Da Bragadiru Volum III Specificatii Tehnice

P6 R: REABILITARE SI EXTINDERE RETELE
ALIMENTARE CU APA, RETELE DE CANALIZARE,

STATII DE POMPARE APA UZATA UAT 1 Bragadiru
VOLUM III/ VI SPECIFICATII TEHNICE
DOCUMENTATIE DE ATRIBUIRE
DATA: AUGUST 2011
Documentatia de atribuire: Vol III Specificatii Tehnice

P 6-R: Reabilitare si extindere retele alimentare cu apa, retele de canalizare, statii de pompare apa uzata
UAT 1 Bragadiru
VOLUM III / VI SPECIFICATII TEHNICE
DOCUMENTATIE DE ATRIBUIRE
DATA: AUGUST 2011
Asistenta tehnica pentru Reabilitarea si modernizarea sistemului de alimentare cu apa si canalizare in judetul
ILFOV Lot 2: Asistenta tehnica pentru supervizarea lucrarilor si proiectare.
Documentatia de atribuire: Vol IV Liste

UAT 1 Bragadiru
Documentatia de Atribuire prezenta contine urmatoarele 6 volume care includ:
Volumul I
Instructiuni pentru Ofertanti
Sectiunea I.1 Fisa de date a achizitiei

Sectiunea I.2 Formulare de oferta
Sectiunea I.3 Criterii si Grile de evaluare
Volumul II
Conditiile Contractului
Sectiunea II.1 Conditiile Generale de Contract

Sectiunea II.2 Conditii Particulare de Contract
Sectiunea II.3 Formular de Contract
Sectiunea II.4 Formular de Oferta
Sectiunea II.5 Anexa la Oferta
Sectiunea II.6 Formulare de scrisori de Garantie
II.6.1
Garantie de buna executie
II.6.2
Garantie pentru avans
Volumul III Specificatii Tehnice

Sectiunea III.1 Specificatii Tehnice Particulare
Sectiunea III.2 Specificatii Tehnice Generale
Sectiunea III.3 Specificatii Tehnice generale Mecanice
Volumul IV Liste
Sectiunea IV.1 Preambul la listele de cantitati si preturi
Sectiunea IV.2 Liste de Cantitati si preturi
Sectiunea IV.3 Fise Tehnice Proiectant
Sectiunea IV.4 Fise tehnice Oferta Antreprenor
Sectiunea IV.5 Plan de control al calitatii lucrarilor
Sectiunea IV.6 Program de executie
Sectiunea IV.7 Liste Oferta Antreprenor
Documentatia de atribuire: Vol IV Liste

UAT 1 Bragadiru
Volumul V
Piese Desenate
Sectiunea V.1 Planuri de amplasare si planuri generale

Sectiunea V.2 Planuri si profile retele de apa - canal
Sectiunea V.3 Planuri si sectiuni constructii
Sectiunea V.4 Planuri lucrari mecanice si electrice
Sectiunea V.5 Sectiuni si detalii tip
Volumul VI Documente anexa

Sectiunea VI.1 Memoriu Tehnic General
Sectiunea VI.2 Memorii Tehnice pe Specialitati
Sectiunea VI.3 Breviare de Calcul pe Specialitati
Sectiunea VI.4 Studii Topografice Geodezice
Sectiunea VI.5 Studii Geotehnice
Sectiunea VI.6 Expertize CH reabilitate
Sectiunea VI.7 Avize si Autorizatii
Sectiunea VI.8 Referate de verificare MLPTL
Documentatia de atribuire: Vol III Specificatii Tehnice, Sectiunea III.1 Specificatii Tehnice Particulare
UAT 1 Bragadiru

SECTIUNEA III.1 SPECIFICATII TEHNICE PARTICULARE
DATA: AUGUST 2011
Documentatia de atribuire: Vol III Specificatii Tehnice, Sectiunea III.2 Specificatii Tehnice Generale
UAT 1 Bragadiru
Specificaii Tehnice Particulare
Asistenta tehnica pentru Reabilitarea si modernizarea sistemului de alimentare cu apa si

canalizare in judetul ILFOV Lot 2: Asistenta tehnica pentru supervizarea lucrarilor si proiectare.
Pag 1/36
UAT 1 Bragadiru
Cuprins
SPECIFICAII TEHNICE PARTICULARE .......................................................................................................................... 1
CUPRINS ......................................................................................................................................................................... 2
PARTEA 1 INFORMATII GENERALE .............................................................................................................................. 5
1.A PROIECTUL ............................................................................................................................................................... 5
1.A.1 FINANTARE ............................................................................................................................................................ 5
1.A.2 ORGANIZAREA PROIECTULUI ................................................................................................................................ 6
1.A.3 LUCRARILE ............................................................................................................................................................ 6
1.B OPERAREA SANTIERULUI......................................................................................................................................... 7
1.B.1 RESTRICTII IN ACTIVITATEA DE PE SANTIER......................................................................................................... 7
1.B.2 PROTECIA SERVICIILOR EXISTENTE.................................................................................................................... 7
1.B.3 SNTATEA I SIGURANA LA LOCUL DE MUNC ............................................................................................... 7
1.B.4 PANOURI PUBLICITARE ......................................................................................................................................... 8
1.B.5 BIROUL PENTRU PERSONALUL INGINERULUI ....................................................................................................... 9
PARTEA A 2 - A CERINTE PARTICULARE ................................................................................................................... 10
2.A DOCUMENTELE ANTREPRENORULUI ..................................................................................................................... 10
2.A.1 DTOE (PROIECT DE ORGANIZARE A EXECUTIEI) ACORDURI SI METODE PENTRU EXECUTIE.......................... 10
2.A.2 PLAN PRIVIND MANAGEMENTUL DE MEDIU ........................................................................................................ 10
2.A.3 MANUALUL PROCEDURILOR DE CONTROL INTERN ............................................................................................ 11
2.A.4 MANUALUL DE SANATATE SI SECURITATE IN MUNCA ........................................................................................ 12
2.A.5 RAPOARTE ........................................................................................................................................................... 12
2.A.6 DOCUMENTE PENTRU CARTEA CONSTRUCTIEI .................................................................................................. 12
2.A.7 DETALII DE EXECUTIE .......................................................................................................................................... 13
2.B RETEAUA DE DISTRIBUTIE A APEI SI RETEAUA DE CANALIZARE ......................................................................... 15
2.B.1 POSIBILE OBSTRUCTII ......................................................................................................................................... 15
2.B.2 MENTINEREA IN FUNCTIUNE A ALIMENTARII CU APA SI CANALIZARII................................................................ 16
2.B.3 EXCAVAREA TRANSEELOR ................................................................................................................................ 16
2.B.4 ASTUPAREA TRANSEELOR.................................................................................................................................. 16
2.B.5 RESTABILIREA SUPRAFETEI DRUMURILOR ........................................................................................................ 17
2.B.6 CONDUCTE........................................................................................................................................................... 17
2.B.6.1 MATERIALE ...................................................................................................................................................... 17
2.B.6.2 DEPOZITARE ..................................................................................................................................................... 18

Pag 2/36
UAT 1 Bragadiru
2.B.6.3 VERIFICAREA INAINTE DE INSTALARE ............................................................................................................. 18
2.B.7 EXAMINAREA TRASEELOR DE CONDUCTE ......................................................................................................... 18
2.B.7.1 GENERAL .......................................................................................................................................................... 18
2.B.7.2 PUNCTE DE LEGATURA..................................................................................................................................... 18
2.B.7.3 SERVICII SUBTERANE ...................................................................................................................................... 19
2.B.7.4 REZULTATELE EXAMINARII ............................................................................................................................... 19
2.B.7.5 BRANSAMENTE CONSUMATORI........................................................................................................................ 19
2.B.8 VERIFICARI LA FINALIZARE SI PRELUARE .......................................................................................................... 19
2.B.8.1 VERIFICAREA CONDUCTELOR .......................................................................................................................... 19
2.B.8.2 DEZINFECTAREA CONDUCTELOR ..................................................................................................................... 20
2.B.8.3 RECEPTIA CONDUCTELOR ................................................................................................................................ 20
2.B.9 MATERIALE PENTRU RETEAUA DE DISTRIBUTIE A APEI ..................................................................................... 20
2.B.9.1 CONDUCTE ........................................................................................................................................................ 20
2.B.9.2 CAMINE DE VIZITARE ........................................................................................................................................ 20
2.B.9.3 VANE DE SECTIONARE ...................................................................................................................................... 21
2.B.9.5 VANE DE AERARE-DEZAERARE ....................................................................................................................... 21
2.B.10 MATERIALE PENTRU RETEAUA DE CANALIZARE .............................................................................................. 21
2.B.10.1 CONDUCTE ...................................................................................................................................................... 21
2.B.10.2 CAMINE DE VIZITARE....................................................................................................................................... 22
2.C STATII DE POMPARE PENTRU CANALIZARE .......................................................................................................... 22
2.C.1 LUCRARILE CIVILE ............................................................................................................................................... 22
2.C.1.1 STATII DE POMPARE NOI PENTRU CANALIZARE .............................................................................................. 22
2.C.1.2 STATII DE POMPARE PENTRU CANALIZARE CARE SE REABILITEAZA ............................................................. 23
2.C.1.3 CONDUCTELE DE PRESIUNE PENTRU NOILE STATII DE POMPARE PENTRU CANALIZARE ............................. 23
2.C.2 LUCRARILE MECANICE ........................................................................................................................................ 23
2.C.2.1 GENERAL .......................................................................................................................................................... 23
2.C.2.2 ECHIPAMENTE CE URMEAZ S FIE DEZAFECTATE ........................................................................................ 24
2.C.2.3 CERINTELE PRIVIND MATERIALELE ................................................................................................................. 24
2.C.2.4 POMPE SUBMERSIBILE PENTRU APA UZATA ................................................................................................... 25
2.C.2.5 SPECIFICAII POMPE......................................................................................................................................... 25
2.C.2.6 SPECIFICAII TOCATOARE ................................................................................................................................ 26
2.C.2.7 INSTALATII NOI IN STATII DE POMPARE PENTRU CANALIZARE ....................................................................... 26
2.C.2.8 PRINDERE, SURUBURI, PIULIE I AIBE ......................................................................................................... 26
2.C.2.9 ETICHETE .......................................................................................................................................................... 27
2.C.3 LUCRARILE ELECTRICE ....................................................................................................................................... 28

Pag 3/36
UAT 1 Bragadiru
2.D SCADA .................................................................................................................................................................... 30
2.D.1 STANDARDE SCADA ............................................................................................................................................ 30
2.D.1.1 SISTEMUL HARDWARE ...................................................................................................................................... 31
2.D.1.2 SOFWARE DE PROGRAMARE PLC .................................................................................................................... 33
SISTEMUL DE INIIERE ..................................................................................................................................... 33
LICENA SOFTWARE ........................................................................................................................................ 33
INTERFAA PLC ............................................................................................................................................. 34
1.3.1 Configuraia canalului ............................................................................................................................... 34
1.3.2 Structura datelor PLC ............................................................................................................................... 34
1.3.3 Fia de actualizare a timpului .................................................................................................................... 34
1.3.4 Controlul PLC .......................................................................................................................................... 35
1.3.5 Generarea alarmei ................................................................................................................................... 35
1.4
ALTE CONSIDERATIUNI ..................................................................................................................................... 36
1.1
1.2
1.3
2.D.2 TESTAREA............................................................................................................................................................ 36

Pag 4/36
UAT 1 Bragadiru
PARTEA 1 INFORMATII GENERALE
1.A PROIECTUL
1.A.1 FINANTARE
Proiectul este parte a proiectului finantat de UE pentru judetul Ilfov, pentru indeplinirea obiectivelor Axei
Prioritare 1 din POS Mediu.
Programul Operational Sectorial de Mediu (POS Mediu) 2007-2013 este unul dintre cele mai importante
programe operationale din punct de vedere al alocarii financiare si reprezinta cea mai importanta sursa de
finantare pentru sectorul de mediu. POS Mediu a fost elaborat de catre Ministerul Mediului si
Padurilor(MMF), in calitate de Autoritate de Management pentru acest program si in coordonarea
Ministerului Economiei, Comertului si Mediului de Afaceri (MECMA), in calitatea sa de coordonator al
procesului de pregatire a Romaniei pentru accesarea Fondurilor Structurale si de Coeziune pentru perioada
2007-2013.
Unul dintre obiectivele specifice ale POS Mediu este reprezentat de imbunatatirea calitatii si a accesului la
infrastructura de apa si apa uzata, prin asigurarea serviciilor de alimentare cu apa si canalizare in
majoritatea zonelor urbane pana in 2015 si stabilirea unor structuri regionale eficiente pentru managementul
serviciilor de apa/apa uzata.
Beneficiarii finali ai acestui proiect sunt unitatile administrativ-teritoriale din judetul Ilfov, prin S.C. Apa Canal Ilfov S.A., care este Operatorul Regional infiintat la nivelul acestui judet.
Aria propusa a proiectului cuprinde 9 (noua) unitati administrativ-teritoriale din judetul Ilfov, asociate,
formand la nivel judetean Asociatia de Dezvoltare Intercomunitara Apa - ADIA Ilfov. Aceste unitati
administrativ-teritoriale din judetul Ilfov sunt: jud. Ilfov, orasele Pantelimon si Bragadiru, precum si un numar
de 6 (sase) comune: Branesti, Cernica, Cornetu, Ciorogarla, Domnesti si Dobroesti.
Calitatea de actionari ai S.C. Apa Canal Ilfov S.A. este detinuta de toate cele 9 (noua) unitati
administrativ-teritoriale membre ale Asociatiei de Dezvoltare Intercomunitara Apa - ADIA Ilfov.
Pentru orasul Bragadiru, investitiile propuse includ doua proiecte de lucrari dupa cum urmeaza:
Cod
Contract
P1-G
Prezentarea proiectului
Reabilitare si extindere surse de apa subterane, statii
de tratare, rezervoare de inmagazinare si statii de
Tipul contractului
Lucrari
FIDIC Galben
pompare UAT 1 Bragadiru, UAT 2 Cornetu,

UAT 5 Domnesti, UAT 6 Ciorogarla, UAT 3
Pantelimon, UAT 4 Dobroiesti, UAT 7 Branesti, UAT
Pag 5/36
UAT 1 Bragadiru
Cod
Contract
Prezentarea proiectului
Tipul contractului
8Cernica
P 6-R
Reabilitare si extindere retele alimentare cu apa, retele

de canalizare, statii de pompare apa uzata UAT 3
Lucrari
FIDIC Rosu
Bragadiru
1.A.2 ORGANIZAREA PROIECTULUI
Institutiile partenere n cadrul proiectului sunt:
- Beneficiarul este SC Apa Canal SA Ilfov, o societate pe actiuni detinuta de toate cele 9 (noua) unitati
administrativ-teritoriale membre ale Asociatiei de Dezvoltare Intercomunitara Apa - ADIA Ilfov
- Unitatea de Implementare a Proiectului (UIP) care este organizata in cadrul SCAC Ilfov pentru a
administra si monitoriza proiectul, iar Inginerul va trebui, in timpul indeplinirii serviciilor lui, sa raporteze UIPului.
- Organismul Intermediar: care nseamn POS Mediu Bucuresti-Ilfov Regiunea 8 cu sediul n Municipiul
Bucuresti. Definiia organismului intermediar este cea din POS Mediu
-Ministerul Mediului si Padurilor Ministerul este Autoritatea de Implementare pentru Fonduri de coeziune
in sectorul de mediu.
-Delegatia Comisiei Europene la Bucuresti (DCE) Delegatia este biroul Comisiei Europene in Romania si
va monitoriza implementarea programului.
1.A.3 LUCRARILE
Contractul este un proiect amplu de construire i inginerie, cuprinzand toate constructiile ca si toate
instalatiile electrice si mecanice, bazate pe Conditii de contract pentru construire, prima editie publicata in
1999 de Fdration Internationale des IngnieursConseils (FIDIC).
Toate documentele, materialele, executia si testele Antreprenorului trebuie sa corespunda, ca cerinta
minima, tuturor Reglementarilor Statutare, Standardelor si Codurilor de Practica ce se aplica in Romania in
conformitate cu cererile autoritatilor locale. Cereri mai riguroase de standarde si calitate pot fi aplicabile
daca un alt standard este specificat. Unde mai multe standarde cum sunt specificate in Specificatiile
Generale Tehnice se refera la aceeasi parte lucrarilor, prevederea cea mai restrictiva se va aplica.
Antreprenorul trebuie s realizeze lucrri care s rspund din punct de vedere al calitii i preciziei
detaliului cerinelor din Specificaii i Desene, iar Antreprenorul trebuie, pe propria cheltuial, s instituie un
sistem de control al calitii i sa puna la dispozitie ingineri experimentai, efi de echip, supraveghetori,
tehnicieni de materiale, ali tehnicieni i alte departamente tehnice, mpreun cu ntreg transportul,
Pag 6/36
UAT 1 Bragadiru
instrumentele i echipamentul, pentru a asigura o supraveghere i un control adecvat permanent al

Lucrrilor.
1.B OPERAREA SANTIERULUI

1.B.1 RESTRICTII IN ACTIVITATEA DE PE SANTIER
Lucrrile vor fi planificate i executate n aa fel nct alimentarea cu ap si colectarea apei uzate vor
funciona n continuare doar cu scurte ntreruperi i doar cu aprobare scris de catre Beneficiar.
Antreprenorul va lua toate msurile necesare pentru a asigura cooperarea continu cu Beneficiarul,
permindu-i acestuia s opereze i s ntrein reteua de distributie a apei, reteua de canalizare si staiile
de pompare existente pe toat perioada implementrii lucrrilor.
Antreprenorul i va restriciona lucrul pe antierele alocate lui, i va pstra antierele, drumurile de acces,
uzina i staiile de pompare curate i libere pentru a permite beneficiarului i celorlali s poat avea acces
la uzin pentru operarea zilnic.
n timpul activitilor de construcie nivelul zgomotului nu trebuie s depeasc 90 dB(A) potrivit Ordinului
1957/1995 emis de ctre Ministerul Sntii.
1.B.2 PROTECIA SERVICIILOR EXISTENTE
Antreprenorul va fi responsabil pentru localizarea serviciilor existente i raportarea eventualelor avarii n
cadrul serviciilor existente, care vor funciona atat in timpul cat i dup perioada de implementare a
lucrrilor, rezultnd din lucrri. naintea nceperii lucrrilor Antreprenorul se va coordona n scris cu
Beneficiarul i alte companii de utiliti importante pentru a localiza toate cablurile i conductele de utiliti.
1.B.3 SNTATEA I SIGURANA LA LOCUL DE MUNC
Toate activitatile trebuie realizate strict n conformitate cu actuala Legislaie de Sntate i Siguran din
cadrul Uniunii Europene i cu Legislaia din Romnia, in functie de care este cea mai strict.
Se atrage atentia Antreprenorului la numrul de pericole care pot fi ntlnite n derularea lucrrilor i care
pot afecta sntatea i sigurana lucrtorilor, angajailor Beneficiarului i publicului general.
Prioritar nceperii unei activiti periculoase, Antreprenorul va trimite o Declaraie de Siguran catre Inginer
pentru aprobare.
Toi lucratorii vor fi pregtii corespunztor nainte de nceperea lucrrii i vor fi supravegheai adecvat n
timpul muncii.

Pag 7/36
UAT 1 Bragadiru
Utilajele i echipamentele urmeaz sa fie adecvate pentru obiectivul lor i inspectate/testate corespunztor
nainte de punerea n funciune. Antreprenorul va desemna un ofier pentru prevenirea accidentelor la
antier, responsabil pentru meninerea siguranei i proteciei mpotriva accidentelor. Aceast persoan va
fi calificat pentru aceast responsabilitate, i va avea autoritatea de a emite instruciuni i de a lua msuri
pentru a preveni accidente.
Antreprenorul va trimite Inginerului detalii despre orice accident ct mai curnd posibil de la momentul
producerii lui. Antreprenorul va menine nregistrri ale acestora i va realiza rapoarte despre sntatea,
sigurana i bunstarea persoanelor i pagubelor aduse proprietii, pe care Inginerul n mod rezonabil le
poate solicita.
Inginerul va cere Antreprenorului s concedieze (sau s ia msuri pentru a fi concediat) orice persoan
angajat la Lucrri care persist n orice comportare ce este duntoare siguranei, sntii sau proteciei
mediului.
Se vor avea n vedere aciuni i msuri adecvate n cazuri de urgena, incluznd:
- echipament de prim ajutor (pansamente etc.);
- persoan(e) pregtit(e) s acorde primul ajutor;
- comunicarea cu, i transportul la cel mai apropiat spital de urgen;
- echipament de monitorizare
- echipament de salvare
- echipament mpotriva incendiilor
- sisteme de comunicatie cu cea mai apropiat brigad de pompieri
Va fi disponibil echipamentul pentru protecia personal i folosit de muncitori cnd este cazul, incluznd:
- Cti de protecie;
- ochelari pentru protejarea ochilor;
- casti pentru protejarea urechilor (auzului);
- echipamente de protejare a minilor;
- echipamente de protejare a picioarelor.
Alte faciliti minimale:
- ap de but;
- toalete;
- chiuvete cu ap cald, spun i prosoape;
- zon curat/uscat/cald echipat cu mese i scaune unde se poate servi masa.
1.B.4 PANOURI PUBLICITARE

Pag 8/36
UAT 1 Bragadiru
Antreprenorul va realiza, plasa i ntreine la fiecare santier cate un panou publicitar rezistent la intemperii,
n locaii care vor fi aprobate de Inginer. Panoul trebuie s fie de cel puin 4 m lime i 2,4 m nlime i s
ofere urmtoarele informaii:
Numele Proiectului
Programul cu finantare UE cu logo
Beneficiarul
EXEMPLU DE INFORMATII CUPRINSE PE UN PANOU PUBLICITAR
Titlul Proiectului
Locatia
Emblema Europeana
Finantat de:
Uniunea Europeana (alocare) ...
(moneda locala)
Autoritate contractanta: {Numele}
Supraveghere si management: {Numele Companiei}
Antreprenorul: {Numele Antreprenorului}
Alte date necesare, asa cum se solicita in Autorizatia de Construire
Panourile de publicitate vor fi ndeprtate nu mai trziu de 6 luni de la finalizarea lucrrii i nlocuite de o
plac comemorativ.
1.B.5 BIROUL PENTRU PERSONALUL INGINERULUI
Antreprenorul va furniza ntr-o locaie stabilit cu Inginerul o cldire cu birouri pentru utilizarea exclusiv a
Inginerului i personalului acestuia, cum este specificat n cerinele generale pentru Lucrri Civile i de
Construcie.
Antreprenorul va oferi servicii zilnice de ntreinere pentru ntreaga cldire cu birouri a Inginerului.
Cldirea, facilitile, amenajarea i echipamentul vor fi aprobate de ctre Inginer.
Se va asigura sprijin rezonabil in domeniul transportului de catre Antreprenor Inginerului Rezident si
adjunctilor sai in perioadele cand mai multe lucrari trebuie sa fie controlate in acelasi timp sau cu o mica
intarziere.

Pag 9/36
UAT 1 Bragadiru
PARTEA A 2 - A CERINTE PARTICULARE

2.A DOCUMENTELE ANTREPRENORULUI
2.A.1 DTOE (PROIECT DE ORGANIZARE A EXECUTIEI) ACORDURI SI METODE PENTRU EXECUTIE
Emiterea, continuturile si aprobarile legale pentru acest document sunt complet prezentate in Legea
453/2001 care amendeaza Legea 50/1991 pentru Autorizatiile de Construire. Antreprenorul va realiza
documentul separat in romana si in engleza, iar varianta in romana va fi inaintata de catre Beneficiarul Final
catre Autoritatea drumurilor, Politiei Rutiere etc., pentru permisiunea de a lucra pe drumuri publice si aflarea
conditiilor de indeplinit in timpul executiei, si dupa aceea catre Primarie, pentru obinerea Autorizatiei de
Construire specifica, legata de organizarea santierului. Taxele pentru emiterea permiselor vor fi suportate
de catre Beneficiar.
Este necesar sa se aiba in vedere ca documentul trebuie sa includa capitole pentru:
Managementul de mediu (vezi 2.A.2);
Sanatate si Siguranta (vezi 2.A.4);
Formulare de metoda pentru executarea obiectivelor cu lucrari complexe (vezi 2.A.10).
Intrucat Autorizatia de Construire, legata de Proiectul de Organizare a Execuiei, trebuie obtinuta inainte de
inceperea oricaror lucrari pe Santier, Antreprenorul va coordona emiterea tuturor documentelor mentionate
anterior pentru evitarea intarzierilor in executia lucrarilor.
2.A.2 PLAN PRIVIND MANAGEMENTUL DE MEDIU
Antreprenorul va trebui, intr-o perioada de o luna de la intrarea in vigoare a Contractului, sa pregateasca si
sa inainteze Inginerului spre aprobare un plan de management de mediu pentru constructia lucrarilor.
Planul va acoperi urmatoarele chestiuni oferind propuneri asupra evitarii si /sau reducerii surselor de
poluare, printre altele:
Grupuri sanitare pentru personalul de pe santier
Indepartarea materialului in surplus excavat
Poluarea apelor emisar cu petrol, apa poluata, materialele de constructie si chimicale
Poluarea apelor subterane ca urmare a activitatilor de constructie
Deversari din sistemele de deshidratare al santierului
Zgomot
Poluarea aerului
Aspectul ingrijit al santierului

Pag 10/36
UAT 1 Bragadiru
2.A.3 MANUALUL PROCEDURILOR DE CONTROL INTERN

Scopul Manualului Procedurilor de Control Intern (Manualul) este de a stabili politicile si procedurile
generale pentru a fi implementate de catre Antreprenor pentru administrarea si coordonarea
responsabilitatilor acestuia cu privire la detaliile de executie, obtinerea conductelor, instalarea si
construirea. Manualul in primul rand prezinta modul in care Antreprenorul si Inginerul vor interfera. Politicile
si procedurile generale stabilite in Manual vor fi dezvoltate pe baza nevoilor proiectului, si sunt intemeiate
pe cerintele unui contract de tipul Cartii FIDIC Rosu.
O parte din acest manual va fi reprezentat de Asigurarea Calitatii/Sistemul de Control al Calitatii acoperind
toate aspectele Contractului si Lucrarilor ce trebuie implementate, documentate si intretinute de catre
Antreprenor in timpul perioadei Contractului. Sistemul va corespunde unui Standard de Asigurare a Calitatii
recunoscut la nivel international. Sistemul va contine cel putin urmatoarele:
- Sistemul de Asigurare a Calitatii pentru Companie aratand intreaga Organizare de Asigurare a
Calitatii si liniile de responsabilitate, monitorizare si actiune. In plus, vor fi elaborate toate principiile si
procedurile pentru stabilirea Planurilor de Asigurare a Calitatii, Planurile de Control, Organizarea Asigurarii
Calitatii etc. pentru proiecte si contracte specifice, sub-Antreprenori si furnizori.
- Plan de Asigurare a Calitatii (PAC)
- Plan de Control (PC)
Ca un minim Antreprenorul va emite, ca parte a ofertei lui, Sistemul de Asigurare a Calitatii pentru
Companie, Planul de Asigurare a Calitatii si Planurile de Control pentru Lucrari incluse in acest Contract,
asigurand toate activitatile de control importante si periculoase, inspectii si teste pentru a indeplinii
specificatiile.
Este o cerinta generala ca lucrarile sa fie sub-contractate doar companiilor cu un Sistem de Asigurare a
Calitatii eficace.
Planul de Asigurare a Calitatii va acoperii urmatoarele probleme: Personalul Antreprenorului si organizarea
managementului pentru proiect, planul de management si organizarea de asigurare a calitatii. Persoana
responsabila pentru Sistemul Antreprenorului de Asigurare a Calitatii va fi autorizata si calificata sa ia
hotarari pe probleme de asigurare a calitatii, iar relatia si liniile lui de comunicare cu intreaga organizare de
asigurare a calitatii din cadrul Companiei si managementul ei de raspundere vor fi clar aratate. Persoanele
care efectueaza controlul de calitate si verificarea vor fi independente de cei care executa sau supervizeaza
Lucrarile.
Managementul documentelor.
Managementul achiziiilor.
Managementul sub-Antreprenorilor si furnizorilor si cerintele Sistemelor lor de Asigurare a Calitatii.
Controlul materialelor si executiei, remedierea defectelor si materialelor, proceduri pentru actiuni de
rectificare/remediere etc.
Gestionarea abaterilor, completarilor sau variantiilor la Documentele de Contract.
Sistemul de management al Antreprenorului pentru actuala documentatie de executie a Lucrarilor va
include sub-Antreprenorii si furnizorii lui si va detalia:
Pag 11/36
UAT 1 Bragadiru
a) cum este asigurat pentru ca doar documentele valabile si aprobate sa fie utilizate pentru executia
Lucrarilor, si
b) metoda de inregistrare a variatiilor si amendamentelor la documentatie.
Planurile de Control initial propuse ale Antreprenorului care prezinta activitati de verificare importante si
periculoase sunt bazate pe Documentele de Licitatie si pe propriile aprecieri ale Antreprenorului referitoare
la executia Lucrarilor.
2.A.4 MANUALUL DE SANATATE SI SECURITATE IN MUNCA
Antreprenorul este responsabil a se asigura ca toate activitatile de santier, echipamentul si facilitatile (care
sunt realizate, operate, intretinute sau construite de catre Antreprenor) corespund cu totul standardelor. Mai
mult, Antreprenorul, sub-Antreprenorii si furnizorii lui nu vor solicita vreunui angajat implicat in realizarea
contractului sa se angreneze in lucrul pe santier in conditii insalubre, riscante sau periculoase pentru
sanatatea sau siguranta sa, indiferent daca astfel de conditii sunt cuprinse in Manualul de Sanatate si
Securitate sau in coduri de referinta, standarde sau regulamente.
Antreprenorul va realiza toate lucrarile in conformitate cu prevederile Manualului de Sanatate si Securitate,
care este emis intr-o luna de la intrarea in vigoare a Contractului si este aprobat de catre Inginer.
2.A.5 RAPOARTE
Rapoartele de baza ce urmeaza a fi emise de Antreprenor vor fi rapoartele de evolutie lunara (rapoartele de
progres), asa cum sunt prezentate la Punctul 4.21 din Conditiile Generale, cu urmatoarele amendamente:
- sub-punctul 4.21 (b) fotografiile vor fi trimise in trei copii pe hartie plus trei copii electronice;
- sub-punctul 4.21 (e) documentele de asigurare a calitatii si de control al calitatii, rezultatele
testului si certificatele Materialelor vor fi trimise in trei copii, respectnd de asemenea cerintele Capitolului
2.A.6 de mai jos;
- sub-punctul 4.21 (i) pentru lucrarile proiectate de Antreprenor, cum este precizat in
Capitolul 2.A.7 de mai jos, responsabilul pentru proiectare va realiza si trimite un raport Comisiei de
Receptie, cum este precizat in Decizia Guvernului 273/1994.
Informatii saptamanale vor fi de asemenea furnizate asa cum este prezentat in Conditiile Particulare ale
Contractului.
2.A.6 DOCUMENTE PENTRU CARTEA CONSTRUCTIEI
Cartea Constructiei este un document prezentat complet in Anexa 6 a Deciziei Guvernului 273/1994.
Angajatorul este responsabil de pregatirea intregului continut pentru Cartea Constructiei, insa documentele
referitoare la executia Lucrarilor trebuie sa fie furnizate de Antreprenor. Astfel:
Pag 12/36
UAT 1 Bragadiru
W
Toate formularele pentru controlul calitatii Lucrarilor vor fi in limba romana, pentru a permite
pastrarea unui exemplar in original pentru Cartea Constructiei.
Toate formele de aprobare a testelor de santier vor fi in limba romana.
Certificatele de Calitate si Certificatele de Conformitate in original pentru materialele importate

vor fi transmise impreuna cu o traducere in romana, care va indica de asemenea partea
Lucrarilor (obiectul) unde vor fi incorporate materialele.
O nregistrare cu toate cantitatile de beton folosit la lucrari va fi pastrata pe santier si

transferata Inginerului inainte de preluarea oricarui obiect.
Un registru cu instructiunile Inginerului si cu insemnarile Constructorului referitoare la executie

va fi pastrat pe santier.
Un registru cu evenimente speciale cutremure, inundatii, temperaturi extreme etc - va fi

pastrat pe santier.
2.A.7 DETALII DE EXECUTIE

1. Reteua de distributie a apei si reteaua de canalizare
Desenele din Volumele V.1 V.5 sunt bazate pe studii topografice recente si pe avizele corespunzatoare
ulterioare pentru locaiile tuturor utilitatilor urbane. Majoritatea avizelor par a prezenta doar o pozitie
aproximativa a utilitatilor subterane. In plus, unele avize nu sunt coerente, suprapunandu-se pe o lungime
limitata. Antreprenorul va trebui astfel sa verifice aceste studii si avize si sa realizeze sapaturi de investigare
pentru a localiza utilitatile subterane.
Daca este gasita orice discrepanta, Inginerul va fi informat iar decizia Inginerului va fi urmata. Daca
Inginerul va decide astfel, Antreprenorul va modifica planul(rile) de incadrare si/sau profilul(rile)
longitudinal(e) si le va trimite spre aprobare.
Sectiunile transversale standard pentru santuri vor fi revizuite de catre Antreprenor o data pentru toate
Lucrarile, explicand in special geometria si calitatea materialului pozitionat la baza acestora, in conformitate
cu conductele utilizate.
Sectiunile standard pentru drumuri si alei vor fi revizuite de catre Antreprenor pentru fiecare strada, dupa
inlaturarea pavajului(lor) existent(e), precizand sectorul(le) actual(e) care sa fie realizat(e).
Desenele standard pentru caminele de canalizare vor fi revizuite de catre Antreprenor in special prin
adaugarea pentru fiecare strada a unui tabel cu valorile actuale ale dimensiunilor variabile. Aceasta
dispozitie se aplica de asemenea hidrantilor si vanelor.
Toate aceste desene standard revizuite de catre Antreprenor vor fi trimise pentru aprobare Inginerului.
Masivele de ancoraj si supra / subtraversarile nu sunt incluse in Volumele V.1 V.5. Ele vor fi complet
proiectate de catre Antreprenor. Antreprenorul va tine cont ca pentru caile ferate si drumurile nationale
autoritatile de legatura pot impune ca proiectul pentru traversarile subterane sa fie realizat de o autoritate
subordonata din lista lor scurta de companii de proiectare.

Pag 13/36
UAT 1 Bragadiru
Un articol special a fost inclus in Listele de cantiti pentru acoperirea tuturor costurilor care apar din
cerintele acestui capitol.
2.Statii de pompare pentru canalizare
Constructia poate fi realizata pe baza Desenelor din Volumul V: lucrri civile si mecanice. Lucrrile electrice
pot fi detaliate de catre Antreprenor, asa cum este prezentat la Punctul 2.C.3.
Antreprenorul va prezenta detalii pentru toate tipurile de lucrari mentionate mai sus. Aceste detalii, schite de
lucru si desene de atelier vor fi confirmate de catre Inginer pentru conformarea cu Desenele de Contract si
cu Specificatiile.
Desenele conductelor de refulare vor corespunde in general cerintelor pentru conductele de apa si
canalizare (vezi capitolul 1 de mai sus).
O punct special a fost inclus in Listele de cantitati pentru acoperirea tuturor costurilor care apar din cerintele
acestui capitol.
3. SCADA
SCADA va fi o cerinta de proiectare si construire. O prezentare detaliata a obligatiilor Antreprenorului,
inclusiv documentele, se regaseste in sectiunea 2.D a acestui volum.
2.A.8. Desenele post-executie (as built)
Desenele post executie (ale situaiei construite) vor contine toate Desenele de Contract revizuite final si
toate desenele suplimentare realizate de catre Antreprenor si revizuite final potrivit Punctului 2.A.7. de mai
sus. Desenele standard vor fi incluse doar daca sunt folosite pentru partea de Lucrari ce urmeaz s fie
predat ca Desene post executie.
Toate Desenele post executie vor fi trimise in trei copii. Pentru Statiile de Pompare prezentate la Punctul
2.A.9. mai jos, aceste trei copii vor fi:
W
cele incluse in Manualele de Operare, pentru lucrarile mecanice si electrice;
dosare separate cu lucrari civile, trimise impreuna cu Manualele de Operare, pentru a permite
verificarea acoperirii totale a lucrarilor executate.
O copie electronica va fi trimisa suplimentar, cu forma finala a Desenelor de Constructie.

