital
a terenului
Denivelri accidentale
0,05
Parametrii
1
Amplasament
e
Mecanizat
0,3
- pn la 500
0,7
- de la 500 pn la 1000
1,5
Observatii
- de la 1000 pn la 2500
Dimensiuni
Ltimea la fund pentru b>1,5
0,07
+0,20--0.15
0,5 b 1,5
0,05
+0,15--0.10
b<0,5
0,03
0,10
0,20
0,07
0,15
0,05
Cu conditia ca prin
abaterea ltimii la fund si
ltimii la gur, abaterile
nclinrii taluzelor s nu
depseasc
5% din
valoarea acesteia
Ltimea coronamentului
0,10
0,20
0,05
0,10
Cota coronamentului
0,05
+0,10- -0,05
+0,05
+0,10-
h 2,0
h<2,0
h 1,5
-0,10
La canale cu sectiuni
mixte
- cu conditia de a nu se
depsi abaterea admisibil pentru pant
- n cazuri speciale de
executie n etape a
lucrrilor se pot admite
(n primele etape) n mod
provizoriu, abateri mai
mari, cu realizarea unor
conditii minime stabilite
de proiectant si
beneficiar pentru
evacuarea apelor din
sistem
h<1,5
Panta
La canale cu lungimi pn la 5
km
Nivelare
+0,05-
+0,03
-0,10
0,05
0,10
0,03
0,05
0,05
0,10
- fundul canalelor
- suprafata taluzurilor
- suprafata coronamentelor
ABATERI LIMIT ADMISIBILE PENTRU DIGURI, CONFORM STAS 8389-82
Tabelul 3
Elementul digului
Cota
n m
coronamentului
H>4m
+0,10
+0,10
-0,05
-0,07
nltimea
bombamentului(m)
Ltimea, n m:
- a coronamentului
- a banchetei
nltimea
(%)
Se refer la cota
final dup tasarea
terenului
+0,05
0,10
0,20
-0,10
taluzurilor
Nivelarea
coronamentului, n m
Nivelarea taluzurilor, n
m
Observatii
0,20
0,20
ANEXA II.3.2
GRADUL DE COMPACTARE PENTRU RAMBLEE DIN MATERIALE COEZIVE. Conform STAS 9850-74
Tabelul 1
Lucrri de mbunttiri funciare executate
din pmnturi coezive
denumire
Inltime
minim
(m)
Baraje
15
Diguri
<2
Platforme
95
98
92
95
90
92
90
9592
90
98
95
Tabelul 2
Lucrri de mbunttiri funciare executate din pmnturi
necoezive
Gradul de ndesare
Natura pmntului
Denumire
Baraje cu nltimea
15m
Nisip fin
Nisip mijlociu
Nisip mare,
pietris
Rambleurile
canalelor de irigatie,
diguri, platforme
Nisip
pietris
(ID) (%)
Granule cu
dimens de
520 mm,
%
mediu
minim
< 25
90
75
< 25
85
70
< 100
80
65
< 100
70
sau
ANEXA II 3.2
CALIFICAREA COMPACTRII TERASAMENTELOR LUCRRILOR DE CONSTRUCTII HIDROTEHNICE SI
MBUNTTIRI FUNCIARE Conform STAS 8389/82
Tabelul 3
Ca
teg
ori
a
de
p
m
nt
A
B
Denumirea
materialului
Nisipuri si prafuri
Nisipuri si prafuri
Procent
de argil
%
Indice
de
plastici
tate IP
Umiditate W
Calitatea ndesrii
u
mediu
t/m3
u
minim
t/m3
Nr
probe
admis
e sub
u
min
u
mediu
t/m3
u
minim
t/m3
Nr
probe
admis
e sub
u
min
10
...12
10...20
1,451,50
1,30
10
1,501,55
1,40
10
Peste
10...20
10...28
1,48-
1,35
10
1,55-
1,45
10
C
D
argiloase
10...20
Luturi
Peste
20...40
20...40
14...50
1,451,55
1,35
10
1,551,60
1,45
10
Peste
30...35
35...80
18...34
1,401,50
1,30
10
1,501,55
1,40
10
Argile grase
prfoase
si
1,55
1,00
NOTA: Prevederile tabelului 3 nu se aplic la bareje pentru care compactarea se va ncadra obligatoriu n indicii din
tabelul 1 si 2, Anexa 3.2.
Pentru terasamente aflate permanent sub nivelul apei (canale n ramblee, diguri-baraje, etc) calitatea ndesrii va fi
cel putin bun.
[top]
corpul unei coloane, numrul de lovituri pentru compactarea unei portii de pmnt, cariera de aprovizionare cu
pmnt si caracteristicile geotehnice ale acestuia, densitatea medie n stare uscat a masivului compactat).
- dac s-a ntocmit diagrama etalon" de verificare n adncime a compactrii ;
3. Verificri pe parcursul executiei
3.1. Pe parcursul executiei compactrii PSU cu coloane de pmnt se verific :
- dac se respect sau se realizeaz parametrii din proiect (v. pct. 2.2.) necesari realizrii unei bune compactri ;
- dac valorile densittilor medii n stare uscat ale masivului compactat sunt dm16,5 KN/cm3;
- dac la executarea gurii coloanei se foloseste adaos de ap (se admit cel mult 6 litri ap pentru strpungerea
unui orizont argilos de consistent ridicat dar sub supravegherea organului de conducere a lucrrii);
- dac se respect umiditatea optim de compactare a pmntului ce se introduce n gaura coloanei ;
- dac pmntul este turnat n gaur n portiile stabilite prin proiect;
- dac se respect nltimea de compactare a pmntului cu berbecul;
- dac pe timp de iarn se foloseste pmnt nghetat (ceea ce este interzis);
- dac conducerea lucrrilor de compactare este asigurat de un organ tehnic competent;
- dac se execut toate coloanele de pe planul compactrii" ;
- dac coloanele se execut verticale si nu nclinate;
3.2. ntr-un registru special se vor trece urmtoarele elemente ce vor fi vizate si de organul tehnic responsabil cu
lucrrile de compactare :
- data fiecrei verificri periodice ;
- rezultatele verificrii ;
- msurile luate n cazul constatrii unor diferente importante ale acestor elemente fat de datele proiectului de
executie.
4. Verificri n vederea receptiei compactrii
4.1. Receptia lucrrilor de compactare cu coloane de pmnt se face pe baza urmtoarelor lucrri finale :
- curtarea si nivelarea suprafetei compactate.
- verificarea compactm n adncime pe toat lungimea coloanelor de pmnt prin sondaje de penetrare static
sau sondaje radiometrice.
- verificarea densittii pmntului n stare uscat la nivelul planului (tlpii) de fundare, prin determinri de laborator
geotehnic.
4.2. Zonele verificate ca mai sus si gsite necorespunztoare se vor recompacta cu coloane suplimentare al cror
numr se va stabili de proiectant.
ANEXA III-2-1
LISTA DOCUMENTELOR TEHNICE DE BAZ
Coloane de pmnt
P 7 -77 Normativ privind proiectarea si executarea constructiilor fundate pe terenuri slabe BC 5/78
C 29-85 Normativ privind mbunttirea terenurilor de fundare slabe prin procedee mecanice BC 5/78
[top]
Adncimea voalului
msurat
de
la
suprafata rocii (m)
Absorbtia
specific
limit admisibil (L=1
ml/m.min.10atm)
10-25
25
0-25
25-50
25-50
25-50
0-40
1,5
50-75
40-75
75
0-40
40-60
1,5
peste60
OBSERVATII : 1.La baraje fundate pe roci sensibile la actiunea infiltratiilor de ap se vor adopta limitele pentru
baraje cu H 75 m.
2. n cazul cnd probele de control nu se pot executa la presiuni de 10 atm. (datorit adncimii prea mici sau
caracterului rocii) absorbtia specific se va calcula considerndu-se c variaz direct proportional cu presiunea.
3. Valorile din tabel vor putea fi reduse corespunztor n cazul cnd debitul calculat este mai mare dect cel
prevzut n proiect.
LISTA PRESCRIPTIILOR TEHNICE DE BAZ
1. - Normativ departamental P.E. 712/79 - Proiectarea si executarea etansrii si consolidrii rocilor stncoase prin
injectii.
2. - C. 1G81380 - Instructiuni tehnice pentru consolidarea pmnturilor sensibile la umezire si a nisipurilor prin
silicatizare si electrosilieatizare.
[top]
5.5. Nu se admit la montaj elemente din beton care prezint fisuri, indiferent de mrimea lor, deteriorri sau lipsuri
n zonele de colt, de margine sau de rost.
6. - Controlul executiei
6.1. - Se va efectua un control permanent asupra calittii lucrrilor, si anume :
- verificarea amplasamentului lucrrii;
- verificarea cotei de fundare ;
- controlul gradului de compactare al terenului din sptura de fundatie ;
- verificarea dimensiunilor fundatiilor pentru ecran ;
- controlul sistemului de captare si evacuare a apelor de infiltratie ;
- verificarea grosimii si calittii stratului drenant de sub baza masivului din pmnt armat;
- verificarea cotelor liniei de rezemare a ecranului;
- controlul respectrii planului de montaj a ecranului, armturilor si prinderilor acestora.
6.2. Se va supraveghea montarea fiecrui rnd de armtur, verificndu-se ca acestea s fie dispuse perpendicular
pe directia paramentului (n cazul n care acesta este vertical) sau orizontal (n cazul n care paramentul este
nclinat), n rnduri paralele, bine asezate cu latul pe suprafata stratului de umplutur compact. Strngerea piulitelor
va fi moderat, ns va trebui s asigure prinderea corespunztoare a elementelor, fr a rmne joc ntre ele.
6.3. Se va controla respectarea conditiilor tehnice privind realizarea umpluturii, verificndu-se periodic
granulometria materialulul folosit si gradul de compactare realizat.
7. Verificri efectuate la receptia lucrrilor
7.1.- La receptia final a lucrrii se va verifica :
- respectarea trasrii n plan pentru a se nscrie n geometria ansamblului de lucrri prevzute ;
- verticalitatea sau nclinarea indicat n proiect si linearitatea ecranului;
- racordarea ecranului cu lucrrile de terasament nvecinate si alte lucrri adiacente ;
- calitatea materialului din ecran si armtur, pe baza certificatelor de calitate emise de furnizori;
- dispozitivele de scurgere a apelor superficiale ;
- gradul de compactare a terasamentelor si umpluturii
- etanseitatea rosturilor dintre elementele ecranului;
- probleme de estetic a lucrrilor din pmnt armat.
7.2.- Conductorul tehnic al lucrrii, n colaborare cu beneficiarul, este obligat a pregti si preda, ntr-o form
organizat :
- toate documentele ncheiate pe parcursul executrii lucrrilor, inclusiv buletinele de ncercare, dispozitiile de
santier, actele de control sau expertizare, etc.;
- scurt prezentare sintetic cu concluzii privind calitatea lucrrii executate, n comparatie cu prevederile proiectului
si ale prescriptiilor tehnice si dovedit cu actele prezentate.
7.3. - Verificrile directe se vor executa de comisia de receptie prin sondaje, In numr suficient pentru a-si putea
forma convingerea asupra corectitudinii actelor prezentate. In caz c o parte din aceste verificri dau rezultate
nesatisfctoare, se va dubla numrul lor ; dac si n acest caz o parte din rezultate sunt nesatisfctoare, comisia
va dispune amnarea sau respingerea receptiei pn la efectuarea unui supliment de ncercri si a unei cercetri
sau expertizri tehnice de ansamblu. Cercetarea sau expertiza se va efectua pe baza unei teme date de comisia de
receptie si va avea ca scop determinarea posibilittilor si conditiilor n care constructia respectiva corespunde
destinatiei pentru care a fost realizat.
[top]
2. Prevederi generale
2.1. Asigurarea calittii, durabilittii si functionalittii lucrrilor specifice de ziduri de sprijin si ranforti implic
verificarea tuturor operatiunilor necesare pentru realizarea lor precum si a lucrrilor de ntretinere periodic.
2.2. De la nceput este necesar s se verifice trasarea de detaliu, platforma de lucru si msurile luate pentru
scurgerea apelor meteorice sau din izvoare si semnalizare a punctului de lucru.
2.3. In cazul unor lucrri n zona cu alunecri de teren, se verific dac evolutia n timp a acestor fenomene de
instabilitate impun modificri sau adaptri la situatia real de pe teren Ia data atacrii executiei lucrrilor de sprijin.
3. Verificri in timpul executiei
3.1. n timpul executiei lucrrilor de spturi este necesar de a cerceta si verifica cu atentie prin observare direct,
permanent si martori, starea talazurilor n zona lucrrilor n vederea depistrii unor eventuale semne, prevestitoare
de pierdere a stabilittii acestora sau a peretilor spturii, cderi de blocuri, materiale, suprasarcini.
De asemeni, se vor depista cable, conducte si tine sub observatie eventuale constructii existente in zon.
3.2. Referitor la executia spturilor pentru fundatii si verificarea terenului de fundare este necesar de a se verifica :
- surile de protectie a muncii, de siguranta a circulatiei publice si de santier si stabilirea platformei de lucru ;
- natura si starea de consistent a terenului de fundare, pozitia eventualelor plane de alunecare, natura si starea
fizic a fiecrui strat ntlni n sptur, infiltratii de ap, etc. ;
- cota de fundare si dimensiunile n plan ale gropii de fundatie, contrapanta terenului la nivelul tlpii fundatiei ;
- concordanta intre situatia real pe teren si datele tehnice prevzute n proiect.
3.3. Calitatea materialelor utilizate pentru executarea zidurilor de sprijin si ranfortilor se verific conform normelor
de calitate specifice pentru aceste materiale.
3.3. Respectarea tehnologiei de executie prevzut in documentatie.
3.4. Betonul n fundatie se va turna aderent de peretii spturii, demontnd sprijinirile numai pe msura turnrii
betonului. Sprijinirile rmase si terenul din jurul spturii se verific permanent pentru a evita accidente.
3.6. In cazul apelor subterane agresive se verific aplicarea msurilor de protectie a betoanelor si armturilor.
3.7. Elevatia se va executa n continuarea fundatiei fr ntrerupere de betoane. Eventualele rosturi de lucru
precum si rosturile ntre tronsoane se vor trata si verifica n conformitate cu prescriptiile tehnice de tratare a
rosturilor.
3.8. Pentru asigurarea calittii si functionalittii lucrrilor de sprijinire pe parcursul executiei se vor verifica
dimensiunile n plan si sectiune, calitatea materialelor puse n oper, drenul din spatele zidului de sprijin sau
ranfortilor, pozitia barbacanelor, colectarea si evacuarea apelor.
4. Verificri la receptie
4.1. La receptia preliminar se verific :
- amplasamentul lucrrii;
- functionalitatea drenului si a barbacanelor ;
- dimensiunile, calitatea materialelor, aspectul si nscrierea n peisajul natural;
- actele constatatoare ntocmite la receptiile pe faze a lucrrilor ascunse.
4.2. La receptia final se analizeaz modul de comportare a lucrrilor n cadrul termenului de garantie si dac au
fost bine ntretinute.
4.3. Pentru cazurile de lucrri cu caracter si tehnologii deosebite sau conditii de relief sau geotehnice grele, n
proiecte se vor prevedea n plus msuri de verificare si control specifice n concordant cu aceste lucrri sau
tehnologii si conditiile locale de teren.
[top]
2. Prevederi generale
2.1. Calitatea taluzurilor depinde de modul cum s-a executat sptura ultimului strat de stnc de deasupra
taluzului (dac s-au folosit la derocri, ncrcturi mari sau mici, dac s-a folosit pickhamerul).
2.2. Se verific dac nclinarea taluzurilor n roci foarte dure este 10 :1 iar in roci dure 5 :1. Se verific dac la baza
taluzului s-a amenajat o banchet de 0,501,0 m ltime pentru preluarea materialului desprins de deasupra.
2.3. Dac taluzul depseste nltimea de 10 m, se verific dac a mai fost amenajat o banchet de 0,51,0 m
ltime la o nltime potrivit de 68 m.
2.4. Se verific dac aceast banchet este continu si respectiv s nu aib nltimi mult diferite n profile
apropiate.
2.5. De asemenea se verific dac nclinarea de deasupra banchetei suplimentare este mai mic dect nclinarea
de dedesubt (dac la baza pentru taluz s-a adoptat nclinarea 10 :1, deasupra banchetei trebuie s se ia 5 :1 ; dac
dedesubt taluzul are 5 :1 deasupra va avea 4 :1).
2.6. La taluzuri foarte nalte se verific dac sunt executate banchete la nltimi din 67 m n 67 m si respectnd
principiul micsorrii nclinrii taluzului fat de nclinarea de dedesubtul banchetei respective.