Au fost incluse pozitii separate in Liste pentru acoperirea costurilor care apar din cerintele acestui capitol.
2.A.9. Manualele de Operare
Manualele de Operare solicitate se vor referi la:

Pag 14/36
UAT 1 Bragadiru
Statii de Pompare pentru Canalizare 8 statii de pompare noi si una existenta (ce se va
reabilita);
SCADA General Un set de Manuale .
Au fost incluse puncte separate in Listele de Cantitati pentru acoperirea costurilor care apar din cerintele
acestui capitol.
2.A.10. Declaratii de Metoda (FM)
Intr-o luna de la intrarea in vigoare a Contractului, Antreprenorul va trimite Inginerului declaratiile de metoda
principale pentru executarea Lucrarilor dupa cum urmeaza:
Nr.
crt.
Cuprinsul Formularului de Metoda
Reteaua de Apa
Reteaua de
Canalizare
Statiile de
Pompare pentru
Canalizare
Managementul Traficului
Excavarea si epuismentele
Depozitare, asezare, racordare

conducte
Beton si cofraj
Confectii metalice si protectie la

coroziune
Subtraversari
Restul declaratiilor de metoda vor fi trimise doar daca asa este hotarat de catre Inginer.
Dupa acceptarea Inginerului, Declaratiile de Metoda din tabelul de mai sus vor fi integrate in DT-OE (vezi
2.A.1.).
2.B RETEAUA DE DISTRIBUTIE A APEI SI RETEAUA DE CANALIZARE

2.B.1 POSIBILE OBSTRUCTII
Antreprenorul va lua toate masurile necesare pentru a depasi efectele blocajelor/obstructiilor posibil de
intalnit in timpul lucrarilor de constructie, in special:
Obiecte ingropate (ziduri, fundatii ale unor structuri antice etc.)
Strazi inguste, sapaturi adanci, conditii precare ale solului

Pag 15/36
UAT 1 Bragadiru
Utilitati ingropate (ex. cabluri electrice si de telefon, canale colectoare de suprafata, conducte
principale de furnizare a apei, sisteme de incalzire si conducte de gaze)
Managementul si re-directionarea traficului.
Prin alegerea metodelor pentru montarea conductelor, Antreprenorul se va asigura ca nu se vor inregistra
pagube asupra cladirilor, drumurilor, aleilor, altor constructii, conducte de utilitati ingropate etc.
Antreprenorul va realiza si oferi o stransa coordonare cu autoritatile statutare si de utilitati din oras, in timpul
lucrarilor de constructie.
2.B.2 MENTINEREA IN FUNCTIUNE A ALIMENTARII CU APA SI CANALIZARII
Antreprenorul va fi responsabil pentru administrarea apei din sectiunile conductelor si branamentelor in
timpul executarii conductelor si noilor bransamente. Pompe si conducte temporare, impreuna cu toate
elementele ajutatoare necesare, vor fi furnizate pentru a transfera apa in aval de sectiunea de retea
afectata.
Antreprenorul va fi responsabil sa anunte Inginerul si prin Inginer Beneficiarul de toate lucrarile temporare
care pot afecta locuitorii in timpul lucrarilor de instalare a conductelor.
Antreprenorul va pregati declaratii de metoda detaliate pentru administrarea apei in timpul Lucrarilor in
conformitate cu Specificatiile iar acestea trebuie sa fie aprobate de catre Inginer inainte de a fi permisa
inceperea lucrarii.
2.B.3 EXCAVAREA TRANSEELOR
Marginile transeelor excavate in drumuri asfaltate sau betonate vor fi taiate pe o linie uniforma cu un
dispozitiv de taiere, in conformitate cu Desenele Contractului relevante.
Cand santul este excavat in drumul pavat cu pietre sau dale, Antreprenorul va lua masuri adecvate pentru a
aduna materialul rezultat, de a-l depozita in locuri potrivite si sigure si de a pregati materialul de pavaj
pentru restaurarea suprafetei drumului.
Orice parte a structurii drumului care a fost deteriorata dincolo de latimea din sectiunea tip se va remedia.
Materialul excavat din santuri va fi manipulat cu grija. Resturile de asfalt, pietre, roci si pietre din constructia
drumului sau scoase din sant in timpul excavarii, vor fi depozitate separat fata de materialul granular din
pamantul natural.
Materialul care nu este potrivit pentru umplere va fi transportat la un depozit aprobat pentru deseuri solide.
In zonele unde sunt ingropate utilitati subterane, saparea santului se va face manual, cum este indicat in
avize. Utilitatile ingropate sunt considerate cablurile electrice si de telefon, conductele pentru apa si gaz,
canalele colectoare existente, conductele pentru sistemul de incalzire, conducte de petrol etc.
2.B.4 ASTUPAREA TRANSEELOR
Pag 16/36
UAT 1 Bragadiru
Pe baza santului va fi asezat un strat de nisip (sau alt material granular asa cum este recomandat de catre
furnizorul conductei si aprobat de Inginer) cu o grosime uniforma de cel putin 100 de mm. Stratul va fi
compactat pana la cel putin 95% din densitatea maxima uscata Proctor standard. Nivelul de toleranta
pentru strat va fi de +/- 10 mm.
Nisipul va fi imprastiat peste toata latimea structurii si usor compactat manual pana la un nivel putin mai
ridicat decat nivelul corespunzator partii inferioare a corpului conductei pentru a permite stabilirea conductei
la nivelul corespunzator.
Dupa saparea santului, asezarea si compactarea stratului, asezarea conductei si cimentarea masivelor de
ancoraj (daca sunt) conducta trebuie sa fie inconjurata cu umplutura in conformitate cu detaliile din desene.
Daca nu este specificat altfel, spatiul dintre marginile santului si conducta trebuie sa fie acoperit cu acelasi
strat de material. Va fi asezat si compactat mecanic. O grija deosebita trebuie acordata pentru a acoperi
uniform ambele parti ale conductei, pentru a sustine conducta corespunzator si a evita deformarea sa. Vor fi
realizate teste locale pentru a demonstra eficacitatea metodei de compactare la intervale anuntate de catre
Inginer.
Santul va fi umplut cu material si va fi compactat pana la nivelul indicat in proiectarea detaliata. Suportii
santului vor fi gradual retrasi in concordanta cu pozitionarea materialului de umplutura, cu mentiunea ca
aceasta scoatere a suportilor sa nu afecteze siguranta lucrarilor.
Material brut ca bolovanii, daramaturile, molozul, caramizile sparte etc. sau vegetatia nu va fi folosit pentru
umplerea santurilor.
2.B.5 RESTABILIREA SUPRAFETEI DRUMURILOR
Antreprenorul va restabili suprafata drumului afectata de lucrarile lui in conformitate cu detaliile aratate in
Desene sau asa cum este indicat de catre Inginer.
Restabilirea suprafetei consta in preluarea, furnizarea, manevrarea, raspandirea, compactarea materialelor
de suprafata similar materialului asezat anterior excavatiei in conformitate cu aceasta Specificatie si in
concordanta cu aliniamentul, trecerile de nivel, tipul, sectiunile transversale si grosimea care sunt aratate in
desene sau la dimensiunile indicate de catre Inginer.
Restabilirea structurii drumului va fi realizata imediat ce este practicabil dupa ce umplerea si acoperirea
santului a fost finalizata.
2.B.6 CONDUCTE
2.B.6.1 MATERIALE
Conductele vor fi din materialul si clasa specificate in capitolele 2.B.9.1 si 2.B.10.1 iar imbinarile lor vor fi
complet etanse.
Antreprenorul va furniza, instala si mentine capace sau discuri temporare de protectie pentru a preveni
intrarea apei, animalelor sau a materialelor din afara in conducte. Astfel de capace sau discuri nu vor fi
indepartate pana nu va fi instalata conducta principala.
Pag 17/36
UAT 1 Bragadiru
Toate conductele vor corespunde Standardelor Romanesti si Internationale. Antreprenorul va inainta

Inginerului certificate aratand ca materialele au fost testate si corespund cerintelor acestor Specificatii si
Standardului relevant.
Conductele vor fi ordonate pe lungimile maxime disponibile in conformitate cu cerintele standard, pentru a
reduce numarul imbinarilor.
Caminele de vane, caminele de pompare si caminele de vizitare sunt alcatuite din elemente ciculare
prefabricate. Cadrele si capacele caminelor vor fi capace carosabile din fonta ductila clasa D cu gauri si
asigurate cu sistem antifurt. In cazul utilizarii gratarelor pe accesul statiei de pompare ape uzate, cadrul si
gratarul vor trebui de asemenea sa fie din fonta.
Conductele vor fi asezate in sant pe un strat de nisip sau un material asemanator asa cum este aratat in
Desenele din Volumele V. Conductele vor fi transportate si manevrate in concordanta cu recomandarile
producatorului. Inginerul va respinge conductele cu defecte in timpul lucrarilor de instalare. Antreprenorul
poate alege sa foloseasca conductele usor avariate pentru protejarea propusa a conductelor la
intersectarea retelei de apa cu canalele colectoare existente.
In nici o imprejurare conductele nu trebuie sa cada, sa se permita lovirea intre ele, sa fie rulate fara grija
sau tarate pe pamant.
2.B.6.2 DEPOZITARE
Toate conductele trebuie sa fie depozitate in conformitate cu recomandarile producatorului, pentru a pastra
calitatea si conditia lor la standardele stabilite in Specificatie. Conductele nu vor fi depozitate pe strazi.
2.B.6.3 VERIFICAREA INAINTE DE INSTALARE
Inaintea integrarii in linia de conducte fiecare conducta va fi curatata cu peria si verificata cu atentie daca
este in stare buna. Conductele avariate, care in opinia Inginerului nu pot fi reparate satisfacator, vor fi
refuzate si evacuate de pe santier.
2.B.7 EXAMINAREA TRASEELOR DE CONDUCTE
2.B.7.1 GENERAL
Inainte de inceperea excavarii pentru o anumita conducta Antreprenorul va stabili si va studia traseul
conductei asa cum este aratat in Desene, sau cum este hotarat cu Inginerul. Lungimea traseului va fi
masurata cu precizie iar cantitatile de pamant duse unde indica Inginerul. Traseul conductei va fi marcat
clar pe pamant.
2.B.7.2 PUNCTE DE LEGATURA
Unde o noua conducta se conecteaza cu una existenta, Antreprenorul va localiza conducta existenta inainte
de excavatie. Pozitia aproximativa a conductei existente va fi indicata pe desene sau altfel de catre Inginer.
Daca va trebui ca actuala pozitie sa fie diferita de cea mentionata anterior, Inginerul va confirma traseul si
Pag 18/36
UAT 1 Bragadiru
va verifica nivelurile noii conducte. Antreprenorul va realiza o groapa test, intr-o locatie acceptata de catre
Inginer pentru a confirma pozitia conductei existente si a expune sectiunea unde este facuta legatura.
Daca prin groapa test nu se descopera conducta solicitata, vor fi realizate teste suplimentare potrivit
instructiunilor Inginerului pana cand conducta este localizata, daca nu, detalii alternative sunt furnizate de
catre Inginer. Realizand groapa test si expunand conducta existenta, Antreprenorul va masura nivelul
inferior al conductei existente si diametrul ei extern.
2.B.7.3 SERVICII SUBTERANE
La marcarea rutei pe care o are conducta Inginerul si Beneficiarul vor identifica impreuna cu Antreprenorul
toate serviciile subterane existente, care pot afecta sau pot fi afectate de excavatia pentru conducta. Acest
lucru poate necesita folosirea gropilor test.
Determinand locatia exacta a serviciilor subterane, Antreprenorul va pregati inregistrari si va insera detalii in
desenele de constructie.
2.B.7.4 REZULTATELE EXAMINARII
Rezultatele examinarii, cuprinzand nivelurile solului, nivelurile inferioare ale punctului de legatura,
diametrele si detaliile despre serviciile subterane vor fi trimise Inginerului. Antreprenorul va pregati detalii
despre cele ce urmeaza pentru obtinerea acordului Inginerului:
W traseul
si nivelurile inferioare ale noii conducte, unde exista o contradictie cu actualele desene;
W masuri
de adoptat in legatura cu serviciile subterane.
Intotdeauna verificarea conductei va fi intreprinsa cu indeajuns de mult timp anterior excavatiei si asezarii
conductei pentru a permite ajungerea la consens intre Inginer si Constructor pe liniile, nivelurile si inclinarile
conductei.
Fara a elimina prevederea privind emiterea avizului de excavatie, Antreprenorul nu va incepe vreo
activitate pana cand confirmarea de mai sus a fost oferita de catre Inginer.
2.B.7.5 BRANSAMENTE CONSUMATORI
Locatiile exacte ale bransamentelor vor fi stabilite pe teren si confirmate de Inginer. Antreprenorul este
responsabil pentru prezentarea locatiilor exacte a tuturor bransamentelor pe Desenele de Constructie, fie
ele renovate sau nu.
2.B.8 VERIFICARI LA FINALIZARE SI PRELUARE

2.B.8.1 VERIFICAREA CONDUCTELOR
Antreprenorul va verifica conductele de apa si pe cele de canalizare in conformitate cu Specificatiile
Tehnice Generale Volumul III .2 subcapitolul 10.11-Probe.
Pag 19/36
UAT 1 Bragadiru
Toate testele, pe care Inginerul le-ar putea considera nesatisfacatoare, vor fi repetate pana cand Inginerul
va accepta rezultatele testarii.
Nu vor fi realizate teste la finalizare dupa terminarea rambleului si restabilirea drumurilor in cazul in care
caminele de vizitare si toate vanele etc au fost incluse in prima sesiune de testare (verificare).
2.B.8.2 DEZINFECTAREA CONDUCTELOR
Dupa verificarea cu succes, conductele de apa vor fi sterilizate cu un produs aprobat. Vor fi prelevate
mostre de apa din conducte si trimise catre laboratorul Beneficiarului. Dupa confirmarea laboratorului,
conductele vor fi spalate cu apa potabila si vor fi conectate la reteaua publica.
2.B.8.3 RECEPTIA CONDUCTELOR
In aplicarea punctului 10.2 din Conditiile Generale ale Contractului, Inginerul va emite Certificatele de
Preluare pentru orice parte a Retelei de Distributie a Apei si a Retelei de Canalizare care pot fi operate si
integrate in reteaua publica astfel:
-
fie acea parte este independenta de restul lucrarilor contractate;

fie poate fi separata (printr-o vana inchisa etc) de restul lucrarilor contractate, cum este hotarat
de Beneficiar.
2.B.9 MATERIALE PENTRU RETEAUA DE DISTRIBUTIE A APEI

2.B.9.1 CONDUCTE
Conductele utilizate trebuie sa fie produse in conformitate cu standardele EN 12001, ISO 4427, ST
01/2010, EN 13244, EN 13476-3, DIN 8074, DIN 8075.
Pentru bransamente, Antreprenorul va folosi conducte PEID PE 100 cu PN 6 bar cu un diametru de 32 mm.
Utilizarea alternativa a PEID 80 este permisa, daca asa este declarat in Propunerea Tehnica.
Pentru conductele utilizate, cu diametre de 110 mm, 160mm, 225mm , 250 mm si 355 mm, Antreprenorul
va folosi conducte din PEID PE 100 cu PN 6 bar.
Coturile, teurile, adaptoarele de flansa, mansoanele etc vor fi produse din acelasi material din care au fost
realizate conductele.
Conductele de protectie la subtraversari, asa cum este prezentat in Desene-vol.V, se realizeaza cu
conducte din OL, PEID si PAFSIN.
2.B.9.2 CAMINE DE VIZITARE
Caminele de vizitare circulare standard din Desene-vol.V vor avea diametrul interior Di=1.00m si Di=1.50m,
sunt in conformitate cu SR EN 1917:2003 si STAS 2308-81 si vor fi executate din beton prefabricat.Detaliile
Pag 20/36
UAT 1 Bragadiru
pentru aceste camine sunt conform planselor SE-001 (pt. Dn 100cm) respectiv SE-002 (pt. Dn 150cm)
prezentate in vol.V-Sectiunea V.5-Sectiuni si detalii tip.
In prezentul proiect, aceste camine sunt impartite in camine de vane (robinet de sectionare), camine de
golire si camine uscate (la subtraversari).
Antreprenorul poate folosi camine de vizitare rectangulare, dupa cum considera oportun, avand cel putin
aceleasi dimensiuni. Aceste camine de vizitare vor fi in acest caz proiectate de catre Antreprenor fara plata
suplimentara si platite per unitate.
Deschizatura din peretele caminului de vizitare pentru conducta va fi realizat astfel incat sa se asigurare
etaneitatea folosind o piesa prefabricat din PVC cu garnitura sau folosind o alta metoda aprobata.
Scarile, treptele si capacele vor fi conform descrierilor din Specificatiile Generale si prevederilor din plansele
de detalii (vol.V-SectiuneaV.5).
2.B.9.3 VANE DE SECTIONARE
Vanele de sectionare pot fi montate ingropat sau pot fi montate in camin. In prezentul proiect aceste vane
(robinet de sectionare) vor avea DN 100mm, DN 150mm si DN 250 mm .
Vanele vor fi potrivite pentru actionarea manuala sau mecanica si vor mentine functionalitatea completa a
activitatii cu utilizare intermitenta pe o perioada de pana la sase luni. Vanele se monteaza pe conducta de
apa, intre flanse.
Materialele folosite in producerea vanelor vor fi compatibile cu toate combinatiile de activitate. Materialele
vor fi alese pentru mentinerea autonoma a serviciului in cadrul parametrilor operationali specificati. Vanele
de sectionare vor fi in conformitate cu SR EN 1074-2:2001/A1:2004 si SR EN 1074-1:2001 .
Rotile de manevra pentru vane vor fi echipate corespunzator pentru izolare cu ajutorul unui lacat la orice
punct al ciclului de deschidere/inchidere (respectiv deschidere ori inchidere maxima).
Rotile de manevra vor fi insemnate cu directia de rotire pentru inchiderea vanei.
2.B.9.5 VANE DE AERARE-DEZAERARE
Vanele de aerare-dezaerare in prezenta documentatie vor avea DN 50 mm. Vanele se monteaza pe
conducta de apa, intre flanse si vor fi acoperite pe interior si exterior cu un amestec aprobat de rsini sau
un sistem similar in conformitate cu WIS 4-52-01 clasa B.
Materialele folosite in producerea vanelor vor fi compatibile cu toate combinatiile de activitai de operare.
Materialele vor fi alese pentru mentinerea autonoma a serviciului in cadrul parametrilor operationali
specificati.
2.B.10 MATERIALE PENTRU RETEAUA DE CANALIZARE
2.B.10.1 CONDUCTE

Pag 21/36
UAT 1 Bragadiru
Pentru diametre de 160 - 500 mm, conductele vor fi din PVC multistrat rezistent la sarcini sporite SN 8.
Conductele trebuie fabricate in conformitate cu SR EN 13476 2 si EN 1401
2.B.10.2 CAMINE DE VIZITARE
Caminele de vizitare sunt camine circulare din elemente prefabricate standard cu diametrul interior Di=1.0m
si sunt in conformitate cu SR EN 1917:2003 Cmine de vizitare i cmine de racord din beton simplu, beton
slab armat i beton armat.
In deschizatura din peretele caminului de vizitare pentru trecerea conductei va fi montata pentru asigurarea
etansietatii o piesa din PVC cu garnitura, sau se va folosi o alta metoda aprobata.
Scarile, treptele si capacele vor fi asa cum este descris in Specificatiile Generale cap.10 subpunctul 10.10
si in 2.B.6.1 de mai sus.
2.C STATII DE POMPARE PENTRU CANALIZARE

2.C.1 LUCRARILE CIVILE
2.C.1.1 STATII DE POMPARE NOI PENTRU CANALIZARE
Noile Statii de Pompare pentru Canalizare vor fi amplasate asa cum este prezentat in planurile generale de
situatie IF-AC- PS.-001030 din volumul V Sectiunea V.1-Piese Desenate.
In prezentul proiect vor fi 7 statii de pompare noi (notate pe planurile de situatie SPAU1SPAU7) si o statie
de pompare existenta ce se va reabilita (numita SPAU Ex)
Statiile de pompare sunt constructii tip cheson cu urmatoarele caracteristici:
- SPAU1 :un cheson avand Di = 4.0 m, Hcheson 7.20 m;
- SPAU2 : un cheson avand Di = 1.5 m, Hcheson 3.57 m;
- SPAU Ex : Hcheson 9.00 m.
Statiile de pompare SPAU2, SPAU3, SPAU6 si SPAU 7 sunt amplasate pe strada deci vor fi prevazute cu
capace carosabile.
Antreprenorul va realiza executia celor sapte chesoane de catre echipe cu experienta in astfel de lucrari,
controland in special masurile luate pentru a mentine pozitia verticala a chesonului partial realizat in timpul
avansarii excavatiei.
Pag 22/36
UAT 1 Bragadiru
Betonul utilizat, atat pentru structurile de beton armat cat si pentru montarea rapida a placii de beton de sub
cheson, va fi verificat pentru permeabilitate.
Etanseitatea chesoanelor va fi verificata la imbinarile din peretii verticali. Daca metoda de functionare a
acestor imbinari este considerata insuficienta pentru etansarea peretilor, Inginerul poate decide utilizarea
unui profil de etansare de tip I pe cheltuiala Antreprenorului.
Tencuiala de etansare din interiorul chesonului se va executa numai dupa verificarea acestuia lasat trei zile
fara epuisment si gasit impermeabil. In cazul in care chesonul este gasit a fi permeabil, Antreprenorul va
folosi injectii cu un produs de etansare aprobat.
2.C.1.2 STATII DE POMPARE PENTRU CANALIZARE CARE SE REABILITEAZA
Statia de pompare care se reabiliteaza este localizata intr-o cladire existenta, veche din anul 1987.
Lucrarile civile care vor fi executate de catre Antreprenor vor fi limitate la finisare, izolare si
renovare/inlocuire a tamplariei.
2.C.1.3 CONDUCTELE DE PRESIUNE PENTRU NOILE STATII DE POMPARE PENTRU CANALIZARE

Conductele de presiune vor fi executate din PEID 100, PN 6 bari, in conformitate cu planurile si profilele
longitudinale. Din volumul V-Piese Desenate planurile de situatie sunt comune pentru alimentare cu apa si
canalizare si corespund indicativelor IF-AC-PS-001030 iar profilele pentru refulari corespund indicativelor
IF-AC-PLr-001005 .
Conductele si fitingurile utilizate trebuie sa fie produse in conformitate cu standardele EN 12001, ISO 4427, ST
01/2010, EN 13244, EN 13476-3, DIN 8074, DIN 8075.
Ele vor corespunde tuturor cerintelor pentru reteua de canalizare menajera.

La intervale de aproximativ 400 m, asa cum se arata in Desene, Antreprenorul va realiza camine de vizitare
pentru verificare/intretinere (camine de curatire). Fiecare camin de vizitare va avea un teu egal pe conducta,
prevazut cu un adaptor de flansa si o flansa oarba, pentru a fi demontat in scopul curatirii etc.
De asemenea pe conductele de refulare vor fi prevazute camine de golire si aerisire , acolo unde este
cazul. Acestea vor fi in conformitate cu plansa IF-AC-010 din volumul V-Piese Desenate.
2.C.2 LUCRARILE MECANICE
2.C.2.1 GENERAL
Proiectul implica echiparea a 7 statii de pompare ape uzate noi si reabilitarea statiei de pompare existenta
aflata in posesia Beneficiarului.
In realizarea acestora, Antreprenorul se va baza pe Specificatiile relevante Romanesti si Normele
Europene, precum i pe Practicile Standard, toate lucrarile intreprinse in acest proiect urmnd s fie in
conformitate cu acestea.
Lucrarile vor fi realizate de personal instruit in conformitate cu cea mai moderna practica, cu respectarea
Pag 23/36
UAT 1 Bragadiru
urmtoarelor:
- vor facilita verificarea, curatarea, intretinerea si reparatiile;
- vor asigura o bun echivalent ntre scopul vizat i siguran n operare;
- vor oferi o activitate sigura pentru durata de proiectare, asa cum este prezentat in Cerinele Standard
ale Beneficiarului, sau 25 de ani pentru pompe, motoare sau alte aparate mecanice sau echipamente si
15 ani pentru aparate mecanice mici sau echipamente;
Toate lucrarile mecanice vor corespunde standardelor relevante Romanesti sau Normelor Europene pentru
instalatii mecanice si orice amendamente la acestea.
Acolo unde este practicabil, echipamentele mecanice vor fi selectate cu consum de energie minim, fara a
afecta siguranta instalatiei.
Lucrarile Mecanice vor include, dar nu se vor limita la, lucrri de pregtire, procurare, lucrari de verificare,
livrare, descarcare pe santier, instalare, verificare la locul de munca si darea in exploatare a elementelor
unei intregi statii sau a echipamentului prezentat in aceste cerinte mecanice particulare.
In timpul reabilitarii lucrarilor va fi obligatoriu s se pastreze suficiente aparate, echipamente si dispozitive
de control pentru a mentine calitatea existenta a apei potabile si standardele de debit, asa cum este aratat
in cerintele din Partea 1 Informatii Generale.
Antreprenorul va coopera strans cu Beneficiarul si va da acces liber pentru orice parte din cadrul facilitatii
sau statiei asa cum va fi solicitat din cand in cand pentru a permite personalului Beneficiarului sa intreprinda
activitatile necesare intretinerii sigurantei furnizarii de apa potabila.
Toate lucrarile, echipamentele si cerintele de calitate vor fi in conformitate cu Cerintele Generale: Mecanice,
Electrice si SCADA si Lucrarilor Civile, daca nu este altfel specificat.
2.C.2.2 ECHIPAMENTE CE URMEAZ S FIE DEZAFECTATE
Echipamentul care va fi inlaturat va fi demontat local si la indicatia Inginerului va fi ori trimis intr-un depozit
pe santier indicat de catre Beneficiar ori mutat de pe santier intr-un loc indicat si autorizat, indicat de catre
Beneficiar. La punctul de parasire a limitei santierului aparatele sau echipamentele in exces vor fi
considerate a fi n responsabilitatea si proprietatea Antreprenorului.
Toate partile mecanice ale uzinei vor fi inlocuite cu unele noi, dup cum va fi cazul.
Acest subcapitol se refera la statia de pompare ce se va reabilita SPAU Ex unde se vor dezafecta pompele
existente si gratarul rar din caminul existent aflat la intrarea in statie si se vor inlocui cu echipamente noi.
2.C.2.3 CERINTELE PRIVIND MATERIALELE
In general, toate materialele in contact cu apa uzata vor fi aprobate pentru acest scop de catre autoritatile
romane relevante.

Pag 24/36
UAT 1 Bragadiru
2.C.2.4 POMPE SUBMERSIBILE PENTRU APA UZATA

Unitatile pompa - motor vor fi mereu evaluate. Toate componentele vor fi capabile de renovare in timpul
reparatiei si toate componentele inlocuibile vor fi prompt disponibile. Motorul si pompa vor forma o unitate
completa si integrala potrivita pentru functionarea in mediu submersibil.
Cadrul statorului, carcasa pompei, rotorul si racordul de evacuare vor fi fabricate din fonta. Otelul inoxidabil
poate fi folosit in loc de fonta. Axul pompei va fi facut din otel inoxidabil.
Rotorul va fi de tipul multi-canal, care, impreuna cu carcasa pompei, va da o eficienta minima de 50% la
capacitatea nominala. Antreprenorul va trebui sa ia legatura cu furnizorul pompelor in timpul etapei de
pregatire a licitatiei si sa stabileasca cerintele si specificatiile detaliate referitoare la pompa pentru a se
asigura ca pompa optima, reprezentand cea mai mica valoare totala de achizitie este potrivita pentru
aceasta sarcina. Proiectarea instalatiei de pompare va fi in conformitate cu dimensiunile recomandate de
furnizori pentru a obtine o eficienta ridicata pentru fiecare pompa.
Pompele vor fi livrate cu toate mijloacele de protectie asa cum este recomandat de catre producator pentru
o perioada de functionare sigura si indelungata.
Etansarea axului mecanic va fi compusa din doua dispozitive de etansare independente pentru a obtine
securitate dubla. Unitatea va fi echipata cu un detector de scurgeri si cu un senzor de temperatura in
bobinajul statorului. Senzorii vor opri pompele in eventualitatea penetrarii lichidului in carcasa statorului si
respectiv in eventualitatea supraincalzirii.
Pompele submersibile instalate vor fi conectate la legaturi fixe de descarcare in colectoarele de canalizare.
Barele de ghidaj facute din tevi de otel inoxidabil (pereti de minim 4 mm) vor fi folosite pentru coborarea si
ridicarea pompelor. Cand este coborata pompa se va bloca automat la conectarea de evacuare.
Lanturile din otel forjat fixate deasupra pompelor la punctul geometric potrivit vor fi folosite pentru ridicarea
si coborarea pompelor.
2.C.2.5 SPECIFICAII POMPE
Toate pompele vor fi furnizate cu:
- cot de refulare cu kit montaj inclus;
- brida ghidaj cu kit montaj inclus;
- lant;
- cablu electric de 20m;
-senzor de presiune pentru partea de aspirare, pentru a opri pompa la mai putin de 0.5 bari;
-senzor de presiune pentru partea de presiune, pentru a opri pompa cand ajunge la 10% din nevoia
nominala de presiune;
-manometru.
Toate aceste elemente vor fi incluse in cotatiile pentru pompe.
Pompele vor fi cu ax vertical (vezi Desene-vol.V).

Pag 25/36
UAT 1 Bragadiru
Lucrarile de instalatii hidraulice si mecanice sunt prezentate in Piese Desenate, volumul V.Numarul
pompelor, debitul si presiunea de descarcare sunt conform tabelului de mai jos:
SP pentru Canalizare
SPAU 1 - Str. Salciei
SPAU 2 - Str. Grivitei
SPAU 3- Str. Unirii
SPAU 4 - Str. Safirului
SPAU 5 - Str.
Diamantului
SPAU 6 - Str. Revederii
SPAU 7 - Str. Smardan
SPAU Ex Str. Florilor
Debitul
Presiunea de
Descarcare
(mCA)
Nr. Pompe
In sarcina
Stand by
3
1
1
2
2
1
1
1
1
0
0
1
22.50
2.00
2.00
10.00
11.00
16.00
12.00
11.00
16.00
17.00
1
2
2
1
1
0
1
1
3.50
17.00
5.00
10.00
23.00
9.00
Litri / secunda
2.C.2.6 SPECIFICAII TOCATOARE

Statiile de pompare sunt prevazute cu electropompe submersibile, cu rotor tocator (SPAU1, SPAU4, SPAU5, SPAU7
si SPAU Ex) precum si cu tocator independent amplasat pe peretele interior al statiei, in dreptul conductei de intrare.
SP pentru Canalizare
Tocator
Debitul
(buc.)/P (KW)
mc/h
SPAU 1
1 / 2.20
162
SPAU 4
1 / 2.20
36
SPAU 5
1 / 2.20
58
SPAU 7
1 / 2.20
61
SPAU Ex
1 / 2.20
18
2.C.2.7 INSTALATII NOI IN STATII DE POMPARE PENTRU CANALIZARE

Conductele din interiorul Statiilor de Pompare vor fi realizate din fonta ductila sau teava de otel tratata
anticoroziv, pentru o presiune de 10 bar.
Imbinarile vor fi cu niplu (pentru conductele din otel) sau cu flanse (pentru fonta). Flansele vor avea PN 10,
in afara de cazul in care instalarea armaturilor necesita flanse pentru o clasa superioara de presiune.
Debitmetrele pentru fiecare Statie de Pompare sunt prezentate in Desene si in Listele de Cantitati.
2.C.2.8 PRINDERE, SURUBURI, PIULIE I AIBE
Suruburile pentru prinderea pieselor metalice, altele decat echipamentele statiei (de pompare), de beton,
caramida sau placi prefabricate vor fi potrivit unuia dintre tipurile:
Pag 26/36
UAT 1 Bragadiru
-
Pentru fixare in gauri in suprafete orizontale, verticale si inclinate, vor fi folosite dibluri din rasini
aprobate. Suruburile vor fi fixate prin insurubare in dibluri, urmand sa fie folosite in conformitate
cu instructiunile producatorului. Cand sunt fixate, diblurile vor acoperi tot spatiul dintre surub si
perete.
Ca alternativa la (a), se pot folosi bolturi expansive mecanic, pentru fixarea de suprafete din
beton in interiorul cladirilor si deasupra nivelului solului, acolo unde se aproba de catre Inginer.
Astfel de mecanisme nu pot fi folosite in structuri care contin lichid, in camine, subsoluri si
locatii similare aflate sub nivelul solului, in locatii exterioare si nici pentru fixarea de structuri de
caramida.
Pentru fixarea in suprafete orizontale, se pot folosi suruburi fixate in gauri si umplute ulterior cu
ciment.
Se pot folosi in unele cazuri si holtsuruburi.
Antreprenorul va inainta detalii privind tipurile propuse de sisteme de prindere.

Materialele folosite pentru fixare, ancore, suruburi, piulite si saibe, precum si alte sisteme demontabile de
prindere, vor fi in conformitate cu urmatoarele:
Oel neoxidabil nevopsit (EN58J) in urmatoarele circumstante:
- unde este specificat;
- pentru toate prinderile de piese galvanizate sau din aliaje de aluminiu;
- in locatii cu inalta umiditate, condens, scufundare partiala sau totala in lichid coroziv.
In celelalte cazuri, sistemele de prindere vor fi din otel galvanizat iar toate suprafetele expuse vor fi vopsite.
Toate capetele sistemelor expuse vor fi hexagonale iar lungimea surubului va fi indeajuns de mare incat sa
ajunga pana in capul piulitei insa sa nu o depaseasca cu mai mult de jumatatate din diametrul acesteia, la
stranagere maxima.
Vor fi pozitionate saibe din PTFE (poli-tetra-fluoro-etilene) intre surub si saiba atunci cand se strang doua
materiale diferite, cum ar fi hotel inoxidabil si aluminiu.
2.C.2.9 ETICHETE
Antreprenorul va furniza si fixa etichete pe fiecare element.
Etichetele vor fi permanent fixate intr-o pozitie usor de remarcat si vor detalia performanta proiectata,
identificarea functiei si identificarea sistemului. In general identificarea activitatii si sistemului vor fi
etichetate separat.
Toate dispozitivele de indicatie si de lucru vor avea fixate pe ele sau vor fi marcate cu indicatii in limba
romana despre functia lor si modul adecvat de utilizare.
Elemente ca vanele vor avea indicata directia de rotatie pentru inchidere si deschidere.
Doar materialele care nu intretin arderea pot fi folosite pentru fixarea de etichete sau realizarea acestora.
Pag 27/36
UAT 1 Bragadiru
Inscriptiile vor fi gravate si, in general, se vor furniza inscriptii de culoare inchisa pe un fond deschis.
Stilul propus, materialul etichetei, inscriptia, locatia si mijloacele de fixare vor fi trimise pentru aprobare
Inginerului. Materiale si tehnici in relief nu vor fi acceptate.
Unde este furnizat echipament capabil a se retrage sau detasabil, atat partile fixe si mobile cat si cele
detasabile vor fi similar etichetate. Inscipiile vor face trimitere la posibilele circumstante sau substante
periculoase sau potential periculoase.
Inscriptiile de pe etichetele care avertizeaza asupra pericolelor vor incepe cu cuvantul PERICOL in limba
romana si vor fi de culoare alba pe un fond rosu.
Inscriptiile de pe etichetele care indeamna la atentie vor incepe cu cuvantul ATENTIE in limba romana.
Etichetele de instructiuni vor fi pozitionate acolo unde procedurile de siguranta sunt esentiale pentru a
proteja personalul de operare si intretinere fata de conditii de lucru riscante sau cu potential de risc, ex.
recomandarea izolarii sau impamantarii circuitelor electrice sau purtarea de imbracaminte de protectie.
Pe langa etichetele de instructiune de mai sus, Antreprenorul se va asigura ca fiecare element al unui utilaj
va avea o identificare/tablita de clasificare a producatorului, detaliind urmatoarele:
(i)
Numele si adresa producatorului
(ii)
Identificarea modelului/tipului
(iii) Numarul seriei

(iv) Anul de fabricatie
(v)
Detalii de clasificare adecvate
(vi) Alte detalii relevante, restrictii, etc.

2.C.3 LUCRARILE ELECTRICE
Racordarile pentru noile statii de pompare pentru canalizare vor fi din liniile existente principale, fie aerian
fie subterane. Tabele de Cantitati detaliate cu materialele si echipamentul care va fi instalat exista in
volumul IV Liste de Cantitati-sectiunea IV.2.
Tabelul sinoptic cu cablurile pentru cele 8buc. Statii de Pompare noi si 1 buc, Statie de Pompare ce se va
reabilita, pentru Canalizare este urmatorul:
JURNAL CABLURI
STATIE DE POMPARE APE UZATE SPAU 1
Nr. Crt.
PLECARE
SOSIRE
TIP CABLU
(mm)
LUNGIME
(m)
B.M.P.T.
T.G.
CYAbY 4x16
24
T.G.
T.P.
CYAbY 4x10
25
T.G.
Circuit iluminat exterior
CYAbY 3x2,5
28

Pag 28/36
UAT 1 Bragadiru
T.P.
Pompa 1
Pompa 2
Pompa 3
Tocator
20
Furnitura
echipament
tehnologic
Senzori
20
20
20
20
B.M.P.T.
T-SPAU2
CYAbY 4x2,5
12
T-SPAU2
Pompa 1
Furnitura
echipament
tehnologic
20
Senzori
20
B.M.P.T.
T-SPAU2
CYAbY 4x2,5
12
T-SPAU3
Pompa 1
Furnitura
echipament
tehnologic
20
Senzori
20
B.M.P.T.
T-SPAU4
T-SPAU4
Pompa 1
Pompa 2
Tocator
Senzori
CYAbY 4x4
Furnitura
echipament
tehnologic
12
20
20
20
20
B.M.P.T.
T-SPAU5
T-SPAU5
Pompa 1
Pompa 2
Tocator
Senzori
CYAbY 4x6
Furnitura
echipament
tehnologic
15
20
20
20
20
B.M.P.T.
T-SPAU6
CYAbY 4x2,5
12

Pag 29/36
UAT 1 Bragadiru
T-SPAU6
Pompa 1
Senzori
Furnitura
echipament
tehnologic
20
20
B.M.P.T.
T-SPAU7
T-SPAU7
Pompa 1
Pompa 2
Tocator
Senzori
CYAbY 4x10
Furnitura
echipament
tehnologic
18
20
20
20
20
STATIE DE POMPARE APE UZATE SPAU EXISTENTA
B.M.P.T.
T.G.
CYAbY 4x10
48
T.G.
T.P.
CYAbY 4x6
26
T.G.
T.C.
CYAbY 5x4
10
T.G.
Circuit iluminat exterior
CYAbY 3x2,5
45
T.P.
Pompa 1
Furnitura
echipament
tehnologic
20
Pompa 2
Senzori
20
20
2.D SCADA
In prezenta documentatie a fost prevazuta automatizarea sistemului de canalizare cu urmatoarele investitii:
- Echipament SCADA, transmitatoare, dispozitive pentru generarea semnalelor, receptoare, senzori,
traductori;
- Echipamente diverse si soft specific.
Astfel, de la dispeceratul central al operatorului se va putea urmari si controla intreaga functionare a
statusului statiilor de pompare apa uzata.
2.D.1 STANDARDE SCADA
Acest document detaliaz standardele construciei blocurilor oricrei instalaii SCADA. Tot sistemul SCADA
se subordoneaza conceptiei de conducere automata a procesului, monitorizare la distanta si comunicare
asigurata prin GSM catre unul sau mai multi factori responsabili care nu se afla neaparat in incinta statiei de
epurare. Operatorul autorizat aflat la distanta, in afara statiei de pompare, trebuie sa poata face modificari
on line prin comanda de la distanta, sa poata corecta o avarie sau sa faca manevrele de proces necesare
functionarii in bune conditii a procesului automatizat.
Pag 30/36
UAT 1 Bragadiru
Contractorul va transmite o Specificatie de proiectare functionala pentru a fi aprobata de Consultant

Supervizare inaintea fabricarii si achizitionarii echipamentului.
Specificatie de proiectare functionala va contine:
-
Cuprins
Referirea la standarde,manuale si specificatii
Descrierea proiectarii si criterii de proiectare
Detalii relevante
Filozofia de control a diferitelor echipamente
Documentatia de proiectare incluzand:

- o descriere a fiecarui element major a schemei de control
- o descriere a fiecarui element secundar a schemei de control
- analiza modurilor de avarie si procedura de oprire
Sistemul implementat va fi capabil sa opereze in cadrul strategiei de control descris dar va fi suficient de
flexibila pentru a fi cu usurinta schimbata in cazul schimbarii filozofiei de control.
Sistemul va utiliza un microprocesor dedicat de tip PLC (Programmable Logic Controllers) pentru
monitorizarea, prelucrarea datelor si transmiterea acestora. In conditii normale PLC-ul va monitopriza si
controla statia va programa si inregistra datele de operare si performanta ale instalatiei cum ar fi: start / stop
pompa, debit intrare, nivel in cuva etc. PLC-ul va avea alarme de limita programabile si configurabile. Se
vor face de asemenea facilitati pentru alarme, avertizari de maxim si minim.
-
2.D.1.1 SISTEMUL HARDWARE

Pentru transmiterea datelor se va folosi PLC ul statiei de pompare care se va lega la un modem de
comunicatie GPRS cu cablu de interfata corespunzator PLC-ului utilizat. Se va folosi un modul de
comunicatie compatibil cu cel existent in dispecerat.
Programarea PLC si configurarea modem-ului se va face astfel incat sistemul sa poata face comunicarea
cu sistemul SCADA de la Dispecerat.
Sistemul va fi susinut de ctre un UPS (Surs Nentrerupt de Curent) pentru a asigura o manier de
oprire controlat a sistemului. UPS va asigura rezerva de alimentare principala pentru minim 8 ore. PLC,
modul de comunicatie si/sau modemul vor fi conectate la UPS.
Echipamentul PLC
Antreprenorul va furniza i programa automatele programabile astfel nct s ndeplineasca cerinele de
exploatare ale instalatiei furnizate.
Alimentarea automatelor programabile va fi realizat dintr-o surs de alimentare nentreruptibil (UPS), care
s le ofere o autonomie n funionare de cel puin 8 ore n cazul ntreruperii alimentrii cu energie electric.
Fiecare memorie volatil va avea o baterie de rezerv montat local (on board) capabil s asigure
integritatea datelor memorate cel putin 30 zile. Bateriile vor fi rencarcate prin intermediul unui dispozitiv
local de ncrcare n cel mult 12 ore. Va fi prevzut un indicator al strii de descrcare a bateriilor.
Pag 31/36
UAT 1 Bragadiru
Dup revenirea alimentrii cu energie electric, automatul programabil va iniia o repornire controlat a
instalaiei aflate n modul de comand automat la momentul ntreruperii alimentrii. Aceasta va include
pornirea secvential a pompelor i a altor echipamente, n scopul evitrii apariiei ocurilor de curent la
pornire.
Funcionarea instalaiei
Instalaia va putea fi exploatat ntr-unul din urmtoarele moduri:
Modul de funcionare Manual
Diverse echipamente individuale care constituie instalaia vor putea fi exploatate n modul Manual fr alt
interventie dect cea de monitorizare a automatelor programabile sau a sistemului SCADA. Comenzile
manuale nu vor trece prin automatele programabile i vor ramne operationale chiar n caz de avarie a
automatului programabil. Pe timpul interventiei manuale restul instalaiei va continua s funcioneze n
modul de comand automat.
Se vor instala dispozitive cablate de interblocare de siguranta pentru a preveni deteriorarea instalaiei - cum
sunt protectia la debit sczut a pompelor, etc. Aceste semnale cablate nu vor trece prin automatul
programabil.
Modul de funcionare Automat
Fiecare automat programabil va comanda automat i autonom toate elementele componente ale instalatiei,
n conformitate cu interblocrile de siguranta, strile i parametrii msurati, valorile prescri'se (presetate) de
functionare memorate, limitele de alarm i secvenele de'comand, genernd semnale de ieire de
comand corespunztoare. n cazul unei avarii a automatului programabil detectate prin semnale
"watchdog", instalaia va rmne operational n modul stabil de funcionare n care se afla nainte de
avaria automatului programabil. n orice situaie, cderea va conduce la un mod de funcionare de
siguranta. n orice situaie de avarie va trebui s aiba loc o comutare automat pe un mod de lucru care
ofera siguranta n exploatare.
General
a)
Programmable logic control (PLC), va fi utilizat pentru monitorizarea si controlul

statiei
b)
Sistermul va fi capabil sa opereze atat ca unitate de sine statatoare sau sa

formeze o parte a unui sistem de supervizare complet cu facilitati de comunicare;
c)
PLC-ul va fi capabil de extindere. El va avea un numar de cel putin 20%

intrari/iesiri rezerva.
d)
PLC-ul va fi alimentat de la o sursa de 230Vac, 50 Hz si va incorpora propria

sursa 24V DC pentru a comanda module auxiliare
e)
PLC-ul va avea o memorie adecvata si intrari/iesiri pentru a primi tot si a comanda

lampile indicatoare, relee si solenoid pentru a controla cu precizie toate functiile
necesare ale sistemului de control.

Pag 32/36
UAT 1 Bragadiru
f)
Toate porturile de iesire ale PLC-ului vor fi corect protejate pentru a proteja PLCul.
g)
PLC-ul va fi capabil sa suporte urmatoarele componente fie incorporate fie prin

expandare:
- Alimentare
- Procesorul central
- Intrari digitale
- Iesiri digitale
- Intrari analogice
- Iesiri analogice
- Comunicatie
- Contor puls de inalta frecventa
Protocol
a) Furnizarea comunicatiei cerute sa satisfaca aceasta Specificatie va include toate
protocoalele necesare pentru o comunicare cu succes;
b) Un port serial RS232 va fi disponibil pentru a permite interfatarea cu un computer
PC pentru modificare, incarcare, interogare etc.
Comunicarea
Contractorul va furniza si pune in functiune tot echipamentul necesar de comunicatie si software din
interiorul statiei pentru a se asigura comunicarea in cadrul sistemului SCADA. Se va avea in vedere
compatibilitatea cu furnizorul / contractorul software SCADA din Dispecer. Modulul de comunicatie se va
instala dupa ce se va asigura compatibilitatea cu modulul de comunicatie de la Dispecer. In asigurarea
coordonarii acestora un rol important il va avea Consultant Supervizare.
2.D.1.2 SOFWARE DE PROGRAMARE PLC
Software de Programare PLC va fi bazat pe Windows XP (sau mai nou).
1.1
Sistemul de iniiere
Sistemul va fi pregtit s fie capabil de auto-pornire n caz de cdere a puterii.

1.2
Licena software
Acolo unde aplicaiile software sunt supuse licenelor, atunci toate licenele asociate vor fi fcute n
favoarea Consultantului Supervizare.

Pag 33/36
UAT 1 Bragadiru
1.3
Interfaa PLC
Aceast seciune detaliaz metoda prin care SCADA va fi legat de PLC-uri n orice instalaie. PLC-urile pot
fi fcute de constructori diferii.
Configuraia canalului
Programarea PLC se va face astfel incat sa se introduca si elementele de comunicare cu sistemul SCADA.
1.3.1
Structura datelor PLC

Transferul datelor dintre SCADA i PLC va fi eficient pe ct este posibil. Zona datelor PLC pentru a fi
verificate de pachetul software va fi decis intern, inndu-se cont de rspndirea datelor i de examinarea
claselor n baza datelor. Pentru ca aceast decizie intern s fie ct mai eficient posibil urmtoarele reguli
vor fi ataate acolo unde este posibil:
1.3.2
- punctele digitale vor fi relevate n regitri adiaceni prin asigurarea ca toate datele cerute de SCADA sunt
grupate eficient pe ct posibil, fr dunarea structurii program PLC. Punctele digitale din regitrii
ncrcai parial nu vor fi grupate n spaii cu ali regitri;
- valorile analogice vor fi valori ntregi pe ct posibil. Folosirea numerelor cu puncte variabile va fi evitat.
- Punctele digitale i analogice vor fi grupate adiacent altor date similare care vor fi observate la un
interval similar de ctre pachetul software.
Fia de actualizare a timpului
Frecvena la care datele sunt colectate de la PLC sunt grupate n baza de date funcie de actualizarea
ciclului de timp selecionat. Fiecare tip de dat va aveau analizator de timp principal i secundar asociat.
Timpul de analizare principal este folosit atunci cnd statutul articolului ori valoarea sunt artate pe ecran,
timpul de analizare secundar va fi folosit atunci cnd nu sunt vizualizate alarmele i tendina. Sunt
recomandate urmtoarele perioade de analizare i folosinele lor:
1.3.3

Pag 34/36
UAT 1 Bragadiru
Perioada de analiz Perioad de analiz Sugestie pentru tipul de

principal
secundar
date
(secunde)
(secunde)
Alarme digitale
Non-alarme digitale
10
Rapid - analog
10
30
ncet - analog
600
600
Ultra ncet - analog
Controlul PLC
Sistemul SCADA nu va fi parte a sistemului de control automatic pentru lucrri dac sistemul SCADA
nceteaz s funcioneze pentru indiferent ce motiv, procesul va continua s opereze automat prin sistemul
PLC.
Ecranul SCADA va arta clar statutul curent al controlului prilor individuale din staie, inclusiv orice setare
sau dat de msurare instantanee.
Aceast seciune detaliaz structura datelor transmise ntre sistemul SCADA i PLC.
1.3.4
1.3.4.1 Datele de la SCADA la PLC
Datele transmise de la SCADA la PLC sunt n general de dou tipuri.

- Date Analogice acestea vor fi setate normal.
Toate punctele de setare vor fi verificate la limit i ataate prin SCADA nainte de transmisia ctre PLC.
- date digitale acestea vor fi semnale comandate ctre PLC.
1.3.4.2 Datele de la PLC la SCADA
Datele nmagazinate cu PLC vor fi configurate folosind urmtoarea ordine.

- datele de acelai tip i clas de scanare vor fi aranjate n regitrii continui;
- toate alarmele vor fi generate prin PLC, aceasta va include alarmele analogice de nivel i alarmele de
zon generale;
- toate calculele i scalrile analogilor vor fi performate de PLC. Aceasta va include timpi de parcurs,
nsumri, maxime i minime
Generarea alarmei
Exist intenia ca toate alarmele s fie generate din PLC i apoi trecute la SCADA ca semnale digitale.
Aceasta va include nivele de alarm analogice care nu pot fi generate prin sistemul SCADA. Vor fi permise
descrcrii ale nivelelor alarmelor analogice. Aceste vor fi legate prin sistemul SCADA nainte de a fi
descrcate ctre PLC, pentru a evita folosirea nivelelor de alarm nevalabile.
1.3.5

Pag 35/36
UAT 1 Bragadiru
Obiectele staiei care vor avea mai multe alarme asociate lor vor avea i o alarm de avarie general care
va fi generat prin PLC. Reciproca este valabil i pentru alarma general a staiei. Impulsurile de alarm
vor fi poziionate dup cum s-a stabilit mai nainte odat cu Structura de Date PLC.
1.4
Alte consideratiuni
La terminarea lucrarilor antreprenorul va preda o copie a programului dezvoltat (back-up) impreuna cu

codurile sursa ale blocurilor din software PLC. De asemenea va preda toate elementele necesare pentru a
se asigura preluarea datelor din PLC (software dezvoltat, lista de simboluri, modul de configurare si numele
blocurilor de comunicare, protocolul care este utilizat de catre PLC-ul folosit etc.). Instalarea modemului si
modulului de comunicatie se va face numai dupa coordonarea cu furnizorul de software SCADA de la
Dispecer pentru a se asigura compatibilitatea echipamentelor.
Dispecerul central se va realiza in cadrul contractului "Reabilitare si extindere surse apa, statii tratare,
rezervoare si statii de pompare in localitatile Bragadiru, Cornetu, Pantelimon, Dobroiesti, Domnesti,
Ciorogarla, Branesti Si Cernica, Judetul Ilfov.
2.D.2 TESTAREA
Antreprenorul va prevedea necesarul de Fie test pentru nregistrarea rezultatelor de la testele de recepie
calitativ SCADA.
ntregul set al formelor de testare va fi naintat Inginerului pentru aprobare nainte de implementarea
programului de testare-recepie.
Antreprenorul va face dovada functionarii sistemului Scada dupa cum urmeaza:
-in prezenta Consultantului Supervizare se va demonstra functionalitatea automata a echipamentelor din
statia de pompare. In acest scop se va verifica pornirea/oprirea automata a pompelor, inchidere/deschidere
electrovana etc in functie de diferiti parametrii tehnologici (nivele, debite, presiuni etc) asa cum rezulta din
Filozofia de Control a Statiei de pompare.
Dupa terminarea lucrarilor si implementarea in hardware si software SCADA a comunicarii intre Dispecerat
si Statia de Pompare:
-in prezenta Consultantului Supervizare se va demonstra functionalitatea fiecarui element afisat in sistemul
SCADA. In acest scop se vor efectua porniri/opriri de pompe, inchidere/deschidere electrovana etc.
-in prezenta Consultantului Supervizare se va demonstra preluarea alarmelor de la PLC. Se va demonstra
ca in cazul unei situatii neprevazute de avarie sistemul va afisa pe ecran alarma corespunzatoare.
--in prezenta Consultantului Supervizare se va demonstra ca sistemul preia datele privind starea tuturor
echipamentelor supravegheate in statia de pompare.
--in prezenta Consultantului Supervizare se va demonstra ca sistemul transmite corespunzator valorile
masurate de instrumentatie.

Pag 36/36
UAT 1 Bragadiru

SECTIUNEA III.2 SPECIFICATII TEHNICE GENERALE
DATA: AUGUST 2011
UAT 1 Bragadiru
OBLIGATII GENERALE ......................................................................................................................................... 9

1.1
INTRODUCERE ............................................................................................................................................. 9
1.2
ABREVIERI SI ACRONIME ........................................................................................................................... 9
1.3
AMPLASAMENTUL LUCRARILOR ............................................................................................................. 10
1.4
1.5
1.6
1.3.1
UTILITATI EXISTENTE ................................................................................................. 10
1.3.2
MENTINEREA IN FUNCTIUNE A UTILITATILOR ......................................................... 11
1.3.3
POSIBILE OBSTRUCTII................................................................................................ 11
ORGANIZAREA DE SANTIER .................................................................................................................... 12

1.4.1
BIROURI PENTRU INGINER ........................................................................................ 12
1.4.2
LABORATOR ................................................................................................................ 12
1.4.3
PANOURI DE IDENTIFICARE A INVESTITIEI .............................................................. 12
1.4.4
PROIECTUL DE ORGANIZARE DE SANTIER SI AUTORIZATIA................................. 12
EXECUTIA LUCRARILOR ........................................................................................................................... 12

1.5.1
MATERIALE .................................................................................................................. 12
1.5.2
UTILAJE SI ECHIPAMENTE CU MONTAJ ................................................................... 14
1.5.3
PERSONAL ................................................................................................................... 15
1.5.4
UTILAJE SI AUTO ......................................................................................................... 15
SANATATE SI SECURITATEA MUNCII PREVENIREA SI STINGEREA INCENDIILOR ......................... 16

1.6.1
DOCUMENTELE ANTREPRENORULUI ............................................................................................................ 19

2.1
2.2
2.3
3
PROIECTUL DE ORGANIZARE A EXECUTIEI.......................................................................................... 19

2.1.1
MANAGEMENTUL TRAFICULUI .................................................................................. 20
2.1.2
PLANUL DE MANAGEMENT AL MEDIULUI ................................................................. 21
2.1.3
MANUALUL DE PROCEDURI DE CONTROL INTERN (SUPERVIZARE) .................... 22
2.1.4
RAPOARTE ................................................................................................................... 24
DOCUMENTE PENTRU CARTEA CONSTRUCTIEI .................................................................................. 24

2.2.1
GENERALITATI............................................................................................................. 24
2.2.2
CENTRALIZATORUL PIESELOR CUPRINSE N CARTEA TEHNIC .......................... 24
2.2.3
NORME DE INTOCMIRE A CARTII TEHNICE A CONSTRUCTIEI ............................... 24
2.2.4
NTOCMIREA, FOLOSIREA I PSTRAREA CRII TEHNICE .................................. 26
2.2.5
JURNALUL EVENIMENTELOR - INSTRUCIUNI DE COMPLETARE ......................... 27
DESENE POST-EXECUTIE ........................................................................................................................ 27

TRAINING PENTRU PERSONALUL BENEFICIARULUI ................................................................................... 27
3.1
3.2
4
ACTE NORMATIVE ....................................................................................................... 16
SUBIECTE GENERALE DE INSTRUIRE.................................................................................................... 28

3.1.1
FUNCTIONAREA INSTALATIILOR MECANICE ........................................................... 28
3.1.2
FUNCTIONAREA INSTALATIILOR ELECTRICE .......................................................... 29
CURSURI DE INSTRUIRE - FORMARE..................................................................................................... 29

LUCRARI DE DEMOLARE .................................................................................................................................. 30
Pag 1/354
UAT 1 Bragadiru
4.1
4.2
5
CURATIREA SANTIERULUI SI DEMOLAREA ........................................................................................... 30

4.1.1
GENERALITATI............................................................................................................. 30
4.1.2
CURATIREA SANTIERULUI ......................................................................................... 30
4.1.3
DEMOLAREA STRUCTURILOR USOARE ................................................................... 30
4.1.4
SUPERVIZAREA LUCRARILOR ................................................................................... 31
4.1.5
SUCCESIUNEA LUCRARILOR DE DEMOLARE .......................................................... 31
4.1.6
SIGURANTA.................................................................................................................. 31
4.1.7
METODE DE DEMOLARE ............................................................................................ 32
4.1.8
AZBEST SI ALTE MATERIALE PERICULOASE ........................................................... 32
4.1.9
INTRETINEREA STRAZILOR ....................................................................................... 32
4.1.10
CONTROLUL TRAFICULUI .......................................................................................... 32
4.1.11
PREVENIREA INCENDIILOR........................................................................................ 33
4.1.12
INDEPARTAREA MOLOZULUI ..................................................................................... 33
DESFACERI DE PAVAJE ............................................................................................................................ 33

TERASAMENTE .................................................................................................................................................. 34
5.1
5.2
5.3
TERASAMENTE PENTRU CONSTRUCTII ................................................................................................ 34

5.1.1
GENERALITATI............................................................................................................. 34
5.1.2
STANDARDE SI NORMATIVE DE REFERINTA ........................................................... 34
5.1.3
MATERIALE .................................................................................................................. 34
5.1.4
LUCRARI DE UMPLUTURA .......................................................................................... 35
5.1.5
EXECUTAREA LUCRARILOR ...................................................................................... 35
TERASAMENTE PENTRU DRUMURI ........................................................................................................ 40

5.2.1
GENERALITATI............................................................................................................. 40
5.2.2
STANDARDE SI NORMATIVE DE REFERINTA: .......................................................... 41
5.2.3
MATERIALE .................................................................................................................. 42
5.2.4
EXECUTAREA TERASAMENTELOR ........................................................................... 47
5.2.5
CAZURI PARTICULARE DE LUCRARI DE TERASAMENTE ....................................... 57
5.2.6
INTRETINEREA IN TIMPUL TERMENULUI DE GARANTIE ......................................... 77
5.2.7
CONTROLUL EXECUTIEI LUCRARILOR ..................................................................... 77
RECEPTIA LUCRARII ................................................................................................................................ 79

5.3.1
RECEPTIA PE FAZE DE EXECUTIE ............................................................................ 79
5.3.2
RECEPTIA PRELIMINARA, LA TERMINAREA LUCRARILOR ..................................... 80
5.3.3
RECEPTIA FINALA ....................................................................................................... 80
LUCRARI DE DRUMURI ..................................................................................................................................... 80

6.1
STRATURI DE FORMA ............................................................................................................................... 80

6.1.1
GENERALITATI SI STANDARDE ................................................................................. 80
6.1.2
ELEMENTE GEOMETRICE SI ABATERI LIMITA ......................................................... 81
6.1.3
MATERIALE FOLOSITE LA REALIZAREA STRATURILOR DE FORMA...................... 81
Pag 2/354
UAT 1 Bragadiru
6.1.4
6.2
6.1.5
CONTROLUL CALITATII EXECUTIEI ...................................................................................... 8
6.1.6
MASURI DUPA EXECUTIA STRATULUI DE FORMA ....................................................... 9
6.1.7
RECEPTIA LUCRARILOR ............................................................................................................ 9
FUNDATII DIN BALAST ............................................................................................................................. 91

6.2.1
GENERALITATI SI STANDARDE .............................................................................................. 9
6.2.2
MATERIALE........................................................................................................................................ 9
6.2.3
STABILIREA CARACTERISTICILOR DE COMPACTARE ............................................... 9
6.2.5
PUNEREA IN OPERA A BALASTULUI .................................................................................... 9
6.2.6
CONTROLUL CALITATII ............................................................................................................... 9
6.5
6.6
CONDITII TEHNICE, REGULI SI METODE DE VERIFICARE ...................................... 96
RECEPTIA LUCRARILOR ............................................................................................................ 9
6.2.8
6.4
CONTROLUL CALITATII BALASTULUI ........................................................................ 93
6.2.4
6.2.7
6.3
EXECUTIA STRATULUI DE FORMA ............................................................................ 85
FUNDATII DE PIATRA SPARTA SI PIATRA SPARTA AMESTEC OPTIMAL........................................... 97

6.3.1
GENERALITATI SI STANDARDE ................................................................................. 97
6.3.2
MATERIALE .................................................................................................................. 98
6.3.3
CONTROLUL CALITATII AGREGATELOR ..................................................................100
6.3.4
STABILIREA CARACTERISTICILOR DE COMPACTARE ...........................................101
6.3.5
REALIZAREA STRATULUI DE FUNDATIE ..................................................................101
6.3.6
CONDITII TEHNICE, REGULI SI METODE DE VERIFICARE .....................................102
6.3.7
RECEPTIA LUCRARILOR ............................................................................................103
IMBRACAMINTI BITUMINOASE IN STRAT DE UZURA SI STRAT DE LEGATURA ............................. 103

6.4.1
GENERALITATI SI STANDARDE ................................................................................103
6.4.2
MATERIALE .................................................................................................................104
6.4.3
CONDITII TEHNICE .....................................................................................................106
6.4.4
EXECUTIA LUCRARILOR ............................................................................................110
6.4.5
MODUL DE PUNERE IN OPERA .................................................................................114
6.4.6
REGULUI SI METODE DE VERIFICARE A CALITATII ................................................118
6.4.7
CONTROLUL PUNERII IN OPERA ..............................................................................121
6.4.8
DISPOZITIVE DE SCURGERE SI EVACUARE A APELOR DE SUPRAFATA ................................. 123

6.5.1
6.5.2
MATERIALE .................................................................................................................123
6.5.3
CONTROLUL CALITATII MATERIALELOR ...............................................................133
6.5.4
MODUL DE EXECUTIE AL LUCRARILOR...................................................................136
6.5.5
INCERCARI SI CONTROALE ......................................................................................147
6.5.6
PODETE ..................................................................................................................................................... 150

Pag 3/354
UAT 1 Bragadiru
6.7
6.8
6.9
6.10
6.11
6.12
6.6.1
6.6.2
INFRASTRUCTURI - FUNDATII DIRECTE ..................................................................151
6.6.3
CONDITII TEHNICE PENTRU EXECUTIA FUNDATIILOR DIRECTE IN INCINTA ......151
6.6.4
INFRASTRUCTURI CULEE (radiere, elevatii, ziduri intoarse) ...................................152
6.6.5
MATERIALE .................................................................................................................152
6.6.6
SUPRASTRUCTURI DIN BETON ARMAT ...................................................................154
6.6.7
MATERIALE DE CONSTRUCTIE .................................................................................155
6.6.8
6.6.9
HIDROIZOLATII ......................................................................................................................................... 167

6.7.1
MATERIALE SI STANDARDE .....................................................................................168
6.7.2
PRESCRIPTII DE EXECUTIE, VERIFICARE SI RECEPTIE ........................................168
6.7.3
TESTE SI RECEPTIE ...................................................................................................169
APARARI DE MALURI ALCATUITE DIN GABIOANE .............................................................................. 170

6.8.1
GENERALITATI............................................................................................................170
6.8.2
EXECUTAREA LUCRRILOR DE TRASARE ..............................................................170
6.8.3
NATURA, CALITATEA MATERIALELOR UTILIZATE ..................................................170
6.8.4
CONTROL DE CALITATE SI RECEPTIE .....................................................................170
6.8.5
RECEPIA LUCRRII ..................................................................................................171
PROTECTII TALUZ CU PAMANT VEGETAL ........................................................................................... 171

6.9.1
GENERALITATI............................................................................................................171
6.9.2
DESCRIEREA OPERATIUNILOR ................................................................................171
6.9.3
MATERIALE UTILIZATE ..............................................................................................172
6.9.4
VERIFICAREA CALITATII ............................................................................................172
6.9.5
MARCAJE .................................................................................................................................................. 173

6.10.1
GENERALITATI............................................................................................................173
6.10.2
MATERIALE .................................................................................................................173
SEMNALIZARE VERTICALA.................................................................................................................... 175

6.11.1
GENERALITATI............................................................................................................175
6.11.2
CONFECTIONAREA SI VOPSIREA INDICATOARELOR ............................................176
6.11.3
DIMENSIUNILE INDICATOARELOR ...........................................................................176
6.11.4
METODE DE TESTARE A FOLIEI REFLECTORIZANTE ............................................178
6.11.5
CONFECTIONAREA SI VOPSIREA STALPILOR DE SUSTINERE .............................180
DISPOZITIVE DE PROTECTIE LA DRUMURI (PARAPETE DIRECTIONAL SI PIETONAL) ................. 181

6.12.1
6.12.2
TIPURI DE DISPOZITIVE DE PROTECTIE LA DURMURI ..........................................181
6.12.3
MATERIALE .................................................................................................................182
Pag 4/354
UAT 1 Bragadiru
6.13
6.12.4
AMPLASARE................................................................................................................183
6.12.5
CONTROLUL CALITATII LUCRARILOR ......................................................................183
6.12.6
PLANTATII RUTIERE ................................................................................................................................ 184

6.13.1
GENERALITATI............................................................................................................184
6.13.2
MATERIALE .................................................................................................................184
6.13.3
EXECUTAREA PLANTARILOR....................................................................................186
CONSTRUCTII ................................................................................................................................................... 189

7.1
7.2
STRUCTURA DIN BETON ........................................................................................................................ 189

7.1.1
GENERALITATI............................................................................................................189
7.1.2
STANDARDE SI NORME DE REFERINTA ..................................................................190
7.1.3
CERINTE DE BAZA .....................................................................................................191
7.1.4
NIVELE DE PERFORMANTA ALE BETONULUI..........................................................192
7.1.5
MATERIALE .................................................................................................................193
7.1.6
PUNEREA IN OPERA A BETONULUI .........................................................................202
7.1.7
CONTROLUL CALITATII, DEVIATII ADMISIBILE ........................................................211
7.1.8
RECEPTIONAREA STRUCTURII DE REZISTENTA DIN BETON ...............................217
STRUCTURA METALICA .......................................................................................................................... 218

7.2.1
GENERALITATI............................................................................................................218
7.2.2
STANDARDE SI NORMATIVE DE REFERINTA ..........................................................218
7.2.3
PRESCRIPTII SI CERINTE PRIVIND CALITATEA MATERIALELOR ..........................219
7.2.4
VERIFICAREA CALITATII ............................................................................................219
7.2.5
LIVRAREA, MANIPULAREA, DEPOZITAREA .............................................................219
7.2.6
EXECUTIA LUCRARILOR, MONTAREA, INSTALAREA, ASAMBLAREA....................220
7.2.7
CONTROLUL CALITATII ..............................................................................................224
7.2.8
RECEPTIA PIESELOR SI SUBANSAMBLELOR..........................................................226
7.2.9
CONDITII DE EXPLOATARE .......................................................................................226
ARHITECTURA .................................................................................................................................................. 226

8.1
8.2
GENERALITATI ......................................................................................................................................... 226

8.1.1
8.1.2
PROTECTIA MUNCII SI SECURITATEA LA INCENDIU ..............................................228
LUCRARI DE TENCUIELI ......................................................................................................................... 228

8.2.1
GENERALITATI............................................................................................................228
8.2.2
MATERIALE SI ECHIPAMENTE UTILIZATE, CONTROLUL CALITATII, LIVRARE,
MANIPULARE, DEPOZITARE ...................................................................................................229
8.3
8.2.3
EXECUTIA LUCRARILOR. MONTAREA, INSTALAREA, ASAMBLAREA....................230
8.2.4
CONTROLUL CALITATII, ABATERI ADMISE ..............................................................232
ZUGRAVELI ............................................................................................................................................... 234

8.3.1
MATERIALE SI ECHIPAMENTE UTILIZATE ...............................................................234
Pag 5/354
UAT 1 Bragadiru
8.4
8.5
8.6
8.7
8.8
8.3.2
PREGATIREA SI EXECUTIA LUCRARILOR ...............................................................235
8.3.3
8.3.4
LUCRARI DE PARDOSELI........................................................................................................................ 238

8.4.1
ALCATUIREA PARDOSELILOR ..................................................................................238
8.4.2
ABATERI ADMISIBILE .................................................................................................238
8.4.3
MATERIALE SI ECHIPAMENTE UTILIZATE ...............................................................238
8.4.4
TRANSPORT SI DEPOZITARE ...................................................................................239
8.4.5
EXECUTIA, MONTAREA, INSTALAREA, ASAMBLAREA ...........................................240
8.4.6
EXECUTIA PARDOSELILOR FINISAJ ......................................................................242
8.4.7
LUCRARI DE TAMPLARIE DIN PVC ........................................................................................................ 251

8.5.1
MATERIALE SI ECHIPAMENTE UTILIZATE. ..............................................................252
8.5.2
LIVRARE SI TRANSPORT ...........................................................................................252
8.5.3
8.5.4
ASIGURAREA CALITATII, ABATERI ADMISE .............................................................253
LUCRARI DE TAMPLARIE INTERIOARA METALICA ............................................................................. 254