2.7. Pentru nltimi mai mari de 12 m, pantele se vor stabili pe baz de calcul de stabilitate, conform STAS 2914/76.
3. Verificrile taluzurilor in rocile cu densitate mijlocie
3.1. Verificarea tine scama de faptul c rocile sunt nedegradabile sau degradabile.
3.2. Taluzurile rocilor nedegradabile de duritate mijlocie se trateaz n acelasi mod cu cele ale rocilor dure cu
deosebirea c nclinrile taluzurilor sunt mai mici respectiv 4 :1, banchetele nu au ltimea mai mic de 1,00 m
(putind merge pn la 1.5 m) iar nltimile de taluz care se pot realiza fr banchete nu pot depsi 8 m. Verificarea
trebuie s tin seama de acest lucru.
3.3. Taluzurile rocilor degradabile de duritate mijlocie au aceleasi nclinri ca si n rocile nedegradabile. Trebuie ins
protejate n scopul evitrii alterrii progresive. Protejarea se poate realiza prin plase metalice peste care se asterne
pn la nglobare, cu ajutorul aparatului de torcretat, un beton sau un mortar de ciment.
3.4. Plasei de srm i se verific ancorarea n stnc prin ancore de otel OB 37 cu diametru 2025 mm si
betonarea corect a acestora.
3.5. In cazul unor portiuni de taluz cu degradri mai puternice se verific dac plasa de srm a fost ntrit cu o
armtur de 6 mm diametrul dispus n retea si fixat cu piroane. Calitatea lucrrilor de torcretare se poate
evidentia prin faptul c pe suprafata acoperit cu beton prin torcretare nu exist srm sau fiare n aparent si nici
fisuri. Calitatea protejrii taluzului se constat prin sunetul auzit n urma aplicrii de lovituri usoare cu un corp de
lemn (coad de lopat). Dac n urma loviturii sun a gol torcretarea este burdusit si nu este suficient.
3.6. In cazul cnd este necesar o protectie de taluz contra cderii de pietre pentru o perioad limitat se verific
existenta unei plase de protectie ancorat n stnc.
3.7. Se verific dac srma de legtur a plasei este zincat pentru a se evita rugina si desfacerea plasei.
4. Verificri la taluzurile n roci moi
4.1. Aceste taluzuri au nclinri mai mici 3 :1 si 2 :1, iar banchetele pot avea ltimi de pn la 2 m.
4.2. nltimea maxim de taluz fr banchete este de 6,7 m.
4.3. In functie de gradul de alterare taluzurile se mbrac n plas de srm ancorat, torcretat sau n functie de
faptul c lucrarea este definitiv sau provizorie.
4.4. Verificarea nclinrii taluzelor se face cu ajutorul unor sabloane din sipci de lemn iar planeitatea prin plimbarea
longitudinal a sabloanelor.
5. Verificri Ia taluzuri pentru stnci puternic degradate
5.1. La aceste taluzuri protejarea se poate realiza printr-o zidrie sau un pereu.
5.2. Zidurile de protectie denumite de cptusire care se construiesc lipite de stnc. Parametrul fetei vzute este 5 :
1.
5.3. La nclinri 3:1 si 2:1 stnc se preseaz, grosimea peretelui fiind mai mic la partea superioar si mai mare la
partea inferioar, mai mic la nclinare mai mic si mai mare la nclinare mai mare.
Pentru lucrrile de la pct. 4 verificarea se face conform prevederilor cap. 2, alin. 2.
6. Verificri la taluzurile in stnc
3.4 La fundatii masive pentru masini, se va verifica n plus dac, n cazul c nu s-a putut realiza betonarea fr
ntrerupere, s-au introdus barele metalice suplimentare de consolidare a rostului de turnare. Aceast exceptie nu
este admis pentru fundatiile nemasive, pentru care se aplic normativul C.14079.
3.5. In cazul betonrii sub nivelul apei subterane se va verifica, dup caz : fie eficacitatea epuismentelor, inclusiv a
msurilor contra afuierii terenului si splrii cimentului din beton, fie respectarea prevederilor normativului C.140
79 n legtur cu betonarea sub ap.
3.6. n cazul fundatiilor de tip pahar pentru ncastrarea stlpilor prefabricati, se vor verifica dimensiunile golului
(sectiuni orizontale si verticale cotele fundului paharului), mpnarea si celelalte legturi provizorii (care trebuie s
asigure echilibrul stabil al stlpului, conform normativului C.14079, P.1077 precum si ncastrarea definitiv, prin
betonare.
3.7. In cazul fundatiilor pentru stlpi metalici si a acelora pentru utilaje se va verifica calitatea pieselor metalice de
prindere (geometrie, caracteristici fizico-mecanice, protectia anticoroziv etc.) si pozitiile lor, precum si a mortarului
sau betonului pentru ncastrare, subbetonare etc.
3.8. Frecventa ncercrilor ce se efectueaz pe parcursul lucrrilor este aceeasi cu aceea prescris pentru
materialele din care este executat corpul fundatiei respective, cu mentiunea special pentru mbinrile stlpilor
prefabricati, pentru care se aplic prevederile din normativul C.14079, P.1077.
3.9. La receptiile pe faze de lucrri si receptiile preliminare, comisiile respective vor efectua n afar de examinarea
actelor ncheiate pe parcurs, in ce priveste frecventa, continutul si ncadrarea in prevederile proiectului si
prescriptiile tehnice, n limita abaterilor admisibile si o serie de sondaje, n numrul pe care-l vor aprecia ca
necesar, pentru a se convinge de corectitudinea verificrilor anterioare, n special n ce priveste pozitiile, formele si
dimensiunile geometrice si calitatea corpului fundatiilor.
3.10. n cazul fundrii constructiilor pe terenuri slabe (de tipul argilelor moi, mlurilor. nisipuri afnate, umpluturilor
etc.) executarea si verificarea lucrrilor de fundatii se va face cu respectarea formativului C.2985.
4. Fundatii pe piloti
4.1. Corpul fundatiilor propriu-zise (care reazem pe capetele pilotilor), se va verifica cu aplicarea integral a
prevederilor de la pct. 3 de mai sus.
4.2. Pentru pilotii din beton armat sau precomprimat, prefabricati sau turnati pe loc, se vor aplica n ntregime si
prevederile capitolul prezentului normativ (Lucrri de beton, beton armat si beton precomprimat").
4.3. La nfigerea pilotilor prefabricati, se vor efectua pe parcurs urmtoarele verificri :
a) msurarea si nregistrarea ptrunderii fiecrui pilot pentru fiecare grup de 10 lovituri ale berbecului, respectiv
fiecare minut de vibrarea sau de batere cu sonete cu frecvent mare ; o atentie deosebit se va acorda msurrii si
nregistrrii refuzului, n comparatie cu valorile de control din proiect, fat de care abaterea admisibil este de 10% ;
b) lungimea total a fisei pilotului n comparatie cu prevederile proiectului si ale studiului geotehnic, stiut fiind c
este necesar a se realiza ptrunderea pn la un anumit strat, precum si o lungime minimal a fisei; abaterile
admisibile sunt date n anexa IV.l-l.B.
c) directia de nfigere, starea pilotului si eventualele accidente ntlnite ; se va face mentiune special asupra
cazurilor de rupere sau spargere a pilotului si a necesittii nlocuirii lui;
d) reluarea operatiei de nfigere dup o perioad de repaos de minimum 2 zile la terenuri necoezive si de minimum
5 zile la terenuri coezive; n acest caz, se vor efectua din nou toate verificrile mentionate la al. a" de mai sus.
4.4. La executarea pilotilor forati inclusiv, a acelora prin percutie (Franki), indiferent de diametrul lor, se vor efectua
dup caz urmtoarele verificri :
a) buna functionare a utilajelor de forare si betonare precum si a instalatiilor pentru prepararea, utilizarea si
recuperarea noroiului bentonitic
b) natura si calitatea straturilor strpunse Ia forare care se vor compara cu prevederile proiectului;
c) fisa total a pilotului si natura terenului de la vrful lui ;
d) pozitia n plan a forajului, nainte de introducerea carcasei de armturi si de nceperea betonrii;
e) asezarea corect a carcasei de armturi si a pieselor auxiliare, de asigurare a pozitiei, de ghidare a dispozitivelor
de betonare etc. ;
f) curtirea fundului si peretilor forajului (de material czut, detritus de bentonit etc.) ;
g) compararea continu a volumului de beton introdus cu volumul teoretic, stabilit prin msurarea (la cel mult
fiecare metru de coloan) a nivelului atins de stratul de beton introdus n tub, pentru a stabili dac la extragerea
tubului nu s-au produs surpri de pmnt n interiorul tubului;
h) mentinerea pozitiei armturilor.
4.5. Dup terminarea operatiilor de nfigere, respectiv de betonare a pilotilor, se va proceda la o retrasare general
a pozitiei fiecrui pilot si la cartografierea att a pozitiei in plan ct si a nivelelor vrfului si capului pilotilor, respectiv
a fisei realizate ; abaterile admisibile sunt date n anexa IV.1-1.B.
4.6. nainte de nceperea executrii corpului fundatiei propriu-zise se vor efectua ncercrile prin ncrcarea static
sau dinamic a numrului de piloti prevzuti in normativul C.16075. Se vor ncerca de preferint pilotii la a cror
executie s-au ntmpinat dificultti.
n cazul ncercrilor prin ncrcare dinamic, tasarea admisibil nu trebuie s depseasc 1/4 din valoarea de
control dat n proiect pentru refuz. n cazul ncercrii prin ncrcare static :
- se admite ca tasarea msurat la ncrcarea de calcul s fie de maximum 1,10 tasarea msurat n cadrul
ncercrii de prob conform STAS 2561/281 pentru o valoare corespunztoare de ncrcare ;
- n cazul n care nu s-au efectuat ncercri de prob conform STAS 2561/281 tasarea admisibil la ncercarea de
control cu ncrcarea de calcul trebuie s fie stabilit de proiectant.
Aceste ncercri pot fi considerate ca fcnd parte din verificarea pe faze de lucrri.
4.7. Tot nainte de nceperea executrii corpului fundatiei se va proceda la spargerea capetelor pilotilor si la
aranjarea capetelor armturilor provenite din piloti care se nglobeaz n corpul fundatiilor. Abaterile admisibile sunt
date n anexa IV-1-1-B, tabelul 3.
In cazul pilotilor forati, betonul de la partea superioar trebuie ndeprtat si pentru motivul c este de regul de
calitate mai slab.
4.8. La verificrile pe faze de lucrri si la receptia preliminar, n afar de examinarea frecventei si continutului
actelor ncheiate pe parcurs, comisiile respective vor efectua si un numr de sondaje pentru stabilirea corectitudinii
acestor
4.9. Toate lucrrile de fundatii pe piloti se consider de tehnicitate deosebit de ridicat si in consecint trebuie
urmrite n mod special de proiectant. In cadrul acestei activitti, proiectantul:
- va participa la nfigerea, respectiv forarea, unei prime serii de piloti (de cel putin 5% din numrul total), spre a se
convinge despre modul de realizare a refuzului, fisei totale, naturii straturilor de pmnt ntlnie etc.;
- va participa la efectuarea ncercrilor prin ncrcare static sau dinamic, stabilind cazurile n care numrul
pilotilor ncercati urmeaz a fi mrit, pentru cazuri de dubiu conform normativului C.16075
- va depune un referat scris, continnd concluziile si recomandrile sale cu privire la realizarea conditiilor avute n
vedere la proiectare.
ANEXA IV-1-1
ABATERI ADMISIBILE
A. FUNDATII DIRECTE
1. Abateri privind precizia amplasamentului si a cotei de nivel:
- pozitia n plan orizontal a axelor fundatiilor 10 mm
- pozitia n plan vertical a cotei de nivel 10mm
2. Abateri dimensionale ale elementelor:
- dimensiuni n plan orizontal
nltimi pn la 2 m 20 mm
nltimi peste 2m 30 mm
nclinarea fat de vertical a muchiilor si suprafetelor
pentru 1 m liniar 3 mm
pe toat nltimea 16 mm
- nclinarea fat de orizontal a muchiilor si suprafetelor
pentru 1 m liniar 5 mm
Piloti ptrati si
dreptunghiulari
Piloti centrifugati
+10
+5
-5
-2
+10
-2
Tabelul 2
La aspect, form si pozitie
Abateri
limit
10
12
Tabelul 3
Dimensiuni
Abateri
limit
0,25
Lungimea armturii, %
Distanta dintre etrieri, mm
10
10
4. Confectionarea carcasei de armtur, pentru pilotii forati se va face potrivit prevederilor din proiect.
5. Grosimea stratului de acoperire cu beton a carcasei de armtur, msurat la fata exterioar a barelor
longitudinale, se stabileste n functie de tipul de pilot si tehnologia de executie a lui.
Abaterile admisibile fat de prevederile proiectului sau prescriptiilor tehnice: -5mm 20 mm.
6. ncastrarea pilotilor n radier sau grind se face cu respectarea prevederilor proiectului, cu abateri admisibile de
20mm.
7. Pilotii de prob si de control se vor fixa, ca numr si amplasament, de ctre proiectant si se vor ncrca dup un
program stabilit n proiect. Minimum de piloti ncercati se stabileste la 2 piloti realizati la obiectivul care se
receptioneaz.
Valorile de control pentru ncercare sunt date la pct. 4.6. di textul capitolului.
ANEXA IV-1-2
LISTA PRESCRIPTIILOR TEHNICE DE BAZ
1. STAS 2561/183 Teren de fundare. Piloti. Clasificare si terminologie.
2. STAS 2561/281 Fundatii pe piloti. ncercarea n teren a pilotilor de prob.
3. STAS 2561/383 Fundatii pe piloti. Prescriptii generale de proiectare.
4. STAS 2561/474 Piloti forati de diametru mare. Prescriptii generale de proiectare, executie si receptie.
5. STAS 605477 Adncimea de nghet.
6. STAS 274569 Urmrirea tasrii constructiilor prin metode topografice.
7. P.777 Normativ pentru proiectarea si executarea constructiilor fundate pe terenuri slabe (B.C 5/1078).
8. C.D. 72-74 Normativ departamental pentru executarea si receptionarea fundatiilor deschise si cu aer
comprimat la poduri (B:C 6/1975)
9. C 160-75 Normativ privind alctuirea si executarea pilotilor pentru fundatii (B.C 6/1975)
10. C 61-74 Instructiuni tehnice pentru determinarea tasrilor constructiilor de locuinte, social-culturale si
industriale prin metode topografice (B.C. 4/1975).
11. P 10-77 Normativ privind proiectarea si executarea lucrrilor de fundatii directe la constructii (B.C. 3/1978,
12/1978, C 159-73 si C 176-75).
12. STAS 1629/2-1981 Alimentri cu ap. Captarea apelor subterane prin puturi. Prescriptii de proiectare.
13. STAS 1629/3-1982 Alimentri cu ap. Captarea apelor subterane prin drenuri. Prescriptii de proiectare.
14. STAS 10796/1-77 Lucrri de drumuri. Constructii anexe pentru colectarea apelor drenuri de asanare.
Prescriptii de proiectare si executie.
15. STAS E 1104177 Lucrri de mbunttiri funciare. Drenarea teritoriilor irigate. Prescriptii de proiectare.
16. PE 712/79 Normativ departamental. Proiectarea si executarea etansrii si consolidrii rocilor Stncoase prin
injectare.
17. C.16380 #9; - Instructiuni tehnice pentru consolidarea pmnturilor sensibile la umezire si a nisipurilor prin
silicatizare si electrosilicatizare. Bul. Constructiilor nr. 12/1980.
18 C 15973 Instructiuni tehnice pentru ncercrile de penetrare static. Bul. Constructiilor 1/1974.
19. C.17684 Instructiuni tehnice pentru cercetarea terenurilor de fundare prin penetrare dinamic cu con. Bul.
Constructiilor 8/1984.
[top]
3.4. Avnd n vedere asimilarea fundatiilor pe barete cu fundatiile pe pilotii forati executate sub noroi bentonitic, la
executia acestor fundatii si nainte de executarea corpului propriu-zis al fundatiei se vor face si aici aceleasi
verificri si ncercri prevzute la punctele 4.5 ; 4.6 ; 4.7 ; 4.8 ; 4.9 de la pilotii forati.
[top]
1.4. Toate modificrile aduse fat de aceste proiecte trebuie nsusite de organizatia de proiectare cu acordul
beneficiarului.
2. Terasamente pentru fundatii de masini
2.1. Verificarea si receptionarea ca faz de lucrri a naturii terenului, a spturilor dup retrasarea general a
fundatiilor nvecinate este obligatorie nainte de a ncepe lucrrile de betoane.
2.2. Se va face confruntarea ntre proiectul de executie al fundatiei si proiectul de montaj al masinii respective; dac
este posibil confruntarea se va face direct cu utilajul furnizat.
2.3. Verificarea naturii terenului sub cota de fundare se va face prin probe de laborator sau cu alte metode
acceptate de proiectant si se nscrie n procese verbale de lucrri ascunse. Aceste probe se fac cel putin cte dou
pentru fiecare fundatie de utilaj.
3. Verificri de efectuat n timpul executrii fundatiei
3.1. Pozitia cofrajelor si a cutiilor pentru golurile suruburilor se va verifica si nregistra ca ,.faz de lucrri"
verificndu-se si asigurarea mentinerii lor n pozitie n timpul betonrii pentru respectarea abaterilor admisibile
conform anexei IV-4-1.