8.6.1
MATERIALE .................................................................................................................254
8.6.2
8.6.3
LIVRARE, MANIPULARE, DEPOZITARE ....................................................................255
8.6.4
EXECUTIA LUCRARILOR, MONTARE, INSTALARE, ASAMBLARE...........................255
8.6.5
TAMPLARIE DIN LEMN ............................................................................................................................ 256

8.7.1
ELEMENTE PENTRU FINISAJE/TAMPLARIE DIN LEMN ...........................................256
8.7.2
8.7.3
VERIFICAREA CALITATII LUCRARILOR ....................................................................259
IZOLATII ..................................................................................................................................................... 259

8.8.1
GENERALITATI............................................................................................................259
8.8.2
MATERIALE SI STANDARDE ......................................................................................260
8.8.3
EXECUIA LUCRRILOR ............................................................................................260
8.8.4
VERIFICAREA CALITATII LUCRARILOR. ABATERI ADMISE ....................................261
INSTALATII INTERIOARE ................................................................................................................................. 262

9.1
LUCRARI PENTRU INSTALATII SANITARE INTERIOARE .................................................................... 262
9.2
STANDARDE SI NORMATIVE DE REFERINTA ...................................................................................... 262
9.3
MATERIALE SI ECHIPAMENTE FOLOSITE ............................................................................................ 263

9.3.1
MATERIALE SI ECHIPAMENTE ..................................................................................263
9.3.2
VERIFICAREA CALITATII. LIVRARE, MANIPULARE, DEPOZITARE .........................264
9.3.3
Pag 6/354
UAT 1 Bragadiru
9.3.4
9.4
9.5
9.6
9.7
TESTE SI VERIFICARI.................................................................................................270
INSTALATII TERMICE ............................................................................................................................... 271

9.4.1
9.4.2
9.4.3
VERIFICAREA MATERIALELOR .................................................................................273
9.4.4
DEPOZITARE SI MANIPULARE ..................................................................................273
9.4.5
PROBE .........................................................................................................................273
9.4.6
NORME DE PROTECTIA MUNCII ...............................................................................277
INSTALATII DE VENTILATIE .................................................................................................................... 278

9.5.1
9.5.2
9.5.3
TRANSPORT DEPOZITARE SI MANIPULARE ...........................................................280
9.5.4
EXECUTIA LUCRARILOR. CONDITII TEHNICE DE EXECUTIE SI MONTAJ .............280
9.5.5
VERIFICAREA CALITATII. ABATERI ADMISIBILE ......................................................286
9.5.6
NORME DE PROTECTIA MUNCII ...............................................................................290
9.5.7
MASURI DE PREVENIRE A INCENDIILOR .................................................................291
INSTALATII ELECTRICE ........................................................................................................................... 293

9.6.1
9.6.2
OBLIGATIILE ANTREPRENORULUI ...........................................................................294
9.6.3
VERIFICARI SI PROBE................................................................................................295
9.6.4
INSTALATIILE ELECTRICE DE FORTA SI AUTOMATIZARE .....................................306
9.6.5
INSTALATIILE ELECTRICE DE ILUMINAT SI PRIZE ..................................................306
9.6.6
INSTALATIA DE PROTECTIE SI IMPAMANTARE ......................................................306
9.6.7
INSTALATII DE PROTECTIE IMPOTRIVA TRASNETULUI .........................................307
9.6.8
EXECUTIA INSTALATIILOR ELECTRICE INTERIOARE .............................................310
9.6.9
EXECUTIA INSTALATIILOR ELECTRICE EXTERIOARE............................................314
9.6.10
EXECUTIA LUCRARILOR LA TABLOURI ELECTRICE ...............................................321
9.6.11
CORPURI DE ILUMINAT DE INTERIOR......................................................................323
9.6.12
ELEMENTE COMPONENTE ........................................................................................325
9.6.13
CABLURI SI CONDUCTOARE .....................................................................................326
9.6.14
JGHEABURI SI PODURI DE CABLURI........................................................................328
9.6.15
TUBULATURA..............................................................................................................329
9.6.16
MARCAREA SI ETICHETARE .....................................................................................330
LUCRARI DE INSTALATII ELECTRICE CURENTI SLABI ....................................................................... 332

9.7.1
GENERALITATI............................................................................................................332
9.7.2
9.7.3
MATERIALE SI ECHIPAMENTE FOLOSITE ................................................................333
9.7.4
MATERIALE VERIFICAREA CALITATII, CERTIFICARE SI DEPOZITARE ..............334
9.7.5
EXECUTIA LUCRARILOR. CONDITII TEHNICE DE EXECUTIE SI MONTAJ. ............335
Pag 7/354
UAT 1 Bragadiru
10
9.7.6
VERIFICAREA CALITATII TESTE .............................................................................337
9.7.7
VERIFICARI PRELIMINARE ........................................................................................338
CONDUCTE ....................................................................................................................................................... 338
10.1
GENERALITATI ......................................................................................................................................... 338
10.2
STANDARDE SI NORMATIVE DE REFERINTE ...................................................................................... 339
10.3
LUCRARI DE TERASAMENTE ...................................................................................................... 340
10.4
EXECUTAREA SAPATURILOR SI SPRIJINIRILOR ................................................................................ 340
10.5
10.4.1
SAPATURI SI SPRIJINIRI DEASUPRA NIVELULUI APEI SUBTERANE ....................341
10.4.2
SAPATURI SUB NIVELUL APELOR SUBTERANE .....................................................342
EXECUTAREA UMPLUTURILOR COMPACTATE................................................................................... 343

10.5.1
COMPACTARI DE ADANCIME REALIZATE PRIN BATERE .......................................343
10.6
RECEPTIONAREA LUCRARILOR DE TERASAMENTE ......................................................................... 343
10.7
HIDROIZOLATII ......................................................................................................................................... 344
10.8
10.7.1
GENERALITATI............................................................................................................344
10.7.2
CERINTE TEHNICE PENTRU HIDROIZOLAII I ETANRI ....................................344
CERINTE TEHNICE PENTRU CONDUCTE SI INSTALATII TEHNOLOGICE ........................................ 346

10.8.1
CONDUCTELE DIN PVC .............................................................................................347
10.8.2
CONDUCTELE DIN PAFSIN (GRP) ............................................................................347
10.8.3
CONDUCTELE DIN PEID ............................................................................................347
10.8.4
CONDUCTELE DIN FONTA DUCTILA K9 ...................................................................348
10.9
MONTAREA CONDUCTELOR .................................................................................................................. 349
10.10
CAMINE VIZITARE SI CAMERE INTERSECTIE...................................................................................... 350
10.11
PROBE ....................................................................................................................................................... 351

10.11.1 PROBA DE PRESIUNE A CONDUCTELOR ................................................................351
10.11.2 PROBA DE PRESIUNE A CONDUCTELOR DIN FONTA ............................................353
10.11.3 PROBA GENERAL A REELEI .................................................................................353
10.11.4 PROBA DE ETANSEITATE LA CONDUCTE DE CANALIZARE ..................................354
Pag 8/354
UAT 1 Bragadiru
1
1.1
OBLIGATII GENERALE
INTRODUCERE
Aceste Caiete de Sarcini definesc standardele minime, dar se pot modifica sau completa cu acordul Proiectantului si
Inginerului. Aprobarea doar de catre Proiectant nu este suficienta oriunde sunt implicate probleme contractuale. In
aceste cazuri este necesar si acordul scris al Inginerului.
In caz de neconformitate cu aceste Caiete de Sarcini, Inginerul poate da dispozitii pentru intreruperea lucrarilor si sa
dea instructiuni privind orice masuri necesare care trebuie luate pe cheltuiala Antreprenorului. Vezi Conditiile
Generale ale Contractului.
La executarea lucrrilor se vor utiliza numai materiale consemnate n proiect. Orice propunere de nlocuire trebuie
motivat de Antreprenor i aprobat de ctre Proiectant i Inginer.
Rolul diferitelor parti implicate in proiect este definit de Conditiile Generale de Contract si de Legea nr. 10/1995
modificata cu legea 123/2007-publicata in Monitorul Oficial nr. 307/9mai 2007.
Acestea includ rolul Proiectantului cand stipuleaza ca orice modificare a proiectului original trebuie aprobata si
inregistrata de el.
1.2
ABREVIERI SI ACRONIME
BCA
Beton Celular Autoclavizat
B.A.
Beton armat
CA
Carton asfaltat/gudronat
CTC
Control Tehnic de Calitate
DIN
Deutsche Industrie Norm (Standard Industrial German)
EN
Norma European (NE)
GCC
Condiii Generale de Contract
PAFS
Poliester armat cu fibr de sticl
ISC
Inspecia de Stat n Construcii
ISCIR
Inspecia de Stat pentru Cazane sau recipieni

sub presiune i Instalaii de Ridicat
ISO
Organizaia de Standardizare Internaional
MDF
Medium Density Fibre- fibre lemnoase densitate medie
MLPAT
Ministerul Lucrrilor Publice i AmenajriiTeritoriale
OSB
Oriented Strand Board- sau PAL plci din achii lemnoase
prEN
Standard European n pregtire
PSI
Paza i Stingerea Incendiilor
QA
Asigurarea Calitii
(PAC)
Plan de asigurare a calitatii

Pag 9/354
UAT 1 Bragadiru
(PC)
Plan de control
ANRGN
Autoritatea Naional de Reglementare n Domeniul Gazelor Naturale
SR EN
Standard Romanesc bazat pe Standard European
STAS
Standard de Stat Romanesc
STI
Standard Industrial
CEN
Comitetul European pt. Standardizare (The European Comittee for Standardization)
A/C
Apa/Ciment (raport)
B.C.
Buletinul Constructiilor
BRML
Biroul Roman de Metrologie Legala
SIMBOLURI CHIMICE & ABREVIERI

Al
Aluminiu
Al-Zn
Aluminiu-zinc
Ol-Zn
Otel-zinc
CFC
Clor-fluor-carbon
Cu
Cupru
Fe/Zn
Fier-zinc
PE
Polietilena
PEHD
Polietilena de densitate mare
PP
Polipropilena
PU
Poliuretan
PVC
Clorura de polivinil
PVC-U
Clorura de polivinil-U
Sulf
SO4
Sulfati
1.3
1.3.1
AMPLASAMENTUL LUCRARILOR
UTILITATI EXISTENTE
Acest capitol se refera fara a se limita la toate acele utilitati (retele, fie cabluri fie conducte, atat aeriene cat si
subterane) ce se afla atat in amplasamentul lucrarilor cat si in imediata sa vecinatate, sau care pot fi influentate sau
pot influenta desfasurarea in conditii normale a activitatilor administratorilor lor in prestarea serviciilor.
Antreprenorul va avea obligatia sa organizeze intalnirile cu detinatorii de utilitati, precum si ceilalti proprietari de
retele edilitare care sunt afectati de executia lucrarilor ori de cate ori este necesar, sa asigure contracte de asistenta
Pag 10/354
UAT 1 Bragadiru
tehnica cu toti detinatorii de utilitati pentru a evita avariile incidentale sau devierile inutile si implicit costuri
suplimentare pe care nu le poate solicita Beneficiarului. Inaintea inceperii sapaturilor, Antreprenorul trebuie sa
obtina toate aprobarile companiilor utilitare care se intersecteaza sau merg in paralel cu sistemul de conducte, si sa
informeze despre intentia de incepere a lucrarilor daca este necesar in concordanta cu toate regulamentele si legile
locale.
In plus Antreprenorul va obtine toate informatiile disponibile de la aceste companii utilitare si de la altele daca este
necesar, referitor la amplasarea retelelor de utilitati cunoscute de-a lungul traseelor tuturor conductelor care
trebuiesc pozate.
Antreprenorul este responsabil pentru localizarea precisa a utilitatilor (chiar folosind un detector), iar in timpul
executarii lucrarilor va lua toate masurile pentru evitarea provocarii de pagube acestora.
Unde este necesar, acestea vor fi sprijinite in timpul sapaturilor si executiei sistemului. Aceasta operatie se va
executa conform instructiunilor proprietarului utilitatilor respective.
Daca apar pagube ale acestor utilitati in timpul lucrarilor, Antreprenorul va raspunde in fata autoritatilor si va lua
masuri pentru remedierea acestora. Antreprenorul va suporta costul intregii reparatii ale utilitatilor avariate, fie din
asigurari fie din resurse proprii.
1.3.2
MENTINEREA IN FUNCTIUNE A UTILITATILOR
Lucrrile vor fi planificate i executate n aa fel nct alimentarea cu ap si colectarea apei uzate vor funciona n
continuare doar cu scurte ntreruperi i doar cu aprobare scris de catre Beneficiar.
Antreprenorul va lua toate msurile necesare pentru a asigura cooperarea continu cu Beneficiarul, permindu-i
acestuia s opereze i s ntrein reteua de distributie a apei, reteua de canalizare si staiile de pompare existente
pe toat perioada implementrii lucrrilor.
La predarea amplasamentelor se va tine cont de prevederile avizelor administratorilor de retele privind participarea
reprezentantilor acestora. Orice lucrare care se va desfasura in conditii limitate de cerintele unui avizator va fi
urmarita corespunzator de personalul calificat al antreprenorului astfel incat:
Inainte de inceperea lucrarilor sa se asigure materialele, utilajele si echipamentul corespunzator cat si

personalul calificat
Sa se limiteze restrictiile de furnizare a serviciilor (alimentare cu apa, canalizare, alimentare cu energie

electrica, telefonie, s.a.)
Sa se asigure prezenta reprezentantilor administratorilor respectivelor retele asa cum se impune
Sa nu fie afectate lucrarile existente, decat in masura in care este prevazut in proiect.
Antreprenorul i va restriciona lucrul pe antierele alocate lui, i va pstra antierele, drumurile de acces, pentru a
permite Beneficiarului i celorlali s poat avea acces pentru operarea zilnic.
1.3.3
POSIBILE OBSTRUCTII
Antreprenorul va lua toate masurile necesare pentru a depasi efectele blocajelor/obstructiilor posibil de intalnit in
timpul lucrarilor de constructie, in special:
Obiecte ingropate (ziduri, fundatii, etc.)
Strazi inguste, sapaturi adanci, conditii precare ale solului
Utilitati ingropate (ex. cabluri electrice si de telefon, canale colectoare de suprafata, conducte
principale de furnizare a apei, sisteme de incalzire si conducte de gaze)
Managementul si re-directionarea traficului.
Antreprenorul cunoscand amplasamentul are responsabilitatea de a inlatura orice obstacol, fara a produce daune
tertilor, fara cheltuieli/costuri suplimentare fata de costurile/cheltuielile prevazute in oferta sa.
Pag 11/354
UAT 1 Bragadiru
Prin alegerea tehnologiei de executie, Antreprenorul se va asigura ca nu se vor inregistra pagube asupra cladirilor,
drumurilor, aleilor, altor constructii, conducte de utilitati ingropate etc.
Antreprenorul va realiza si oferi o stransa coordonare cu autoritatile locale (sau alte autoritati dupa caz, ex drumurile
nationale - CNADR) statutare si de administratorii de utilitati in timpul lucrarilor de constructie.
1.4
1.4.1
ORGANIZAREA DE SANTIER
BIROURI PENTRU INGINER
Antreprenorul va furniza ntr-o locaie stabilit cu Inginerul pe toata durata lucrarilor- un spatiu mobilat si climatizat
de birouri (inclusiv dotari puncte sanitare si toalete ecologice) pentru utilizarea exclusiv a Inginerului i personalului
acestuia. Antreprenorul va oferi servicii zilnice de ntreinere pentru aceste birouri.
Cldirea, facilitile, amenajarea i echipamentul vor fi aprobate de ctre Inginer.
Se va asigura sprijin rezonabil in domeniul transportului de catre Antreprenor Inginerului Rezident si adjunctilor sai.
Se va tine seama de suplimentarile necesare in perioadele cand mai multe lucrari trebuie sa fie controlate in acelasi
timp sau cu o mica intarziere.
1.4.2
LABORATOR
Daca un laborator autorizat nu este disponibil in apropiere, Antreprenul va fonda, acredita/autoriza, pe cheltuiala sa
proprie, un laborator mobil pentru prelevarea si incercarea materialelor, in santier. Dimensiunea si dotarea
laboratorului va fi corespunzatoare volumului de teste necesare asigurarii calitatii, cu o camera speciala pentru
depozitarea esantioanelor de materiale, in conformitate cu Ordinul MLPAT Nr. 31/N/2000 aparut in B.C nr. 8/2001.
Antreprenorul va asigura toate echipamentele si consumabilele necesare pentru prelevarea, testarea si inregistrarea
probelor, conform cerintelor de calitate. Echipamentul pentru efectuarea probelor va fi nou, curatat permanent si va
fi verificat si/sau calibrat periodic conform cerintelor legislatiei in vigoare si/sau la cererea expresa a Beneficiarului.
Antreprenorul va avea personal agreeat pentru laborator : un inginer, tehnicieni si laboranti calificati in testarea
materialelor de constructii.
1.4.3
PANOURI DE IDENTIFICARE A INVESTITIEI
Panourile de afisaj vor trebui sa respecte legislatia specifica in vigoare (Norm metodologic din 26/08/2005 de
aplicare a Legii nr. 50/1991 cu modificarea si completarea Normelor metodologice privind autorizarea executarii
lucrrilor de construcii prin Ordinul 1867/16-07-2010) si in care vor fi declarate termenele de incepere si finalizare a
obiectivului de investitie.
1.4.4
PROIECTUL DE ORGANIZARE DE SANTIER SI AUTORIZATIA
Antreprenorul va elabora proiectul de organizare de santier si va obtine autorizatia pentru lucrarile prevazute in
acesta, pe cheltuiala sa, in conformitate cu prevederile legii 50/1991 cu completarile si modificarile in vigoare. (a se
consulta si capitolul 2 Documentele Antreprenorului)
1.5
1.5.1
EXECUTIA LUCRARILOR
MATERIALE
Materialele si produsele utilizate la executarea instalatiilor si conductelor vor avea caracteristici si tolerante conform
standardelor n vigoare sau altor prescriptii tehnice de calitate aplicabile, in vigoare.
Materialele si produsele utilizate trebuie nsotite de certificate de calitate, cu toate rezultatele verificarilor si
ncercarilor la care se supun conform standardelor si vor fi omologate sau agrementate tehnic dupa caz in
Romania, conform legii nr.10/1995 modificata cu legea 123/2007 publicata in M. Oficial nr. 307/9 mai 2007 si H.G.
Pag 12/354
UAT 1 Bragadiru
nr.766/10.12.1997 completat cu HG 1231/2008 publicat In M. Oficial nr. 691/10.10.1998. Suplimentar, pentru

materialele asociate cu conductele de apa potabila, va trebui obtinut un aviz din partea Ministerului Sanatatii.
Toate echipamentele i materialele furnizate vor fi noi si concepute astfel nct s asigure cerintele de operare
eficienta, n orice fel de condiii de lucru (presiunea, temperatura, umiditatea, frecarea, sarcinile, vibraiile,
intensitatea curentului etc, inclusiv variaiile de temperatur din mediul ambiant) si sa corespunda cerintelor
legislaiei romneti privitoare la construcie, precum i prevederilor tuturor normelor, normativelor si standardelor
cerute n construcii si instalatii, de legislaia n vigoare din Romnia.
Echipamentele i materialele trebuie s dein clas de calitate corespunzatoare, s respecte standardele de
construcie, proiectare i fabricaie. Toate echipamentele care execut operaiuni similare trebuie s fie de acelai
tip i perfect interschimbabile pentru a limita stocul necesar de piese de schimb.
La montajul tuturor utilajelor si echipamentelor se vor respecata cu strictete toate indicatiile si conditiile stipulate de
Furnizori. Orice derogari, ajustari sau modificari ale acestora vor trebui aprobate de Furnizor, Proiectant si
Beneficiar.
Abaterile de executie din punct de vedere al gabaritelor pieselor si al calitatii materialelor folosite se vor remedia de
Antreprenor pe cheltuiala acestuia.
Cerintele prezentului caiet de sarcini nu vor exonera Antreprenorul de a realiza verificari/ ncercari, precum si de alte
activitati pe care le considera necesare pentru asigurarea calitatii materialelor si a executiei.
Antreprenorul este responsabil de includerea n lucrarile executate numai a materialelor si componentelor fabricate
conform standardelor internationale sau a standardelor si normativelor emise de ASRO Asociaia de
Standardizare din Romnia. Orice materiale aprovizionate pe santier sub cerintele standardizate, fie ca au fost sau
nu receptionate nainte de expeditie, vor fi nlocuite pe cheltuiala Antreprenorului.
Inainte de a propune Proiectantului aprobarea nlocuirii unui material, articol sau ansamblu de construcie
Antreprenorul va lua in calcul urmtoarele consideraii minime :
Conformitate deplin cu criteriile de proiectare, arhitectural i de inginerie, cu conceptele de

proiectare, i cerinele de performan;
Cerine legate de dimensiuni fizice pentru satisfacerea limitelor de spaiu artate n desene;
Permutabilitatea prilor i componentelor;
Accesibilitate la ntreinere preventiv i demolare i nlocuire posibile
Compatibilitate cu alte materiale, ansambluri i componente;
Conformare deplin cu toate cerinele de aplicare a testelor;
Conformitate deplin cu cerinele de garanie.
Acceptaterea nlocuirilor nu va elibera Antreprenorul de responsabilitatea sa din contract i de diferitele garanii

oferite in contract.
Materialele i componentele vor fi depozitate astfel nct s se pstreze calitatea i condiiile de standard cerute de
contract. Nu se va permite contactul ntre materiale diferite ntre care pot aprea reacii galvanice/chimice sau
deformatii mecanice.
Materialele i componentele vor fi manipulate astfel nct s se evite orice daune sau contaminare si n concordan
cu toate recomandrile aplicabile ale productorului.
Utilizarea, instalarea, aplicarea sau fixarea materialelor i componentelor se va face n concordan cu
recomandarile aplicabile ale productorului. Unde este cazul, Antreprenorul se va folosi de orice servicii tehnice
consultative oferite de productori.
Antreprenorul trebuie sa se asigure ca specificatiile producatorului/furnizorului pentru diferite piese si racorduri ale
conductelor cu aceste din urma sunt compatibile (exemplu fara a se limita la acesta : indicele de fluiditate al
racordurilor...)
Pag 13/354
UAT 1 Bragadiru
Antreprenorul va verifica indicatiile minime privind: tipul, calitatea i normele racordurilor i pieselor propuse i se va
asigura de respectarea toleranelor pentru dimensiunile geometrice ale furniturii.
Pe toata durata Contractului, Antreprenorul va procura, ntretine si folosi aparatura necesara pentru probe,
pregatirea si testarea materialelor.
In santier, bunurile se vor inspecta vizual, examinndu-se att concordana caracteristicilor tehnice indicate pe
produse/echipamente/transa de materiale, cu cele menionate n documentaia de nsoire, ct i starea fizic a
bunurilor livrate, cu precizarea eventualelor deteriorri survenite n timpul transportului.
Antreprenorul va refuza livrarea in santier a acelor materiale al caror aspect vizual/etichetare nu este
corespunzatoare cerintelor standardelor si normelor in vigoare.
Antreprenorul va efectua testele de garanie pentru demonstrarea parametrilor de garanie solicitai.
1.5.2
UTILAJE SI ECHIPAMENTE CU MONTAJ
Antreprenorul va trebui s asigure pe ntreaga perioad a instalrii echipamentelor asisten tehnic , va superviza
i va asigura testarea bunurilor livrate n conformitate cu prevederile contractului.
In cazul unei livrri neconforme, i se poate cere Antreprenorului, pe cheltuiala sa, s returneze
Furnizorului/producatorului bunurile respective pentru inspecie i/sau participarea la testare a inginerului inspector.
Antreprenorul va fi responsabil, pentru punerea n funciune a echipamentelor furnizate. Toate reperele vor avea
etichete clare n limba romn, cu o scurt descriere i numrul de reper. Echipamente vor fi furnizate mpreun cu
o documentaie tehnic nsoitoare n limba romn care va cuprinde minim urmtoarele:
Agrement tehnic dupa caz;
Standardele ISO, DIN, UNI, CEN; Standardul de producie
Carte tehnic;
Caiete de sarcini pentru montaj;
Instruciuni de punere n funciune;
Instruciuni de exploatare;
Instruciuni de montaj;
Instruciuni de asamblare (dac este cazul);
Certificate de atestarea calitii;
Inregistrrile privind testele, verificrile i controalele;
Specificaia pieselor de prim dotaie
Desen de ansamblu, cu dimensiuni de gabarit;
Detalii pentru subansamble (dac este cazul);
Detalii piese nglobate n parte de construcie (dac este cazul);
Detalii de repere (dac este cazul);
Protectia munci;
Garantia producerii pieselor de schimb pentru cel putin 10 ani.
Recepia echipamentelor si a documentelor nsoitoare se va face, de catre Antreprenor, n conformitate cu legislaia

romn n vigoare, (HG 51/96 privind aprobarea Regulamentului de recepie a lucrrilor de montaj utilaje,
echipamente, instalaii tehnologice i a punerii n funciune a capacitilor de producie) .
La recepia echipamentelor Antreprenorul va ncheia acte ce vor atesta urmtoarele:
Pag 14/354
UAT 1 Bragadiru
data recepiei;
documentele nsoitoare ale echipamentelor i eventuale lipsuri fa de cerinele contractului de

furnizare;
starea coletelor (se va consemna dac acestea prezint lovituri, deteriorri);
modul de protejare a suprafeelor de etanare i a axelor de cuplare, precum i starea acestora.
Orice bunuri care vor fi gsite, dup livrarea pe antier, ca fiind inferioare standardului, chiar dac au fost inspectate
naintea expedierii, vor fi nlocuite pe cheltuiala Antreprenorului.
Antreprenorul va garanta din punct de vedere calitativ, constructiv i funcional echipamentele livrate.
Antreprenorul va prevedea piese de schimb i consumabile.
1.5.3
PERSONAL
Antreprenorul este incurajat, in masura in care este posibil si rezonabil, sa angajeze personal si forta de munca care
sa aiba calificare si experienta corespunzatoare. Responsabilitatea privind angajarea, instruirea si perfectionarea
personalului cade in sarcina exclusiva a Antreprenorului.
1.5.4
UTILAJE SI AUTO
1.5.4.1 UTILAJE MOTORIZATE

Contractorul va procura utilaje care trebuie sa fie eficiente si potrivite pentru a asigura o calitate satisfacatoare a
lucrarilor si un randament care vor asigura incheirea Lucrarilor in intervalul de timp stipulat in Documentatia de
Atribuire. Daca in orice moment astfel de utilaje par sa fie ineficiente, nepotrivite sau insuficiente pentru asigurarea
calitatii lucrarilor necesare sau data limita de incheiere a lucrarilor, Inginerul poate cere Contractorului sa creasca
eficienta, sa schimbe caracterul sau sa inchirieze utilaje aditionale, iar Contractorul se va conforma unui astfel de
ordin. Daca Inginerul nu da un astfel de ordin, atunci Contractorul nu va fi eliberat de obligatiile sale de a asigura
calitatea Lucrarilor si perioada de executie.
Utilajele motorizate vor fi proiectate pentru a face fata exploatarii continue pe perioade prelungite cu masuri minime
de intretinere.
Antreprenorul va verifica posibilitatea utilizarii lubrifiantilor folositi initial si specificati in manualul de intretinere in
conditii de exploatare prelungita la temperaturi ambientale maxime fara ca acestia sa se supraincalzeasca.
1.5.4.2 DISPOZITIVE DE PROTECTIE SI ETICHETE
Utilajele vor fi dotate cu dispozitive de protectie pentru a evita ranirea de persoane, si pentu a corespunde
regulamentelor de siguranta europene.
Sistemele vor fi prevazute cu dispozitive de protectie corespunzatoare, pentru toate componentele motorizate.
Toate piesele rotative si oscilante, curelele de transmisie etc. vor fi acoperite conform instructiunilor de utilizare si
intretinere ale fabricantului cat si conform cu normele de protectia si securitatea muncii.
Desi dispozitivele de protectie vor fi realizate corespunzator si durabil, acestea vor fi usor de inlaturat pentru a se
realiza accesul la Instalatii. Dispozitivele de protectie vor fi proiectate astfel incat accesul la lagare, puncte de
lubrifiere, aparataj etc. sa se realizeze cu usurinta.
Furnizarea si aplicarea etichetelor de avertizare pentru toate utilajele actionate automat, existente anterior sau noi,
vor fi in grija Antreprenorului.
Toate informatiile de indentificare si etichetele de avertizare vor fi in limba romana.
Dispozitivele de protectie ale utilajelor vor fi executate din plasa sudata din otel inxodabil sau din alte materiale
rezistente la coroziune dupa caz.
Pag 15/354
UAT 1 Bragadiru
1.5.4.3 MARCAREA UTILAJELOR

Pe fiecare utilaj, instalatie, instrument si rezervor vor fi montate placi (de aproximativ 120x80mm) realizate din
materiale rezistente la apa si durabile, cupru sau otel inoxidabil, ce vor indica tipul, randamentul si alte caracteristici
specifice; textul va fi scris in limba romana, se vor stipula deasemeni producatorul, tipul, anul de fabricatie, numarul
de serie si parametrii de exploatare importanti. Placile vor fi fixate in locuri vizibile, cel mai tarziu in etapa de
asamblare. Daca utilajele nu sunt vizibile sau accesibile, vor fi furnizate placi suplimentare care vor fi plasate in
locuri vizibile.
Placile de informare, sagetile ce indica directia de curgere sau panourile de instructiuni pentru conducte lungi vor fi
plasate, cu aprobarea Inginerului in locuri vizibile, la inceputul sau la capatul sectiunilor de conducta, indicatoarele
fiind fixate in sectiuni importante din punct de vedere al exploatarii.
Fiecare utilaj va primi un numar unic de identificare acordat de comun acord cu Inginerul.
Culoarea si marimea scrisului pe indicatoarele sub forma de placi sau benzi vor fi alese de comun acord cu
Inginerul.
Toate utilajele trebuie sa respecte Directiva europeana 98/37/CE care solicita ca acestea sa poarte marca CE si sa
fie insotite de documentatia adecvata.Produsele neconforme pot fi retrase de pe piata.
1.6
SANATATE SI SECURITATEA MUNCII PREVENIREA SI STINGEREA INCENDIILOR
Antreprenorul este obligat sa respecte legislatia in vigoare privind sanatatea si securitatea muncii, prevenirea si
stingerea incendiilor. In acest scop Antreprenorul va organiza /pune la dispozitie la toate santierele deschise cat si in
locatia organizarii de santier cele prevazute in aceasta legislatie. Antreprenorul va urmari actualizarea continua a
tuturor procedurilor legate de SSM si PSI in conformitate cu schimbarile ce survin in legislatie astfel incat la orice
moment documentele sale privind aceasta sa fie corect intocmite.
In subcapitolele urmatoare sunt enumerate cateva din cele mai importante prevederi in acest sens, lista ne fiind
restrictiva. Acest capitol se va citi impreuna cu toate capitolele de specialitate la care se prevad lucrari/masuri
speciale legate de SSM si PSI.
1.6.1
ACTE NORMATIVE
LEGE nr. 319/2006, actualizata in 25-09-2010. Cu Norm metodologic din 11/10/2006 de aplicare a
prevederilor Legii securitii i sntii n munc nr. 319/2006 Publicat in Monitorul Oficial, Partea I nr. 882 din
30/10/2006 actualizate si completate prin Hotararea nr.955/2010 publicata in Monitorul Oficial, nr.661 din
27.09.2010.Cuprinde:Dispozitii generale; Doomeniu de aplicare ;Obligatiile angajatorilor; Obligatiile lucratorilor;
Supravegherea sanatatii; Comunicarea, cercetarea, inregistrarea si raportare evenimentelor; Grupuri sensibile la
riscuri; Infractiuni; Contraventii; Autoritati competente si institutii cu atributii in domeniu; Dispozitii finale.
HOTRRE nr. 1425 din 11 octombrie 2006- publicat in M. Oficial nr. 882/oct. 2006 cu modificarile si
completarile prin Hotararea nr.955/2010 publicata in Monitorul Oficial, Partea I NR.661 DIN 27.09.2010. pentru
aprobarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor Legii securitii i sntii n munc nr.
319/2006.Cuprinde: Dispozitii generale; Autorizarea functionarii din punct de vedere al securitatii si sanatatii in
munca;Servicii de prevenire si protectie;Organizarea si functionarea comitetului de securitate si sanatate in munca;
Instruirea lucratorilor in domeniul securitatii si sanatatii in munca; Pericol grav si iminent si zone cu risc ridicat si
specific; Comunicarea si cercetarea evenimentelor, inregistrarea si evidenta accidentelor de munca si a incidentelor
periculoase, semnalarea, cercetarea, declararea si raportarea bolilor profesionale; Avizarea documentatiilor cu
caracter tehnic de informare si instruire in domeniul securitatii si sanatatii in munca; Anexe.
HOTRRE nr. 300 din 2 martie 2006- publicata in M. Oficial, Partea I nr. 252/martie 2006 privind cerinele
minime de securitate i sntate pentru antierele temporare sau mobile ; Intocmirea planului propriu de securitate
si sanatate, evaluare nivelului de risc la locurile de munca.
HOTRRE nr. 493 din 12 aprilie 2006 Publicat in Monitorul Oficial, Partea I nr. 380 din 03/05/2006
Pag 16/354
UAT 1 Bragadiru
privind cerinele minime de securitate i sntate referitoare la expunerea lucrtorilor la riscurile generate de
zgomot. Cerintele minime pentru protectia lucratorilor impotriva riscurilor pentru sanatatea si securitatea lor,generate
sau care pot fi generate de expunerea la zgomot, in special impotriva riscurilor pentru auz.
HOTRRE nr. 971 din 26 iulie 2006- publicat in M. Oficial, Partea I nr. 683/august 2006 privind cerinele
minime pentru semnalizarea de securitate i/sau de sntate la locul de munc. Prezenta Hotarare stabileste
semnalul de interzicere, semnalul de avertizare, semnalul de obligativitate, semnalul de salvare sau de prim ajutor,
semnalul de indicare, panourile de semnalizare, culoare de securitate, semnale luminoase, semnale acustice,
comunicarea verbala, gest-semal-miscare si pozitia bratelor/sau a mainilor intr-o forma codificata.
HOTRRE nr. 1028 din 9 august 2006- publicat in M. Oficial nr. 710/august 2006 privind cerinele
minime de securitate i sntate n munc referitoare la utilizarea echipamentelor cu ecran de vizualizare.
Angajatorii au obligatia de a face o analiza a posturilor de lucru pentru a evalua conditiile de securitate si sanatate
oferite lucratorilor, in special in ceea ce priveste eventualele riscuri pentru vedere, probleme fizice si solicitare
mentala.
HOTRRE nr. 1048 din 9 august 2006- publicat in M. Oficial, Partea I nr. 722/august 2006 privind
cerinele minime de securitate i sntate pentru utilizarea de ctre lucrtori a echipamentelor individuale de
protecie la locul de munc. Prin echipament individual de protectie se intelege orice echipament destinat sa fie
purtat sau tinut de lucrator pentru al proteja impotriva unuia ori mai multor riscuri care ar outea sa ii puna in pericol
securitatea si sanatatea la locul de munca, precum si orice element suplimentar sau accesoriu proiectat in acest
scop.
HOTRRE nr. 1050 din 9 august 2006 Publicat in Monitorul Oficial, Partea I nr. 737 din 29/08/2006
privind cerinele minime pentru asigurarea securitii i sntii lucrtorilor din industria extractiv de foraj.
Angajatorul trebuie sa se asigure ca este intocmit si tinut la zi un document referitror la securitate si sanatate care
indeplineste cerintele prevazute la art.7,12,16,17 din Legea 319/2006.
cerinele minime de securitate i sntate pentru manipularea manual a maselor care prezint riscuri pentru
lucrtori, n special de afeciuni dorsolombare.In intelesul prezentei hotarari ,prin manipularea manuala a maselor se
intelege orice tip de transport sau sustinere a unei mase de catre unul sau mai multi lucratori, inclusiv ridicarea,
asezarea, impingera ,tragerea, purtarea sau deplasarea unei mase, care, datorita caracteristicilor acesteia sau
conditiilor ergonomice necorespunzatoare, prezinta riscuri pentru lucratori, in special de afectiuni dorsolombare.
cerinele minime pentru mbuntirea securitii i protecia sntii lucrtorilor care pot fi expui unui potenial risc
datorat atmosferelor explozive. Angajatorul trebuie sa ia masuri tehnice si /sau organizatorice corespunzatoare
respectand urmatoarele principii de baza; -prevenirea formarii atmosferelor explozive sau acolo unde natura
activitatii nu o permite, evitarea aprinderii atmosferelor explozive si limitarea efectelor daunatoare ale unei explozii in
vederea asigurarii sanatatii si securitatii lucratorilor.
cerinele minime de securitate i sntate pentru locul de munc. Prezenta hotarare stabileste: stabilitatea si
rezistenta cladirilor; instalatiile electrice din cladiri;cai si iesiri de urgenta; detectarea si prevenirea incendiilor;
ventilatia locurilor de munca in spatii inchise; temperatura din incaperi; iluminatul natural si artificial; pardoseli,
pereti, plafoane si acoperisuri ale incaperilor; ferestre si luminatoare; usi si porti; caile de circulatie; massuri
specifice pentru scari rulante si transportoare; incaperi pentru odihna instalatii sanitare; vestiare si dulapuri pentru
imbracaminte; dusuri, chiuvete, cabine de wc-uri etc.
HOTRRE nr. 1092 din 16 august 2006 Publicat in Monitorul Oficial, Partea I nr. 762 din
07/09/2006privind protecia lucrtorilor mpotriva riscurilor legate de expunerea la ageni biologici n
munc.Prevederile prezentei hotarari se aplica pentru toate activitatile in care lucratorii datorita activitatii
profesionale ,sunt expusi sau risca sa fie expusi la agenti biologici.
privind stabilirea cerinelor minime de securitate i sntate pentru protecia lucrtorilor mpotriva riscurilor legate de
expunerea la ageni cancerigeni sau mutageni la locul de munca.Angajatorul este obligat sa reinoiasca periodic
Pag 17/354
UAT 1 Bragadiru
evaluarea riscurilor si in mod obligatoriu la orice modificare a conditiilor de munca prin care poate fi influentata
expunerea lucratorilor la agenti cancerigeni sau mutageni.
privind cerinele minime de securitate i sntate referitoare la expunerea lucrtorilor la riscuri generate de cmpuri
electromagnetice.Prezenta hotararese refera la riscurile pentru sanatatea lucratorilor datorate efectelor recunoscute
ca nocive pe termen scurt asupra corpului uman, provocate de circulatia curentilor indusi si de absortia de energie,
precum si de curentii de contact.
HOTRRE nr. 1146 din 30 august 2006- publicat in M. Oficial nr. 815/oct. 2006 privind cerinele minime
de securitate i sntate pentru utilizarea n munc de ctre lucrtori a echipamentelor de munc. Angajatorul este
obligat sa ia masurile necesare pentru ca echipamentele de munca a caror securitate depinde de conditiile de
instalare sa fie supuse unei verificari initiale ,dupa instalare si inainte de prima punere in functiune si a unei verificari
dupa montare intr-un loc de munca nou sau pe un nou amplasament efectuate de persoane competente ,in
conformitate cu legislatia si /sau practicile nationale, in scopul asigurariiunei instalatii corecte si a bunei functionari a
acestor echipamente de munca.
HOTRRE nr. 1218 din 6 septembrie 2006 Publicat in Monitorul Oficial, Partea I nr. 845 din 13/10/2006
Privind stabilirea cerinelor minime de securitate i sntate n munc pentru asigurarea proteciei lucrtorilor
mpotriva riscurilor legate de prezena agenilor chimici.Cerintele minime de securitate si sanatate in munca
prevazute de prezenta hotarare se aplica in cazul in care agentii chimici periculosi sunt prezenti sau pot fi prezenti la
locul de munca , cu respectarea prevederilor privind masurile de protectie impotriva radiatiilor ionizante aplicabile
agentilor chimici.
HOTRRE nr. 1876 din 22 decembrie 2005 Publicat in Monitorul Oficial, Partea I nr. 81 din
30/01/2006privind cerinele minime de securitate i sntate referitoare la expunerea lucrtorilor la riscurile generate
de vibraii. Prezenta hotarare stabileste cerintele minime pentru protectia lucratorilor impotriva riscurilor pentru
sanatatea si securitatea la care apar sau pot sa apara datorita expunerii la vibratii mecanice si se aplica activitatilor
in exercitarea carora lucratorii sunt sau este posibil sa fie expusi la riscuri generate de vibratii mecanice in timpul
activitatii.
HOTARARE nr. 355/2007 actualizata in 21-01-2008 cu HG 37/2008 Publicat in Monitorul Oficial, Partea I
nr. 45 din 21/01/2008 privind supravegherea sanatatii lucratorilor. Prezenta hotarare stabileste cerintele minime
pentru supravegherea sanatatii lucratorilor fata de riscurile pentru securitate si sanatate , pentru prevenirea
imbolnavirii lucratorilor cu nboli profesionale cauzate de agenti nocivi, chimici, fizici, fizico chimici sau biologici,
caracteristici locului de munca, precum si a suprasolicitarii diferitelor organe sau sisteme ale organismului in
procesul de munca. Supravegherea sanatatii lucratorilor este asigurata de catre medicii specialisti de medicina a
muncii.
HOTARARE nr. 510/2010din 02/06/2010 privind cerinele minime de securitate i sntate n munc
referitoare la expunerea lucrtorilor la riscurile generate de radiaiile optice artificiale Publicat in Monitorul Oficial,
Partea I nr. 427 din 25/06/2010.Prevederile prezentei hotatari se aplica activitatilor in care lucratorii sunt expusi sau
este posibil sa fie expusi, prin natura lor, la riscuri generate de radiatiile optice artificiale si se refera la riscurile
pentru sanatatea si securitatea lucratorilor, generate de efecte nocive pentru ochi si piele ale expunerii la radiatii
optice artificiale
HOTARARE nr. 600/2007din 13/06/2007 privind protecia tinerilor la locul de munc Publicat in Monitorul
Oficial, Partea I nr. 473 din 13/07/2007.Prevederile prezentei hotarari au drept scop asigurarea protectiei tinerilor
impotriva exploatarii economice,oricarei munci susceptibile sa dauneze securitatii sanatatii sau dezvoltarii lor fizice,
psihologice,morale ori sociale sau sa pericliteze educatia acestora si se aplica oricarei persoane in varsta de pana
la 18 ani care au incheiat un contract individual de munca in conformitate cu legislatia in viguare.
ORDIN nr. 455/2010 Ministerul Muncii, Familiei i Proteciei Sociale din 14/06/2010 pentru constituirea
comisiilor de abilitare a serviciilor externe de prevenire i protecie i de avizare a documentaiilor cu caracter tehnic
de informare i instruire n domeniul securitii i sntii n munc din cadrul inspectoratelor teritoriale de munc
Publicat in Monitorul Oficial, Partea I nr. 411 din 21/06/2010
ORDIN nr. 3/2007 Ministerul Muncii, Solidaritii Sociale i Familiei din 03/01/2007 privind aprobarea
Formularului pentru nregistrarea accidentului de munc FIAM Publicat in Monitorul Oficial, Partea I nr. 70 din
Pag 18/354
UAT 1 Bragadiru
30/01/2007. Prezentul ordin aproba modelul formularului pentru inregistrarea accidentului de munca si modelul
anexei pentru inregistrarea finalizarii incapacitatii temporare de munca.
LEGE nr. 346/2002 privind asigurarea pentru accidente de munca si boli profesionale, republicata in 2009.
Asigurarea pentru accidentele de munca si boli profesionale reprezinta o asigurare de persoane, face parte din
sistemul de asigurari sociale, este garantata de stat si cuprinde raporturi specifice pri care se asigura protectia
sociala a salariatilor impotriva diminuarii sau pierderii capacitatii de munca si decesului acestora ca urmare a
accidentelor de munca si a bolii profesionale.
LEGE nr. 307/2006 din 12/07/2006 privind apararea impotriva incendiilor publicata in M.Oficial nr.
633/iulie/2006 cu Rectificarea publicat n Monitorul Oficial, Partea I nr. 788 din 18/09/2006.
O.U.G. nr. 70/2009 publicat n Monitorul Oficial, Partea I nr. 444 din 29/06/2009.Cuprinde:Dispozitii
generale; Obligatii privind apararea impotriva incendiilor;Exercitarea autoritatii de stat in domeniul apararii impotriva
incendiilor; Serviciile de urgenta voluntare si private; Raspunderea juridica; Dispozitii finale.
ORDIN nr.163/2007 pentru aprobarea Normelor generale de aparare impotriva incendiilor publicat in
Monitorul Oficial, Partea I mr.216 din 29.03.2007. Cuprinde:Continutul organizarii activutatii de aparare impotriva
incendiilor;Structuri cu atributii de aparare impotriva incendiilor; Acte de autoritate, documente specifice si evidente
privind apararea impotriva incendiilor; Organizarea activitatii de aparare impotriva incendiilor la locul de munca;
Indeplinirea cerintei esentialesecuritate la incendiu; Stabilire la foc a constructiei; Limitarea izbucnirii, propagarii si
dezvoltarii incendiului si a efluentilor in interiorul si in afara incintei focarului de incendiu; Instalatii aferente
constructiilor si instalatiile tehnologice; Limitarea propagarii incendiului la constructiile invecinate; Evacuarea
utilizatorilor si securitaea fortelor de interventie; Masuri generale de prevenire a incendiilor la exploatarea
constructiilor, instalatiilor si amenajarilor; Masuri generale de prevenire a incendiilor la executarea lucrarilor cu foc
deschis; Masuri generale de prevenire a incendiilor la exploatarea cailor de evacuare;Masuri generale de prevenire
a incendiilor in locuinte unifamiliale/multifamiliale/gospodariile populatiei; Masuri generale de prevenire a incendiilor
in spatii destinate persoanelor cu dizabilitati/solicitantilor de azil; Echiparea si dotarea cu mijloace tehnice de
aparare impotriva incendiilor;Planificarea si executarea exercitiilor privind modul de actiune in caz de incendiu;
Contolul respectarii normelor de aparare impotriva incendiilor;Dispozitii finale;Anexe.
HOTRRE Nr. 207 din 17 martie 2005-publicat in M. Oficial nr. 286/apr. 2005 privind stabilirea cerinelor
eseniale de securitate ale explozivilor de uz civil i a condiiilor pentru introducerea lor pe pia actualizat cu
Hotrrea nr. 1401/2010 publicat n Monitorul Oficial, Partea I nr. 43 din 18/01/2011;
2
DOCUMENTELE ANTREPRENORULUI
2.1
PROIECTUL DE ORGANIZARE A EXECUTIEI.
Procedura de emitere, continutul si aprobarile legale pentru acest document sunt complet prezentate in Legea
453/2001 care amendeaza Legea 50/1991-cu modificarea si completarea Normelor metodologice prin Ordinul nr.
1867/16 iulie 2010 de aplicare a legii 50/1991 privind Autorizarea executarii Lucrarilor de Constructii. Antreprenorul
va elabora documentatia iar Inginerul o va verifica. Documentul aprobat va fi inaintat si catre Autoritatea drumurilor,
Politiei Rutiere etc., pentru permisiunea de a lucra pe drumuri publice si aflarea conditiilor de indeplinit in timpul
executiei, si dupa aceea catre Primarie, pentru obinerea Autorizatiei de Construire specifica, legata de organizarea
santierului.
Documentatia trebuie sa includa capitole pentru:
Managementul de mediu;
Sanatate si Securitatea muncii
Declaratii cu procedurile pentru executarea unor lucrari complexe.

Proiectul de organizare a execuiei lucrrilor trebuie s cuprind descrierea tuturor lucrrilor provizorii pregtitoare i
necesare n vederea asigurrii tehnologiei de execuie a investiiei, att pe terenul aferent investiiei, ct i pe
Pag 19/354
UAT 1 Bragadiru
spaiile ocupate temporar n afara acestuia, inclusiv cele de pe domeniul public, continutul proiectului se prezinta
astfel :
I. Piese scrise
1. Lista i semnturile proiectanilor. Se completeaz cu numele n clar i calitatea proiectanilor, precum i cu
partea din proiect pentru care rspund.
2. Memoriu. Acesta va cuprinde:
- descrierea lucrrilor provizorii
- asigurarea i procurarea de materiale i echipamente;
- asigurarea racordrii provizorii la reelele de utiliti urbane din zona amplasamentului;
- precizri cu privire la accese i mprejmuiri;
- precizri privind protecia muncii.
II. Piese desenate
Plan general
a) la lucrrile de mai mare amploare se redacteaz o plan realizat conform planului de situaie privind
amplasarea obiectivelor investiiei, cuprinznd amplasamentul investiiei i toate amenajrile i construciile
provizorii necesare realizrii acesteia;
b) la lucrrile de mai mic amploare elementele de organizare a execuiei lucrrilor vor putea fi prezentate i n
planul de situaie privind amplasarea obiectivelor investiiei al proiectului pentru autorizarea executrii lucrrilor de
construcii.
Fiecare plan prezentat n cadrul Seciunii II Piese desenate va avea n partea dreapt jos un cartu, care va
cuprinde: numele firmei sau al proiectantului elaborator, numrul de nmatriculare sau numrul autorizaiei, dup
caz, titlul proiectului i al planei, numrul proiectului i al planei, data elaborrii, numele, calitatea i semntura
elaboratorilor i ale efului de proiect.
Intrucat Autorizatia de Construire, legata de Proiectul de Organizare a Execuiei, trebuie obtinuta inainte de
inceperea oricaror lucrari pe Santier, Antreprenorul va coordona emiterea tuturor documentelor mentionate anterior
pentru evitarea intarzierilor in executia lucrarilor.
2.1.1
MANAGEMENTUL TRAFICULUI
Antreprenorul va elabora un Plan de management al trafic, in care va detalia modul de solutionare a situatiilor ivite
cu ocazia executiei lucrarilor in zonele cu circulatie rutiera si pietonala si va obine aprobarea acestuia de la Comisia
municipal de circulaie pentru nchiderea drumurilor sau devierea circulatiei.
Antreprenorul va asigura pe propria cheltuiala si raspundere in conformitate cu avizele obtinute si reglementarile in
vigoare semnalizarea rutiera corespunzatoare pe toata perioada executarii lucrarilor pentru evitarea oricarei situatii
de punere in pericol si destabilizare a sigurantei traficului rutier si pietonal.
La traversarea strazilor si zonelor carosabile, Antreprenorul va progama lucrarile in asa fel incit perturbarea
traficului sa fie minima.
Antreprenorul va ntreine toate drumurile publice i private, cile i pistele pe care are permisiunea s le
foloseasc pe perioada contractului i le va lsa n aceleai condiii ca la nceputul lucrrilor .
Antreprenorul are obligaia de a utiliza n mod rezonabil drumurile sau podurile ce comunic cu sau sunt pe traseul
antierului i de a preveni deteriorarea sau distrugerea acestora de ctre traficul propriu sau al oricruia dintre
subcontractanii si. Antreprenorul este obligat sa utilizeze numai mijloace de transport si utilaje in conformitate cu
codul rutier (OUG 195/2002 cu modificarile si completarile in vigoare). La iesirea din santier, se vor asigura mijloace
de spalarea rotilor/depoluare. Transportul deseurilor pe drumurile publice se supune reglementarilor in vigoare si
asigurarea protectiilor impotriva poluarii sunt in sarcina Antreprenorului.
Antreprenorul va selecta traseele, va alege i va folosi vehiculele i va limita i repartiza ncrcturile, n aa fel
nct traficul suplimentar ce va rezulta n mod inevitabil din deplasarea materialelor, echipamentelor, instalaiilor sau
altora asemenea, de pe i pe antier, s fie limitat, n msura n care este posibil, astfel nct s nu produc
deteriorri sau distrugeri ale drumurilor i podurilor respective.
Pag 20/354
UAT 1 Bragadiru
In cazul n care se produc deteriorri sau distrugeri ale oricrui pod sau drum care comunic cu/sau care se afl pe
traseul antierului, datorit transportului materialelor, echipamentelor, instalaiilor sau altora asemenea,
Antreprenorul are obligaia de a despgubi Beneficiar mpotriva tuturor reclamaiilor privind avarierea respectivelor
poduri sau drumuri.
Antreprenorul este responsabil i va plti consolidarea, modificarea sau mbuntirea, n scopul facilitrii
transportului materialelor, echipamentelor, instalaiilor sau altora asemenea, a oricror drumuri sau poduri care
comunic cu sau care se afla pe traseul antierului.
2.1.2
PLANUL DE MANAGEMENT AL MEDIULUI
Antreprenorul va trebui, intr-o perioada de o luna de la intrarea in vigoare a Contractului, sa pregateasca si sa

inainteze Inginerului spre aprobare un plan de management de mediu pentru constructia lucrarilor. Planul va acoperi
urmatoarele domenii, oferind propuneri asupra evitarii si /sau reducerii surselor de poluare, printre altele:
Grupuri sanitare pentru personalul de pe santier
Indepartarea materialului in surplus excavat
Poluarea apelor emisar cu petrol, apa poluata, materialele de constructie si chimicale
Poluarea apelor subterane ca urmare a activitatilor de constructie
Deversari din sistemele de canalizare ale santierului
Zgomot
Poluarea aerului
Aspectul ingrijit al santierului
Antreprenorul va avea obligatia sa intocmeasca contracte de salubrizare pe durata executarii lucrarilor cu societati
abilitate (transport si depozitare deseuri, vidanjare toalete, preluare deseuri reciclabile, etc). Antreprenorul va
elabora un Plan de management de mediu care vizeaza impactul potential asupra mediului produs de executia
lucrarilor de constructie:
- modul si frecventa de depozitare si evacuare a materialelor rezultate din sapaturi sau desfaceri de
imbracaminti asfaltice, modul de depozitare a materialului excedentar;
- daca este posibila reciclarea acestor materiale si modul de solutionar;
- modul de verificare si control a evitarii si indepartarii eventualelor scurgeri sau pierderi de lichide de natura
chimica, din clasa produselor petroliere si/sau combustibile, care au impact nefavorabil asupra mediului;
- minimalizarea impactului echipamentelor si utilajelor grele, utilizate pe Santier, asupra cetatenilor, surselor
de ap freatic, cursurilor de ap de suprafa sau vegetatiei, prin diminuarea zgomotului, prafului, emisiilor
poluante sau scurgerilor de combustibil.
Antreprenorul va obtine toate aprobarile necesare pentru Planul de management de mediu, de la autoritatile
relevante in domeniu.
Antreprenorul va fi responsabil de toate problemele aprute n legtur cu procesarea, ndeprtarea, transportul
sau evacuarea deseurilor conform Legii proteciei mediului aplicabil.
n privina apei sau apei uzate rezultate din lucrri, inclusiv ap de curare, testare, dezinfecie, Antreprenorul se va
conforma cerinelor Standardului romnesc NTPA 002/2002-versiunea consolidata, privind conditiile de evacuare
a apelor uzate in retelele de canalizare ale localitatilor direct in statii de epurare sau NTPA 001/2002 privind
stabilirea limitelor de incarcare cu poluanti la evacuarea in receptori naturali (cursuri de ap).
Evacuarea apelor uzate de calitate incerta (fara efectuarea analizelor, care sa ateste conformitatea cu normele
anterior mentionate, inainte de evacuare) in canalizarea menajera sau in cursuri/luciu de apa este strict interzisa
fara aprobarea scrisa a administratorilor/proprietarilor acestora. Costurile legate de evacuarea apei uzate sunt in
sarcina antreprenorului.
Pag 21/354
UAT 1 Bragadiru
Antreprenorul se va conforma cu coninutul i recomandrile oricror regulamente sau coduri de practici naionale
sau locale privind controlul zgomotului i prafului pe antierul de construcii.
Toate deeurile produse din lucrarile de constructii, demolari , dezafactari sau sapatura, vor fi ndeprtate i
transportate n locaii adecvate conform regulilor locale si standardelor in vigoare pentru materiale specifice. Toate
costurile implicate n transport i evacuarea deeurilor vor fi suportate de Antreprenor.
2.1.3
MANUALUL DE PROCEDURI DE CONTROL INTERN (SUPERVIZARE)
Scopul Manualului Procedurii de Supervizare (Manualul) este de a stabili politicile si procedurile generale pentru a fi
implementate de catre Antreprenor pentru administrarea si coordonarea responsabilitatilor acestuia cu privire la
detaliile de executie, achizitionarea materialelor, instalarea si construirea. Manualul in primul rand prezinta modul in
care Antreprenorul si Inginerul vor interfera. Politicile si procedurile generale stabilite in Manual vor fi dezvoltate pe
baza nevoilor proiectului, si sunt intemeiate pe cerintele unui contract de tipul Cartii FIDIC Rosu.
O parte din acest manual va fi reprezentat de Asigurarea Calitatii/Sistemul de Control al Calitatii acoperind toate
aspectele Contractului si Lucrarilor ce trebuie implementate, documentate si intretinute de catre Antreprenor in
timpul perioadei Contractului. Sistemul va corespunde unui Standard de Asigurare a Calitatii recunoscut la nivel
international. Sistemul va contine cel putin urmatoarele:
-
Sistemul de Asigurare a Calitatii pentru Companie aratand intreaga Organizare de Asigurare a Calitatii si
liniile de responsabilitate, monitorizare si actiune. In plus, vor fi elaborate toate principiile si procedurile
pentru stabilirea Planurilor de Asigurare a Calitatii, Planurile de Control, Organizarea Asigurarii Calitatii etc.
pentru proiecte si contracte specifice, sub-Antreprenori si furnizori.
- Plan de Asigurare a Calitatii (PAC)
- Plan de Control (PC)
Ca un minim Antreprenorul va emite, ca parte a ofertei lui, Sistemul de Asigurare a Calitatii pentru Companie, Planul
de Asigurare a Calitatii si Planurile de Control pentru Lucrari incluse in acest Contract, asigurand toate activitatile de
control importante si periculoase, inspectii si teste pentru a indeplinii specificatiile.
Este o cerinta generala ca lucrarile sa fie sub-contractate doar companiilor cu un Sistem de Asigurare a Calitatii
eficace.
Planul de Asigurare a Calitatii va acoperi urmatoarele probleme:
Personalul Antreprenorului si organizarea managementului pentru proiect, planul de management si

organizarea de asigurare a calitatii. Persoana responsabila pentru Sistemul Antreprenorului de Asigurare a
Calitatii va fi autorizata si calificata sa ia hotarari pe probleme de asigurare a calitatii, iar relatia si liniile lui de
comunicare cu intreaga organizare de asigurare a calitatii din cadrul Companiei si managementul ei de
raspundere vor fi clar aratate. Persoanele care efectueaza controlul de calitate si verificarea vor fi independente
de cei care executa sau supervizeaza Lucrarile.
Managementul documentelor.
Managementul achiziiilor.
Managementul sub-Antreprenorilor si furnizorilor si cerintele Sistemelor lor de Asigurare a Calitatii.
Controlul materialelor si executiei, remedierea defectelor si materialelor, proceduri pentru actiuni de

rectificare/remediere etc.
Gestionarea abaterilor, completarilor sau variantiilor la Documentele de Contract.
Sistemul de management al Antreprenorului pentru actuala documentatie de executie a Lucrarilor va include

sub-Antreprenorii si furnizorii lui si va detalia:
Cum este asigurat ca doar documente valabile si aprobate sunt utilizate pentru executia
Lucrarilor, si
metoda de inregistrare a variatiilor si amendamentelor la documentatie.
Pag 22/354
UAT 1 Bragadiru
Planurile de Control initial propuse ale Antreprenorului care prezinta activitati de verificare importante si periculoase
sunt bazate pe Documentatia de atribuire si pe propriile aprecieri ale Antreprenorului referitoare la executia
Lucrarilor.
Antreprenorul va raspunde in ceea ce priveste asigurarea nivelului de calitate corespunzator exigentelor de
performanta esentiale, in concordanta cu cerintele ISO 9001 si ISO 14001, cat si asigurarea managementului
sistemului de asigurare a calitatii, aferent derularii cu eficienta si eficacitate a contractului si implicit:
Sa organizeze si sa asigure desfasurarea cu succes a tuturor receptiilor de lucrari ascunse, receptiilor la fazele
si etapele mentionate in planul calitatii (aprobat de Beneficiar si de ISC), conform procedurilor si instructiunilor
elaborate pentru derularea lucrarilor;
sa asigure organizarea recepiilor la terminarea lucrrilor i la expirarea perioadei de garanie, n prezena

autoritatii contractante, a proiectantului i/sau reprezentanilor de specialitate, legal desemnai de acetia,
inclusiv urmarirea solutionarii obiectiunilor cuprinse in anexele la procesul-verbal de receptie la terminarea
lucrarilor si urmarirea realizarii observatiilor sau recomandarilor comisiei de receptie;
sa asigure convocarea factorilor care trebuie s participe la verificarea si/sau receptia lucrrilor ajunse n faze
determinante ale execuiei i asigurarea condiiilor necesare efecturii acestora, n scopul obinerii acordului de
continuare a lucrrilor;
sa asigure supunerea la recepie numai a construciilor si instalatiilor care corespund cerinelor de calitate i
pentru care, a predat autoritatii contractante documentele necesare ntocmirii crii tehnice a construciei
sa asigure efectuarea verificarilor si semnarea documentelor intocmite ca urmare a verificarilor, prevazute in

legislatia aplicabila, in vigoare;
sa asigure certificarea calitii produselor si echipamentelor folosite, prin grija productorului, n conformitate cu
metodologia i procedurile stabilite pe baza legii.
Raspunde de utilizarea n execuia lucrrilor numai a produselor, echipamentelor i a procedeelor si

tehnologiilor certificate (CE) sau pentru care exist agremente tehnice, precum i gestionarea probelor-martor;
sa asigure un sistem propriu de verificare, cu echipamente proprii( ex.inspectie cu camera video pe conducte
care sa ofere imagini si date privind localizarea defectelor ascunse, echipament topografic pentru verificarea
cotelor de sapatura sau de sistematizare verticala,etc.) care se va concretiza, ulterior, in rapoarte si
documentatie as-build atasate la cartea tehnica a constructiei.
sa stabileasca rspunderile tuturor participanilor la procesul de producie - factori de rspundere, colaboratori,

subcontractani - n conformitate cu sistemul propriu de asigurare a calitii adoptat i cu prevederile legale n
vigoare.
sa asigure prelevarea probelor de la locul de punere in opera si intocmirea documentelor de certificare a

calitatii. Contractantul va utiliza un laborator autorizat pentru a efectua anumite teste. Atat laboratorul, cat si
testele vor fi supuse aprobarii Autoritatii Contractante. Aceste aprobari nu vor fi date daca obtinerea
rezultatelor inregistreaza intarzieri semnificative sau daca rezultatele pot fi incerte. Daca nu are un laborator
propriu, autorizat gradul II (conform procedurii I.S.C din 11 martie 2010 privind evaluarea laboratoarelor de
analiza si incercari), Contractantul va comanda testarea tuturor materialelor la un laborator autorizat, agreat de
Beneficiar. Contractantul va pastra rapoartele tuturor testelor efectuate in copii si va furniza in original
rezultatele acestor teste Autoritatii Contractante, in cel mai scurt timp dupa efectuarea fiecarui test.
Contractantul va face toate aranjamentele necesare si va asigura transportul esantioanelor catre laboratorul
aprobat si se va asigura ca toate rezultatele sunt transmise cu promptitudine Inginerului/Beneficiarului.
Aprobarea va fi retrasa daca serviciile amintite se dovedesc a fi nesatisfacatoare.
sa asigure certificarea realizrii lucrarilor pe baza examinrii lor nemijlocite, in regim permanent, n conformitate
cu documentaia de execuie si legislatia specifica, in vigoare (prezentarea situatiilor lucrarilor real executate,
insotite de documente justificative ale conformitatii calitatii si cantitatii, certificate de calitate pentru materialele,
semifabricatele, prefabricatele si confectiile care au fost utilizate in lucrare, rezultate de laborator privind
determinarile efectuate in perioada executiei lucrarilor, certificate de calitate si garantie ale echipamentelor,
etc).
Pag 23/354
UAT 1 Bragadiru
sa sesizeze, n termen de 24 de ore Inspectoratul de Stat n Construcii, lucrri publice, urbanism i amenajarea
teritoriului n cazul producerii unor accidente tehnice la construciile n execuie, precum i la cele n exploatare
(in perioada testelor).
va asigura executarea proiectelor si a lucrarilor numai de catre persoane autorizate si cu utilizarea de tehnologii
noi, agrementate tehnic, conform reglementarilor legale in vigoare.
2.1.4
RAPOARTE
Rapoartele de baza ce urmeaza a fi emise de Antreprenor vor fi rapoartele de evolutie lunara (rapoartele de
progres), asa cum sunt prezentate la Punctul 4.21 din Conditiile Generale ale contractului, cu urmatoarele precizari:
sub-punctul 4.21 (b) fotografiile vor fi trimise in trei copii pe hartie plus trei copii electronice;
sub-punctul 4.21 (e) documentele de asigurare a calitatii si de control al calitatii, rezultatele testului si
certificatele Materialelor vor fi trimise saptamanal, in trei copii.
Informatii saptamanale vor fi de asemenea furnizate asa cum este prezentat in Conditiile Particulare ale
Contractului.
Antreprenorul va intocmi rapoarte ad-hoc la cererea Beneficiarului sau Inginerului pe problemele specifice solicitate
de acestia ori de cate ori este nevoie respectand termenul de predare cerut de acestia.
2.2
DOCUMENTE PENTRU CARTEA CONSTRUCTIEI
2.2.1
GENERALITATI
Cartea tehnic a construciei se compune din ansamblul de documente referitoare la proiectarea, execuia, recepia,
exploatarea, ntreinerea, repararea i urmrirea n timp a construciei.
Cartea tehnic se definitiveaz nainte de recepia final.
Cartea tehnic, dup ntocmire, se completeaz i se pstreaz pentru fiecare obiect de construcii de ctre
Beneficiar sau, dup caz, de ctre proprietar.
Cartea tehnic a construciei se ntocmete de ctre Beneficiar pentru toate obiectele de construcii definitive,
supuse regimului de autorizare a construciilor, indiferent de natura fondurilor din care sunt finanate sau de natura
proprietii asupra lor.
2.2.2
CENTRALIZATORUL PIESELOR CUPRINSE N CARTEA TEHNIC
Fia de date sintetice.
Capitolul A*): Documentaia privind proiectarea.
Capitolul B*): Documentaia privind execuia.
Capitolul C*): Documentaia privind recepia.
Capitolul D*): Documentaia privind exploatarea, repararea, ntreinerea i urmrirea comportrii n

timp.
Jurnalul evenimentelor.
Se vor include pe capitole borderourile generale ale dosarelor documentaiei de baz i copiile borderourilor cu
cuprinsul fiecrui dosar n parte.
2.2.3
NORME DE INTOCMIRE A CARTII TEHNICE A CONSTRUCTIEI
Cartea tehnic a construciei conine documentaia de baz i centralizatorul cu prile sale componente.
Documentaia de baz va cuprinde capitolele enumerate mai sus:
Pag 24/354
UAT 1 Bragadiru
Antreprenorul va participa la intocmirea Documentaiei tehnice privind execuia (cap. B) si la

Documentaiei tehnice privind recepia (cap. C) cuprinzand:
intocmirea
Capitolul B:
autorizaia de executare a construciei;
procesul-verbal de predare a amplasamentului i reperului de nivelment general;
nregistrrile de calitate cu caracter permanent efectuate pe parcursul execuiei lucrrilor, precum i

celelalte documentaii ntocmite conform prescripiilor tehnice, prin care se atest calitatea lucrrilor
(rezultatul ncercrilor efectuate, certificatele de calitate, condica de betoane, registrul proceselorverbale de lucrri ascunse, notele de constatare ale organelor de control, registrul unic de comunicri
i dispoziii de antier, procesele-verbale de probe specifice i speciale etc.);
procesele-verbale de recepie a terenului de fundare, a fundaiilor i structurii de rezisten, proceseleverbale, de admitere a fazelor determinante;
procesele-verbale privind montarea instalaiilor de msurare prevzute prin proiectul de urmrire

special a construciilor, dac este cazul, precum i consemnarea citirilor iniiale de la care ncep
msurtorile;
expertize tehnice, verificri n teren sau cercetri suplimentare efectuate n afara celor prevzute de
prescripiile tehnice sau caietele de sarcini, rezultate ca necesare, ca urmare a unor accidente tehnice
produse n cursul execuiei sau ca urmare a unor greeli de execuie;
caietele de ataament, jurnalul principalelor evenimente (inundaii, cutremure, temperaturi excesive

etc.).
Capitolul C:
procesele-verbale de recepie (la terminarea lucrrilor i cel final), precum i alte acte anexate
acestora - pe care comisia de recepie final le consider necesare a fi pstrate n cartea tehnic a
construciei;
alte acte ncheiate ca urmare a cererii comisiilor de recepie, prin care se prevd verificri sau cercetri
suplimentare, cu indicarea rezultatelor obinute i a modului de rezolvare.
Documentaia tehnic privind urmrirea comportrii n exploatare i intervenii n timp (cap. D) va

cuprinde:
prevederile scrise ale proiectantului privind urmrirea comportrii construciei, instruciunile de

exploatare i ntreinere i lista prescripiilor de baz care trebuie respectate pe timpul exploatrii
construciei, documentaia de interpretare a urmririi comportrii construciei n timpul execuiei i al
exploatrii;
proiectele n baza crora s-au efectuat, dup recepia final a lucrrilor, modificri ale construciei fa
de proiectul iniial efectiv realizat;
actele de constatare a unor deficiene aprute dup recepia executrii lucrrilor i msurile de
intervenie luate (procese-verbale de remediere a defectelor);
proiectul de urmrire special a construciei (ncercare prin ncrcare, urmrire n timp), dac este
cazul;
procesul-verbal de predare-primire a Instalaiilor de msurare prevzute prin proiectul de urmrire

special a construciei ncheiat ntre executant i beneficiar, dac este cazul;
referatul cu concluziile anuale i finale asupra rezultatelor urmririi speciale, dac este cazul;
procesele-verbale de predare-primire a construciei n cazul schimbrii proprietarului;
jurnalul evenimentelor
Pag 25/354
UAT 1 Bragadiru
Acolo unde este posibil, documentele cuprinse n cartea tehnic a construciei vor putea fi nregistrate electronic
(scanate).Pentru obiectele de construcie de mic importan cum ar fi garduri, cabine poart etc., cartea tehnic a
construciei se rezum la autorizaia de construire, procesele-verbale de recepie la terminarea lucrrilor i procesulverbal de recepie final la expirarea perioadei de garanie, precum i alte evenimente deosebite n viaa
construciei.
Actele ce formeaz documentaia de baz a crii tehnice a construciei vor fi ndosariate pe capitolele respective, n
ordinea enumerrii din prezentele norme, n dosare cu file numerotate, prevzute cu borderou i parafate pe msura
ncheierii lor; fiecare dosar va purta un indicativ format din litera corespunztoare capitolului (A, B, C, D) i din
numrul de ordine, n cifre arabe, al dosarului.
Centralizatorul crii tehnice a construciei va cuprinde fia statistic pe obiect, borderoul general al dosarelor
documentaiei de baz i copiile borderourilor cu cuprinsul fiecrui dosar n parte.
2.2.4
NTOCMIREA, FOLOSIREA I PSTRAREA CRII TEHNICE
Cartea tehnic a construciei se ntocmete ntr-un singur exemplar care va fi predata noului proprietar in cazul in
care constructia isi schimba proprietarul.
Pentru construciile noi, pentru care la data intrrii n vigoare a prezentelor norme nu a avut loc recepia final a
obiectelor executate, cartea tehnic a construciei se ntocmete de ctre Beneficiar, mpreun cu Proiectantul,
astfel:
proiectantul obiectului de construcie ntocmete i pred Beneficiarului, pe msura elaborrii i cel mai
trziu pn la data recepiei finale a lucrrilor, documentaia privind proiectarea (Cap A) si respectiv
documentatia privind urmrirea comportrii n exploatare i intervenii n timp (cap. D);
comisiile de recepie la terminarea lucrrilor de construcii i de recepie final a obiectului de

construcie predau Beneficiarului documentaia privind recepia (cap. C), imediat dup ntocmirea ei;
Beneficiarul obiectului de construcie primete toate actele care cad n sarcina proiectantului i
comisiilor de recepie, le completeaz cu actele ce cad n sarcina sa, le ndosariaz i ntocmete
centralizatorul; dup recepia final a obiectului de construcie, Beneficiarul reine un exemplar
complet;
Beneficiarul completeaz cartea tehnic a construciei cu jurnalul evenimentelor
Proprietarul sau administratorul va asigura activitatea de urmrire a comportrii, construciei n exploatare i

interveniile n timp asupra acesteia.
Urmrirea comportrii construciei n exploatare i interveniile n timp asupra acesteia se realizeaz direct, fie de
proprietar sau administrator, fie de persoane mputernicite de acetia, ce vor avea calitatea de responsabil cu
urmrirea comportrii n timp a construciei.
Modul de ntocmire i de completare a crii tehnice a construciei se controleaz n mod obligatoriu de ctre:
comisiile de recepie final a obiectelor de construcii, cu ocazia recepiei;
organele de control mputernicite din cadrul organelor cu atribuii n acest domeniu, periodic.
Rezultatele controalelor se vor consemna n mod obligatoriu n jurnalul evenimentelor.