3.2. Pozitia armturilor, a pieselor inglobate si a suruburilor de fundatie se nregistreaz ca faz de lucrri",
consemnnd n procesul verbal asigurarea mentinerii lor n pozitie n timpul betonatii.
3.3. Confectionarea, transportul si turnarea betoanelor pentru fundatii de masini se va face conform Normativului
C.14079.
Controlul calittii lucrrilor de betonare se va face conform Normativului C.14079, cap. 10 cu urmtoarele
precizri :
3.3.1. Calitatea betonului livrat se va face n mod obligatoriu pe baza ncercrilor pe epruvete confectionate pe
santier la fiecare 10 m3 cte o prob si cel putin cile una pentru fiecare fundatie.
3.3.2. n cazurile cnd prelucrarea rezultatelor obtinute pe probe indic beton necorespunztor" se va mai face
determinarea calittii si prin metoda nedistructiv combinat. Zonele de verificare" se vor afla cel putin cte una pe
fetele vzute ale fundatie dup decofrare si vor avea laturile de min. 1,5 m la distant de cel mult 3 m una de alta.
3.3.3. Zonarea se va face conform pct. 3.3 din anexa X-8 a Normativului C 140-79.
3.3.4. Prelucrarea rezultatelor si interpretarea lor se va face conform cap.4 din anexa X-6 a Normativului C 140-79.
3.3.5. Se va da o atentie deosebit prinderii n pozitiile artate n proiect a dispozitivelor de amortizare cu
tolerantele din anexa 5-1.
3.4. n conditiile n care turnarea fundatiei nu s-a putut realiza fr ntrerupere se va verifica introducerea de bare
de armare suplimentare pentru consolidarea rostului.
ntreruperea betonrii, pozitia rostului, numrul si pozitia barelor de consolidare se va face numai cu avizul
proiectantului.
ANEXA IV-4-1
ABATERI ADMISIBILE
1. Abateri privind precizia amplasamentului sia cotei de nivel:
- pozitia n plan orizontala axelor fundatiilor 10 mm
- pozitia n plan vertical a cotei de nivelare a betonului de egalizare 20 mm
- cote de nivelare unor eventuale trepte partiale pe care nu reazem utilajul 10 mm
- cote de nivel ale prtii superioare a fundatiei si a treptelor pe care reazem utilajul 1 mm
2. Abateri dimensionale:
- dimensiunile n plan orizontal 20 mm
- nltimi pn la 2000 mm 20 mm
- nltimi peste 2000 mm (H) (20+0,002H) 30 mm
- ltimea rosturilor fat de fundatiile nvecinate (fat de dimensiunile din proiect) -10 mm
- devierea axelor suruburilor de ancorare nglobate 3 mm
- devierea axelor plcilor metalice si tevilor nglobate 10 mm
2.5. Patul drumului cu sau fr strat de form trebuie receptionat dup terminare conform STAS 291484
ncheindu-se un proces verbal de receptie pentru lucrri ascunse. Executia fundatiei poate ncepe numai dup
receptionarea patului.
3. Fundatia
3.1. Peste patul amenajat cu sau fr strat de form urmeaz s se execute fundatia care poate fi dintr-un singur
strat de balast, din mai multe straturi (strat inferior din balast sau nisip, strat superior din piatr spart sau balast
stabilizat cu ciment sau zgur granulat cu var).
3.2. n cazul cnd este vorba de modificarea sau amenajarea unui drum existent fr mbrcminte, uneori se
poate folosi impietruirea lui dac acesta are ltimea suficient, grosimea mai mare de 10 cm si nu este contaminat
cu pmnt (praf sau argil). n vederea folosirii mpietruirii existente aceasta se scarific si se reprofileaz cu sau
fr adaos de material nou.
3.3. Calitatea fiecrui strat de fundatie este determinat de calitatea materialelor, regularitatea dimensiunilor (ltime
si grosime) gradul de comportare. Pantele suprafetei fundatiei sunt aceleasi cu ale mbrcmintii sub care se
execut pentru a se asigura posibilitatea executrii cu grosimi constatate a straturilor superioare de baz si
mbrcminte.
3.4. n conformitate cu STAS 640084 denivelrile admisibile pentru fundatii pot fi cu 0,5 cm diferite de cele
admise pentru mbrcmintile sub care se execut. Astfel denivelrile admisibile n profilul longitudinal ale straturilor
de fundatie sub dreptarul de 3,0 m pot fi de maximum 2 cm n cazul fundatiilor nestabilizate si de max. 1,5 cm n
cazul fundatiilor stabilizate.
3.5. Materialele din care se execut straturile de fundatie si care se receptioneaz la furnizor trebuie s
ndeplineasc conditiile de calitate in conformitate cu nomenclatorul de materiale prevzute n anexa 2 din Decretul
418/80 si cu prevederile standardelor respective de materiale :
- balast STAS 66232
- piatr spart STAS 66784
- ap STAS 79084
Verificarea calittii materialelor se face pe toat durata executiei lucrrilor de ctre laboratorul de santier, laboratorul
central al ntreprinderii sau de alte laboratoare de specialitate.
3.6. Executia straturilor de fundatie din balast si piatr spart se va face n conformitate cu STAS 640084, pct. 3
iar a fundatiilor de balast stabilizat cu zgur granulat n conformitate cu instructiunile tehnice departamentale nr.
12779.
3.7. Pentru o bun comportare a fundatiei att n timpul executiei ct si n timpul exploatrii este strict necesar s
se execute evacuarea prin drenare a apelor din fundatie. Pentru acest scop stratul inferior al fundatiei se execut
pe ntreaga ltime a platformei la cota superioar fundului santurilor sau drumurilor sub rigole. n cazul cnd acest
lucru nu este posibil se vor executa drumuri transversale deasemeni deasupra fundului santurilor sau drenurilor sub
rigole.
3.8. Capacitatea portant se determin prin msurarea modulelor de deformatie linear echivalente prin metoda de
ncrcare pe plac sau prin msurarea deflexiunilor cu deflectometrul cu prghie sau cu deflectograful Lacroix.
Aceste determinri trebuie fcute att nainte de nceperea executiei stratului inferior al fundatiei (pct. 2.9) ct si
dup terminarea acestuia. De asemeni determinri trebuie fcute pe toate stratele de fundatie inclusiv pe stratul
superior al fundatiei.
Rezultatele tuturor msurtorilor, determinrilor, verificrilor vor fi tinute la zi n documentatia de control si vor fi
consemnate n procesele verbale de receptie pe faze pentru lucrrile ascunse.
ANEXA IV-5-1
LISTA PRESCRIPTIILOR TEHNICE DE BAZ
STAS 6400-84Lucrri de drumuri. Straturi de baz si de fundatie. Conditii tehnice generale.
STAS 2914-84 Lucrri de drumuri. Terasamente. Conditii generale.
STAS 662-82 Lucrri de drumuri Agregate naturale neprelucrate.
STAS 667-84 Piatr natural pentru drumuri. Conditii generale.
STAS 790-84 Ap pentru mortare si betoane.
STAS 187-79 Instructiuni tehnice departamentale.
[top]
2. Reguli de verificare
2.1. Verificarea calittii materialelor componente si a betonului se va face in conformitate cu prevederile din anexa
X.l. Normativ C 14086.
n cazurile n care Ioturile de materiale aprovizionate (otel-beton, ciment, agregate, aditiv sau elemente
prefabricate) nu ndeplinesc conditiile de calitate garantate, se va interzice sau se va sista utilizarea lor si se va in
cunostinta productorul, beneficiarul si organele Inspectoratului General de Stat pentru Controlul Calittii
Produselor. In cunostinta constatarea se va face n termen de max. 48 ore de la constatare.
In conformitate cu prevederile art. 89 al. 2. din legea 8/1977, furnizorii sunt obligati ca n termen de 15 zile de la
primirea comunicrii unittii de constructii-montaj, s remedieze sau s nlocuiasc materialele sau elementele de
constructii necorespunztoare din punct de vedere calitativ.
2.2. Fazele procesului de executie a lucrrilor de beton si beton armat constituie n majoritate lucrri care devin
ascunse, astfel nct verificarea calitti: acestora trebuie s fie consemnat n procese verbale de receptie
calitativ, ncheiate ntre delegatii beneficiarului si constructorului. Nu se consider valabile procesele verbale de
receptie calitativa ncheiate numai de constructor.
Nu se admite trece-rea la o nou faz de executie nainte de nchiderea procesului verbal referitor la faza
precedent dac aceasta urmeaz s devin o lucrare ascuns.
In procesele verbale se vor preciza concret verificrile efectuate, constatrile rezultate si dac se admite trecerea Ia
executarea fazei urmtoare, n conformitate cu precizrile de la pc:t. 2.3., 2.4., 2.7.. 2.8.
Dac se constat neconcordante fat de proiect sau prevederile prescriptiilor tehnice se vor stabili si consemna
msurile necesare de remediere conform art. 50 din Legea nr. 8. Dup executarea acestora se va proceda la o
nou verificare si ncheierea unui nou proces verbal.
2.3. La terminarea executrii cofrajelor se va consemna n procesul verbal constatrile cu privire la :
a) alctuirea elementelor de sustinere si sprijinire ;
b) ncheierea corect a elementelor cofrajelor si asigurarea etanseittii necesare ;
c) dimensiunile n plan si ale sectiunilor transversale;
d) pozitia cofrajelor n raport cu cea a elementelor corespunztoare situate la nivelele inferioare ;
e) pozitia golurilor.
2.4. La terminarea montrii armturilor se va consemna n procesul verbal constatrile rezultate n urma verificrilor
efectuate cu privire la :
a) numrul, diametrul si pozitia armturilor n diferitele sectiuni transversale ale elementelor structurii ;
b) distanta dintre etrieri, diametrul acestora si modul lor de fixare ;
c) lungimea portiunilor de bare care depsesc reazemele sau care urmeaz a fi nglobate n elemente ce se toarn
ulterior ;
d) pozitia nnditilor si lungimile de petrecere a barelor ;
e) calitatea sudurilor;
f) numrul si calitatea legturilor dintre bare ;
g) dispozitivele de mentinere a pozitiei armturilor n cursul betonrii;
h) modul de asigurare a grosimii stratului de acoperire cu beton si dimensiunile acestuia ;
i) pozitia, modul de fixare si dimensiunile pieselor nglobate.
2.5. nainte de nceperea betonrii se va verifica dac sunt pregtite corespunztor suprafetele de beton turnate
anterior si cu care urmeaz s vin n contact betonul nou, respectiv dac :
- s-a ndeprtat stratul de lapte de ciment;
- s-au ndeprtat zonele de beton necompactat;
- suprafetele n cauz prezint rugozitatea necesar asigurrii unei bune legturi ntre betonul nou si cel vechi si
sunt n stare umed.
2.6. n cursul betonrii elementelor de constructii se va verifica dac :
a) datele nscrise n bonurile de transport ale betonului corespund celor prevzute si nu s-a depsit durata admis
de transport;
- pstrarea materialelor n ambalajele n care au fost livrate pn la nceperea operatiilor de preparare si de punere
n oper.
Se va controla depozitarea n stive si folosirea materialelor n ordinea sosirii, pentru a se evita depsirea termenului
de garantie privind durata de depozitare. Fiecare stiv va fi etichetat cu sortimentul respectiv, data de fabricatie,
cantitate si termenul de garantie, n corespondent cu certificatul de calitate si celelalte acte de livrare din partea
furnizorului ;
- utilizarea de scule, utilaje si mijloace de transport curate, n scopul feririi cu desvrsire a produselor si
componentilor de murdrire sau de includerea unor corpuri strine ;
- existenta la locul de preparare a utilajelor prevzute n proiectul tehnologic (tip de betonier sau malaxor) precum
si a mijloacelor de cntrire pentru dozarea gravimetric sau a vaselor pentru dozarea volumetrica echivalent ;
- existenta si afisarea retetei de preparare a betoanelor refractare si termorezistente la locul de preparare cu
indicatiile gravimetrice si volumetrice necesare, precum si realizarea conditiilor de dozare corespunztoare a apei
necesar amestecului, n proportiile indicate n retete ;
- verificarea cunostintelor de specialitate a muncitorilor utilizati, n domeniul depozitrii, transportului, manipulrii si
preparrii betoanelor refractare si termorezistente precum si n ceea ce priveste cunoasterea retetelor de preparare
si a ordinei n care se face amestecul si omogenizarea ;
- n toate cazurile se va proceda la definitivarea retetei de preparare a betoanelor pe baza unor probe preliminare,
care vor asigura ntre altele lucrabililatea betonului fr majorarea dozrii apei n detrimentul rezistentei betonului;
- deasemenea, n toate cazurile se vor preleva cuburi de prob, etalon, si de verificare pe parcurs, ce vor fi trimise
la un laborator de specialitate pentru a se face determinrile necesare (rezistenta la compresiune si uzur,
conductivitate termic, densitate aparent, porozitate, etc.) pentru fiecare zon din agregatul termic respectiv,
organizndu-se evidenta betoanelor folosite pe zone si a verificrilor si determinrilor aferente, precum si evidenta
nominal a echipelor ce au executat diferitele zone ale cuptorului.
4. Conditii si verificri privind punerea n oper a betoanelor refractare si termorezistente
4.1. Verificarea conditiilor de front de lucru constnd n verificarea, dup caz, a fundatiilor din beton, a mantalei
metalice, a constructiilor metalice etc. se va face n conditiile prevzute n proiectul de executie si proiectul
tehnologic.
n acest sens se specific :
- fundatiile din beton nu trebuie s prezinte crpturi si fisuri sau segregri si tendinte de tasare diferentiat.
Suprafata betonului trebuie s fie plan si perfect nivelat. De asemenea trebuie s existe rosturile de dilatare
prevzute n proiect, precum si golurile, orificiile, etc. prevzute n detaliile proiectului, de dimensiunile si la pozitia
indicat n acesta
- carcasele metalice trebuie s corespund prevederilor proiectului de executie, verificndu-se prin msurtori
exacte dimensiunile, echidistantele verticalitatea sau orizontalitatea, planeitatea orificiile (pozitionarea si
dimensiunile acestora) etc.
Toate sudurile trebuie s fie complet terminate, curtite, polizate, fr bavuri si denivelri.
Ovalizrile eventuale ale tubulaturilor trebuie s se inscrie n tolerantele admisibile iar determinrile s se fac pe
baza conditiilor speciale prevzute n caietul de sarcini ;
- constructiile metalice trebuiesc complet terminate cu toate mbinrile si sudurile executate exceptnd cazurile
prevzute n mod expres in proiectul de executie sau n proiectul tehnologic, n care montajul este indicat s se
efectueze dup executarea betonului, din motive de etapizare, care s fac posibil executarea lucrrilor ;
- se va verifica existenta ancorajelor si ancorelor sau a digelor de ancorare, sudate pe carcasa metalic, de tipul,
dimensiunile si la echidistanta prevzut n proiect ;
- se va controla, totodat, respectarea conditiilor de predare-primire a frontului de lucru nscrise n Instructiunile
metodologice aprobate cu Ordinul MCInd. nr. 1204/D/198Q, completate cu Indicatiile tehnice suplimentare difuzate
de MCInd Directia tehnic cu nr. 1116/E/aprilie 1981 ;
- predarea-primirea frontului de lucru n vederea executrii lucrrilor de betonare se va face numai pe baz de
proces-verbal ncheiat n acest sens, si numai dup efectuarea tuturor completrilor si remedierilor impuse de
respectarea conditiilor de calitate a fronturilor de lucru ;
- procesul-verbal va trebui s confirme c suportul lucrrilor de betonare ce urmeaz a se executa corespunde
ntocmai prevederilor proiectului si prescriptiilor tehnice, c a fost curtat si corect pregtit.
4.2. n cazul constatrii unor tolerante ce depsesc limitele admise n proiect se va proceda la remedieri sau la
consultarea proiectantului, continuarea lucrrilor fiind permis numai cu avizul scris al beneficiarului si
proiectantului.
4.3. Pe parcursul executrii propriu-zise a lucrrilor se vor face verificri periodice, la intervale n raport cu volumul
si importanta lucrrii privind mentinerea conditiilor initiale la cofraje, carcase, constructii metalice, etc.
- se vor verifica rosturile de lucru si rosturile de dilatare, turnarea n carouri alternante n sah a betonului turnat sau
torcretat, respectarea grosimilor si a celorlalte dimensiuni;
- se vor verifica conditiile de aderenta a betonului la suport sau ntre straturi, verificndu-se si operatiile de
asperizare a suprafetelor executate anterior, n scopul aderentei corespunztoare a stratului urmtor, precum si
efectuarea operatiilor de stropire cu lapte de ciment n astfel de situatii;
- se va controla temperatura mediului ambiant care nu trebuie s coboare sub 5C si s nu depseasc limita de
+ 330C. Se recomand efectuarea lucrrilor la temperaturi ntre + 15C si + 25 0C;
Este interzis efectuarea lucrrilor de preparare si punere n oper a betoanelor n alte conditii de temperatur
dect cele mentionate mai sus, fr asigurarea unor msuri de nchidere si nclzire corespunztoare ;
- n cazul betoanelor torcretate si a celor stampate se va controla modul de functionare corect a aparatelor precum
si modul de utilizare a acestora (distanta duzei fat de suprafata de tocretat, pozitia perpendicular a ajutajului sau
a tijei ciocanului de stampat fat de suprafata suport, etc).
- n cazul betoanelor sub form de prefabricate se vor controla dimensiunile acestora si toate celelalte detalii n
raport cu desenul piesei respective. Piesele fisurate sau crpate nu vor fi utilizate ;
- n cazul betoanelor ancorate cu agrafe si crlige metalice sau ceramice se va controla pozitionarea acestora si
fixarea lor n conformitate cu prevederile din proiect;
- se vor controla msurile ce se impun n vederea mentinerii umidittii betonului pe perioada de priz si de ntrire a
acestuia, cu deosebire n cazul betoanelor cu cimenturi aluminoase si super aluminoase, cunoscute ca exoterme,
fapt ce provoc deshidratarea betonului nainte de realizarea prizei hidraulice a liantului avnd ca efect reducerea
rezistentei mecanice si termice;
- se va controla compactitatea betonului prin ciocnire ;dup ntrire, sunetul rezultat trebuie s fie un sunet metalic
n caz contrar se vor lua msuri de ndeprtare a betonului din zona respectiv si se va reface betonarea ;
- este interzis utilizarea betoanelor a cror priz a nceput nainte de punerea n oper sau a acelora utilizate n
ziua precedent, prin adugare de ap.
Se recomand, n schimb, reomogenizarea betonului nainte de punerea n oper prin turnare, dar fr modificarea
retetei prin adugarea de ap sau alt component.
5. Conditii si verificri pe faze de lucrri si pentru lucrri ascunse
5.1. Controlul executiei si verificarea calittii lucrrilor se va face pe tot parcursul lucrrilor prin autocontrolul
efectuat, de executant. n aceiasi msur, C.T.C. si delegatul beneficiarului supravegheaz, controleaz si particip
la receptia lucrrii.
n plus, se vor efectua controale si verificri pe fiecare faz de lucrri sau la punctele deosebit de importante din
structura lucrrii precum si la elementele ce devin lucrri, ascunse prin executarea ulterioar a altor lucrri sau
elemente de structur.
Indicarea fazelor de lucrri, a zonelor, a lucrrilor ascunse etc. ce vor necesita verificri speciale se va face de ctre
proiectant prin introducerea n proiectul de executie a Programului privind controlul tehnic de calitate, n
conformitate cu prevederile din Legea nr. 8/1977 pentru asigurarea durabilittii, sigurantei n exploatare,
functionalittii si calittii constructiilor.
n acest sens, se exemplific executarea cofrajelor si a tiparelor, pozitionarea si sudarea corect a agrafelor si
ancorelor metalice sau ceramice, executarea succesiv a straturilor de betoane termoizolatoare si a betoanelor
refractare care le acoper pe cele dinti etc.
5.2. Pentru aceste lucrri si, n special pentru cele ce devin lucrri ascunse prin acoperirea lor cu alte elemente de
structur sau alte lucrri, calitatea lor si corespondenta cu prevederile proiectului va fi atestat printr-un proces
verbal ce se va ncheia ntre executant si beneficiar.
5.3. Verificarea lucrrilor ascunse se va face n conformitate cu Instructiunile pentru verificarea calittii si
receptionarea lucrrilor ascunse la constructii si instalatii aferente", urmrindu-se :
Nivelarea terenului se execut pe parcele de regul avnd o form rectangular si o suprafat variabil.
1.3. n cazul irigrii prin brazde parcelele pot fi nivelate n una sau dou directii cu o suprafat de 0,3 ha 4,0 ha.
1.4. In cazul irigrii prin inundare (orezrie) parcelele se niveleaz numai pe dou directii, parcele avnd. Suprafete
cuprinse ntre 0,5 2,0 ha.
1.5. Parcelele sunt ncadrate n schema de irigatie constituit din trasee de conducte sau canale cu caracter
permanent sau provizoriu.
1.6. Controlul calittii lucrrilor de nivelare se refer n principal la
- modul n care se respect prevederile proiectului, caietelor de sarcini si a instructiunilor de executie, inclusiv
msurtorilor de verificare a suprafetei si amplasrii parcelelor de nivelare si a cotelor realizate ;
- documentele specifice de control a calittii lucrrilor de nivelare constnd din profile topografice executate prin
sondaj pe care s apar linia terenului nivelat si linia proiectat (cca. 10% din suprafata proiectat)
- proba cu ap pe fiecare parcela nivelat pentru metoda, ele udare prevzut (brazde, fsii sau inundare).
2. Controlul calittii lucrrilor de nivelare
Aceast operatie se va face pe tot parcursul executiei lucrrilor si va consta din :
- verificri vizuale ;
- verificri ale corespondentei lucrrilor de nivelare cu proiectul;
- verificarea tehnologiei prevzute n proiect;
- verificarea documentelor specifice.
2.1. Verificarea aspectului general al terenului nivelat const din :
- verificarea ncadrrii parcelelor de nivelare n schema de irigatie.
2.2. Verificarea corespondentei lucrrilor de nivelare cu proiectul const din :
- efectuarea unor profile topografice de control prin sondaj pe cca. 10% din suprafat (12 profile la o parcel);
- Confruntarea cotelor din profile cu cele din proiect, pornind de la cotele absolute ale reperelor de baz. Tolerantele
admise pentru nerealizarea cotelor de proiect sunt de 5 cm la nivelarea pentru irigatie prin brazde si 3 cm Ia
nivelarea pentru orezarii.
- Verificarea prin proba cu ap pe parcele corespunztor cu metoda de udare respectiv si anume :
- distributia apei n brazde de lungimea si pe directia prevzut n proiect si verificarea continuittii scurgerii apei la
parcelele nivelate cu o pant, idem dar pe ambele directii la percelele nivelate in dou pante.
2.3. Verificarea tehnologiei prevzute n proiect
- verificarea respectrii admisiei si evacurii apei de irigatie din fiecare parcel de nivelare ;
- verificarea tehnologici de executie (utilaje, schema de lucru);
Verificarea respectrii acoperirii cu pmnt vegetal a zonelor unde se prevede aceast operatie,
- verificarea gradului de tasare (afnare) a solului in zonele de umplutur n sensul respectrii datelor din proiect.
2.4. Verificarea documentelor specifice.
Aceast verificare const din analiza urmtoarelor documente:
- proiectul de executie (DDE) ;
- profilurile topografice de executie precum si cele executate pentru verificri;
- caietul cu dispozitii de santier ;
- procesele verbale de predare a amplasamentelor ;
- Procesele verbale de amplasare a reperelor topografice ;
- regulamentul de exploatare a lucrrilor de nivelare ;
- procesul verbal privind receptia lucrrilor de nivelare cnd controlul se efectueaz ulterior receptiei) ;
- constatrile beneficiarului si proiectantului privind realizarea remedierilor (cnd controlul se efectueaz dup
trecerea perioadei de garantie).
CAPITOLUL 3 RETELE DE DESECARE , DRENARE
Cofraje gata
confectionate
4 mm
3 mm
10 mm
2 mm
3 mm
- stlpi, grind
2%
1,0%
Panourile
cofrajelor
gata
confectionate
Cofraje gata
confectionate
4 mm
3 mm
4 mm
6 mm
2,5
- pe un m liniar
- pe toat suprafata, la planseu
- pe un m liniar
- pe toat nltimea la elevatii
4. nclinarea fat de orizontal a muchiilor
si suprafetelor
- pe un m liniar
2,
- pentru fundatii
- pentru cuzineti
15 mm
10 mm
20 mm
20 mm
2 mm
- pentru fundatii
- pentru restul elevatii-fundatii
- pentru cuzineti
5. Abaterile limit la confectionarea si montarea cofrajelor glisante se vor ncadra n prevederile din Normativ
privind alctuirea, executarea si folosirea cofrajelor glisante" indicativ C 4176.
[top]
2. Prevederi comune
2.1. In terenurile de natur argiloas, nisipuri, pietrisuri etc, cu sau fr infiltratii si care pot produce presiuni, se
utilizeaz numai lemnul de brad.
2.2. Materialul lemnos necesar executiei lucrrilor n subteran trebuie s fie de calitate bun, s nu fie putred si
rscopt.
2.3. In terenurile de natur stncoas lemnul poate fi partial nlocuit cu material metalic, conform prevederilor
proiectului.
2.4. Lemnul de esent tare, stejarul, se utilizeaz numai pentru pene.
2.5. Constructia de lemn se va realiza conform prevederilor proiectului.
2.6. Se va respecta cu strictete metoda de executie prevzut si aplicarea ntocmai a procesului tehnologic.
2.7. In caz de infiltratii se vor lua msuri de colectarea si evacuarea apelor.
2.8. Pe toat perioada de executie a lucrrilor n subteran se vor lua msuri de ventilatie prin prevederea de
instalatii corespunztoare conditiilor locale.
2.9. n timpul executiei se vor urmri permanent ;
- directia de avansare in conformitate cu prevederile proiectului de ctre topometrul santierului ;
- idem niveleta proiectat ;
- suprafata excavat n vederea asigurrii nscrierii lucrrii definitive de zidrie.
2.10. La fiecare sfrsit si nceput de zi de lucru se va proceda la verificarea sprijinirilor si interveni imediat cu
remedieri, n locurile unde se constat cedri sau semne de cedare a acestora.
3. Verificri de efectuat pe parcursul executiei
3.1. Amplasarea conform prevederilor proiectului.
3.2. Respectarea procesului tehnologic de executie.
3.3. Urmrirea directiei de avansare si a niveletei
3.4. Verificarea calittii materialelor.
ANEXA VII-1
LISTA PRESCRIPTIILOR TEHNICE DE BAZA
- Normativ pentru executarea lucrrilor de beton si beton armat indicative C 140-79 (B.C. nr.12/1979 si brosur)
- Normativ privind alctuirea, executarea si folosirea cofrajelor glisante indicative C 41-76 (B.C. nr.11-12/1976)
[top]
Crmizile refractare presupun o sortare prealabil pe calitti si dimensiuni, grupate pe tolerante. Se va evita
asezarea crmizilor cu defecte sau prelucrate n prealabil prin tiere, cioplire sau slefuire spre interiorul
cuptoarelor.
Verificarea mortarului si betonului provenit de la statii sau centrale de beton se face pe baza fisei de transport n
care se precizeaz marca, consistenta, continutul de agregate mari, temperatura, precum si prin ncercri pentru
controlul realizrii mrcii.
Verificarea armturilor se va face sub raportul diametrelor sortimentului si alctuirilor plaselor sudate prin puncte.
Pentru ghermele si buiandrugi, verificarea se face bucat cu bucat.
2.2. In cazul n care calitatea materialelor nu corespunde cu cea din proiect, conductorul tehnic al lucrrii, de la
caz la caz, va refuza materialul, va cere acordul scris al proiectantului pentru folosirea lui sau va solicita verificarea
lui prin ncercri de laborator.
2.3. Verificarea calittii zidriilor si peretilor se face pe tot timpul executiei lucrrilor de ctre seful de echip,
maistru, iar la lucrri ascunse si de ctre conductorul tehnic si reprezentantul beneficiarului.
Verificrile se fac vizual si prin msurtori.
2.4. Controlul asupra calittii materialelor n momentul punerii n oper va consta din urmtoarele :
a) Zidrii :
- se va examina starea suprafetelor crmizilor, blocurilor, plcilor de ipsos, crmizilor de sticl, interzicndu-se
folosirea celor acoperite de praf, impuritti sau gheat ;
- se va verifica, n special pe timp clduros, dac se ud. crmizile nainte de punerea n oper ;
- pe msura executrii lucrrilor, se va verifica dac procentul de fractiuni de crmizi fat de cele ntregi nu
depsesc limita maxim de 15% ;
- se va examina starea suprafetelor crmizilor si blocurilor refractare, interzicndu-se folosirea celor cu stirbituri
sau cu colturi rupte ;
- se va verifica modul de conservare a produselor refractare magnezice (foarte higroscopice) interzicndu-se
utilizarea acelor crmizi care au devenit friabile prin depozitare necorespunztoare :
- prin msurtori cu conul etalon, se va verifica la fiecare punct de lucru si la fiecare sarj de mortar ct mai
frecvent dac consistenta mortarului de zidrie se nscrie in limitele prevzute in normativele P285 ; C.1482 si
in instructiunile tehnice P.10483 ;
8..13 cm la zidrie din crmizi pline si blocuri din beton cu agregate grele sau usoare ;
78 cm la zidria din crmizi si blocuri cu goluri verticale si orizontale ;
10.11 cm la zidria din blocuri mici si plci de beton celular autoclavizat;
4..5 cm la zidria din crmizi de sticl ;
11.13 cm la pasta de ipsos pentru plci si fsii de ipsos ;
- ghermelele se vor examina bucat cu bucat, verificndu-se forma, dimensiunile lor, protectia mpotriva umidittii,
conform prevederilor din normativul P285.
b) Pereti:
- se va examina starea suprafetelor fsiilor de beton celular autoclavizat, fsiilor de ipsos, plcilor de azbociment,
profilelor U din sticl, interzicndu-se folosirea celor fisurate si acoperite cu praf sau alte impuritti;
- la profilele U din sticl se va verifica dac lungimea acestora corespunde proiectului de executie ;
- ghermelele se vor verifica bucat cu bucat verificndu-se forma, dimensiunile lor si protectia mpotriva umidittii.
2.5. Executarea zidriilor si peretilor nu va putea ncepe dect numai dup ce se va fi verificat existenta proceselor
verbale de lucrri ascunse, care s ateste c suportul peste care se execut zidria corespunde prevederilor
proiectului si prescriptiilor tehnice respective.
Lucrrile de zidrie refractar trebuie s se execute la o temperatur a mediului nconjurtor de minimum +5"C
pentru a fi ferite de actiunea nghetului.
2.6. Verificarea calittii executiei zidriilor const din urmtoarele :
- prin msurtori la fiecare zid se va. verifica dac rosturile verticale sunt tesute Ia fiecare rnd, astfel ca
suprapunerea crmizilor din dou rnduri succesive pe nltime s se fac pe minimum 1/4 crmid n lungul
zidului si 1/2 crmid pe grosime ; la blocurile ceramice, din beton cu agregate usoare si din beton celular
autoclavizat se va verifica dac rosturile verticale sunt tesute la fiecare rnd ca suprapunerea blocurilor s se fac
pe 1/2 bloc ;
- la zidria executat din plci de beton celular autoclavizat sau din ipsos se va verifica dac teserea vertical s-a
fcut la fiecare rnd, iar suprapunerea plcilor s-a fcut pe 1/2 plac ;
- la crmizile presate din sticl se va verifica pozitionarea armturilor verticale si orizontale astfel nct grosimea
rosturilor s nu depseasc 8... 10 mm; rosturile verticale la zidrie din crmizi de sticl nu sunt tesute ca n cazul
zidriilor obisnuite ;
- se vor verifica grosimile rosturilor orizontale si verticale ale zidriei prin msurarea a 5 :20 rosturi la fiecare zid ;
media aritmetic a msurtorilor fcute cu precizie de 1 mm trebuie s se nscrie n limitele abaterilor admisibile din
anexa VIII. 1 ;
- vizual, se va verifica in toate zidurile dac toate rosturile verticale si orizontale sunt umplute complet cu mortar cu
exceptia adncimii de 1...1.5 cm de la fetele vzute ale zidriei; nu se admit rosturi neumplute. La peretii din plci
de ipsos rosturile se umplu complet cu pasta de ipsos ;
- orizontalitatea rndurilor de .zidrie se va verifica cu ajutorul furtunului de nivel si dreptarului la toate zidurile ;
- modul de realizare a legturilor zidriilor se va verifica la toate colturile, ramificatiile si intersectiile, asigurndu-se
executarea lor conform cu prevederile din normativul P285 si instructiunile tehnice C.19079 si C.19879 ;
- grosimea zidriilor se va verifica la fiecare zid n parte. Verificarea grosimii zidriei se va face prin msurarea cu
precizie de 1 mm a distantei pe orizontal dintre dou dreptare aplicate pe ambele fete ale zidului. Msurarea
grosimii se face
- la trei nltimi sau puncte diferite ale zidului iar media aritmetic a rezultatelor se compar cu grosimea prevzut
n proiect ;
- verticalitatea zidriei (suprafetelor si muchiilor) se verific cu ajutorul firului de plumb si dreptarului cu lungimea de
cca. 2.5 m. Verificarea se face n cte trei puncte pe nltime la fiecare zid ;
- planeitatea suprafetelor si rectiliniaritatea. Unitatea muchiilor se va verifica prin aplicarea pe suprafata zidului a
unui dreptar cu lungimea de cca. 2,5 m si prin msurarea, cu precizia de 1 mm, a distantei dintre rigl si suprafata
sau muchia respectiv. Verificarea se face la toate zidurile ;
- lungimea si nltimea tuturor zidurilor, dimensiunile golurilor si ale plinurilor dintre goluri se verific prin msurarea
direct cu ruleta sau cu metrul. Media a trei msurtori se compar cu dimensiunile din proiect.