Cartea tehnic a construciei se pstreaz pe toat durata de existen a obiectului de construcie pn la
demolarea sa; dup demolare, Beneficiarul pred exemplarul complet la arhiva unitilor administrativ-teritoriale,
pentru pstrare.
nainte de predarea crii tehnice a construciei, ea va fi completat cu modul de desfurare a aciunii de
postutilizare, pe baza instruciunilor elaborate de proiectant.
La schimbarea proprietarului, cartea tehnic a construciei va fi predat noului proprietar, care va avea obligaia
pstrrii i completrii acesteia, consemnnd faptul n procesul-verbal de predare-primire i n jurnalul
evenimentelor.
Pag 26/354
UAT 1 Bragadiru
2.2.5
JURNALUL EVENIMENTELOR - INSTRUCIUNI DE COMPLETARE
Evenimentele care se nscriu n jurnal se codific cu urmtoarele litere functie de categoria evenimentului:
UC - rezultatele verificrilor periodice din cadrul urmririi curente;
US - rezultatele verificrilor i msurtorilor din cadrul urmririi speciale, n cazul n care implic luarea
unor msuri;
M - msuri de intervenie n cazul constatrii unor deficiene (reparaii, consolidri, demolri etc.);
E - evenimente excepionale (cutremure, inundaii, incendii, ploi toreniale, cderi masive de zpad,
prbuiri sau alunecri de teren etc.);
D - procese-verbale ntocmite de organele de verificare, pe fazele de execuie a lucrrilor;
C - rezultatele controlului privind modul de ntocmire i de pstrare a crii tehnice a construciei.
Evenimentele consemnate n jurnal i care i au corespondent n acte cuprinse n documentaia de baz se prevd
cu trimiteri la dosarul respectiv, menionndu-se natura actelor.
2.3
DESENE POST-EXECUTIE
Desenele post-executie (ale situaiei construite) vor contine toate planurile de executie revizuite final si toate
desenele suplimentare realizate de catre Antreprenor. Desenele standard vor fi incluse doar daca sunt folosite
pentru partea de Lucrari ce urmeaz s fie predat ca Desene post executie.
Toate desenele post executie vor fi trimise in trei copii. Pentru instalatiile la care Antreprenorul va intocmi Manuale
de Operare, aceste trei copii vor fi:
cele incluse in Manualele de Operare, pentru lucrarile mecanice si electrice;
dosare separate cu lucrari civile, trimise impreuna cu Manualele de Operare, pentru a permite
verificarea acoperirii totale a lucrarilor executate.
O copie electronica va fi trimisa suplimentar, cu forma finala a Desenelor post executie.

3
TRAINING PENTRU PERSONALUL BENEFICIARULUI
Antreprenorul va asigura instruirea personalului ce asigura functionarea si intretinerea Instalatiilor, pentru ca acesta
sa aiba aptitudinile necesare pentru a asigura functionarea, intretinerea, service-ul si reparatiile tuturor Instalatiilor
furnizate in cadrul Contractului.
Antreprenorul va asigura instruirea personalului ce asigura functionarea si intretinerea Instalatiilor, asupra
continutului Manualelor de exploatare si intretinere.
Antreprenorul va pregati un Program de instruire pe care il va inainta spre aprobare Inginerului cu cel putin o luna
inainte de data prevazuta pentru initierea primului curs de formare. Programul va contine un rezumat al cursurilor,
durata acestora, subiecte, documentatia ce va fi emisa la finalizare, numele si calificarile instructorului etc.
Scopul general al cursurilor de instruire este de a forma personalul pentru:
Utilizarea Instalatiilor intr-o maniera optima
Realizarea reglajelor si corectiilor necesare
Efectuarea corecta a intretinerii de rutina, atat a celei preventive, cat si a celei normale
Detectarea problemelor si reparatia tuturor Instalatiilor
Reglarea Instalatiilor pentru a optimiza functionarea acestora
Utilizarea si intelegerea modului de functionare al sistemelor electrice de reglare
Alegerea pieselor de schimb necesare

Pag 27/354
UAT 1 Bragadiru
Intervenirea in caz de urgenta
Intelegerea aspectelor legate de mediul inconjurator, in ceea ce priveste fumul, mirosul, socurile
electrice, siguranta, pozitiile de lucru ergonomice etc.
Toate Instalatiile si manualele ce vor fi necesare in cadrul cursului de instruire vor fi aduse de catre Antreprenor si
inaintate Inginerului inainte de initierea cursurilor.
Cursurile de instruire vor fi predate de catre membrii personalului considerati experti in domeniu, cu experienta
demonstrata in instruirea adultilor. Instruirea si demosntratiile vor fi efectuate la nivelul adecvat pentru personalul
calificat si semicalificat si pentru personalul care se ocupa de functionarea instalatiior si conducatorii de lucrari. In
functie de numarul de persoane ce vor necesita cursuri de intruire, poate creste numarul de cursuri tinute separat
pentru fiecare functie.
Cursurile de instruire vor fi tinute in limba romana, eventual prin prezenta unui interpret, angajarea caruia este
sarcina Antreprenorului. Imediat dupa efectuarea receptiei la terminarea lucrarilor va fi inaintata Inginerului
documentatia ce atesta realizarea cursurilor de formare. Aceasta consta in materialele utilizate la tinerea cursului,
lista cu semnaturile participantilor si atestatele.
3.1
SUBIECTE GENERALE DE INSTRUIRE
Antreprenorul va asigura instruirea personalului roman ce asigura functionarea si intretinerea Instalatiilor, pentru ca
acesta sa aiba aptitudinile necesare pentru a asigura functionarea, intretinerea, service-ul si reparatiile tuturor
Instalatiilor furnizate in cadrul Contractului. Antreprenorul va asigura instruirea personalului roman ce asigura
functionarea si intretinerea Instalatiilor, asupra continutului Manualelor de exploatare si intretinere.
Antreprenorul va pregati un Program de instruire pe care il va inainta spre aprobare Inginerului cu cel putin o luna
inainte de data prevazuta pentru initierea primului curs de formare. Programul va contine un rezumat al cursurilor,
durata acestora, subiecte, documentatia ce va fi emisa la finalizare, numele si calificarile instructorului etc. Toate
Instalatiile si manualele ce vor fi necesare in cadrul cursului de instruire vor fi aduse de catre Cotractor si inaintate
Inginerului inainte de initierea cursurilor.
Cursurile de instruire vor fi predate de catre membrii personalului considerati experti in domeniu, cu experienta
demonstrata in instruirea adultilor. Instruirea si demosntratiile vor fi efectuate la nivelul adecvat pentru personalul
calificat si semicalificat si pentru personalul care se ocupa de functionarea instalatiior si conducatorii de lucrari. In
functie de numarul de persoane ce vor necesita cursuri de intruire, poate creste numarul de cursuri tinute separat
pentru fiecare functie.
Cursurile de intruire vor fi tinute in limba romana, eventual prin prezenta unui interpret, angajarea caruia este
sarcina Antreprenorului. Imediat dupa efectuarea receptiei la terminarea lucrarilor va fi inaintata Inginerului
documentatia ce atesta realizarea cursurilor de formare. Aceasta consta in materialele utilizate la tinerea cursului,
lista cu semnaturile participantilor si atestatele.
Subiectele vor fi predate teoretic si practic. Exercitiile practice vor fi tratate cu atentie, pe parcursul a jumatate de
curs.
Exercitiile practice se vor referi la intretinerea normala, reglaje, utilizarea uneltelor, a instalatiilor de masurare si a
atelierelor.
3.1.1
FUNCTIONAREA INSTALATIILOR MECANICE
Cursurile de instruire vor trata urmatoarele subiecte minim:
Principii de baza ale functionarii componentelor mecanice, de exemplu pompe, aeratoare, mixere,
dozatoare etc.
Capacitati
Lucrari de intretinere
Reglarea instalatiilor pentru rezultate optime

Pag 28/354
UAT 1 Bragadiru
Gasirea defectelor si remedierea celor simple, des intalnite
Citirea si intelegerea Manualelor de exploatare si intretinere
Piese de schimb
Siguranta
Exercitii practice si teoretice.
3.1.2
FUNCTIONAREA INSTALATIILOR ELECTRICE
Cursurile de instruire vor trata urmatoarele subiecte minim:
3.2
Panouri de control si masura.
Principii de baza ale functionarii aparatajului electric (relee, instalatii de pornire a motoarelor,
intrerupatoare de sarcina, etc.).
Gasirea defectelor si corectarea celor simple, des intalnite
Intretinerea de rutina.
Citirea si intelegerea schemei de conexiuni.
Piese de schimb.
Siguranta
Exercitii practice si teoretice.
CURSURI DE INSTRUIRE - FORMARE
Cursurile teoretice vor fi tinute separat pentru fiecare functie a personalului, de ex. electricieni si masinisti. Cursurile
practice se pot tine pentru ambele categorii.
Un rezumat va fi pregatit la sustinerea fiecarui curs; acesta va contine programul cursului, subiectele discutiilor,
manuale, exercitii (practice si teoretice). Toate rezumatele vor fi inaintate spre aprobare Inginerului cu cel putin
paisprezece (14) zile inainte de intierea cursurilor respective.
Dupa aprobare vor fi emise rezumate pentru Inginer si unul pentru fiecare participant la curs. Inainte de initierea
primului curs, Antreprenorul va finaliza prima schita a Instructiunilor de exploatare si intretinere.
Planificarea cursurilor de formare
Curs
Perioada
De formare introducere la
partea teoretica
La scurt timp dupa darea

in folosinta a instalatiilor
Subiecte
Schema instalatiilor.
Principii de functionare a componentelor mari ale instalatiilor.
Metode de exploatare.
Capacitati ale instalatiilor.
Verificari de rutina.
Exploatare si intretinere.
Managementul Securitatii si Sanatatii in Munca.
Utilizarea structurilor existente
Pag 29/354
UAT 1 Bragadiru
De formare in timpul serviciului
In cursul exploatarii
Cunoasterea instalatiilor.
Participarea la rodaj.
Gasirea defectelor.
Functionarea automata si manuala.
Conditii de intretinere.
Masuri de siguranta.
Privind
instructiunile
exploatare si intretinere
de
Inainte
de
predarea
instalatiilor catre Angajator
Procedura teoretica de gasire a defectelor.

Exploatare si intretinere.
Comandarea pieselor de schimb.
Comandarea consumabilelor.
Verificarea capacitatii instalatiilor.
Masurarea parametrilor de performanta
4
4.1
4.1.1
LUCRARI DE DEMOLARE
CURATIREA SANTIERULUI SI DEMOLAREA
GENERALITATI
naintea nceperii oricror lucrri de demolare se va face de ctre Antreprenor un releveu detaliat i o examinare a
structurii. Vor fi luate n considerare toate relaiile/legturile cu proprietile adiacente sau structuri vecine care pot fi
afectate de lucrrile de demolare. Antreprenorul va verifica stabilitatea general a structurii de demolat i se va
informa asupra posibilelor elemente instabile. Se vor identifica elementele de legtur i se vor proteja n vederea
asigurrii unui nivel de siguran pentru succesiunea etapelor de demolare i de a asigura stabilitatea prilor
structurale nedemolate nc. Pe tot parcursul lucrrilor de demolare se vor folosi metode, materiale si
echipamente/utilaje astfel nct s protejate vieile omeneti i valorile materiale. Depozitarea temporara a
deseurilor rezultate se face numai cu aprobarea Inginerului si numai in conditiile avizelor si autorizatiilor in
conformitate cu legislatia in vigoare.
4.1.2
CURATIREA SANTIERULUI
La nceperea lucrrilor, chiar dac dac nu este specificat n contract sau n alt document, Antreprenorul va
ndeprta vegetaia i toate materialele organice de pe amplasament, acestea vor fi ndeprtate din antier i se vor
transporta n locurile aprobate pentru acest scop.
Inlaturarea pamantului vegetal prin excavari mari si sapaturi facute mecanic sau manual in teren incluzand taierea si
inlaturarea radacinilor si bustenilor, roci si materiale, se vor face protejand stucturile subterane cum ar fi conductele
si canalele de drenadre, etc., incluzand depozitarea materialului rezultat din lucrarile de santier.
4.1.3
DEMOLAREA STRUCTURILOR USOARE
Antreprenorul va demola i elibera amplasamentul numai de cldirile, gardurile sau alte structuri menionate n
proiect sau la indicaia Inginerului. Componentele acestora se vor dezasambla, cura i depozita n stive, daca se
vor refolosi. Materialele care, n opinia Inginerului, nu se pot refolosi se vor ndeprta din antier ctre locul de
Pag 30/354
UAT 1 Bragadiru
depozitare special aprobat. Materialele refolosibile vor ramne n proprietatea Beneficiarului i vor fi pstrate i
protejate de ctre Antreprenor pn la ridicarea acestora din antier sau pn la terminarea contractului.
Antreprenorul va repara, pe cheltuiala proprie, orice deteriorare adus proprietilor invecinate n timpul lucrrilor de
demolare a structurilor, gardurilor; daca vor fi necesare despgubiri acestea vor fi suportate de ctre Antreprenor.
Materialele si echipamentele ce vor fi folosite pe durata lucrrilor de demolare vor fi n concordan cu prezentul
caiet de sarcini sau standardele relative la acest subiect.
Materialele rezultate din aceste lucrri vor fi ndeprtate de ndat i nu vor fi stocate, dispersate sau refolosite n
antier, exceptnd cele aprobate de Inginer pentru acest scop. Acolo unde este necesar Antreprenorul va lua toate
precauiile necesare pentru a preveni rspndirea noroiului i a molozului pe drumuri, de ctre vehiculele de
transport. Revine n sarcina Antreprenorului de a prevedea bene/ghene pentru transportul molozului, dac acest
lucru nu a fost cerut de Inginer. Nu se admite deversarea/introducerea molozului i a noroiului n canalizarea public
sau cursuri de ap.
Schelele folosite n aceste lucrri se vor realiza/asambla conform normelor n vigoare. Antreprenorul se va asigura
c toate reglajele necesare vor fi efectuate pentru a asigura stabilitatea pe parcursul ridicrii acestora. Se va ine
cont de ncrcrile suplimentare aduse schelei de molozul czut pentru a nu se depi ncrcarea maxim admis.
Se vor lua toate msurile necesare pentru prevenirea cderii accidentale a molozului pe/de pe platformele schelei.
Schelele trebuie s ndeplineasc funciunile pentru care au fost instalate pe toat durata lucrrilor i s respecte
cerinele impuse de norme i reglementri.
Acolo unde este necesar, schela va fi protejat pe tot perimetrul acesteia spre drumuri, strzi sau pasaje pietonale
prin executarea unei mprejmuiri din tabl de oel ondulat cu o nlime de cel puin 2 m; mprejmuirea va permite
evacuarea molozului, excavarea necesar pentru instalarea picioarelor de schel, supori pentru mprejmuire,
ntreinerea i evacuarea schelei, semnalizri, iluminat etc.
Schele din otel de tip cadre cu legaturi, vor fi realizate n conformitate cu standardele/reglementrile n vigoare,
preul unitar va include transportul, ntreinerea, asamblarea, ancorarea, dezasamblarea etc. pentru o nlime
maxim de 12 m; vor include platforme din elemente de 5 cm grosime.
4.1.4
SUPERVIZAREA LUCRARILOR
Antreprenorul va desemna o persoan competent i cu experien, autorizat n domeniu, pentru supravegherea i

controlul lucrrilor pe antier.
4.1.5
SUCCESIUNEA LUCRARILOR DE DEMOLARE
nainte de nceperea lucrrilor de demolare, Antreprenorul va ntocmi un program de lucru i va fi supus aprobrii
Inginerului. Programul va prezenta secvenial lucrrile de demolare i metodele de operare, echipamentele/utilajele
propuse pentru lucrri i fiecare operaie va fi prezentat detaliat, cu duratele de timp aferente.
Antreprenorul va ine seam de posibilitatea unor condiii climaterice severe ce pot aprea i pot afecta lucrrile.
Aprobarea programului Antreprenorului de ctre Inginer nu exonereaz pe acesta de rspunderile contractuale.
4.1.6
SIGURANTA
Antreprenorul va asigura c utilajele/echipamentele folosite ndeplinesc urmtoarele:
Sunt n concordan cu tipul i scopul lucrrii la care sunt folosite, si sunt manevrate de operatori
competeni i experimentai,
Sunt ntreinute n bune condiiuni de funcionare pe toat durata lucrrilor.
Pe durata lucrrilor toi operatorii vor purta echipament de protecie individual corespunztor cum ar fi : cti de
protecie, ochelari de protecie, cti antifonice, masc protecie.
Pag 31/354
UAT 1 Bragadiru
Se va evita suprancrcarea structurii cu moloz sau materiale rezultate din demolare. Materialele i molozul czute
se vor ndeprta cu grij pentru a preveni balansri, cderi, sau deplasarea acestora ntr-o manier care pune n
pericol securitatea personalului, structura adiacent sau alte proprieti adiacente.
Antreprenorul va instala plase de protecie, mprejmuiri i bariere etc. pentru a preveni accidentele sau
vtmrile/degradrile ce ar putea rezulta din cderile sau proiectrile de materiale i/sau moloz.
Atunci cnd sunt folosite mijloace mecanice cum ar fi macarale, excavatoare hidraulice, ciocane pneumatice pentru
lucrrile de demolare, se va avea n vedere ca nici una din prile componente ale acestor utilaje s nu vin n
contact cu reele subterane i supraterane. Antreprenorul va informa n timp util toate autoritile competente cu
privire la lucrrile ce se vor executa pentru a se reamplasa aceste reele, dup caz.
4.1.7
METODE DE DEMOLARE
Antreprenorul va propune o metod de demolare astfel nct, n cazul structurilor parial demolabile, structura ce va
rmne s nu fie afectat. Antreprenorul va lua toate precauiile necesare pentru a asigura stabilitatea structurii ce
nu se demoleaz, prin metode ce vor fi supuse aprobrii Inginerului.
n cazul n care lucrrile de demolare nu pot fi executate n siguran dintr-o parte a structurii, se vor folosi platforme
de lucru. Structura se va demola, n general, n ordinea invers construirii acesteia. Elementele structurilor metalice
sau de beton armat se vor desface/tia la dimensiuni potrivite avnd n vedere greutatea i mrimea acestor
elemente care cad. Molozul se va lsa s cad liber doar n cazul n care nu pericliteaz i nu pune n pericol zonele
nvecinate, muncitorii sau trecatorii.
Vor fi folosite echipamente adecvate pentru susineri temporare ale elementelor de rezisten n timpul
desfacerii/demontrii acestora.
n cazul plcilor cu o singur deschidere, acestea vor fi tiate n fsii paralele cu direcia principal de armare i
demolate fie cu fie.
n general, lucrrile de demolare trebuie s nceap prin ndeprtarea a ct mai mult din ncrcrile moarte, pe ct
posibil fr a afecta mai nti elemente principale de rezisten. Lucrrile temporare (sprijinirile) s fie executate
astfel nct s suporte ncrcrile cerute n cele mai defavorabile situaii. Seciunile ce se demoleaz s fie sprijinite
de utilaje de ridicare corespunztoare i apoi tiate i lsate pe sol controlat.
4.1.8
AZBEST SI ALTE MATERIALE PERICULOASE
Daca in timpul lucrarilor Antreprenorul are incertitudini cu privire la prezenta unor materialele care contin azbest sau
alte materiale periculoase, acesta trebuie sa anunte Inginerul. Daca prezenta acelor materiale este suspectata,
Antreprenorul trebuie sa inceteze lucrul in zona respectiva si sa fie indrumat de Inginer catre alte zone de lucru,
dupa caz. Inginerul va lua o mostra din substanta/materialul suspect/a si o va trimite spre analiza. Lucrarile vor fi
reluate dupa confirmarea absentei materialelor periculoase.
4.1.9
INTRETINEREA STRAZILOR
Antreprenorul trebuie sa inlature imediat praful/ molozul si noroiul care se poate aduna pe strazi datorita lucrarilor.
4.1.10
CONTROLUL TRAFICULUI
Pe strazile adiacente santierului se vor introduce semnalizari corespunzatoare in conformitate cu avizele obtinute
legate de trafic si controlul traficului (avize administratia strazilor sau similar, avize politia rutiera/circulatie, etc).
Inchiderea temporara sau partiala a strazilor se va face numai cu avizul/acordul administratorilor, politiei rutiere, etc.
Antreprenorul este obligat sa informeze corespunzator riveranii inainte de obstructionarea accesului cu cel putin 5
zile. Inginerul va fi instiintat si isi va da acordul privind inchiderea totala sau partiala a cailor de acces numai in cazul
prezentarii tuturor documentelor de avizare /autorizare a acestei operatiuni .
Pag 32/354
UAT 1 Bragadiru
4.1.11
PREVENIREA INCENDIILOR
Trebuie sa fie in concordanta cu legile si normativele romanesti privind prevenirea incendiilor (a se consulta si lista
acestora de la pct. 1.6) si priveste in special lucrarile de taiere si sudare ca parte a lucrarilor de demolare.
4.1.12
INDEPARTAREA MOLOZULUI
Antreprenorul trebuie:
Sa nu permita prezenta pe santier a molozului.
Sa curete in fiecare zi structurile inchise.
Sa indeparteze molozul de pe santier cel putin o data pe saptamana.
Antreprenorul trebuie sa fie in concordanta cu:
Nu se permite arderea molozului.
Molozul va fi evacuat prin topogane sau in recipiente. Nu se permite aruncarea gunoiului de la un nivel
la altul in interiorul sau exteriorul cladirii.
Nu se arunca molozul de la ferestre sau alte parti ale cladirii. Din cand in cand se uda molozul, praful
sau alte materiale care produc praf.
Se indeparteaza de pe santier tot surplusul de material o data cu progresul lucrarilor.
La finalizarea lucrarilor toate uneltele care apartin Antreprenorului se vor lua de pe santier.
In cazul in care Antreprenorul nu reuseste sa pastreze zona in care se lucreaza si zonele alaturate santierului curate
si fara moloz, sau amana sau intarzie cu indepartarea molozului, Inginerul poate cere ca acest moloz sa fie
indepartat de catre un tert. In acest caz o suma determinata de Inginer se retine din plata Antreprenorului si aceasta
suma va acoperi cheltuielile pentru indepartarea molozului si alte cheltuieli.
4.2
DESFACERI DE PAVAJE
Marginile santurilor excavate in drumuri asfaltate sau betonate vor fi taiate pe o linie uniforma cu un dispozitiv de
taiere, in conformitate cu Desenele Contractului relevante.
Cand santul este excavat in drumul pavat cu pietre sau dale, Antreprenorul va lua masuri adecvate pentru a aduna
materialul rezultat, de a-l depozita in locuri potrivite si sigure si de a pregati materialul de pavaj pentru restaurarea
suprafetei drumului.
Orice parte a structurii drumului care a fost deteriorata dincolo de latimea santului se va remedia.
Materialul excavat din santuri va fi manipulat cu grija. Resturile de asfalt, pietre, roci si pietre din constructia
drumului sau scoase din sant in timpul excavarii, vor fi depozitate separat fata de materialul granular al pamantului
natural.
Materialul care nu este potrivit pentru umplere va fi transportat la un depozit aprobat pentru deseuri solide.
In zonele unde sunt ingropate utilitati subterane, saparea santului se va face manual, cum este indicat in avize.
Utilitatile ingropate sunt considerate cablurile electrice si de telefon, retele de date si cablu TV, conductele pentru
apa si gaz, canalele colectoare existente, conductele pentru sistemul de incalzire, conducte de petrol etc.
Pag 33/354
UAT 1 Bragadiru
5
5.1
TERASAMENTE
TERASAMENTE PENTRU CONSTRUCTII
5.1.1
GENERALITATI
Acest capitol cuprinde specificaiile tehnice pentru executia lucrrilor de terasamente. La orice alte lucrari legate de
terasamente, Antreprenorul trebuie sa tina cont de previziunile standardelor si normelor in vigoare.
Antreprenorul trebuie, prin folosirea unui laborator propriu sau a unui laborator autorizat, sa faca toate testele
necesare si sa satisfaca toate cerintele rezultate din aplicarea acetor Caiete de Sarcini si la cererea Inginerului,
Antreprenorul trebuie sa faca teste suplimentare pe langa cele cerute de aceste Caiete de Sarcini, in conformitate
cu toate reglemaenarile/normativele aplicabile in vigoare.
In cazul in care lucrarile nu sunt in concordanta cu Caietele de Sarcini, Inginerul poate cere intreruperea lucrarilor si
sa indice actiunile necesare care se vor face pe cheltuiala Antreprenorului.
La executarea lucrarilor de terasamente se va tine seama de lucrarile de sprijiniri descrise in capitolele 6 si 9
5.1.2
STANDARDE SI NORMATIVE DE REFERINTA

C 56-85 Normativ pentru verificarea calitatii lucrarilor de constructie si a instalatiilor aferente
Legea 123/2007 Lege privind calitatea lucrarilor in constructii-publicata in M. Oficial nr. 307/9mai 2007
STAS 10493-76 Marcarea si semnalizarea punctelor pentru supravegherea tasarii si deplasarii
constructiilor si terenurilor.
STAS 1242/4-85 Teren de fundare. Principii de cercetare geologica, tehnica si geotehnica a terenului de
fundare
STAS 9824/1-87 Masuratori terestre. Trasarea pe teren a constructiilor civile, industriale si agricole
STAS 1913/4-86 Teren de fundare, determinarea limitelor de plasticitate
STAS 1913/13-83 Teren de fundare. Determinarea caracteristicilor de compactare
C 169-88- Normativul privind executarea lucrarilor de terasamente pentru realizarea fundatiilor
constructiilor
P 7-2000- Normativ privind proiectarea si executarea constructiilor fundate pe pamanturi sensibile la
umezire;
NE-001-96- Instructiuni tehnice pentru poriectarea si executarea constructiilor pe pamanturi cu contractii
mari;
C 83-75- Indrumator privind executarea trasarii de delalii in constructii;
NE-008-97- Normativ privind imbunatatirea terenurilor de fundare slabe prin procedee mecanice;
C-29-86 Normativ privind imbunatatirea terenurilor de fundare slabe prin procedee mecanice
5.1.3
MATERIALE
5.1.3.1 SOLURI SI ROCI

Definitia solurilor si a rocilor este, conform descrierii din SR EN ISO 14688-2:2005" Teren de fundare. Clasificarea si
identificarea pamantului", astel:
"Roci masive" inseamna roci in straturi sau gramezi naturale, care pot fi deplasate numai cu unelte de
impuscare, pneumatice sau hidraulice, sau cu alte echipamente similare, sau cu pene si ciocane de
Pag 34/354
UAT 1 Bragadiru
spart piatra. Toti bolovanii sau bucatile de piatra care depasesc 0,3m3 in sapaturi sau 0,6m3 in
excavatii vor fi considerate ca roci masive.
"Roci in straturi subtiri" inseamna roci stratificate avand suprafetele straturilor la intervale medii de cel
mult 150mm.
"Pamant vegetal" inseamna stratul de material organic de suprafa ce ofera conditii pentru cresterea
plantelor.
Pamantul vegetal de cea mai buna calitate se va folosi pentru acoperirea ariilor care se vor planta sau sadi.
5.1.4
LUCRARI DE UMPLUTURA
Definitii:
"Pamant corespunzator de umplutura" - materiale care provin fie din excavatie fie sunt aduse si care
pot fi compactate conform specificatiei.
"Material impropriu pentru umplutura" - oricare din urmatoarele materiale:

o
Materiale perisabile;
Materiale care provin din zone mlastinoase;
Busteni, butuci, noroi sau namol;
Materiale susceptibile la combustie spontana;
Materiale in stare inghetata;
Argila;
Materiale cu un continut de sulfat (cum ar fi SO4) solubil in apa de peste 0,1%;
Materiale definite ca necorespunztoare de ctre Inginer;
Materiale avand un grad de umidificare mai mare decat maximul permis;
Pentru pamantul coeziv continutul de apa admisibil nu va depasi limita plastica a pamatului inmultita cu 1,1.
5.1.5
EXECUTAREA LUCRARILOR
5.1.5.1 TRASAREA
Inainte de inceperea lucrarilor de terasamente, Antreprenorul va face trasarile in concordanta cu proiectul.
Antreprenorul este responsabil pentru mentinerea tuturor trasarilor si daca este necesar restaurarea si relocarea lor.
5.1.5.2 LUCRARI PRELIMINARE
Inainte de inceperea lucrarilor de terasamente, se vor executa urmatoarele lucrari preliminare:
defrisare;
indepartarea de frunze, crengi, iarba, buruieni, si altele;
indepartarea si depozitarea stratului vegetal;
uscarea pamantului;
demontarea structurilor existente;
pregatirea si aprobarea de catre Inginer a Procedurilor de Executie a lucrarilor de terasamente.
Pag 35/354
UAT 1 Bragadiru
Unde este necesar, Antreprenorul trebuie sa indeparteze toti copacii, arbustii si radacinile, asigurand si transportul
acestora in concordanta cu normele in vigoare si pe propria sa cheltuiala. Antreprenorul trebuie sa respecte
formalitatiile legale privind indepartarea vegetatiei.
Stratul de pamant vegetal va fi indepartat de pe amplasament, sau in cazul refolosirii acestuia va fistocat in
depozite temporare. Aceste depozite nu vor depasi 2m inaltime.
Structurile subterane, subsoluri, fundatii se vor demola conform prevederilor proiectului.
5.1.5.3 LUCRARI DE EXCAVARE
Pentru evitarea surparii malurilor, ceea ce ar putea duce la accidente si/sau opriri ale fluxului de lucru este necesara
respectarea urmatoarelor conditii:
Adancimea maxima de sapatura nesprijinita in spatii inguste:

o
Teren slab coeziv: 0.75m
Teren mijlociu: 1.25m
Teren tare si foarte tare: 2.00m
Inclinarea maxima a taluzului, stabilita de catre Antreprenor, nu va fi mai mare de:

o
Nisip, balast: 2:3;
Nisip argilos: 1:1;
Argila nisipoasa: 4:3;
Argila: 3:2;
Roca: 6:1;
Antreprenorul este responsabil de asigurarea stabilitii taluzurilor i acolo unde este cazul va reduce aceste limite
definite mai sus, n special n cazul prezenei apei n aceste zone.
Taluzurile temporare trebuie stabilizate (racordare n trepte) nainte de operaiunile de umpluturi i compactri;
costurile cu manopera, materialele i utilajele folosite n acest scop vor fi prevzute n preurile unitare ale
Antreprenorului.
La nceperea lucrrilor de spturi, Inginerul va verifica ncheierea i buna execuie a lucrrilor pregtitoare.
Executarea lucrarilor de excavare se face, de regul, mecanizat, sptura manual fiind folosit numai acolo unde
folosirea mijloacelor mecanice este nejustificat din punct de vedere tehnicoeconomic. n timpul executrii
spturilor, trebuie avute n vedere urmtoarele aspecte:
mentinerea stabilitatii naturale a terenului n jurul gropii pe o distan suficient pentru a nu periclita
construciile nvecinate;
cnd turnarea betonului de fundaii sau a celui de egalizare nu se face imediat dup executarea
spturii, sptura va fi oprit la o cot mai ridicat cu cel puin 30cm decat cota final, pentru a
mpiedica modificarea caracteristicilor fizicomecanice ale terenului de sub talpa de fundaie;
sapaturile de lungimi mari se vor organiza astfel nct pentru orice faz a lucrului, fundul spturii s
fie nclinat spre unul sau mai multe puncte pentru a asigura colectarea apelor;
Antreprenorul va lua toate msurile necesare pentru a evacua apa colectat n zona excavat;
sapaturile mecanizate nu trebuie sa depaseasca profilul proiectat al sapaturii; in acest scop sapatura
se va opri cu cca. 30 cm deasupra cotei din proiect urmnd ca diferena s fie executat manual;
Pag 36/354
UAT 1 Bragadiru
pe parcursul execuiei, Antreprenorul are obligaia de a solicita prezenta geotehnicianului pe antier, la

atingerea cotei de fundare pentru a stabili dac natura terenului de fundare corespunde cu studiul
geotehnic, si pentru intocmirea Procesului Verbal de verificarea naturii terenului de fundare;
n cazul apariiei pe fundul gropii, a unor crpturi n teren, Antreprenorul va informa Inginerul, iar
msurile necesare vor fi luate de Geotehnician si Proiectant, cu acordul Inginerului;
n cazul umezirii superficiale datorate precipitaiilor atmosferice, fundul gropii trebuie lsat s se usuce,
dupa care se vor indeparta cei 30cm, prin sapatura manuala, se va aviza terenul de fundare de catre
Geotehnician, si apoi se poate ncepe turnarea betonului de egalizare. Cheltuielile suplimentare
datorate schimbarilor calitatii terenului de fundare ca urmare a conditiilor meteo sunt in sarcina
antreprenorului.
5.1.5.4 CONDITII PENTRU SANTIER

Antreprenorul:
Nu va incepe nici o lucrare decat dupa primirea amplasamentului si a reperelor de nivel, pe baza unui
Proces Verbal de predare amplasament, semnat de catre Beneficiar/Inginer, Proiectant si Antreprenor.
Inainte de inceperea lucrarilor, se va consulta cu autoritatile competente asupra pozitiei si tipurilor de

trasee (conducte) subterane care pot fi intalnite.
5.1.5.5 EXCAVAREA PAMANTULUI VEGETAL

Antreprenorul:
Va excava stratul vegetal de suprafata din zona de sapatura, pe o adancime stabilit de Inginer. Va
excava o adncime de minim 30cm de strat vegetal n zonele n care se prevd plantri i va pstra
materialul excavat pentru reutilizare;
Pamantul excavat va fi depozitat in halde in locuri desemnate. Acesta va fi pastrat separat de alte
materiale. Distanta maxima pe care va fi transportat nu va depasi 60m.
mpratierea i nivelarea unui strat de pmnt vegetal n grosime uzual de 10cm sau pn la
30cm n zonele indicate pe planuri pentru plantare arbuti i iarba.
5.1.5.6 EXECUTAREA FUNDATIEI

Se va executa conform dimensiunilor, nivelurilor si profilelor indicate in planuri. Antreprenorul va lua toate deciziile
tehnice necesare pentru rezolvarea situaiilor n cazul prbuirilor locale/malurilor n zonele excavate; acestea se
vor racorda n trepte, se vor face umpluturi/compactri cu material corespunztor de umplutur sau cu beton de
completare, n cazul n care nu se poate realiza compactarea; toate aceste msuri nu vor implica modificri asupra
volumului net de lucrri.
Inainte de inceperea lucrarilor, se va verifica trasarea pe teren si inscrierea in tolerantele admise, conform STAS
9824/1-87 "Masuratori terestre. Trasarea pe teren a constructiilor civile, industriale si agricole".
5.1.5.7 STRATUL PORTANT
Dac la nivelul indicat, terenul nu corespunde cu prevederile din proiect, se va anuna Proiectantul/Inginerul, care va
stabili modul de continuare a lucrrilor. Straturile de pamant necorespunzator precum si rocile masive gasite in
amplasament vor fi indepartate, iar golurile rezultate vor fi umplute cu beton sau conform indicatiilor Inginerului.
5.1.5.8 EVACUAREA APEI
Antreprenorul nu trebuie sa permita patrunderea apei la lucrarile de terasamente, in acest scop va lua urmatoarele
masuri:
Pag 37/354
UAT 1 Bragadiru
drenarea si indepartarea rapida a apei care patrunde la lucrarile de terasamente;
mentinerea nivelului scazut a apei din excavatii pentru a permite executarea lucrarilor.
Pentru realizarea acestor cerinte, Antreprenorul trebuie:
sa preveda unde este necesar canal de scurgere, drenare, pomparea apei;
evacuarea apei in concordanta cu planul de management al mediului (vezi cap. 2).
Pentru fiecare amplasament se vor stabili locul corespunztor i traseele de evacuare a apei. Rigolele pentru ape
pluviale si tuburile de drenaj vor fi executate/deviate conform indicatiilor din planuri. Daca in cursul excavatiilor se
intalnesc tuburi de drenaj sau canale subterane trebuie informat Inginerul caruia i se vor cere instructiuni.
5.1.5.9 ELIMINAREA MATERIALELOR
Materialele excavate, necorespunzatoare pentru umplutura sau in surplus, vor fi indepartate din santier. Inginerul
poate cere Antreprenorului sa retina materialul neadecvat de pe santier pentru a-l folosi ca material pentru
amenajare la terminarea lucrarilor (in masura in care acesta corespunde acestui scop).
Dac sunt ntlnite trasee subterane, altele dect cele indicate n planuri, vor fi informai att Proiectantul ct i
Inginerul , Autoritile competente i se vor obine instruciuni de la acetia.
Drenajele scoase din uz intalnite in cursul excavatiilor vor fi indepartate.
Fundatiile neutilizate/improprii intalnite in cursul lucrarilor de excavatii vor fi indepartate.
5.1.5.10 DESCOPERIRI ARHEOLOGICE
Daca in cursul lucrarilor de excavatie sunt descoperite obiecte arheologice, se va opri imediat lucrul in imediata
apropiere a acestora si se vor anunta autoritatile locale, conform legii.
5.1.5.11 LUCRARI DE UMPLUTURA
Imprastierea si nivelearea umpluturilor de pamant se executa in straturi afanate de cate 20cm. Se depune umplutura
astfel incat apa sa se poata scurge liber pe suprafetele de deasupra. Se va reface umplutura compactata acolo
unde s-a deteriorat in cursul executiei lucrarilor.
Fiecare strat de umplutura va fi compactat cu atentie si consolidat pana la minim 95% din densitatea maxima
masurata in testul Proctor pentru gradul de compactare conform STAS 1913/13-83. Gradul de umiditate al
umpluturii trebuie sa fie 2% din continutul optim de umezeala, pentru material granular si intre de 0,8 si 1,2 ori
limita plastica pentru materialele coezive.
5.1.5.12 LUCRARI DE EXCAVATII PE TIMP FRIGUROS
Executarea lucrarilor de excavatii pe timp friguros vor respecta toate prevederile din C16-84 Normativ pentru
realizarea pe timp friguros a lucrarilor de constructii si instalatii aferente aplicabile acestui tip de lucrare. Unele
prevederi ale normativului sunt date in continuare in caietul de sarcini.
5.1.5.13 EXECUTAREA SAPATURILOR PE TIMP FRIGUROS
Va fi inceputa imediat dupa dezghetarea naturala sau afanarea stratului superficial , astfel incat sa se evite o noua
inghetare a acestuia inainte de sapare si in special inainte de turnarea unor fundatii.
La sapaturile cu epuismente, apa pompata va fi indepartata imediat , pentru a nu se forma gheata in jurul punctului
de lucru si pentru a impiedica infiltratea apei sub talpile de fundatie .
Utilajele pentru excavarea sapaturilor pe timp friguros excavatoare, scarificatoare , buldozere vor trebui examinate
cu atentie la terminarea si inceperea lucrului curatandu-se de resturile de pamant.
Pag 38/354
UAT 1 Bragadiru
5.1.5.14 TRANSPORTUL PAMANTULUI PE TIMP FRIGUROS

Transportul pamantului sapat pe timp friguros trebuie sa se termine inainte de de a incepe sa inghete , in
conformitate cu tabelul urmator:
Temperatura aerului (C )
Timpul de incepere a inghetarii (min)
-5
90
-10
60
-15
50
5.1.5.15 EXECUTAREA UMPLUTURILOR PE TIMP FRIGUROS

Umpluturile se pot executa si compacta pe timp friguros prin mijloace manuale sau mecanice daca se respecta
urmatoarele conditii:
Procesul tehnologic si conditii de realizare
Temperatura masurata
in timpul
Saparea, transportul asternerea in umplutura si

compactarea pamantului neinghetat.
+1C
executiei proceselor descrise
Saparea pamantului pentru asezarea in

umplutura, din zone in care terenul nu este
inghetat.
+1C
Durata de sapare
Asezarea pamantului de umplutura pe teren sau

pe stratul inferior neinghetat
+1C
In momentul asternerii stratului
La atingerea temperaturilor critice mentionate in tabel , executarea umpluturilor se opreste luindu-se masuri de
protejare a a suparafetelor decapate cat si a celor realizate prin umplutura.
Toata activitatea de executare a umpluturilor trebuie sa fie concentrata pe portiuni mici de teren, activitate care
trebuie sa se desfasoare fara intrerupere astfel incat la sfarsitul zilei de lucru portiunea de lucrare sa fie complet
terminata.
La asternerea si compactarea straturilor se vor evita pauzele in executie, iar asternerea se va face in straturi subtiri
de 20 cm si se va alterna cu compactarea lor.
Indiferent de temperatura exterioara lucrarile de umpluturi se vor opri complet pe timp de ploaie sau ninsoare, iar
umpluturile trebuie protejate prin santuri si diguri impotriva spalarii.
5.1.5.16 VERIFICAREA CALITATII LUCRARILOR. ABATERI ADMISE
5.1.5.16.1 VERIFICARI INAINTEA INCEPERII LUCRARILOR
Inaintea nceperii spturilor trebuie fcute urmtoarele verificri:
Existena PV predare primire - amplasament i a bornelor de reper, cu menionarea i posibil

pstrarea eventualelor trasee ingropate;
Existenta studiului geotehnic asupra terenului de fundare care sa contina informatii referitoare la:
o stratificatia terenului;
o grosimea, natura, coeziunea si umiditatea straturilor;
o cota apelor subterane;
o cota apelor subterane;
Existenta detaliilor de executie care sa cuprinda:

Pag 39/354
UAT 1 Bragadiru
planul general de fundatii;
planul de sapaturi (umpluturi);
detalii de executie fundatii;
La terminarea lucrarilor de sapaturi pentru fundatii, se vor verifica pentru fiecare in parte, dimensiunile si cotele de
nivel realizate, si natura terenului de fundare.
5.1.5.16.2 MATERIALE DE UMPLUTURA
Se vor transmite probe de sol la laborator pentru testare conform instructiunilor Inginerului / Inginerului
Geotehnician. Fiecare prob de pmnt coeziv granulat va cntri 25kg ct i probele de pmnt necoeziv format
din pietri grosier.
Antreprenorul va fi informat, dupa primirea rezultatelor incercarilor de laborator, asupra:
Tipului de materiale de umplutura aprobate;
Continutului maxim de umiditate la care materialele de umplutura vor fi supuse compactarii.
5.1.5.16.3 LUCRARI DE COMPACTERE

Se va furniza pamant de umplutura compactat pentru incercari cu o frecventa de o incercare la fiecare 400mp
pentru fiecare strat de umplutura. In rezultatele incercarilor va fi acceptata o compactare standard de minim 95% din
densitatea uscata determinata cu testul standard Proctor.
5.1.5.16.4 ABATERI ADMISE
Abateri privind precizia amplasamentului si a cotei de nivel:
Pozitia in plan orizontal a axelor fundatiilor: 10 mm;
Pozitia in plan vertical a cotei de nivel: 10 mm ;
Abateri dimensionale ale elementelor.
In plan orizontal:
o
inaltimi pana la 2 m: 20 mm;
pentru toata inaltimea 2 m: 30 mm ;
nclinarea fata de vertical a muchiilor:
pentru 1 m: 3 mm;
pentru toata inaltimea: 16 mm;
Abateri admisibile fata de gradul de compactare prevazut in proiect:
5.2
5.2.1
pentru sistematizari verticale : mediu 10 % ; minim 15 %;
in jurul fundaiilor i subsolurilor : mediu 5 % ; minim 8 %;
in santuri de conducte : mediu 5 % , minim 8 %;
TERASAMENTE PENTRU DRUMURI

GENERALITATI
Acest capitol se aplica la executarea terasamentelor pentru modernizarea, constructia si reconstructia drumurilor
publice. El cuprinde conditiile tehnice comune ce trebuie sa fie indeplinite la executarea debleurilor, rambleurilor,
transporturilor, compactarea, nivelarea si finisarea lucrarilor, controlul calitatii si conditiile de receptie.
Pag 40/354
UAT 1 Bragadiru
La executarea terasamentelor se respecta prevederile din STAS 2914 84 si alte standarde si normative in vigoare,
la data executiei, in msura in care completeaza si nu contravin prezentul caiet de sarcini.
Antreprenorul va asigura prin posibilitatile proprii sau prin colaborare cu alte unitati de specialitate, efectuarea
tuturor incercarilor si determinarilor rezultate din aplicarea prezentului caiet de sarcini.
Antreprenorul este obligat sa efectueze, la cererea Beneficiarului, si alte verificari suplimentare fata de prevederile
prezentului caiet de sarcini.
Antreprenorul este obligat sa asigure adoptarea masurilor tehnologice si organizatorice care sa conduca la
respectarea stricta a prevederilor prezentului caiet de sarcini.
Antreprenorul este obligat sa tina evidenta zilnica a terasamentelor executate, cu rezultatele testelor si a celorlalte
cerinte.
In cazul in care se vor constata abateri de la prezentul caiet de sarcini Beneficiarul (Inginerul) va dispune
intreruperea executiei lucrarilor si luarea masurilor care se impun, pe cheltuiala Antreprenorului.
Lucrarile de terasamente reprezinta totalitatea lucrarilor de pamint constind in: saparea, incarcarea in mijlocul de
transport, transportul, descarcarea, imprastierea, nivelarea si compactarea pamintului, executate in vederea
realizarii infrastructurii si a celorlalte elemente aferente drumului.
In raport cu situarea platformei fata de linia terenului natural, terasamentele se executa:
In rambleu sau umplutura
In debleu sau sapatura
In profil mixt
Lucrarile de terasamente se vor incepe dupa executarea operatiilor de pichetare, retrasare, si pregatitoare
5.2.2
STANDARDE SI NORMATIVE DE REFERINTA:

SR EN 13450:2003
Agregate naturale pentru lucrari de cai ferate si drumuri. Metode de incercare.
SR EN ISO 14688-2:2005
Teren de fundare. Clasificarea si identificarea pamanturilor.
STAS 1709/1-90
Actiunea fenomenului de inghet-dezghet la lucrari de drumuri. Adancimea de
inghet in complexul rutier. Prescriptii de calcul.
STAS 1709/2-90
Actiunea fenomenului de inghet-dezghet la lucrari de drumuri. Prevenirea si
remedierea degradarilor din inghet-dezghet. Prescriptii tehnice.
STAS 1709/3-90
Actiunea fenomenului de inghet-dezghet la lucrari de drumuri. Determinarea
sensibilitatii la inghet a pamanturilor de fundatie. Metoda de determinare.
STAS 1913/1-82
Teren de fundare. Determinarea umiditatii.
STAS 1913/3-76
Teren de fundare. Determinarea densitatii pamanturilor.
STAS 1913/4-86
Teren de fundare. Determinarea limitelor de plasticitate.
STAS 1913/5-85
Teren de fundare. Determinarea granulozitatii.
STAS 1913/12-88
Teren de fundare. Determinarea caracteristicilor fizice si mecanice ale
pamanturilor cu umflari si contractii mari.
STAS 1913/13-83
Proctor.
Teren de fundare. Determinarea caracteristicilor de compactare. Incercarea
STAS 1913/15-75
Teren de fundare. Determinarea greutatii volumice pe teren.
Pag 41/354
UAT 1 Bragadiru
5.2.3
MATERIALE
5.2.3.1 PAMANT VEGETAL

Pentru acoperirea suprafetelor ce urmeaza a fi insamantate sau plantate se foloseste pamant vegetal ales din
pamanturile vegetale locale cele mai propice vegetatiei.
5.2.3.2 PAMANTURI PENTRU TERASAMENTE
Categoriile si tipurile de pamanturi clasificate conform SR EN ISO 14688-2:2005 care se folosesc la executarea
terasamentelor sunt prezentate in tabelul 1a si 1b.
Pamanturile clasificate ca foarte bune pot fi folosite in orice conditii climaterice si hidrologice, la orice inaltime de
terasament, fara a se lua masuri speciale.
Pamanturile clasificate ca bune pot fi de asemenea utilizate in orice conditii climaterice, hidrologice si la orice
inaltime de terasament, compactarea lor necesitand o tehnologie adecvata.
Pamanturile prafoase si argiloase, clasificate ca "mediocre", in cazul cand conditiile hidrologice locale sunt mediocre
si nefavorabile, vor fi folosite numai cu respectarea prevederilor STAS 1709/1,2,3-90 privind actiunea fenomenului
de inghet-dezghet la lucrari de drum.
In cazul in care paminturile rele ( prafoase, argiloase sau a celor cu densitate in stare uscata compactata mai mica
de 1.5g/cmc) sunt folosite in conditii hidrologice locale nefavorabile se vor lua masuri de inlocuire cu pamanturi de
calitate sau vor fi stabilizate cu var, zgura, stabilizatori chimici, pina la 30 cm , la partea superioara a terasamentului
.
Se recomanda ca partea superioara a rambleelor la drumuri, pe 0,5 0,7 m inaltime si pe toata latimea sa se
execute din paminturi neprafoase.
Nu se vor utiliza in ramblee paminturi organice, miluri, namoluri, paminturi turboase si vegetale, paminturi cu
consistenta sub 0.75%, precum si paminturile cu un continut mai mare de 5% de saruri solubile in apa.
Nu se vor introduce in umplutura bulgari de pamint inghetat sau cu continut de materi organice putrescibile (brazde,
frunzis, radacini, crengi..)
Pag 42/354
UAT 1 Bragadiru
Tabel 1a
Granulozitate Continut in parti fine in % din masa

totala pentru:
Denumirea
caracteristicile
principalelor tipuri
pamanturi
si
de
Simbol
<0,005 mm
Pamanturi
necoezive
grosiere (fractiunea mai
mare de 2 mm reprezinta
mai mult de 50% din
masa)
Blocuri, bolovanis, pietris
Pamanturi
necoezive
medii si fine (fractiunea
mai mica de 2 mm
reprezinta mai mult de
50% din masa)
Nisip cu pietris, nisip mare,
mijlociu sau fin
cu
foarte
putine parti
fine,
neuniforme
(granulozitat
e continua);
insensibile la
inghetdezghet si la
variatiile de
umiditate
1a
idem 1a, dar

uniforme
(granulozitat
e
discontinua)
1b
2a
idem 2a, dar

uniforme
(granulozitat
e
discontinua)
2b
Umflare
libera
UL%
Calitate ca
material
pentru
terasament
e
<0,05
mm
<0,25 mm
>5
<1
cu parti fine,
neuniforme
(granulozitat
e continua);
sensibilitate
mijlocie
la
inghetdezghet,
insensibile la
variatiile de
umiditate
Coefici
ent de
neuniformitat
e Un
Indice
de
plasticit
ate Ip
pentru
fractiun
ea sub
0,5 mm
<10
<20
foarte buna
0
foarte buna
>5
foarte buna
<6
<20
10
<40
Pag 43/354
buna
UAT 1 Bragadiru
Pamanturi
necoezive
medii si fine (fractiunea
mai mica de 2 mm
reprezinta mai mult de
50% din masa), cu liant
constituit din pamanturi
coezive.
Nisip cu pietris, nisip mare,
mijlociu sau fin, cu liant
prafos sau argilos
cu
multe
parti
fine;
foarte
sensibile la
inghetdezghet
,
fractiunea
fina prezinta
umflare
libera
(respectiv
contractie)
redusa
3a
idem 3a, dar

fractiunea
fina prezinta
umflare
libera medie
sau mare
3b
20
40
40
mediocra
>40
mediocra
>10
Pag 44/354
UAT 1 Bragadiru
Tabel 1b
Indice
Denumirea
si
caracteristicile
principalelor tipuri de pamanturi
Simbol
Umflar
e libera
UL%
Calitate ca
material
pentru
terasamente
<10
<40
mediocra
<35
<70
mediocra
10
<40
mediocra
>35
>70
rea
<35
<75
rea
>40
foarte rea
de plasticitate
Ip
pentru
fractiunea
Granulozitate
Conform nomogramei Casagrande
sub 0,5 mm
4b
4c
anorganice, cu
compresibilitate si
umflare libera
mare, sensibilitate
mijlocie la inghetdezghet
4d
4d
4b
4a
40
30
4f
100
90
80
70
60
50
40
4c
30
20
10
4f
organice,
(MO>5%)* cu
4e
4e
10
organice,
(MO>5%)* cu
compresibilitate
mijlocie, umflare
libera redusa sau
medie, foarte
sensibile la
inghet-dezghet
70
organice,
(MO>5%)* cu
compresibilitate si
umflare libera
reduse,
sensibilitate
60
anorganice, cu
compresibilitate
mijlocie, umflare
libera redusa sau
medie, foarte
sensibile la
inghet-dezghet
4a
50
anorganice, cu
compresibilitate si
umflare libera
reduse,
sensibilitate
20
4.Pamanturi
coezive: nisip
prafos, praf
nisipos, nisip
argilos, praf, praf
argilos-nisipos,
praf argilos,
argila prafoasa
nisipoasa, argila
nisipoasa, argila
prafoasa, argila,
argila grasa
Pag 45/354
UAT 1 Bragadiru
compresibilitate
mare si umflare
libera medie sau
mare, foarte
sensibile la
inghet-dezghet
axa x = limita de curgere Wc%

axa y = indicele de plasticitate Ip
Diagonala reprezinta Ip=0,73 (Wc=20)
Pentru pamanturile argiloase, simbolul 4d, se recomanda fie inlocuirea, fie stabilizarea lor cu var, var-ciment,
stabilizatori chimici, etc. pe o grosime de minimum 15 cm, sau cand pamantul din patul drumului are umiditatea
relativa Wo>0,55 se va executa un strat de separatie din geotextil, rezistent si permeabil.
W - umiditate naturala
Wo =
WL - limita de curgere
Realizarea terasamentelor in rambleu, in care se utilizeaza pamanturi simbol 4d (anorganice) si 4e (cu materii
organice peste 5%) a caror calitate conform tabelului 1b este rea, este necesar ca alegerea solutiei de punere in
opera si eventualele masuri de imbunatatire sa fie fundamentate cu probe de laborator pe considerente tehnicoeconomice.
Nu se vor utiliza in ramblee pamanturile organice, maluri, namoluri, pamanturile turboase si vegetale, pamanturile cu
consistenta redusa (care au indicele de consistenta sub 0.75%), precum si pamanturile cu continut mai mare de 5%
de saruri solubile in apa. Nu se vor introduce in umpluturi, bulgari de pamant inghetat sau cu continut de materii
organice in putrefactie (brazde, frunzis, radacini, crengi, etc).
5.2.3.3 APA DE COMPACTARE
Apa necesara compactarii rambleurilor nu trebuie sa fie murdara si nu trebuie sa contina materii organice in
suspensie.
Apa salcie va putea fi folosita cu acordul Inginerului cu exceptia terasamentelor din spatele lucrarilor de arta.
Adaugarea eventuala a unor produse, destinate sa faciliteze compactarea nu se va face decat cu aprobarea
Inginerului, aprobare care va preciza si modalitatile de utilizare.
5.2.3.4 PAMANTURI PENTRU STRATURI DE PROTECTIE
Pamanturile care se vor folosi la realizarea straturilor de protectie a rambleurilor erodabile trebuie sa aiba calitatile
pamanturilor care se admit la realizarea rambleurilor, excluse fiind nisipurile si pietrisurile aluvionare. Aceste
pamanturi nu trebuie sa aiba elemente cu dimensiuni mai mari de 100 mm.
5.2.3.5 VERIFICAREA CALITATII PAMANTURILOR
Verificarea calitatii pamantului consta in determinarea principalelor caracteristici ale acestuia prevazute in tabelul 2.
Tabel 2
Nr.crt.
Caracteristici care se verifica
Frecvente minime
Metode de determinare
conform STAS
Granulozitate
In functie de heterogenitatea pamantului

utilizat insa nu va fi mai mica decat o
incercare la 5.000 m3.
1913/5-85
Limita de plasticitate
1913/4-86
Densitate uscata maxima
1913/3-76
Pag 46/354
UAT 1 Bragadiru
4
Coeficient de neuniformitate
Caracteristicile de compactare
Umflare libera
13450:2003
Pentru pamanturile folosite in rambleurile
din spatele zidurilor si pamanturile folosite
la protectia rambleurilor, o incercare la
fiecare 1.000m3
1913/13-83
1913/12-88
O incercare la fiecare:
Sensibilitate la inghet-dezghet
- 2.000 m3 pamant pentru rambleuri
1709/3-90
- 250 ml de drum in debleu

8
Umiditate
Zilnic sau la fiecare 500 m3
1913/1-82
Laboratorul Antreprenorului va avea un registru cu rezultatele tuturor determinarilor de laborator.

5.2.4
EXECUTAREA TERASAMENTELOR
5.2.4.1 PICHETAJUL LUCRARILOR

De regula pichetajul axei traseului este efectuat prin grija Beneficiarului. Sunt materializate pe teren toate punctele
importante ale traseului prin picheti cu martori, iar varfurile de unghi prin borne de beton legati de reperi amplasati in
afara amprizei drumului. Pichetajul este insotit si de o retea de reperi de nivelment stabili, din borne de beton,
amplasati in afara zonei drumului cel putin cate doi reperi pe km.
In cazul cand documentatia este intocmita pe planuri fotogrametrice traseul drumului proiectat nu este materializat
pe teren. Materializarea lui urmeaza sa se faca la inceperea lucrarilor de executie pe baza planului de situatie, a
listei cu coordonate pentru varfurile de unghi si a reperilor de pe teren.
Inainte de inceperea lucrarilor de terasamente Antreprenorul, pe cheltuiala sa, trece la restabilirea si completarea
pichetajului in cazul situatiei aratate mai sus sau la executarea pichetajului complet nou in cazul situatiei de mai sus.
In ambele cazuri trebuie sa se faca o pichetare detaliata a profilurilor transversale, la o distanta maxima intre
acestea de 30 m in aliniament si de 20 m in curbe.
Pichetii implantati in cadrul pichetajului complementar vor fi legati in plan si in profil in lung de aceiasi reperi ca si
pichetii din pichetajul initial.
Odata cu definitivarea pichetajului, in afara de axa drumului, Antreprenorul va materializa prin tarusi si sabloane
urmatoarele:
inaltimea umpluturii sau adancimea sapaturii in ax, de-a lungul axului drumului;
punctele de intersectii ale taluzelor cu terenul natural (ampriza);
inclinarea taluzelor.
Antreprenorul este raspunzator de buna conservare a tuturor pichetilor si reperilor de a le restabili sau de a le
reamplasa daca este necesar.
In caz de nevoie, scoaterea lor in afara amprizei lucrarilor este efectuata de catre Antreprenor, pe cheltuiala si
raspunderea sa, dar numai cu aprobarea scrisa a Inginerului, cu notificare cu cel putin 24 ore in devans.
Cu ocazia efectuarii pichetajului vor fi identificate si toate instalatiile subterane si aeriene, electrice, de
telecomunicatii sau de alta natura, aflate in ampriza lucrarilor in vederea mutarii sau protejarii acestora .
5.2.4.2 LUCRARI PREGATITOARE
Inainte de inceperea lucrarilor de terasamente se executa urmatoarele lucrari pregatitoare in limita zonei
expropriate:
Pag 47/354
UAT 1 Bragadiru
defrisari;
curatirea terenului de frunze, crengi, iarba si buruieni;
decaparea si depozitarea pamantului vegetal;
asanarea zonei drumului prin indepartarea apelor de suprafata si adancime;
demolarea constructiilor existente.
Antreprenorul trebuie sa execute in mod obligatoriu taierea arborilor, pomilor si arbustilor, sa scoata radacinile si
buturugile, inclusiv transportul materialului lemnos rezultat, in caz ca este necesar, in conformitate cu legislatia in
vigoare.
Scoaterea buturugilor si radacinilor se face obligatoriu la rambleuri cu inaltime mai mica de 2 m precum si la
debleuri.
Curatirea terenului de frunze, crengi, iarba si buruieni si alte materiale se face pe intreaga suprafata a amprizei.
Decaparea pamantului vegetal se face pe intreaga suprafata a amprizei drumului si a gropilor de imprumut.
Pamantul decapat si alte pamanturi care sunt improprii penru umplutura vor fi transportate si depuse in depozite
definitive, evitand orice amestec sau impurificare a terasamentelor drumului. Pamantul vegetal va fi pus intr-un
depozit provizoriu in vederea reutilizarii.
In portiunile de drum, unde apele superficiale se pot scurge spre rambleul sau debleul drumului, acestea trebuie
dirijate prin santuri de garda care sa colecteze si sa evacueze apa in afara amprizei drumului. In general, daca se
impune, se vor executa lucrari de colectare, drenare si evacuare a apelor din ampriza drumului.
Demolarile constructiilor existente vor fi executate pana la adancimea de 1.00 m sub nivelul platformei
terasamentelor.
Materialele provenite din demolare vor fi stranse cu grija, pentru a fi reutilizate conform indicatiilor precizate in
caietele de sarcini speciale sau in lipsa acestora, vor fi evacuate in groapa publica cea mai apropiata, transportul
fiind in sarcina Antreprenorului.
Toate golurile ca: puturi, pivnite, excavatii, gropi dupa scoaterea buturugilor si radacinilor, etc. vor fi umplute cu
pamant bun pentru umplutura si compactate metodic pentru a obtine gradul de compactare prevazut in tabelul nr. 4
si compactate pentru a obtine gradul de compactare prevazut in tabelul nr. 5, punctul b.
Antreprenorul nu va trece la executia terasamentelor inainte ca Inginerul sa constate si sa accepte executia
lucrarilor pregatitoare enumerate in prezentul caiet de sarcini.
Aceasta acceptare trebuie sa fie in mod obligatoriu mentionata in registrul de santier.
5.2.4.3 MISCAREA PAMANTULUI
Miscarea terasamentelor se efectueaza prin utilizarea pamantului provenit din sapaturi in profile cu umplutura a
proiectului. La inceputul lucrarilor, Antreprenorul trebuie sa prezinte Consultantului spre aprobare, o diagrama a
cantitatilor ce se vor transporta (inclusiv tabel de miscare a terasamentelor), precum si toate informatiile cu privire la
mutarea terasamentelor (utilaje de transport, distante, etc.).
Excedentul de sapatura ca si pamanturile din debleuri care sunt improprii realizarii rambleurilor, precum si pamantul
din patul drumului din zonele de debleu care trabuie inlocuite vor fi transportate in depozite definitive.
Necesarul de pamant care nu poate fi acoperit din debleuri, va proveni din gropi de imprumut.
Recurgerea la debleuri si rambleuri in afara profilului din proiect, sub forma de supralargire, trebuie sa fie supusa
aprobarii Inginerului.
Daca, in cursul executiei lucrarilor, natura pamanturilor provenite din debleuri si gropi de imprumut este
incompatibila cu prescriptiile prezentului caiet de sarcini si ale caietului de sarcini speciale, sau ale standardelor si
normativelor tehnice in vigoar,privind calitatea si conditiile de executie ale rambleurilor, Antreprenorul trebuie sa
informeze Inginerul si sa-i supuna spre aprobare propuneri de modificare a provenientei pamantului pentru
Pag 48/354
UAT 1 Bragadiru
umplutura, pe baza de masuratori si teste de laborator, demonstand existenta reala a materialelor si evaluarea
cantitatilor de pamant ce se vor exploata.
La lucrarile importante, daca beneficiarul considera necesar, poate preciza, completa sau modifica prevederile
prezentului caiet de sarcini. In acest caz, Antreprenorul poate intocmi, in cadrul unui caiet de sarcini speciale
Tabloul de corespondenta a pamantului prin care se defineste destinatia fiecarei naturi a pamantului provenit din
debleuri sau gropi de imprumut.
Transportul pamantului se face pe baza unui plan intocmit de Antreprenor Tabloul miscarii pamantului care
defineste in spatiu miscarile si localizarea finala a fiecarei cantitati volum izolate de pamant din debleu sau din
groapa de imprumut. El tine cont de Tabloul de corespondenta a pamantului stabilit de Beneficiar, daca aceasta
exista, ca si de punctele de trecere obligatorii ale itinerariului de transport si prescriptiile caietului de sarcini speciale.
Acest plan este supus apobarii Inginerului in termen de 30 de zile de la notificarea ordinului de incepere a
lucrarilor.
5.2.4.4 GROPI DE IMPRUMUT SI DEPOZITE DE PAMANT
In cazul in care gropile de imprumut si depozitele de pamant nu sunt impuse prin proiect sau in caietul de sarcini
speciale, alegerea acestora o va face Antreprenorul, cu acordul Inginerului. Acest acord va trebui sa fie solicitat cu
minimum opt zile inainte de inceperea exploatarii gropilor de imprumut sau a depozitelor. Daca Inginerul considera
ca este necesar, cererea trebuie sa fie insotita de:
un raport privind calitatea pamantului din gropile de imprumut alese, in spiritul prevederilor din
prezentul caiet de sarcini, cheltuielile pentru sondajele si analizele de laborator executate pentru acest
raport fiind in sarcina Antreprenorului;
acordul proprietarului de teren pentru ocuparea terenurilor necesare pentru depozite si/sau pentru
gropile de imprumut;
un raport cu programul de exploatare a gropilor de imprumut si planul de refacere a mediului.
La exploatarea gropilor de imprumut Antreprenorul va respecta urmatoarele reguli:
pamantul vegetal se va indeparta si depozita in locurile aprobate si va fi refolosit conform prevedeilor

proiectului;
crestele taluzurilor gropilor de imprumut trebuie, in lipsa autorizatiei prealabile a Inginerului, sa fie la o
departare mai mare de 10 m de limitele zonei drumului;
taluzurile gropilor de imprumut;
sapaturile in gropile de imprumut nu vor fi mai adanci decat cota practicata in debleuri sau sub cota
santului de scurgere a apelor, in zona de rambleu.
in albiile majore ale raurilor, gropile de imprumut vor fi executate in avalul drumului, amenajand o
bancheta de 4.00 m latime intre piciorul taluzului drumului si groapa de imprumut;
fundul gropilor de imprumut va avea o panta transversala de 1.3% spre exterior si o panta
longitudinala care sa asigure scurgerea si evacuarea apelor;
taluzurile gropilor de imprumut amplasate in lungul drumului se vor executa cu inclinarea de