2.7. La zidria armat, pe lng cele artat la pct. 2.6. se
- se va verifica dac armarea zidriei sau plasei sudate prin puncte se face n sectiunile prevzute n proiect;
- prin msurtori cu precizie de 1 mm se va verifica grosimea rosturilor orizontale tinnd seama c acestea trebuie
s fie egal cel putin cu suma grosimilor a dou bare plus 4 mm ; totodat se va controla dac stratul de mortar de
acoperire a armturii n dreptul rosturilor este din ciment si are cel putin 2 cm grosime.
2.8. La zidria complex definit conform normativului C.12675 se va verifica la fiecare stlpisor de beton armat
urmtoarele :
- trasarea pozitiei stlpisorilor ;
- sortimentul si diametrele armturilor ;
- dimensiunile si intervalele dintre strepii de zidrie (atunci cnd acestia sunt prevzuti n proiect);
- pozitionarea corect pe nltimea zidriei a armturilor din rosturile orizontale prin care se realizeaz legtura
dintre stlpisori si zidrie ;
- cofrarea si betonarea stlpisorilor.
2.9. La zidria mixt definit conform normativului P.285 pe lng cele artate la pct. 2.6. se va acorda o atentie
deosebit realizrii tuturor legturilor dintre zidul de crmid si cele de beton ; n acest scop se va verifica dac la
fiecare al patrulea rnd se aseaz cte o crmid la intervale de maximum 1 mm n lungul zidului cu alternarea
crmizilor pe nltimea acestuia, totodat se va controla dac cel putin la 1 m pe nltime se execut un rnd
continuu de legturi n crmizi asezate transversal.
2.10. Pentru elementele de beton armat care ntr n componenta zidriilor se aplic n mod corespunztor si
prevederile caietului V din prezenta prescriptie.
2.11. La zidria de umplutur si la lucrrile de placare a fatadelor cu plci de b.c.a. verificrile constau din
urmtoarele :
- se va. verifica dac ancorarea zidriei si a placajelor de stlpi si diafragme se execut conform prevederilor
proiectului n ceea ce priveste diametrele si numrul barelor de ancorare sau dimensiunile platbandelor, sectiunile
in care se face ancorarea, modul de fixare a ancorajelor de elementele de beton armat ;
- s se verifice vizual dac zidria a fost bine mpnat ntre plansee iar rosturile verticale dintre zidrie si stlpi sau
diafragme sunt umplute complet cu mortar ; se va controla dac suprafetele stlpilor sau diafragmelor de beton
armat care vin n contact cu zidria se amorseaz cu mortar de ciment.
La zidria refractar, pe lng cele artate la pct. 2.6. se va verifica urmtoarele :
- modul de realizare a cheilor de la bolti (nu este indicat folosirea cheilor cu grosimi prea mici n partea inferioar) ;
- executarea rosturilor de dilatare n zidria cuptoarelor si a canalelor de fum ;
- mpnarea cptuselii cosurilor de fum n structura de rezistent, tronsonarea izolatiei termice ctre cptuseala si
cos, precum si etansarea rosturilor cu snur de azbest n dreptul consolelor ;
- modul de realizare a zidriei canalelor de fum independent de cptuseala cosurilor, etansarea fcndu-se cu snur
de azbest;
2.12. Rezultatele tuturor verificrilor prevzute n acest capitol si care se refer la zidrii portante, ce urmeaz a se
tencui se nscriu n procese verbale de lucrri ascunse. De asemenea, se nscriu n procese verbale de lucrri
ascunse, rezultatele verificrilor care au rol de izolare termic sau fonic.
2.13. La controlul si receptia cldirilor si a constructiilor de zidrie de piatr se vor preciza urmtoarele :
- dac materialele si piesele ntrebuintate corespunde celor prescrise n proiecte si standarde ;
- dac dimensiunile elementelor de constructie executate corespund celor din proiect;
- dac rosturile de dilatare si tasare sunt bine executate n locurile prevzute n proiect ;
- dac nu s-au ivit defecte din cauza tasrilor ;
- dac s-au lsat golurile si santurile pentru conductele de ap, canalizare. nclzire, prevzute n proiect ;
- verticalitatea zidurilor, stlpilor, usilor si ferestrelor ;
- orizontalitatea glafurilor ;
- dac buiandrugii sunt bine asezati deasupra golurilor de centrarea stlpilor precum si a grinzilor principale si
secundare pe stlpi si ziduri;
- executarea conform cu planurile a ncastrrii corniselor ;
- calitatea suprafetei peretilor de fatad netencuiti;
- legtura dintre zidria de umplutur si elementele scheletului.
3. Verificri de efectuat la ncheierea fazei de lucru
3.1. Verificrile scriptice constau din examinarea existentei si analizarea continutului proceselor verbale de lucrri
ascunse la pct. 2.12...2.13, a certificatelor de calitate, a eventualelor buletine de ncercare sau a actelor ncheiate
cu comisia executrii remedierilor, precum si a dispozitiilor de santier date de beneficiar, proiectant sau organele de
control.
3.2. Verificrile directe se efectueaz prin sondaj si se refer la aceleasi elemente ca si cele de la pct. 2.1...2.13, de
mai sus, cu frecventa de cea. 1/4 din aceea de la pct. 2.1...2.13, ns cel putin cte unul la fiecare 100 m 2 de
perete.
Verificarea rosturilor zidriei refractare se efectueaz cu lama de control, dimensiunile fiind variabile n raport cu
calitatea zidriei cerut prin proiect;
- zidrie deosebit de ngrijit, cu rosturi pn la 1 mm ;
- zidrie ngrijit, cu rosturi de 12 mm ;
- zidrie izolatoare de crmid din diatomit, cu rosturi de 34 mm.
3.3. Dup executarea receptiei pe faz, comisia ncheie un proces verbal n care consemneaz verificrile
efectuate, rezultatele obtinute si concluzia cu privire la posibilitatea continurii lucrrilor sau propune supunerea lor
unei comisii de expertiz
4. Peretii
4.1. La executarea peretilor desprtitori din fsii de ipsos sau din beton celular autoclavizat verificarea calittii
executiei const din urmtoarele :
- piesele metalice folosite la montaj, s fie protejate contra coroziunii ;
- se va verifica modul de prindere a obiectelor sanitare, a tmplriei metalice si de lemn ;
- se va verifica aplicarea amorsei pe canaturile fsiilor pe care urmeaz s se aplice pasta de ipsos sau mortarul
adeziv, executarea corect a rosturilor, dac acestea sunt bine umplute.
4.2. La executarea peretilor din profile U din sticl, verificarea calittii executiei const din urmtoarele :
- se va verifica calitatea protectiei anticorozive a riglelor, montantilor si alte elemente metalice, dup care se va
ncepe montajul peretilor ;
- nu se vor monta profile sparte, crpate sau care nu ndeplinesc conditiile tehnice din STAS 1155430;
- se va verifica ca tierea profilelor s se fac numai cu scule adecvate ;
- se va verifica respectarea prevederilor referitoare la etansarea rosturilor necesare pentru realizarea unei bune
etanseitti ;
- umplerea rosturilor verticale cu chit Alutchit sau Romalchid se va face numai cu pistolul manual sau pneumatic,
neadmitndu-se folosirea altor mijloace ;
4.3. La executarea peretilor din plci de azbociment se vor urmri si verifica urmtoarele :
- nu se vor monta plci sau piese accesorii de azbociment deteriorate ;
- se va verifica protectia anticoroziv a plcilor si accesoriilor de azbociment folosite in medii agresive.
- marginile vizibile longitudinale si transversale ale plcilor vor fi pe aceiasi vertical si orizontal admitndu-se
abateri de 1 cm ;
- se va verifica continuitatea stratului termoizolator n dreptul rosturilor orizontale si verticale dintre plci,
neadmitndu-se ntreruperi;
- nu se admite montarea plcilor sau panourilor de material termoizolator care au fost umezite, datorit transportului
sau depozitrii necorespunztoare.
4.4. La receptionarea constructiilor executate din lut sau pmnt argilos stabilizat, comisia de receptie va constata
si va consemna n procese verbale dac au fost efectuate ncercrile privind prepararea amestecului,
confectionarea blocurilor si dac au fost respectate prevederile cuprinse n C 19279.
5. Verificri de efectuat Ia receptia preliminar a obiectului
5.1. Comisia de receptie preliminar a obiectului prin membri si de specialitate sau prin specialisti n afara ei,
procedeaz la verificarea scriptic si verificri directe prin sondaje privind dimensiunile, planitatea, verticalitatea
zidriilor si peretilor si dimensiunile golurilor.
5.2. n caz c o parte din aceste verificri dau rezultate nesatisfctoare, se va dubla numrul lor ; dac si n acest
caz o parte din rezultate sunt nesatisfctoare comisia va proceda conform punctului 2.3 din partea I-a a
prezentului normativ. (Caietul I)
ANEXA VIII.1
ABATERI LIMIT
Abaterile limit fat de dimensiunile stabilite prin proiect sau prin prescriptiile legale n vigoare sunt
conform tabelului
Nr.
crt
Abateri
limit
mm
Observatii
La zidurile cu
materiale
provenite
din
demolri abaterile limit se pot
majora cu 50%
- ziduri cu grosimea de 90 mm
- ziduri cu grosimea de 115 mm
4
+4
-6
+4
-6
+6
-8
10
10
0,5
- ziduri cu grosimea de 40 mm
g) din plci de azbociment ondulat :
- ziduri cu grosimea de 40 mm
h) din lut si pmnt stabilizat :
- ziduri cu grosimea de 300 mm
0,5
2
5
10
-10
+20
La goluri:
a) pt ziduri din crmizi, blocuri
ceramice si din blocuri mici de beton
cu agregate usoare:
10
La zidurile cu
materiale
provenite
din
demolri abaterile limit se pot
majora cu 50%
+20
-10
20
20
20
20
20
20
20
La dimensiunile
ncperilor:
plan
ale
15
20
20
50
La dimensiunile verticale :
a) pt ziduri din crmizi, din blocuri
ceramice si din blocuri mici de beton
cu agregate usoare :
20
- pentru un etaj
- pt intrarea n cldire (cu max 3
niveluri)
b) Pt ziduri din blocuri mici si din plci
de beton celular autoclavizat
+50
-20
20
- pentru un etaj
- pentru ntreaga cldire (cu 2
niveluri) executat din blocuri mici
c) pt ziduri din plci si fsii de ipsos
- pentru un etaj
- pentru ntreaga cldire
30
20
30
Cu conditia ca
denivelarea unui
planseu s nu
depseasc 15
mm
20
30
20
- pentru un etaj
-pentru ntreaga cldire
f) din plci de azbociment
- pe un etaj
- pe ntreaga cldire
g) din lut si pmnt stabilizat
- pe un etaj
- pe ntreaga cldire
h) din piatr natural
- pe un etaj
6
- pe ntreaga cldire
30
20
30
20
30
20
30
7
La dimensiunea rosturilor dintre
crmizi, blocuri sau plci :
- rosturi orizontale
- rosturi verticale
- pentru ziduri aparente
8
La suprafete si muchii
+5
-2
La stlpi portanti
cu sectiunea 0,1
m2
abaterile
limit
micsoreaz
50%
se
cu
+5
-2
2
3mm/m
a) la planeitatea suprafetelor
Max.
10mm
pentru o camer
5mm/m
2mm/m
b) la rectilinitatea muchiilor
2mm/m
4mm/m
1mm/m
Cel mult 20 mm
pe
lungimea
nentrerupt
a
zidului
zidului
c) la verticalitatea suprafetelor si
muchiilor
3mm/m
6mm/m
2mm/m
2mm/m
4mm/m
6mm/m
3mm/m
3mm/m
- dezaxarea de la un nivel la
urmtorul
10
Cel mult 30 mm
dezaxare
maxim
cumulat
pe
toate nivelurile.
30
11
+10
-20
2mm/m
ANEXA VIII-2
LISTA PRESCRIPTIILOR TEHNICE DE BAZA
Observatie important
Orice modificri ulterioare n cuprinsul prescriptiilor din lista de mai jos, ca si orice noi prescriptii aprute dup
intrarea n vigoare a celei de fat, sunt obligatorii chiar dac nu concord cu prevederile din textul alturat.
n consecint, utilizatorii prezentei prescriptii trebuie s mentin la curent lista de mai jos, introducnd treptat n ea
modificrile sau completrile survenite.
1. STAS 10109/1-82 Constructii civile, industriale si agrozootehnice. Lucrri de zidrie. Alctuire si calcul.
2. STAS 2917-79 Lucrri de zidrie din piatr natural. Prescriptii de alctuire.
3. STAS 2634-80 Mortare obisnuite pentru zidrie si tencuieli. Metode de ncercare.
4. STAS 1030-85 Mortare obisnuite pentru zidrie si tencuieli. Clasificare si conditii tehnice.
5. P 104-83 Instructiuni tehnice pentru proiectarea si executarea peretilor, planseelor si acoperisurilor din elemente
de beton celular autoclavizat.
6. P 42-71 Normativ pentru executarea constructiilor din panouri mari (B.C 4/1975)
7. P2-85 Normativ privind alctuirea, calculul si executarea structurilor din zidrie (B.C 11/1985)
8. C 14-82 Normativ pentru folosirea blocurilor mici din beton cu agregate usoare la lucrrile de zidrie (B.C.
9/1983)
9. C 17-82 Instructiuni tehnice pentru stabilirea compozitiei si prepararea mortarelor de zidrie si tencuial (B.C
1/1983)
10. C 116-76 Instructiuni tehnice pentru alctuirea si executarea peretilor din plci ondulate din azbociment (B.C.
11/1982)
11.C 19879 Instructiuni tehnice privind tehnologia de fabricatie si montaj a plcilor si fsiilor pentru pereti
desprtitori din ipsos si alte materiale locale (Bul. Constr. 11/1979).
12. C 19079 Instructiuni tehnice pentru alctuirea si executarea peretilor desprtitori din plci de fosfogips si de
ipsos cu zgur expandat C 19079 (Bul. Constr. 9/1979).
13. STAS 1155180 Profile U din sticl.
14. C 19279 Instructiuni tehnice pentru executarea lucrrilor de constructii din lut si pmnturi stabilizate C 192
79 (Bul. Constructiilor 9/1979).
15. C 19379 Instructiuni tehnice pentru executarea zidriilor de piatr brut C 19379 (Bul. Constr 9/ 1979).
16. STAS 1069080 Crmizi presate din sticl cu goluri.
17. STAS 2863/1,276 Piese presate din sticl pentru constructii.
18. STAS 183680 Produse termoizolatoare din diatomit.
19. STAS 170876 Mas de diatomit pentru izolatii termice.
20. STAS 5185/130 Crmizi si blocuri ceramice cu goluri verticale. Conditii tehnice de calitate.
21. STAS 5185/280 Crmizi si blocuri ceramice cu goluri verticale. Forme si dimensiuni.
22. STAS 45780 Crmizi pline presate pe cale umed.
23. STAS 23076 Produse refractare. Clasificare.
24. STAS 13176 Crmizi de format rectangular si pan. Forme si dimensiuni.
25. STAS 625374 Produse refractare. Umeri pentru bolt. Forme si dimensiuni
26. STAS 4473/166 Produse refractare silica pentru cuptoare de topit sticl. Forme si dimensiuni.
27. STAS 4473/279 Produse refractare silica pentru cuptoarele de topit sticl. Conditii tehnice de calitate.
28. STAS 13674 Produse refractare silico-aluminoase de uz general. Conditii tehnice de calitate.
29. STAS 274481 Crmizi pentru cuptoarele de nclzire din industria metalurgic si a constructiilor de masini.
30. STAS 281581 Produse refractare silico-aluminoase. Crmizi pentru cuptoarele rotative din industria
cimentului. Conditii tehnice.
31. STAS 650271 Crmizi refractare pentru nzidirea cuptoarelor rotative din industria cimentului. Forme si
dimensiuni.
32. Stas 2555-81 Produse refractare silico-aluminoase. Crmizi si blocuri pentru furnale.
33. STAS 2816-77 Produse refractare silico-argiloase antiacide.
34. STAS 3512/1-79 Produse refractare termoizolatoare silico-aluminoase. Conditii tehnice generale de calitate.
35. STAS 3512/2-79 Produse refractare termoizolatoare silico-aluminoase fasonate prin presare. Conditii tehnice
speciale de calitate.
36. STAS 3512/3-81 Produse refractare termoizolatoare silico-aluminoase fasonate prin turnare si tiere. Conditii
tehnice speciale de calitate.
37. STAS 8347-76 Produse refractare magnezitice de uz general. Conditii tehnice de calitate.
38. STAS 134/1-83 Mortare semiacide, de samot si aluminoase.
39. STAS 11081-78 Chit refractar silico-aluminos.
[top]
a) rezistenta mortarului ;
b) numrul de straturi aplicat si grosimile respective (determinate prin sondaje n numrul stabilit de comisie, iar cel
putin cte unul la fiecare 200 m2);
c) aderenta la suport si ntre straturi (cu aceiasi frecvent ca la lit. b);
d) planeitatea suporturilor si liniaritatea muchiilor (bucat cu bucat).
e) dimensiunile, calitatea si pozitiile elementelor decorative si anexe (solbancuri, brie, cornise etc), bucat cu
bucat.
Aceste verificri se efectueaz naintea zugrvirii sau vopsirii, iar rezultatele se nscriu in registre de procese
verbale de lucrri ascunse si pe faze de lucrri.
Abaterile admisibile sunt date n anexa IX 1.
6.8. Verificrile care se efectueaz la terminarea unei faze de lucrri, se fac cte una la fiecare ncpere si cel putin
una la fiecare 100 m2
La receptionarea preliminar se efectueaz direct de ctre comisie aceleasi verificri, dar cu o frecvent de
minimum 1/3 din frecventa precedent.
6.9. Verificarea aspectului general al tencuielilor se va face vizual de ctre comisia de receptie, cercetnd suprafata
tencuit, forma muchiilor, scafelor si a profilurilor. Suprafetele netencuite trebuie s fie uniforme ca prelucrare, s nu
aib denivelri, ondulatii, fisuri, mpuscturi provocate de granulele de var nestins, urme vizibile de reparatii locale
etc. De asemenea, se va controla corespondenta mortarului (cu praf de piatr, gris de marmur, terasit etc),
precum si a modului de prelucrare a fetei vzute cu prevederile din proiect sau cu mostre aprobate (tencuieli cu
glet, buciardate, sprituite etc).
6.10. Verificarea suprafetelor tencuite ale scafelor pentru lumina indirect se va face seara, cu ajutorul unei lmpi
electrice asezat n imediata apropiere a suprafetei, pentru a scoate n evident toate defectele
6.11. Muchiile de racordare a peretilor cu tavanele, colturile, spaletii ferestrelor si usilor, glafurile ferestrelor etc,
trebuie s fie vii sau rotunjite, drepte, verticale sau orizontale.
6.12. Suprafetele tencuite nu trebuie s prezinte crpturi, portiuni neacoperite cu mortar Ia racordarea tencuielilor
cu tmplria, n spatele radiatoarelor etc.
6.13. Suprafetele tencuielilor decorative trebuie s nu prezinte portiuni de prelucrare, culoare si nuante neuniforme,
cu urme de opriri ale lucrului, cu fisuri, pete, zgrieturi etc.
6.14. Solbancurile si diferitele profiluri trebuie s aib pantele spre exterior, precum si o executie corect a
lcrimatului.
6.15. Verificarea planeittii suprafetelor tencuite se va face cu un dreptar de 2 m lungime, prin asezarea acestuia n
orice directie pe suprafata tencuit si msurarea golurilor ntre dreptar si tencuial.
6.16. Verificarea verticalittii si orizontalittii suprafetelor (cu exceptia tencuielilor pe bolti nclinate, pe cupole etc.) si
a muchiilor, se va face cu dreptarul, bolobocul si cu firul cu plumb. Abaterile nu trebuie s depseasc pe cele
admisibile.
6.17. Gradul de netezime a suprafetelor tencuite se va verifica numai la tencuieli gletuite si se va aprecia prin
plimbarea pe suprafetele respective.
6.18. Grosimea stratului de tencuial se va verifica prin baterea unor cuie in zonele respective sau prin sondaje
speciale, care se fac n locurile mai putin vizibile, pentru a nu strica aspectul tencuielilor prin reparatii ulterioare.
6.19. Aderenta straturilor de tencuial la stratul suport se va verifica n general numai prin ciocnirea cu un ciocan
de lemn : un sunet de gol" arat desprinderea tencuielilor si necesitatea de a se reface ntreaga suprafat
dezlipit; n cazuri speciale, aderenta la suport a tencuielilor se va face si prin extrageri de carote din tencuial.
Anexa IX.1
ABATERI ADMISE LA RECEPTIA CALITATIV A TENCUIELILOR
Denumirea defectului
Tencuial
brut
Tencuial
driscuit
Tencuial
gletuit
Tencuieli la
fatad la
cldiri civile
Tencuieli
industriale
Fete
vzute la
lucrri de
art
Umflturi, ciupituri,
(mpuscturi), fisuri, lipsuri
la glafurile ferestrelor la
pervazuri, plinte obiecte
tehnico-sanitare .
Zgrunturi mari (pn la max.
3 mm) bsici si zgrieturi
adnci formate la driscuire
la stratul de acoperire.
Neregularitti ale
suprafetelor la verificarea cu
dreptarul de 2m lungime.
maximum
una de pn
la 4 cm2 la
Nu se admit
Nu se admit
Nu se admit
Nu se admit
Nu se
admit
maximum 2
la 1 m2
Nu se admit
Nu se admit
Nu se admit
Nu se admit
Nu se
admit
Maximum
dou neregularitti n
orice
directie,
avnd
adncimea
sau
nltimea
pn la 1
mm
Maximum
dou neregularitti pe
1m2 n orice
Nu se
verific
Maximum
dou neregularitti n
orice
directie,
avnd
adncimea
sau
nltimea
pn la 2
mm
Maximum 3
neregularitt
i n orice
directie,
avnd
adncimea
sau
nltimea
pn la 3
mm
Nu se
admit
fiecare m2
directie,
avnd
adncimea
sau
nltimea
pn la 2
mm
Abateri de la vertical a
tencuielilor peretilor
Maximum
cele admise
pentru
elementul
suport
La tencuieli
interioare
maximum 1
mm/m si
maximum 3
mm pe toat
nltimea
nc-perii: la
tencuieli
exterioare
maximum 2
mm/m si
maximum
20 mm pe
toat
nltimea
cldirii
Pn la 1
mm/m si
maximum 2
mm pe toat
nltimea
ncperilor
Maximum 2
mm/m si
maximum
20 mm pe
toat
nltimea
cldirii
Maximum
cele admise
pentru
elementul
suport
Nu se
admit
Nu se
verific
Maximum 1
mm/m si
maximum 3
mm de la o
latur la alta
Pn la 1
mm/m si
maximum 2
mm ntr-o
ncpere
sau n
limitele
supra-fetei
orizontale
marcate de
grinzi
nervuri,
centuri
Nu se
verific
Nu se
verific
Nu se
admit
Maximum
cele admise
pentru
elementul
suport
Pn la 1
mm/m si
maximum 3
mm pe toat
nltimea
Pn la 1
mm/m si
maximum 2
mm pe toat
nltimea
Pn la 1
mm/m si
maximum 5
mm pe
nltimea
Pn la 3
mm/m
Nu se
admit
cornise, solbancuri,
ancadramente etc.
Nu se
verific
sau lugimea
sau lugimea
unui etaj
Pn la 5
mm
Pn la 3
mm
Pn la 5
mm
Pn la 6
mm
Nu se
admit
ANEXA IX-2
LISTA PRESCRIPTIILOR TEHNICE DE BAZA
1. Normativ pentru executarea tencuielilor umede (C.1884);
2. Normativ pentru executarea lucrrilor de zugrveli si vopsitorii (C.376) Caiet VII Prepararea si aplicarea
pastei GIPAC" ;
3. Instructiuni tehnice privind compozitia si prepararea mortarelor de zidrie si tencuial (C. 1782).
4. Normativ pentru executarea lucrrilor de beton si beton armat (C. 14079), Anexa V-4.
[top]
CAIETUL X. PLACAJE
1. Domeniul de aplicare
1.1. Prevederile prezentului capitol se aplic la toate lucrrile de placaje ceramice n cldiri de orice tip si cu plci
din piatr natural, ceramic smltuit si nesmltuit, faiant si majolic, sticl colorat, gresie, crmid aparent,
PVC-rigid, PFL ; aceste placaje avnd rol de finisaje si de protectie sunt aplicate pe suport cu mortare, paste sau
adezivi de orice fel.
1.2. n cazul placajelor speciale cu rol de protectie anticoroziv, prevederile prezentului capitol trebuie completate
cu cele din caiet, din prescriptiile tehnice specifice si cu conditii tehnice speciale predate de proiectant.
2. Prevederi comune
2.1. Placajele fiind lucrri destinate de regul a rmne vizibile, calitatea lor din punct de vedere al aspectului
poate fi verificat oricnd, chiar dup terminarea ntregului obiect si n consecint nu este necesar a se ncheia
procese verbale de lucrri ascunse, ci numai pentru fazele de lucrri; fac exceptie placajele aplicate n interiorul
unor recipienti n care accesul ulterior nu mai este posibil.
2.2. Orice lucrare de placaje va fi nceput numai dup verificarea si receptionarea suportului, operatii care se
efectueaz si se nregistreaz conform prevederilor capitolelor respective.
2.3. nainte de nceperea lucrrilor de placaje, este necesar a se verifica dac au fost executate si receptionate
toate lucrrile destinate a le proteja (de exemplu nvelitori, plansee see etc sau a cror executie ulterioar ar putea
provoca deteriorarea lor (de exemplu conducte pentru instalatii, tmplrie etc), precum si dac au fost montate
piesele auxiliare (ghermele, pervazuri, suporti, coltare etc).
2.4. Toate materialele, semifabricatele si prefabricatele, care intr n componenta unui placaj, vor fi introduse n
lucrare numai dac n prealabil s-a verificat de ctre conductorul tehnic al lucrrilor :
- c au fost livrate cu certificat de calitate, care s confirme c sunt corespunztoare cu normele respective ;
- au fost depozitate si manipulate n conditii care s evite orice degradare a lor ;
- s-au efectuat la locul de punere n oper dac prescriptiile tehnice specifice sau proiectul o cer ncercrile
de calitate.
Mortarele provenite de la statii centralizate, chiar studiate n incinta santierului, pot fi introduse n lucrare numai
dac transportul este nsotit de documente din care s rezulte cu precizie caracteristicile fizice, mecanice si de
compozitie.
2.5. Principalele verificri de calitate comune tuturor tipurilor de placaje sunt :
- aspectul si starea general ;
- elementele geometrice (grosime, planeitate, verticalitate);
- fixarea placajelor pe suport (aderenta) ;
- racordrile placajelor cu alte elemente ale constructiei sau instalatiei;
- corespondenta cu proiectul.
3. Verificarea pe faze de lucrri se va face, in cazul placajelor interioare, pentru fiecare ncpere n parte, iar n
cazul celor exterioare, pentru fiecare tronson de fatad n parte si se refer la urmtoarele obiective :
a) rezistenta mortarelor sau pastelor de aplicare a plcilor de placaj (determinat pe cuburi de 7,07 cm latura,
turnate chiar de la prepararea mortarelor si pastelor respective);
b) numrul de straturi din structura placajelor si grosimile respective (determinate prin sondaje, n numrul stabilit
de comisie, dar cei putin cte unul Ia fiecare 100 m-) ;
c) aderenta la suport a mortarului de poz si ntre spatiile plcilor si mortarului de poz (cu aceeasi frecvent ca la
pct. b) ;
d) planeitatea suporturilor si liniaritatea muchiilor (bucat cu bucat) ;
e) dimensiunile, calitatea si pozitiile elementelor decorative care se placheaz (solbancuri, brie, cornise etc),
bucat cu bucat.
Abaterile dimensionale pentru diferite tipuri de placaje sunt date n anexa X.l.
4. La receptia preliminar se va efectua direct de ctre comisii aceleasi verificri, dar cu o frecvent de minimum
1/5 din frecventa artat la pct. 3.
5. Indicatii asupra efecturii verificrilor Placaje exterioare
5.1. Prin examinare vizual se va verifica :
a) corespondenta elementelor profilate de placaj ale faiantei cu forma din proiect ; Ia elementele continue, situate la
acelasi nivel (cornise, brie etc), liniile profilului trebuie s fie continue si drepte, neadmitndu-se frnturi sau cuibri
;
b) continuitatea rosturilor dintre plcile placajelor, n sensul c nu trebuie s existe frnturi sau curbri vizibile ;
c) chituirea rosturilor dintre plcile placajelor cu mortar rezistent la intemperii si colorarea placajelor, afar de cazul
cnd prin proiect se cere altfel ;
d) .frecarea si lustruirea corect a suprafetelor plcilor la placajele pentru care proiectul prevede o astfel de
finisare ;
e) mrimea si modul de umplere cu mortar a spatiilor dintre marginile suprafetei placajelor si solbancuri, tocuri de
usi, ancadramente, cornise etc. ; aceste spatii nu trebuie s depseasc 10 mrn si s fie bine umplute cu mortar
rezistent la intemperii si colorat, de asemenea, n culoarea placajelor respective, dac prin proiect nu se cere altfel.
5.2. La placajele executate din crmid de placaj sau plci ceramice smltuite, planeitatea suprafetei se va
verifica cu dreptarul de 2 m, asezat n orice directie pe suprafat. Abaterile admisibile in ceea ce priveste
planeitatea suprafetelor sunt indicate in tabelul din anexa X.l.
Aceeasi conditie va fi verificat si ]a continuitatea acestor placaje pe vertical.
5.3. La placaje din plci de piatr natural, abaterile suprafetelor acestor placaje fat de vertical si orizontal se
vor verifica cu dreptarul, firul cu plumb, nivela cu bul de aer si rigla gradat si nu trebuie s depseasc abaterile
admisibile date n tabelul din anexa X.l.
5.4. La placajele executate cu plci tip marmoroc, pe fatadele cldirilor, se va controla ndeplinirea urmtoarelor
conditii :
- suprafata finisat trebuie s fie plan, s nu prezinte denivelri vizibile si suprtoare n cirnp, la colturile intrnde
si iesinde sau la rosturile de mbinare nchise sau aparente ;
- finisajul trebuie s fie aderent la suport pe toat suprafata acestuia, s nu prezinte portiuni cu desprinderi, care la
lovire usoar cu un ciocnel de lemn sun a gol ;
- rosturile de mbinare nchise, dintre elementele placajului de marmoroc montate, trebuie s fie ct mai bine
nchise, neadmitndu-se deschideri mai mari dect cele din anexa X.l.; trebuie s fie continue si drepte, fr
zgrieturi ; n cazul rosturilor deschise, de ltimi stabilite, acestea trebuie s aib aceeasi ltime pe toat lungimea
lor ;
- racordrile cu alte tipuri de finisaje sau la tmplrie, obiecte de instalatii etc. fixate pe suport, strpungeri etc,
trebuie s fie bine psuite, iar la strpungeri s fie mascate cu rozete metalice, din mase plastice etc.
- suprafata placat trebuie s prezinte aspectele de grosime, granulometrie si coloristice, indicate n planul de
montaj, s fie curate si fr pete rezultate din ptrunderea la suprafat a mortarului adeziv sau din alte cauze.
Placaje interioare
Abaterile admisibile de care trebuie s se tin seama la aprecierea calittii placajelor din fibre de lemn, emailate
sau melaminate, sunt indicate n tabelul din anexa X.l.'
5.13 La placajele executate cu plci tip marmoroc, prefabricate, n unele ncperi din interiorul cldirilor civile
(holuri, birouri, sli de receptie, vestibuluri, sli de bibliotec etc.) se va controla ndeplinirea acelorasi conditii
mentionate la pct. 5.4.
ANEXA X-1
ABATERI ADMISIBILELA RECEPTIA CALITATIV A PLCILOR
1. Plci exterioare
a) Placaje din piatr natural si piatra artificial nears (betoane cu parament brut)
Denivelarea relativ a plcilor la suprafetele slefuite sau lustruita
- din roci vulcanice 0,5 mm n sens orizontal si 1 mm n sens vertical (pe o suprafat de 3 m 2);
- din marmur si piatra calcaroas 0,5 mm dar maximum n 3 locuri pe 1 m 2
La suprafetele buciardate sau gradinate cu cadru
- din marmur si din granit 1 mm, dar n cel mult 2 locuri
- din calcar moale 1,5 mm, idem ;
Devierea placajului de Ia planul vertical la suprafetele slefuite sau lustruite
- din roci vulcanice 0,5 mm pe 1m, dar maximum 3 mm pe ntreaga nltime a peretelui.
La suprafetele buciardate sau gradinate cu cadru
- din marmur si granit 2 mm pe1 m, dar maximum 10 mm pe ntreaga nltime a placajului.
- din calcar moale 2,5 mm la 1 m, dar maximum 10 mm pe ntreaga nltime a placajului.
Devierea rosturilor de la vertical sau orizontal la suprafetele slefuite sau lustruite
- din roci vulcanice pe vertical nu se admite iar pe orizontala se admite maximum 1 mm la o placa
- din marmur si piatr calcar 0,05% din lungimea total a rostului si maximum 1,5 mm
La suprafetele buciardate sau gradinate cu cadru
- din marmur si granit 0,1% din lungimea rostului si maximum 3 mm
Stirbituri la muchii la suprafetele slefuite sau lustruite
- din roci vulcanice maximum dou stirbituri pe 1 m 2 si o adncime de max. 0,5 mm ;
- din marmura si piatr calcar maximum trei stirbituri pe 1 m 2 si o adncime de max. 0,5 mm ;
La suprafetele buciardate sau gradinate cu cadru
- din marmur si granit; maximum trei stirbituri pe 1 m 2 cu o adncime de max. 2 mm
- din calcar moale maximum patru stirbituri pe 1 m 2 cu o adncime de max. 3 mm ;
Abateri la dimensiunile rosturilor. La suprafetele slefuite sau lustruite
- din roci vulcanice 0,3 mm pe vertical si 0,5 mm pe orizontal ;
- din marmur si piatr calcar ,5 mm
La suprafetele buciardate sau gradinate cu cadru
- din marmur si granit .... 2 mm
- din calcar moale 4 mm
b) Placaje din plci ceramice smltuite
- Devierea de la planeitate a plcilor de formate mici (2x2. 2,0X2,5, 4x4 si 5x5 cm) lipite pe hrtie (distanta dintre
dreptar si suprafata placajului) 2 mm
- Devierea de la verticalitate a plcilor de formate mici (2x2, 2,5x2,5, 4x4 si 5X5 cm) lipite pe hrtie (distanta dintre
dreptar si suprafata placajului) 2 mm
Temperatura si umiditatea vor fi msurate cu termometre si umidometre, de ctre delegatul laboratorului de santier.
3.8. Se va controla dac s-a respectat tehnologia de executie privind pregtirea si amorsarea suprafetelor si
aplicarea hrtiei de ziar ntr-un strat sau dou straturi, peste care s-a fixat tapetul.
3.9. Tapetele aplicate trebuie s fie identice cu modelele indicate prin proiect sau cu mostrele cuvenite ntre
executant si beneficiar.
Toate fsiile trebuie s aib absolut aceeasi culoare si nuant.
3.10. Lipirea tapetelor trebuie s fie realizat uniform pe ntreaga suprafat a fiecrei fsii n perete, fr s existe
portiuni neaderente, umflturi (pungi de aer), cute sau neregularitti specifice, cauzate de pregtirea
necorespunztoare a stratului suport.
3.11. Fsiile de tapet trebuie s fie dispuse vertical, verificarea fcndu-se cu firul cu plumb si neadmitndu-se nici
un fel de abatere de la verticalitate.
3.12. La suprapunerea fsiilor pe vertical trebuie s se respecte regula ca muchia fsiei de deasupra s fie
orientat spre fereastr, pentru ca s nu creeze umbre pe peretele respectiv. Aceast conditie nu este aplicat la
peretii paraleli cu cei pe care se afl ferestrele ; aici fsiile se pot suprapune n orice fel, cu conditia ca s se
respecte pe tot peretele cu acelasi sens de suprapunere.
n ceea ce priveste tapetele tip T.R. (tapete n relief), acestea se vor aplica cu marginile cap la cap, ntruct datorit
modelelor n relief n care se fabric, ele nu se pot monta cu marginile suprapuse.
3.13. La suprapunerile de fsii, potrivirea desenului celor dou fsii vecine trebuie s fie ct mai exact ; n puncte
izolate se poate admite o nepotrivire de maximum 1 mm.
3.14. La lipirea lor cap la cap fsiile trebuie s fie perfect potrivite, astfel ca linia de demarcatie s nu poat fi
observat dect pn la cel mult 2 m distant.
3.15. La muchiile intrnde sau iesinde ale peretilor ncperii rosturile verticale dintre fsii trebuie s fie realizate la
1015 cm de muchia respectiv.
3.16. Nu se admit suprafete neacoperite, lipituri suplimentare, suprapuneri suprtoare ale desenului sau exfolieri
pe lng pervazuri, ntreruptoare, prize etc.
3.17. Dac la racordarea tapetului cu planul tavanului nu este prevzut o baghet racordarea trebuie s fie
realizat pe o linie dreapt de alt culoare si care la examenul vizual s apar ca perfect omogen continu si
orizontal si de aceeasi ltime pe toat lungimea ei.
ANEXA XI-1
LISTA PRESCRIPTIILOR TEHNICE DE BAZA
1. STAS 834175 Tapet lavabil pe baz de polimeri cu suport de hrtie.
2. STAS 883972 Hrtie suport pentru tapetele lavabile pe baz de polimeri.
3. C.376 Normativ pentru executarea si receptionarea lucrrilor de zugrveli si vopsitorii {Buletinul Constructiilor
nr. 5/76, 6/1977 si 1/1978).
4. C.477 Instructiuni tehnice pentru aplicarea tapetelor Buletinul Constructiilor nr. 12/1977 si brosur).
[top]
tehnice specifice ; de asemenea elementele de constructii si instalatii trebuie s fie executate, verificate si
receptionate naintea nceperii lucrrilor de pardoseli (ex. canale, instalatii, strpungeri, izolatii etc.) ; trebuie s fie
terminate si toate lucrrile a cror executare interioar ar putea degrada pardoselile.
2.3. Toate materialele, semifabricatele si prefabricatele, care intr n componenta unei pardoseli, pot fi introduse n
lucrare numai dac n prealabil :
- s-a verificat de ctre conductorul tehnic al lucrrii c au fost livrate cu certificat de calitate, care s confirme c
sunt corespunztoare normele respective ;
- au fost depozitate si manipulate n conditii care s evite orice degradare a lor ;
- s-au efectuat la locul de punere n oper dac prescriptile tehnice specifice sau proiectul le cer ncercrile
de calitate.
Betoanele si mortarele, provenite de la statiile centralizate chiar situate in incinta santierului, vor fi introduse n
lucrare numai dac transportul este nsotit de documente din care s rezulte cu precizie caracteristicile fizice,
mecanice si de compozitie.
Pentru beton se vor respecta si prevederile caietului Betoane: din prezentul normativ.
2.4. Principalele verificri de calitate comune tuturor tipurilor de pardoseli sunt :
- aspectul si starea general ;
- elementele geometrice (grosime, planeitate, pante);
- fixarea mbrcmintii pe stratul suport;
- rosturile ;
- racordrile cu alte elemente de constructii sau instalatii ;
3.1. La pardoselile din pavele de lemn se vor verifica :
- fixarea n stratul de poz alctuit din nisip (se consider c aceasta este bun cnd la 6 lovituri date n acelasi loc
cu maiul de 35 kg de la 50 cm nltime, nfundarea maxim a pavelei este de 3 mm); verificarea se va face cte
una la fiecare 100 m3 ;
- deschiderea si uniformitatea rosturilor ; abaterea maxim admis este de 1 mm, fat de prevederile prescripitilor
tehnice, frecventa verificrii va fi de 56 sondaje la fiecare 100 m 2;
- umplerea rosturilor cu mastic bituminos sau cu mortar asfaltic pe adncimea minim de 30 mm ; verificarea se va
face cu frecventa de dou, trei sondaje la fiecare 100 m 2;
- existenta rosturilor continue umplute cu mastic bituminos n lungul peretilor, n jurul masinilor, strpungerilor etc.
- abaterea maxim admis la ltimea acestor rosturi este de 5mm;
- mrimea si continuitatea pantelor; abaterea maxim admis este de 2,5 mm/m;
- componenta si grosimile straturilor succesive ; abaterea maxim admis este de 10% din valoarea grosimii
straturilor.
La acest tip de pardoseal nu se ncheie procese-verbale de lucrri ascunse.
3.2. La pardoseli din parchet se vor verifica :
- dimensiunile pieselor de parchet sau ale panourilor de parchet mozaic ; abateri admisibile sunt conform
prevederilor din STAS 228/1-80.
- umiditatea stratului suport de nisip, mortar de ciment sau beton ; maximum admis 3% (pentru nisip se determin
conform STAS 4606-80 ; pentru mortar de ciment sau beton se determin cu aparatul Higromete" sau prin
aplicarea cu o pensul curat pe o portiune de 2x5 cm din suprafat, a unei solutii de fenolftalein n alcool, n
concentratie de 1% ; Ia umiditti peste 3%, betonul sau mortarul de ciment se coloreaz n violet sau n roz intens);
- mentinerea climatului din ncperi la temperatura de minimum +5C si umiditatea relativ a aerului de maximum
65% ;
- planeitatea si orizontalitatea pardoselii; abaterea maxim admis este de 3 mm, n cazul planeittii suprafetei si
de 2 mm/m n cazul orizontalittii pardoselii;
- montarea la acelasi nivel a lamelor sau panourilor alturate ;
- mrimea rosturilor dintre lamele sau panouri; n cteva puncte izolate, ltimea maxim admis a rosturilor este de
calitatea rindeluirii (nu se admit asperitti la palpare) ;
- fixarea lamelelor pe suport (la srituri de 30 cm nu se admite ca pardoseala s se miste sau s scrtie, n cazul
prinderii cu cuie ; n cazul lipirii cu adeziv, la proba prin ciocnire usoar cu un ciocan de zidar, sunetul trebuie s fie
plin) ;
- existenta rosturilor ling pereti.
La acest tip de pardoseal nu se ncheie procese-verbale de lucrri ascunse.
3.3. La pardoselile din piatr artificial nears executate cu suprafete continui se vor verifica, conform STAS
2560/1-83 si STAS 2560/3-84 :
- aspectul, starea general a suprafetelor, modul de racordare cu suprafetele verticale ;
- planeitatea si orizontalitatea, abaterea maxim admis este de dou unde cu sgeat de maximum 2 mm;
- pantele, dac sunt prevzute in proiect;
- (abaterea maxim admis este de 2,5 mm/m, dar numai n portiuni izolate) ;
- denivelarea ntre panourile adiacente rosturilor de dilatatie maximum admis 1,0 rnm ;
- corespondenta ntre pozitia rosturilor de dilatatie al mbrcmintii si cele ale stratului suport;
- aderenta la stratul suport (prin ciocnite cu ciocanul de zidar) ;
- n cazul mbrcmintilor de beton sau beton armat, cu sarcini importante, se vor efectua si verificrile prescrise n
caietul Betoane" din prezentul normativ.
La aceste tipuri de pardoseli se vor ntocmi procese-verbale de lucrri ascunse numai pentru armturi si stratul de
acoperire a acestora.
3.4. La pardoselile din piatr artificial sau nears executate din elemente prefabricate se vor verifica conform
STAS 2560/1-83 si STAS 2560/3-84 :
- planeitatea si pantele ; abaterile maxime admise sunt conform prevederilor din STAS 2560/1-83 ;
- denivelrile dintre 2 elemente prefabricate alturate ; maximum admis : 0,5 mm, pentru plci prefabricate din
piatr artificial ars sau nears si 1,00 mm, pentru crmizi si dale de beton prefabricate pe santier ;
- corespondenta ntre pozitia rosturilor de dilatatie ale mbrcmintei si cele ale stratului suport;
- aderenta la stratul suport (prin ciocnire cu ciocanul de zidar) ;
- mrirea rosturilor ; abaterile maxime admise sunt conform prevederilor din STAS 2560/1-83.
La aceste tipuri de pardoseli nu se ncheie procese-verbale de lucrri ascunse.
3.5. La pardoselile din piatr natural se vor verifica :
- planeitatea pardoselii; abaterea maxim admis este de dou unde cu sgeata de maximum 2,0 mm ;
- pantele, dac sunt prevzute n proiect; abaterea maxim admis este de 2,5 mm/m, dar numai n portiuni
izolate ;
- denivelarea ntre plcile de piatr natural ; abaterea maxim admis ntre dou plci de piatr natural asezate
alturat, este de 0,1 mm ;
- mrimea rosturilor ; abaterea maxim admis este de 0,1 mm ;
- aderenta la stratul suport (prin ciocnirea cu ciocanul de zidar).
La acest tip de pardoseal nu se ncheie procese-verbale de lucrri ascunse.
3.6. La pardoselile din pmnt se vor verifica :
- aspectul si starea general a suprafetei pardoselii ;
- planeitatea pardoselii; abaterea maxim admis este de 8,0 mm, dar numai n locuri izolate ;
- grosimea pardoselii ; abaterea maxim admis este de 10 mm fat de grosimea din proiect.
La acest tip de pardoseal nu se ncheie procese-verbale de lucrri ascunse.
3.7. La pardoselile cu covoare si dale flexibile din clorur de polivinil se vor verifica :
- dimensiunile covoarelor si dalelor flexibile ; abaterile admisibile sunt conform prevederilor din STAS 7361-80 si
STAS 7915-80 ;
- aspectul si starea generala a suprafetei stratului suport; nu se admit adncituri, bavuri sau alte asperitti;
- umiditatea stratului suport; maximum admis este de : 2,5/ 0 (n procente de greutate), n cazul lipirii cu Romeltex
si 7%, n cazul lipirii cu Aracet D 50 S, iar msurarea se face prin metodele indicate la pct. 3.2 pardoseli din
parchet" ;
- mentinerea climatului din ncperi la temperatura minim de +16C si umiditatea relativ a aerului de maximum
65% ;
- aspectul si starea general a suprafetei pardoselii ; nu se admit : pete, portiuni n relief sau adncituri, colturi si
margini nelipite, umflturi, denivelri la rosturi;
- mrimea rostului dintre dou fsii de covor sau dou dale flexibile, alturate ; ltimea maxim admis a rostului
este de : 0,5 mm ltime la covor si 0,4 mm ltime la dale flexibile ;
- aderenta la stratul suport (la proba prin ciocnire usoar cu un ciocan de zidar, sunetul trebuie s fie plin) ;
- modul de croire si psuire a unui covor (dala flexibil) la racordarea sa cu o pardoseal de alt natur, la
strpungeri .sau la contactul su cu diferite obiecte fixate pe stratul suport etc.
La aceste tipuri de pardoseli nu se ncheie procese-verbale de lucrri ascunse.
3.8. La pardoselile din materiale bituminoase se vor verifica :
- denivelrile stratului suport; abaterea maxim admis, izolat este de : 15,0 mm, n cazul unui strat suport elastic
si 10,0 mm, n cazul unui strat suport rigid.
- pantele stratului suport, dac sunt prevzute n proiect ; abaterea maxim admis, pe portiuni izolate, este de :5
mm/m, n cazul unui strat suport elastic si 3 mm/m, n cazul unui strat suport rigid ;
- aspectul si starea general a suprafetei pardoselii;
- planeitatea suprafetei pardoselii; abaterea maxim admis este de dou unde cu sgeata de maximum 4,0 mm,
dar numai pe portiuni izolate ;
- aderenta la stratul suport; verificarea se face prin Iovire (mbrcmintea este aderent dac prezint un sunet
plin).
La acest tip de pardoseal nu se ncheie procese-verbale de lucrri ascunse.
4. La verificarea pe faze de lucrri se vor efectua direct (n afara examinrii unde este cazul a existentei si
continutului proceselor-verbale de lucrri ascunse), aceleasi verificri ca si cele prescrise pentru parcursul lucrrilor.
Verificrile de aspect se vor efectua ncpere cu ncpere ; pentru verificrile ce comport msurtori sau desfaceri,
se vor efectua sondaje cu frecventa de 1/4 din aceea prescris pentru verificrile pe parcurs.
Pentru verificrile pentru care la pct. 3 nu se indic frecventa la ncheierea fazei de lucrri se va efectua cte un
sondaj pentru fiecare ncpere, dar cel putin unul la fiecare 50...100 m 2 dup importanta lucrrii, inclusiv pentru
stabilirea existentei si grosimii straturilor componente.
n cazul existentei in alctuirea pardoselii a unor lucrri ascunse, frecventa sondajelor va fi de 1/5 din aceea
prescris pentru parcursul lucrrilor.
Pentru cazul pardoselilor din beton simplu sau armat se vor aplica si prevederile din caiet V al acestui normativ.
Rezultatele verificrilor si receptiile pe faze de lucrri se consemneaz n procese-verbale, conform instructiunilor
respective.
5. La receptia preliminar a obiectului se vor efectua :
- examinarea si controlul documentelor ncheiate pe parcursul lucrrilor si pe faze de lucrri;
- verificri directe si anume : pentru aspect, cel putin la 1/5 din ncperi, dar minimum o verificare la fiecare 200 m 2;
pentru cele ce comport msurtori si desfaceri, verificrile directe se vor efectua cu frecventa minim de 1/4 din
aceea prescris pentru ncheierea fazelor de lucrri.
6. Pardoseli anticorozive. Receptia lucrrilor
6.1. Receptia lucrrilor se va face pe msura executrii fiecrui strat component al structurii de pardoseal,
constatrile fcute, fiind consemnate n procese verbale pentru lucrri ascunse.
Nu se va ncepe executarea unui nou strat component al structurii de pardoseal dect numai dup remedierea
deficientelor constatate Ia stratul anterior.
6.2. La stratul de beton de rezistent al pardoselilor se va verifica : marca betonului, grosimea, armarea conform
indicatiilor din proiect, aspectul betonului care trebuie s fie compact, fr goluri sau segregri, cota de nivel al
suprafetelor betonului.
6.3. La betonul de egalizare si de pant se verific n timpul executiei marca betonului si gradul de
impermeabilitate, pe baz de analize de laborator.
Suprafata betonului de egalizare si de pant trebuie s fie lipsit de fisuri, crpturi, spargeri, goluri, nu trebuie s
fie friabil, iar la ciocnire trebuie s aib sunet metalic. Dac se constat defecte ale betonului, stratul friabil se
ndeprteaz pn la suport sntos si se face in mod corespunztor.
La betonul eposidic si betonul apoxidic cu adaos de gudron se va verifica : ntrirea, grosimea stratului n
amplasamentul sifoanelor de pardoseal, planeitatea suprafetei, pantele ctre sifoanele de pardoseal, rugozitatea
suprafetei.
De asemeni se va verifica executarea corect a ridicaturilor verticale, scafe, reborduri la strpungeri, goluri de
montaj, etc.
6.4. nainte de a se trece la executarea straturilor din beton epoxidic, beton apoxidic cu adaos de gudron de
protectie anticoroziv si uzur se va verifica umiditatea betonului de rezistent si respectiv a betonului de egalizare
si de pant.
Umiditatea se verific cu umidometrul, n cel putin un punct la fiecare 10 m 2. Nu se admite aplicarea straturilor de
protectie anticoroziv pe suprafata cu umiditate mai mare dect cea prescris n prezentul normativ.
6.5. Verificarea calittii materialelor de protectie (foii materiale de pozare, rostuire, materialele de amorsare, placaje
anticorozive, materiale aplicabile sub form de mas de spaclu) se face prin examinarea certificatelor de calitate si
vizual. In caz de dubiu, materialele vor fi supuse unor incercri ce se vor efectua la furnizor sau la un alt laborator
de specialitate.
6.6. Verificarea stratului de hidroizolatie anticoroziv n cazul materialelor aplicabile n straturi multiple se va face
vizual urmrindu-se continuitatea hidroizolatiei.
In cazul hidroizolatiei din folii anticorozive se va verifica aderenta, prin ciocnire cu un ciocan de lemn pe ntreaga
suprafat insistndu-se la margini si mbinri. n cazul n care se constat defecte de lipire ce depsesc 10 cm 2 la
fiecare 10 m2 de suprafat verificat, se va proceda la nlturarea foliei pe aceste zone si la repararea portiunilor
defecte.
6.7. n cazul placajelor anticorozive se va proceda la ciocnirea tuturor plcilor la 24 ore de la pozare. In cazul
depsirilor defectelor admise de maximum 10 cm 2 la fiecare 10 m2 suprafata verificat, se va proceda la
nlocuirea plcilor sau crmizilor neaderente.
n timpul pozrii se va verifica la terminarea fiecrei suprafete de 100 m 2, respectarea dimensiunilor rosturilor si
adn-cimii de ngropare a placajului, conform proiectului.
Verificarea se face prin msurtori directe.
In cazul unor abateri mai mari dect cele admisibile (abateri la dimensiunile rosturilor ltime + 2 mm si 1 mm,
adincime + 2 mm), se va proceda la ndeprtarea placajului din zonele de defecte.
Verificarea ntririi materialelor de rostuire se face prin minimum 3 msurtori pe 5 m 2 de placaj, prin zgriere cu un
cui de otel. Dac se constat ptrunderea cuiului n materialul de rost, se va proceda Ia nlocuirea acestuia.
6.8. La stratul de protectie anticoroziv si de uzur din mase de spaclu epoxidice, se va verifica ntrirea suprafetei
(prin minimum 3 msurtori la 10 m2) prin zgriere cu un cui de otel.
Se va verifica de asemenea planitatea suprafetei, pantele ctre sifoane de pardoseal, strpungerile pentru
conducte si cable electrice, postamentele pentru utilaje, scafe si plinte la pereti si stilpi.
6.9. Pardoselile anticorozive continui si discontinui recomandate n prezentul normativ se pot da n exploatare dup
minimum 115 zile de la terminarea executiei. In aceast perioad este obligatoriu s se mentin n halele n care au
fost executate o temperatur de minimum +20C, pentru reticularea complet a maselor anticorozive utilizate.
ANEXA XII-1
LISTA PRESCRIPTIILOR TEHNICE DE BAZA CU APLICARE OBLIGATORIE
1. STAS 33-14/275 Pavele din lemn masiv pentru pavaje. Conditii tehnice generale de calitate.
2 STAS 228/177 Parchet din lemn masiv pentru pardoseli. Conditii generale.
3 STAS 2560/175 Pardoseli din piatr artificial nears. Conditii tehnice de calitate.
4. STAS 2560/275 Pardoseli din piatr artificial ars. Conditii tehnice de calitate.
5. STAS 2560/376 Pardoseli din piatr artificial ars si nears. Reguli si metode de verificare.
6. STAS 736180 Covor si dale din policlorur de vinil.
7. STAS 791580 Covor si policlorur de vinii, pe suport textil.
8. STAS 255979 Constructii civile, industriale si agrozootehnice. Imbrcminti din asfalt turnat pentru pardoseli.
Conditii tehnice generale de calitate.
9. C 3582 Normativ pentru executarea pardoselilor (Buletinul Constructiilor nr. 11/1982).
[top]
2.13. Se va verifica prin vizri si msurtori adecvate continuitatea pe fiecare fatad a logiilor si a balcoanelor,
ngrijindu-se de pozitionarea lor corect n timpul executiei, astfel ca s se respecte cu strictete cotele Ia care au
fost prevzute n proiect si sa se asigure aspectul estetic al fatadei.
2.15. Parapetele s fie verticale pe toat nltimea, verificarea fcndu-se cu firul de plumb.
2.16. De asemenea, pe portiunile de aliniament, parapetele nu trebuie s aib ondulatii, curburi sau devieri att n
planul orizontal ct si in planul vertical. Verificarea se va face cu dreptarul de 2 m.
2.17. Pe portiunile de curb, parapetele trebuie s se desfsoare cu continuitate pentru a realiza corect curbele
prevzute n proiect. Verificarea se face att vizual ct si prin folosirea unor sabloane corespunztoare.
2.18. Suprafata parapetelor de beton tencuit si zugrvit trebuie s corespund conditiilor de calitate cerute tencuielii
si zugrvelii respective (a se vedea cap. Tencuieli" si cap. Zugrveli", vopsitorii si tapete" din prezentul normativ).
2.19. Parapetele metalice si de lemn trebuie s corespund formelor arhitecturale si dimensiunilor din proiect, s fie
bine ncastrate n vanguri, trepte, podeste, balcoane etc. Verificarea acestor ncastrri se face prin cltinarea si
izbirea fiecrui element n parte.
2.20. Mna curent mozaicat trebuie s fie executat din materialul si n conditiile prevzute in proiect si s
corespund formei, dimensiunilor si coloriturilor stabilite, dndu-se o important deosebit aspectului estetic. Se va
face deci mai nti o verificare vizual amnuntit a calittii slefuirii si planeittii suprafetelor, controlnd att cu
palma ct si cu dreptarul de 2 m.
2.21. La mna curent a parapetelor metalice se va controla ca n punctele de nndire s nu existe praguri care s
jeneze la palm. Micile denivelri se vor nltura prin polizare.
2.22 Mna curent de lemn trebuie s corespund formelor si dimensiunilor din proiect. Ea trebuie s fie croit
numai paralel cu fibrele, s fie lustruit, s nu aib noduri, stirbituri, fibre iesite, crpturi, iar rosturile la nndiri s
nu depseasc 1 mm ltime, s nu prezinte praguri si s fie bine chituite.
2.23. La balustradele la care s-a montat profilul mn curent" din PVC-semirigid s se verifice dac au fost
respectate urmtoarele conditii ;
- profilul trebuie s fie montat astfel inct :
s nu prezinte denivelri fat de axul platbandei suport ;
s nu aibe jocuri, s fie n planul parapetului, s fie orice plan perpendicular pe acesta ;
s se nscrie perfect n curbele de racordare ale platbandei si s nu aibe gtuiri sau ondulatii.
2.24. Verificarea acestor conditii se face vizual si plimbnd palma de-a lungul minii curente.
punctele de mbinare ale profilului si sudurile trebuie s fie astfel executate nct ele s nu apar vizibil prin
schimbri de culoare sau form si nici s se simt la trecerea palmei ;
cuplarea profilului pe toat lungimea lui si mai cu seam pe portiunile curbe ntre regiunea mbinrilor s fie
nealterat prin procesul de plastifiere, iar in cazul mbinrilor prin sudur finisajul s fie bine executat.
3. Verificri de efectuat la receptia preliminar (pe obiect)
3.1. Comisia de receptie preliminar a obiectului procedeaz n cadrul verificrii scriptice, examinnd toate
documentele ncheiate pe parcursul executrii lucrrilor inclusiv buletinele de ncercare, dispozitiile de santier,
procesele verbale de remedieri sau consolidri, actele de control sau expertizare, avndu-se n vedere respectarea
cu strictete a prescriptiilor generale de proiectare n conformitate cu STAS 2965/79.
3.2. In cadrul verificrii directe, comisia de receptie va efectua prin sondaje verificri in numr suficient pentru as
putea forma convingerea asupra corectitudinii actelor prezentate.
De asemenea va proceda la verificri de acelasi tip ca cele de la pct. 3.1. de mai sus.
3.3. Atunci cnd se consider c este necesar a se face o verificare a rezistentelor scrilor, balcoanelor,
parapetelor, aceasta se va face conform punctelor : 3.4 ; 3.5 ; 3.6 ; 3.7.
3.4. Se aplic regimul de ncrcri statice si dinamice Ia care au fost calculate la aceste lucrri, controlndu-se
comportarea lor n ansamblu ct si pe fiecare element n parte.
3.5. Pentru scrile, balcoanelor si parapetele de fier, lemn sau alt material, n afar de zidrie de beton simplu, se
va verifica dac sgetile obtinute rmn n limitele admise de normele n vigoare sau de prevederile din proiect
pentru constructiile respective.
3.6. Pentru elementele din beton armat, aprecierea comportrii lor la aceste ncercri se va face conform
prevederilor din cap. Beton simplu, beton armat si beton precomprimat" al prezentului normativ.
3.7. Pentru scrile si parapetele ce se execut Ia lucrri de art (poduri, tunele, ziduri de sprijin, subtraversri
feroviare si rutiere), n afara prezentului normativ, se va avea n vedere respectarea cu strictete a conditiilor tehnice
de calitate prevzute n instructiunile interne, elaborate de institutele de specialitate n proiectarea si executarea
acestor categorii de lucrri, ca IPTANA, IPCF, ntreprinderea Metrou Bucuresti.
ANEXA XIII-1
ABATERI ADMISIBILE LA LUCRRI DE SCRI, BALCOANE SI PARAPETE
1. Scri
La orizontalitatea treptelor :
- denivelare admis la fiecare treapt ... 1 mm/m
- denivelare admis la toat lungimea treptei 2 mm
- la nltimea treptelor 1 mm/treapt
- denivelri admise la podestele scrilor . . 2 mm/m
2. Parapete
- se admite pe toat ltimea parapetului o deviere a verticalittii de max. 2 mm
- la mna curent mozaicat se admite o deviere a planeittii de max. 1 mm
- la mna curent de lemn, rosturile la nndiri nu trebuie s depseasc n orice punct al profilului 1 mm
NOT: Valorile indicate mai sus sunt aplicate n cazurile curente; n cazurile speciale se vor lua n consideratie
valorile prevzute n proiecte, chiar dac ele difer decele curente.
ANEXA XIII-2
LISTA PRESCRIPTIILOR TEHNICE DE BAZ
1. C 150-84 Normativ privind calitatea mbinrilor sudate din otel ale constructiilor civile, industriale si agricole (Bul.
Constr. nr. 7/1984).
2. C 55-74 Instructiuni tehnice privind montarea profilului mn curent din PVC semirigid (Buletinul Constr. nr.
4/1975).
3. C 130-76 Instructiuni tehnice pentru aplicarea prin torcretare a mortarelor si betoanelor (Buletinul Constructiilor
nr. 61979).
4. C 174-79 Instructiuni tehnice de aplicare a profilului aprtor muchii de treapt din PVC (Buletinul Constructiilor
nr. 6/1975).
5. C 55-74 Instructiuni tehnice privind montarea profilului mn curent din PVC semirigid (Buletinul Constructiilor
nr. 4/1973).
6. STAS 9273-80 Scri metalice.
7. STAS 292478 Gabarite pentru poduri, viaducte, pasaje denivelate si podete.
8. STAS 1244/1 79 Treceri de nivel clasificare si modul de asigurare a circulatiei prescriptii generale in functie
de categoria de treceri de nivel.
9. STAS 296579 Scri interioare prescriptii generale de proiectare.
[top]
2.3. Trotuarele situate la nivelul cii se execut din profile metalice si dulapi din tabl striat, de lemn sau din beton
cu granulit.
2.4. Pe culei si pe suprastructuri din beton armat sau beton precomprimat trotuarele pot fi executate si din beton
armat turnat monolit sau din elemente prefabricate de beton armat iar parapetele pot fi executate si din beton armat
fie monolit, fie prefabricat.
3. Verificri de executat
3.1. La verificarea scrilor si parapetelor de pe taluze se vor avea n vedere ca materialele s corespund din punct
de vedere calitativ.
3.2. Dimensiunile geometrice s fie conform proiectului.
3.3. Abaterile la nltimile si lungimile treptelor s nu depseasc 1 fat de proiect.
3.4. Parapetul la nltime s nu aib abateri mai mari de 1 cm iar longitudinal s nu se abat de la linia din proiect
cu mai mult de 1 cm.
3.5. Suprafata superioar a treptelor s fie n plan orizontal, abaterile fiind de max. 5% cu pant spre treapta
inferioar.
3.6. La verificarea trotuarelor cu parapete situate la nivelul cii se vor avea n vedere ca materialele s corespund
calitativ.
3.7. Dimensiunile geometrice ale diferitelor elemente s fie conform proiectului.
3.8. Abaterile la lungimi si ltimi nu vor depsi 1 cm.
3.9. La grosimi elementele metalice vor respecta abaterile prevzute n standardele de produs iar dulapii de lemn si
beton usor vor avea abateri de max. 5 mm.
3.10. Nivelul superior al trotuarului s fie la cota prevzut n proiect ; abaterile nu vor depsi 5 mm.
3.11. Parapetul la nltimi s nu aib abateri mai mari de 1 cm, iar longitudinal s nu se abat de la linia proiectat
cu mai mult de 1 cm.
3.12. Rezultatul verificrilor efectuate conform celor prevzute mai sus vor fi consemnate n procesul verbal de
receptie al podului.
[top]
dac suportul - n ntregime sau pe portiuni nu a fost in prealabil verificat conform instructiunilor pentru lucrri
ascunse.
2.3. In cazurile n care prescriptia tehnic pentru executarea izolrii prevede conditii speciale de planeitate, forme
de racordri, umiditate etc, precum si montarea n prealabil a unor piese, dispozitive etc, sau a unor straturi de
protectie anticoroziv sau contra vaporilor etc, aceste conditii vor face obiectul unei verificri suplimentare nainte
de nceperea lucrrilor de izolatii.
2.4. Toate verificrile ce se efectueaz la lucrri sau prti de lucrri de izolatii, care ulterior se acoper (de ex.
straturile succesive ale izolatiei propriu-zise, racordrile, piesele nglobate etc), se nscriu in procese verbale de
lucrri ascunse, conform instructiunilor respective.
3. Izolatii termice
3.1. Pe parcursul executrii lucrrilor, n afar de rezolvarea problemelor de la pct. 2.1 ; 2.4 de mai sus, se va
verifica dac sunt ndeplinite si urmtoarele conditii :
a) termoizolatiile care se realizeaz din plci sau blocuri s fie executate din elemente ntregi sau din fractiuni tiate
cu scule adecvate pentru a avea forme regulate iar rosturile dintre ele s nu depseasc limita admis ;
b) densitatea aparent a materialelor de baz si auxiliare ca si grosimile plcilor sau blocurilor s corespund
prevederilor proiectului; pentru materialele tasabile grosimea initial se majoreaz cu valoarea corespunztoare
tasrii materialului (indicat in proiect) pentru materialele n vrac, grosimea se msoar dup pilonare ;
c) deschiderea rosturilor s fie de minimum 2 mm ;
d) nu s-a produs goluri in si ntre plci ;
e) s-au respectat dimensiunile, pozitiile si formele puntilor termice, prevzute n proiect, n limitele abaterilor
admisibile, de la 3.1.b de mai sus ; nu se admit alte punti termice, neprevzute n proiect ;
f) barierele contra vaporilor s fie continue si s fie executate elementele de acoperire demontabile, acolo unde
este cazul.
Toate aceste verificri se vor efectua bucat cu bucat" si se vor nscrie n procese verbale de lucrri ascunse,
conform instructiunilor respective.
3.2. La verificarea pe faze de lucrri se va examina frecventa si continutul actelor de verificare pe parcurs,
comparndu-l cu proiectul si prescriptiile tehnice respective, in limitele abaterilor admisibile.
n plus, se va verifica prin sondaj corectitudinea nregistrrilor fcute pe parcurs ; numrul sondajelor va fi de cel
putin 1/10 din cele prescrise pentru faze premergtoare sau de executare a lucrrilor.