1:1.5..1:3, cand intre piciorul taluzului drumului si marginea gropii de imprumut nu se lasa nici un fel
de banchete, taluzul gropii de imprumut dinspre drum va fi de 1:3.
Surplusul de sapatura in zonele de debleu, poate fi depozitat in urmatoarele moduri:
in continuarea terasamentului proiectat sau existent in rambleu, surplusul depozitat fiind nivelat,
compactat si taluzat conform prescriptiilor aplicabile rambleurilor drumului; suprafata superioara a
acestor rambleuri suplimentare va fi nivelata la o cota cel mult egala cu cota muchiei platformei
rambleului drumului proiectat;
Pag 49/354
UAT 1 Bragadiru
la mai mult de 10 m de crestele taluzurilor de debleu ale drumurilor in executie sau a celor existente si
in afara firelor de scurgerea apelor; in ambele situatii este necesar sa se obtina aprobarea pentru
ocuparea terenului si sa se respecte conditiile impuse.
La amplasarea depozitelor in zona drumului se va urmari ca prin executia acestora sa nu provoace inzapezirea
drumului.
Antreprenorul va avea grija ca gropile de imprumut si depozitele sa nu compromita stabilitatea masivelor naturale
nici sa nu riste antrenarea terasamentelor de catre ape sau sa cauzeze, din diverse motive, pagube sau prejudicii
persoanelor sau bunurilor publice particulare. In acest caz, Antreprenorul va fi in intregime raspunzator de aceste
pagube.
Inginerul se va putea opune executarii gropilor de imprumut sau depozitelor susceptibile de a inrautati aspectul
imprejmuirilor si a scurgerii apelor, fara ca Antreprenorul sa poata pretinde pentru acestea fonduri suplimentare sau
despagubiri.
Achizitionarea sau despagubirea pentru ocuparea terenurilor afectate depozitelor de pamanturi si a celor necesare
gropilor de imprumut, raman in sarcina Antreprenorului.
5.2.4.5 EXECUTIA DEBLEURILOR
Antreprenorul nu va putea executa nici o lucrare inainte ca modul de pregatire a amprizelor de debleu, precizat de
prezentul caiet de sarcini si caietul de sarcini sa fi fost verificat si recunoscut ca satisfacator ca satisfacator de catre
Inginerul lucrarii.
Aceste acceptari trebuie, in mod obligatoriu sa fie mentionate in registrul de santier.
Sapaturile trebuiesc atacate frontal pe intreaga latime si pe masura ce avanseaza, se realizeaza si taluzarea,
urmarind pantele taluzurilor mentionate pe profilurile transversale.
Nu se vor crea supraadancimi in debleu. In cazul cand in mod accidental apar asemenea situatii se va trece la
umplerea lor conform modalitatilor pe care le va prescrie Inginerul lucrarii si pe cheltuiala Antreprenorului.
La sapare in terenurile sensibile la umezeala, terasamentele se vor executa progresiv, asigurandu-se permanent
drenarea si evacuarea apelor pluviale si evitarea destabilizaruii echilibrului hidrologic al zonei sau a nivelului apei
subterane, pentru a preveni umezirea pamanturilor. Toate lucrarile preliminare de drenaj vor fi finalizate inainte de
inceperea sapaturilor, pentru a se asigura ca lucrarile se vor executa fara a fi afectate de ape.
In cazul cand terenul intalnit la cota fixata prin proiect nu va prezenta calitatile stabilite si nu este de portanta
prevazuta, Inginerul va putea prescrie realizarea unui strat de forma pe cheltuiala Beneficiarului. Compactarea
acestui strat de forma se va face la gradul de compactare 100% Proctor Normal. In acest caz se va limita pentru
stratul superior al debleurilor, gradul de compactare la 97% Proctor Normal.
Inclinarea taluzurilor va depinde de natura terenului efectiv. Daca acesta difera de prevederile proiectului,
Antreprenorul va trebui sa aduca la cunostinta Inginerului neconcordanta constatata, urmand ca acesta sa dispuna
o modificare a inclinarii taluzurilor si modificarea volumului terasamentelor.
Prevederile STAS 2914-84 privind inclinarea taluzurilor la debleuri pentru adancimi de maximum 12.00 m sunt date
in tabelul 3 in functie de natura materialelor existente in debleu.
Tabel 3
NATURA MATERIALELOR DIN DEBLEU
INCLINAREA TALUZURILOR
Pamanturi argiloase, in general argile nisipoase sau prafoase, nisipuri

argiloase sau prafuri argiloase
1.0 : 1.5
Pamanturi marnoase
1.0 : 1.0 1.0 : 0.5
Pamanturi macroporice (loess si pamanturi loessoide)
1.0 : 0.1
Roci stancoase alterabile, in functie de gradul de alterabilitate si de

adancimea debleurilor
1.0 : 1.5 1.0 : 1.0
Pag 50/354
UAT 1 Bragadiru
Roci stancoase nealterabile
1.0 : 0.1
Roci stancoase (care nu se degradeaza) cu stratificarea favorabila in ce

priveste stabilitatea
de la 1.0 : 0.1 pana la pozitia verticala sau chiar in

consola
In debleuri mai adanci de 12.00 m sau amplasate in conditii hidrologice nefavorabile (zone umede, infiltratii, zone
de baltiri) indiferent de adancimea lor, inclinarea taluzurilor se va stabili printr-un calcul de stabilitate.
Taluzurile vor trebui sa fie curatate de pietre sau de bulgari de pamant care nu sunt perfect aderente sau
incorporate in teren ca si rocile dislocate a caror stabilitate este incerta.
Daca pe parcursul lucrarilor de terasamente, masele de pamant devin instabile, Antreprenorul va lua masuri
imediate de stabilizare, anuntand in acelasi timp Inginerul.
Debleurile in terenuri moi, ajunse la cota, se vor compacta pana la 100% Proctor Normal, pe o adancime de 30 cm
(conform prevederilor din tabelul 5, pct.c).
In terenuri stancoase, la sapaturile executate cu ajutorul explozivului, Antreprenorul va trebui sa stabileasca si apoi
sa adapteze planurile sale de derocare in asa fel incat dupa explozii sa se obtina:
degajarea la gabarit a taluzelor si platformei;
cea mai mare fractionare posibila a rocii, evitand orice risc de deteriorare a lucrarilor.
Pe timpul intregii durate a lucrului va trebui sa se inspecteze, in mod frecvent si in special dupa explozie, taluzurile
de debleuri si terenurile de deasupra acestora, in scopul de a se inlatura partile de roca, care ar putea sa fie
dislocate de viitoarele explozii sau din alte cauze.
Dupa executia lucrarilor, se va verifica daca adancimea necesara este atinsa peste tot. Acolo unde aceasta nu este
atinsa Antreprenorul va trebui sa execute derocarea suplimentara necesara.
Tolerantele de executie pentru suprafata platformei si nivelarea taluzurilor sub lata de 3 m sunt date in tabelul 4.
Tabel 4
PROFILUL
TOLERANTE ADMISE
ROCI NECOMPACTE
ROCI COMPACTE
Platforma cu strat de forma
+/- 3 cm
+/- 5 cm
Platforma fara strat de forma
+/- 5 cm
+/- 10 cm
Taluzului de debleu neacoperit
+/- 10 cm
Variabil in functie de natura rocii
Metoda utilizata pentru nivelarea platformei in cazul terenurilor stancoase este lasata la alegerea Antreprenorului. El
are posibilitatea de a realiza o adancime suplimentara, apoi de a completa, pe cheltuiala sa, cu un strat de pamant,
pentru aducerea la cote, care va trebui compactat cum este aratat in prezentele caiete de sarcini.
Daca proiectul prevede executarea rambleurilor cu pamanturile sensibile la umezeala, Inginerul va prescrie ca
executarea sapaturilor in debleuri sa se faca astfel:
in perioada ploioasa: extragere verticala;
dupa perioada ploioasa: sapaturi in straturi, pana la orizontul a carui continut in apa va fi superior cu 10
puncte, umiditatii optime Proctor Normal.
In timpul executiei debleurilor, Antreprenorul este obligat sa conduca lucrarile astfel ca pamanturile ce urmeaza sa
fie folosite in realizarea rambleurilor sa nu fie degradate sau inmuiate de apele de ploaie. Va trebui in special sa se
inceapa cu lucrarile de debleu de la partea de jos a rampelor profilului in lung.
Pag 51/354
UAT 1 Bragadiru
Daca topografia locurilor permite o evacuare gravitationala a apelor, Antreprenorul va trebui sa mentina o panta
suficienta pentru scurgere, la suprafata partii excavate si sa se execute in timp util santuri, rigole, lucrari provizorii
necesare evacuarii apelor in timpul excavarii.
5.2.4.6 PREGATIREA TERENULUI DE SUB RAMBLEURI
Lucrarile pregatitoare aratate in prezentele specificatii tehnice sunt comune atat in sectoarele de debleu cat si celor
de rambleu.
Pentru rambleuri mai sunt necesare si se vor executa si alte lucrari pregatitoare.
Cand linia de cea mai mare panta a terenului este superioara lui 20% Antreprenorul va trebui sa execute trepte de
infratire avand o inaltime egala cu grosimea stratului prescris pentru umplutura, distante la maximum 1.00m pe
terenuri obisnuite si cu inclinarea de 4% spre exterior.
Pe terenuri stancoase aceste trepte vor fi realizate cu mijloace agreate de Inginer.
Pe terenurile remaniate in cursul lucrarilor pregatioare, sau pe terenuri de portanta scazuta se va executa o
compactare a terenului de la baza rambleului pe o adancime minimala de 30 cm, pentru a obtine un grad de
compactare Proctor normal conform tabelului 5.
5.2.4.7 EXECUTIA RAMBLEURILOR
Antreprenorul nu poate executa nici o lucrare inainte ca pregatirile terenului indicate in caietul de sarcini si caietul de
sarcini speciale, sa fie verificate si acceptate de Inginer. Aceasta acceptare trebuie sa fie in mod obligatoriu
consemnata in Jurnalul de santier.
Nu se executa lucrari de terasamente pe timp de ploaie sau ninsoare.
Executia rambleurilor trebuie sa fie intrerupta in cazul cand calitatile lor minimale definite prin prezentul caiet de
sarcini sau prin caietul de sarcini speciale vor fi compromise de intemperii.
Executia nu poate fi reluata decat dupa un timp fixat de Inginer sau reprezentantul sau, sau la propunerea
Antreprenorului.
Rambleurile se executa din straturi uniforme suprapuse, paralel cu linia proiectului, pe intreaga latime a platformei
si in principiu pe intrega lungime a rambleului, evitandu-se segregarile si variatiile de umiditate si granulometrie.
Daca dificultatile speciale, recunoscute de Inginer, impun ca executia straturileor elementare sa fie executate pe
latimi inferioare celei a rambleului, acesta va putea fi executat din benzi alaturate, care impreuna acopera intreaga
latime a profilului, urmarind ca decalarea in inaltime intre doua benzi alaturate nu trebuie sa depaseasca grosimea
maxima impusa.
Pamantul adus pe platforma este imprastiat si nivelat pe intreaga latime a platformei (sau a benzii de lucru) in
grosimea optima de compactare stabilita, urmand realizarea unui profil longitudinal pe cat posibil paralel cu profilul
definitiv.
Suprafata fiecarui strat intermediar, care va avea grosimea optima de compactare, va fi plana si va avea o panta
transversala de 3...5% catre exterior, iar suprafata ultimului strat va avea panta prescrisa conform cerintelor din
prezenta documentatie.
La realizarea umpluturilor cu inaltimi mai mari de 3.00 m, se pot folosi, la baza acestora, blocuri de piatra sau din
beton cu dimensiunea maxima de 0.50 m cu conditia respectarii urmatoarelor masuri:
impanarea golurilor cu pamant;
asigurarea tasarilor in timp si luarea lor in considerare;
realizarea unei umpluturi omogene din pamant de calitate corespunzatoare pe cel putin 2.00 m
grosime la partea superioara a rambleului.
Pag 52/354
UAT 1 Bragadiru
La punerea in opera a rambleului se va tine seama de umiditatea optima de compactare. Pentru aceasta,
laboratorul santierului va face determinari ale umiditatii la sursa si se vor lua masurile in consecinta pentru punerea
in opera, respectiv asternerea si necompactarea imediata, lasand pamantul sa se zvante sau sa se trateze cu var
pentru a-si reduce umiditatea cat mai aproape de cea optima, sau din contra, udarea stratului asternut pentru a-l
aduce la valoarea umiditatii optime.
Toate rambleurile vor fi compactate pentru a se realiza gradul de compactare Proctor Normal prevazute in STAS
2914-84 conform tabelului 5.
Tabel 5
PAMANTURI
ZONELE DIN TERASAMENTE LA CARE
SE PERSCRIE GRADUL DE
COMPACTARE
a. Primii 30 cm ai terenului natural sub un
rambleu cu inaltimea h 2.00 m
h > 2.00 m
b. In corpul rambleurilor la adancimea (h)
sub patul drumului: h 0.50 m
0.5 < h 2.00 m
h > 2.00 m
c. In debleuri pe adancimea de 30 cm sub
patul drumului
NECOEZIVE
COEZIVE
Imbracaminti
permanente
Imbracaminti
semipermanente
Imbracaminti
permanente
Imbracaminti
semipermanente
100
95
95
92
97
92
93
90
100
100
95
100
97
92
100
97
92
100
94
90
100
100
100
100
NOTA: pentru pamanturile necoezive, stancoase cu granule de 20 mm in proportie mai mare de 50% si unde
raportul dintre densitatea in stare uscata a pamantului compactat nu se poate determina, se va putea considera a fi
de 100% din gradul de compactare Proctor Normal, cand dupa un anumit numar de treceri, stabilit pe tronsonul
experimental, echipamentul de compactare cel mai greu nu lasa urme lizibile la controlul gradului de compactare.
Antreprenorul va trebui sa supuna acordul Inginerului cu cel putin opt zile inainte de inceperea lucrarilor, grosimea
maximala a stratului elementar pentru fiecare tip de pamant, care poate asigura obtinerea (dupa compactare) a
gradelor de compactare aratate in tabelul 5, cu echipamentele existente si folosite pe santier.
In acest scop, inainte de inceperea lucrarilor, va realiza cate un tronson de incercare de minimum 30 m lungime
pentru fiecare tip de pamant. Daca compactarea prescrisa nu poate fi obtinuta, Antreprenorul va trebui sa realizeze
o noua plansa de incercare, dupa ce va aduce modificarile necesare grosimii straturilor si utilajului folosit.
Rezultatele acestor incercari trebuie sa fie metionate in registrul de santier.
In cazurile cand aceasta obligatie nu va putea fi realizata, grosimea straturilor succesive nu va putea depasi 20 cm
dupa compactare.
Abaterile limita la gradul de compactare vor fi de 3% sub imbracamintile de beton de ciment si de 4% sub celelalte
imbracaminti si se accepta in max. 10% din numarul punctelor de verificare.
5.2.4.8 VERIFICARI SI TESTE
5.2.4.8.1 CONTROLUL COMPACTARII
In timpul executiei, terasamentele trebuie verificate dupa cum urmeaza:
controlul va fi pe fiecare strat;

Pag 53/354
UAT 1 Bragadiru
frecventa minima a testelor trebuie sa fie potrivit tabelului 6.
Tabel 6
DENUMIREA INCERCARII
Incercarea Proctor
FRECVENTA MINIMALA A
INCERCARILOR
1 la 5.000 m3
OBSERVATII
pentru fiecare tip de pamant
Determinarea continutului de apa
1 la 250 ml de platforma
pe strat
Determinarea gradului de compactare
3 la 250ml de platforma
pe strat
Laboratorul Antreprenorului va tine un registru in care se vor consemna toate rezultatele privind incercarea Proctor,
determinarea umiditatii si a gradului de compactare realizat pe fiecare strat si sector de drum.
Antreprenorul poate sa ceara receptia unui strat numai daca toate gradele de compactare rezultate din determinari
au valori minime sau peste valorile prescrise. Aceasta receptie va trebui, in mod obligatoriu, mentionata in registrul
de santier.
5.2.4.8.2 PROFILE SI TALUZE
Lucrarile trebuie sa fie executate de asa maniera incat dupa cilindrare profilele din proiect sa fie realizate cu
tolerantele admisibile.
Taluzul nu trebuie sa prezinte nici scobituri si nici cu excrescente, in afara celor rezultate din dimensiunile blocurilor
constituente ale rambleului .
Profilul taluzului trebuie sa fie obtinut prin metoda umpluturii in adaos, daca nu sunt dispozitii contrare in caietul de
sarcini speciale.
Taluzurile rambleurilor asezate pe terenuri de fundatie cu capacitatea portanta corespunzatoare vor avea inclinarea
1:1.5 pana la inaltimile maxime pe verticala, indicate in tabelul 7.
Tabel 7
NATURA MATERIALULUI IN RAMBLEU
H
(max m)
Argile prafoase sau argile nisipoase
Nisipuri argiloase sau praf argilos
Nisipuri
Pietrisuri sau balasturi
10
Panta taluzurilor trebuie verificata si asigurata numai dupa realizarea gradului de compactare indicat in tabelul 5.
In cazul rambleurilor cu inaltimi mai mari decat cele aratate in tabelul 7 dar numai pana la maxim 12.00 m, inclinarea
taluzurilor de la nivelul patului drumului in jos, va fi de 1:1.5 iar pe restul inaltimii la baza rambleului, inclinarea va fi
de 1:2.
In rambleurile mai inalte de 12.00m, precum si la cele situate in albiile majore ale raurilor, ale vailor si in balti, unde
terenul de fundatie este alcatuit din particule fine si foarte fine, inclinarea taluzurilor se va determina pe baza unui
calcul de stabilitate, cu un coeficient de stabilitate de 1.31.5.
Taluzurile rambleurilor asezate pe terenuri de fundatie cu capacitate portanta redusa, vor avea inclinarea 1:1.5 pana
la inaltimile maxime, h max pe verticala indicata in tabelul 8, in functie de caracteristicile fizice-mecanice ale
terenului de fundatie.
Tabel 8
Panta terenului
de fundatie
Caracteristicile terenului de fundatie

a) Unghiul de frecare interna in grade
Pag 54/354
UAT 1 Bragadiru
5o
10o
15o
b) Coeziunea materialului Kpa

30
60
10
30
60
10
30
60
80
Inaltimea maxima a rambleului, h max, in m

0
3.00
4.00
3.00
5.00
6.00
4.00
6.00
8.00
10.00
1:10
2.00
3.00
2.00
4.00
5.00
3.00
5.00
6.00
7.00
1:5
1.00
2.00
1.00
2.00
3.00
2.00
3.00
4.00
5.00
1:3
1.00
2.00
1.00
2.00
3.00
4.00
Tolerantele de executie pentru suprafatarea patului si a taluzurilor sunt urmatoarele:
platforma fara strat de forma
+/- 3 cm
platforma cu strat de forma
+/- 5 cm
taluz neacoperit
+/- 10 cm
Denivelarile sunt masurate sub lata de 3 m lungime.

Tolerantele pentru ampriza rambleului realizat, fata de cea proiectata este de + 50 cm.
Prescriptii aplicabile pamanturilor sensibile la apa
Cand la realizarea rambleurilor sunt folosite pamanturi sensibile la apa, Inginerul va putea ordona Antreprenorului
urmatoarele:
asternerea si compactarea imediata a pamanturilor din debleuri sau gropi de imprumut cu un grad de
umiditate convenabil;
un timp de asternere dupa asternere si scarificarea, in vederea eliminarii apei in exces prin evaporare;
tratarea pamantului cu var pentru reducerea umiditatii;
practicarea de drenuri deschise, in vederea reducerii umiditatii pamanturilor cu exces de apa..
Pentru aceste pamanturi Inginerul va putea impune Antreprenorului masuri speciale pentru evacuarea apelor.
5.2.4.8.3 PRESCRIPTII APLICABILE RAMBLEURILOR DIN MATERIAL STINCOS
Materialul stancos rezultat din derocari se va imprastia si nivela astfel incat sa se obtina o umplutura omogena si cu
un volum minim de goluri.
Straturile elementare vor avea grosimea determinata in functie de dimensiunea materialului si posibilitatile
mijloacelor de compactare. Aceasta grosime nu va putea, in nici un caz, sa depaseasca 0.80 m in corpul rambleului.
Ultimii 0.30 m de sub patul drumului nu vor contine blocuri mai mari de 0.20 m.
Blocurile de stanca ale caror dimensiuni vor fi incompatibile cu dispozitiile de mai sus vor fi fractionate. Inginerul va
putea aproba folosirea lor la piciorul taluzului sau depozitarea lor in depozite definitive.
Granulozitatea diferitelor straturi constituente ale rambleurilor trebuie sa fie omogena. Intercalarea straturilor de
materiale fine si straturi din materiale stancoase, prezentand un procentaj de goluri ridicat, este interzisa.
Rambleurile vor fi compactate cu cilindri vibratori de 12-16 tone cel putin,sau cu utilaje cu senile de 25 tone cel
putin. Aceasta compactare va fi insotita de o stropire cu apa, suficienta pentru a facilita aranjarea blocurilor.
Controlul compactarii va fi efectuat prin masurarea parametrilor Q/S, unde:
Q reprezinta volumul rembleului pus in opera intr-o zi, masurat in mc dupa compactare;
S - reprezinta suprafata compactata intr-o zi de utilajul de compactare care s-a deplasat cu viteza stabilita pe
sectoarele experimentale.
Pag 55/354
UAT 1 Bragadiru
Valoarea parametrilor (Q/S) va fi stabilita cu ajutorul unui tronson de incercare controlat prin incercari cu placa.
Valoarea finala va fi cea a testului in care se obtin module de cel putin 500 bari si un raport E2/E1 inferior lui 0.15.
Incercarile se vor face de Antreprenor intr-un laborator autorizat iar rezultatele vor fi inscrise in registrul de santier.
Platforma rambleului va fi nivelata, admitandu-se aceleasi tolerante ca si in cazul debleurilor in material stancos,
vezi tabel.4.
Denivelarile pentru taluzurile neacoperite trebuie sa asigure fixarea blocurilor pe cel putin jumatate din grosimea lor.
5.2.4.8.4 PRESCRIPTII APLICABILE RAMBLEURILOR NISIPOASE
Rambleurile din materiale nisipoase se realizeaza concomitent cu imbracarea taluzurilor, in scopul de a le proteja de
eroziune. Pamantul nisipos omogen (U 5) ce nu poate fi compactat la gradul de compactare prescris (tabel 5) va
putea fi folosit numai dupa corectarea granulometriei acestuia, pentru obtinerea compactarii prescrise.
Straturile din pamant nisipoase vor fi umezite si amestecate pentru obtinerea unei umiditati omogene pe intreaga
grosime a stratului elementar.
Platforma si taluzurile vor fi nivelate admitandu-se tolerantele aratate in tab.4. Aceste tolerante se aplica straturilor
de pamant care protejeaza platforma si taluzurile nisipoase.
5.2.4.8.5 PRESCRIPTII APLICABILE RAMBLEURILOR DIN SPATELE LUCRARILOR DE ARTA (culei, aripi,
ziduri de sprijin)
In lipsa unor indicatii contrare ale caietului de sarcini speciale, rambleurile din spatele lucrarilor de arta vor fi
executate cu aceleasi materiale ca si cele folosite in patul drumului, cu exceptia materialelor stancoase. Pe o latime
min de 1 metru, masurata de la zidarie, marimea maxima a materialului din carier, acceptat a fi folosit, va fi de 1/10
din grosimea umpluturii.
Rambleul se va compacta mecanic, la gradulul din tabelul 5 si cu asigurarea integritatii lucrarilor de arta.
Echipamentul/utilajul de compactare va fi supus aprobarii Inginerului sau reprezentantului acestuia, care vor
preciza pentru fiecare lucrare de arta intinderea zonei lor de folosire.
5.2.4.9 PROTECTIA IMPOTRIVA APELOR
Antreprenorul este obligat sa asigure protectia rambleurilor contra apelor pluviale si inundatiilor provocate de ploi, a
caror intensitate nu depaseste intensitatea celei mai puternice ploi inregistrate in cursul ultimilor zece ani.
Intensitatea precipitatiilor de care se va tine seama va fi cea furnizata de cea mai apropiata statie pluviometrica.
5.2.4.10 EXECUTIA SANTURILOR SI RIGOLELOR
Santurile si rigolele vor fi realizate conform prevederilor proiectului, respectandu-se sectiunea, cota fundului si
distanta de la marginea amprizei.
Santul sau rigola trebuie sa ramana constant, paralel cu piciorul taluzului. In nici un caz nu va fi tolerat ca acest
paralelism sa fie intrerupt de prezenta masivelor stancoase. Paramentele santului sau a rigolei vor trebui sa fie
plane iar blocurile in proeminenta sa fie taiate.
La sfirsitul santierului si inainte de receptia finala, santurile sau rigolele vor fi complet degajate de bulgari si blocuri
cazute.
5.2.4.11 FINISAREA PLATFORMEI
Stratul superior al platformei va fi bine compactat, nivelat si completat respectand cotele in profil in lung si in profil
transversal, declivitatile si latimea prevazute in proiect.
Gradul de compactare si tolerantele de nivelare sunt date in tabelul 5, respectiv in tabelul 4.
In ce priveste latimea platformei si cotele de executie abaterile limita sunt:
Pag 56/354
UAT 1 Bragadiru
la latimea platformei:
+/- 0.05 m, fata de ax;

+/- 0.10 m, pe intreaga latimea;
la cotele proiectului:
+/- 0.05 m, fata de cotele de nivel ale proiectului.

Daca executia sistemului rutier nu urmeaza imediat dupa terminarea terasamentelor, platforma va fi nivelata
transversal, urmarind reaizarea unui profil acoperis, din doua ape, cu inclinarea de 4% spre marginea acestora. In
curbe se va aplica deverul prevazut in piesele desenate ale proiectului, fara sa coboare sub o panta transversala de
4%.
5.2.4.12 ACOPERIREA CU PAMANT VEGETAL
Cand acoperirea trebuie sa fie aplicata pe un taluz, acesta este in prealabil taiat in trepte sau intarit cu caroiaje din
brazde, nuiele sau prefabricate etc., destinate a le fixa. Aceste trepte sau caroiaje sunt apoi umplute cu pamant
vegetal.
Terenul vegetal trebuie sa fie faramitat, curatat cu grija de pietre, radacini sau iarba si umectat inainte de
raspandire.
Dupa raspandire pamantul vegetal este tasat cu un mai plat sau cu un rulou usor.
Executarea lucrarilor de imbracare cu pamant vegetal este in principiu, suspendata pe timp de ploaie.
5.2.5
CAZURI PARTICULARE DE LUCRARI DE TERASAMENTE
5.2.5.1 RAMBLEURI DIN MATERIAL STINCOS

Materialul stancos rezultat din derocari se va imprastia si nivela astfel incat sa se obtina o umplutura omogena si cu
un volum minim de goluri.
Straturile elementare vor avea grosimea determinata in functie de dimensiunea materialului si posibilitatile
mijloacelor de compactare. Aceasta grosime nu va putea, in nici un caz, sa depaseasca 0,80 m in corpul rambleului.
Ultimii 0,30 m de sub patul drumului nu vor contine blocuri mai mari de 0,20 m.
Blocurile de stanca ale caror dimensiuni vor fi incompatibile cu dispozitiile de mai sus vor fi fractionate. Inginerul va
putea aproba folosirea lor la piciorul taluzului sau depozitarea lor in depozite definitive.
Granulozitatea diferitelor straturi constituente ale rambleurilor trebuie sa fie omogena. Intercalarea straturilor de
materiale fine si straturi din materiale stancoase, prezentand un procentaj de goluri ridicat, este interzisa.
Rambleurile vor fi compactate cu cilindri vibratori de 12-16 tone cel putin, sau cu utilaje cu senile de 25 tone cel
putin. Aceasta compactare va fi insotita de o stropire cu apa, suficienta pentru a facilita aranjarea blocurilor.
Controlul compactarii va fi efectuat prin masurarea parametrilor Q/S unde:
Q - reprezinta volumul rambleului pus in opera intr-o zi, masurat in mc dupa compactare;
S - reprezinta suprafata compactata intr-o zi de utilajul de compactare care s-a deplasat cu viteza
stabilita pe sectoarele experimentale.
Valoarea parametrilor (Q/S) va fi stabilita cu ajutorul unui tronson de incercare controlat prin incercari
cu placa. Valoarea finala va fi cea a testului in care se obtin module de cel putin 500 bari si un raport
E2/E1 inferior lui 0,15.
Incercarile se vor face de Antreprenor intr-un laborator autorizat iar rezultatele vor fi inscrise in registrul
de santier.
Pag 57/354
UAT 1 Bragadiru
Platforma rambleului va fi nivelata, admitandu-se aceleasi tolerante ca si in cazul debleurilor in material stancos.
Denivelarile pentru taluzurile neacoperite trebuie sa asigure fixarea blocurilor pe cel putin jumatate din grosimea lor.
5.2.5.2 RAMBLEURI DIN MATERIAL NISIPOS
Rambleurile din materiale nisipoase se realizeaza concomitent cu imbracarea taluzurilor, in scopul de a le proteja de
eroziune. Pamantul nisipos omogen (U < 5) ce nu poate fi compactat la gradul de compactare prescris (tabel 5) va
putea fi folosit numai dupa corectarea granulometriei acestuia, pentru obtinerea compactarii prescrise.
Straturile din pamanturi nisipoase vor fi umezite si amestecate pentru obtinerea unei umiditati omogene pe intreaga
grosime a stratului elementar.
Platforma si taluzurile vor fi nivelate admitandu-se tolerantele din caietul de sarcini. Aceste tolerante se aplica
straturilor de pamant care protejeaza platforma si taluzurile nisipoase.
5.2.5.3 RAMBLEURILE DIN SPATELE LUCRARILOR DE ARTA (CULEI, ARIPI, ZIDURI DE SPRIJIN)
In lipsa unor indicatii contrare caietului de sarcini speciale, rambleurile din spatele lucrarilor de arta vor fi executate
cu aceleasi materiale ca si cele folosite in patul drumului, cu exceptia materialelor stancoase. Pe o latime minima de
1 metru, masurata de la zidarie, marimea maxima a materialului din cariera, acceptat a fi folosit, va fi de 1/10 din
grosimea umpluturii.
Rambleul se va compacta mecanic, la gradul din caietul de sarcini si cu asigurarea integritatii lucrarilor de arta.
Echipamentul/utilajul de compactare va fi supus aprobarii Inginerului sau reprezentantului acestuia, care vor
preciza pentru fiecare lucrare de arta intinderea zonei lor de folosire.
5.2.5.4 LUCRARI ASOCIATE LUCRARILOR DE TERASAMENTE
5.2.5.4.1 GROPI DE IMPRUMUT SI DEPOZITE DE PAMINT
In cazul in care gropile de imprumut si depozitele de pamant nu sunt impuse prin proiect sau in caietul de sarcini
speciale, alegerea acestora o va face Antreprenorul, cu acordul Inginerului. Acest acord va trebui sa fie solicitat cu
minimum opt zile inainte de inceperea exploatarii gropilor de imprumut sau a depozitelor. Daca Inginerul considera
ca este necesar, cererea trebuie sa fie insotita de:
un raport privind calitatea pamantului din gropile de imprumut alese, in spiritul prevederilor articolului 4
din prezentul caiet de sarcini, cheltuielile pentru sondajele si analizele de laborator executate pentru
acest raport fiind in sarcina Antreprenorului;
acordul proprietarului de teren pentru ocuparea terenurilor necesare pentru depozite si/sau pentru
gropile de imprumut;
un raport cu programul de exploatare a gropilor de imprumut si planul de refacere a mediului.
La exploatarea gropilor de imprumut Antreprenorul va respecta urmatoarele reguli:
Pamantul vegetal se va indeparta si depozita in locurile aprobate si va fi refolosit conform prevedeilor

proiectului;
Crestele taluzurilor gropilor de imprumut trebuie, in lipsa autorizatiei prealabile a Inginerului, sa fie la o
departare mai mare de 10 m de limitele zonei drumului;
taluzurile gropilor de imprumut;
sapaturile in gropile de imprumut nu vor fi mai adanci decat cota practicata in debleuri sau sub cota
santului de scurgere a apelor, in zona de rambleu.
In albiile majore ale raurilor, gropile de imprumut vor fi executate in avalul drumului, amenajand o bancheta de 4.00
m latime intre piciorul taluzului drumului si groapa de imprumut;
Pag 58/354
UAT 1 Bragadiru
Fundul gropilor de imprumut va avea o panta transversala de 1.3% spre exterior si o panta longitudinala care sa
asigure scurgerea si evacuarea apelor;
Taluzurile gropilor de imprumut amplasate in lungul drumului se vor executa cu inclinarea de 1:1.5..1:3, cand intre
piciorul taluzului drumului si marginea gropii de imprumut nu se lasa nici un fel de banchete, taluzul gropii de
imprumut dinspre drum va fi de 1:3.
Surplusul de sapatura in zonele de debleu, poate fi depozitat in urmatoarele moduri:
in continuarea terasamentului proiectat sau existent in rambleu, surplusul depozitat fiind nivelat,
compactat si taluzat conform prescriptiilor aplicabile rambleurilor drumului; suprafata superioara a
acestor rambleuri suplimentare va fi nivelata la o cota cel mult egala cu cota muchiei platformei
rambleului drumului proiectat;
la mai mult de 10 m de crestele taluzurilor de debleu ale drumurilor in executie sau a celor existente si
in afara firelor de scurgerea apelor; in ambele situatii este necesar sa se obtina aprobarea pentru
ocuparea terenului si sa se respecte conditiile impuse.
La amplasarea depozitelor in zona drumului se va urmari ca prin executia acestora sa nu provoace

inzapezirea drumului.
Antreprenorul va avea grija ca gropile de imprumut si depozitele sa nu compromita stabilitatea masivelor naturale
nici sa nu riste antrenarea terasamentelor de catre ape sau sa cauzeze, din diverse motive, pagube sau prejudicii
persoanelor sau bunurilor publiceparticulare. In acest caz, Antreprenorul va fi in intregime raspunzator de aceste
pagube.
Inginerul se va putea opune executarii gropilor de imprumut sau depozitelor susceptibile de a inrautati aspectul
imprejmuirilor si a scurgerii apelor, fara ca Antreprenorul sa poata pretinde pentru acestea fonduri suplimentare sau
despagubiri.
Achizitionarea sau despagubirea pentru ocuparea terenurilor afectate depozitelor de pamanturi si a celor necesare
gropilor de imprumut, raman in sarcina Antreprenorului.
5.2.5.4.2 IMBRACAREA TALUZELOR CU PAMINT VEGETAL
Cand acoperirea cu pamant vegetal trebuie sa fie aplicata pe un taluz, acesta este in prealabil taiat in trepte sau
intarit cu caroiaje din brazde, nuiele sau prefabricate etc., destinate a le fixa.Aceste trepte sau caroiaje sunt apoi
umplute cu pamant vegetal.
Terenul vegetal trebuie sa fie faramitat, curatat cu grija de pietre, radacini sau iarba si umectat inainte de
raspandire.
Dupa raspandire pamantul vegetal este tasat cu un mai plat sau cu un rulou usor.
Executarea lucrarilor de imbracare cu pamant vegetal este in principiu, suspendata pe timp de ploaie.
5.2.5.4.3 DRENAREA APELOR SUBTERANE
Antreprenorul nu este obligat sa construiasca drenuri in cazul in care apele nu pot fi evacuate
gravitational Responsablitatea pentru asigurarea conditiilor de punere in opera cade in sarcina
exclusiva a Antreprenorului.
5.2.5.4.4 SANTURI SI RIGOLE
Santurile si rigolele vor fi realizate conform prevederilor proiectului, respectandu-se sectiunea, cota fundului si
distanta de la marginea amprizei.
Santul sau rigola trebuie sa ramana constant, paralel cu piciorul taluzului. In nici un caz nu va fi tolerat ca acest
paralelism sa fie intrerupt de prezenta masivelor stancoase. Paramentele santului sau ale rigolei vor trebui sa fie
plane iar blocurile in proeminenta sa fie taiate.
La sfarsitul santierului si inainte de receptia finala, santurile sau rigolele vor fi complet degajate de bulgari si blocuri
cazute.
Pag 59/354
UAT 1 Bragadiru
5.2.5.4.5 UTILAJE TERASIERE

5.2.5.4.5.1 LIMITARI IN FUNCTIE DE DOTARILE EDILITARE
(Cazul strazilor in general)
Inainte de inceperea lucrarilor cetatenii de pe strada respectiva vor fi anuntati prin fluturasi sau verbal de inceperea
lucrarilor si vor fi rugati sa elibereze carosabilul de autovehicule si sa-si parcheze masinile in alta parte, mai departe
de zona de lucru pentru a se evita eventuale accidente si pentru a se elibera frontul de lucru.NU SE VOR folosi
utilaje de mare capacitate .
NU SE VOR folosi cilindrii compactori vibratori, doar cilindrii compactori lis.Trotuarele vor fi compactate cu cilindrii
compactori de dimensiuni mici.Utilajele folosite in lucru vor fi de generatie noua si nepoluante.Nu se vor folosi in
lucru utilaje cu defectiuni care sa pericliteze siguranta cetatenilor.Lucrarile trebuie sa fie in flux continuu, fara
intreruperi si pe termen scurt pentru reducerea stresului cetatenilor si pentru reducerea pe cat posibil a poluarii.
Depozitarea materialelor folosite in lucru trebuie sa se faca organizat fara a se obtura accesul cetatenilor la
proprietati.
Deasemenea daca utilajele stationeaza pe timp de noapte in zona de lucru acestea vor fi parcate corespunzator
fara a ingradi in nici un fel accesul pompierilor, salvarii etc.
Toate punctele de lucru trebuie sa fie imprejmuite, iluminate pe timp de noapte si bineinteles semnalizate
corespunzator conform Metodologiei MTMI.
Alegerea utilajelor pentru executarea terasamentelor se va face functie de urmatorii factori:
Posibilitatile de lucru ale utilajelor
Pozitia frontului de lucru fata de nivelul terenului
Concentrarea si caracterul lucrarilor de terasament
Amplasarea sursei de pamint fata de locul de executare a terasamentelor, distanta de transport
Consistenta pamintului de sapat, respectiv dificultatea de sapare
Durata de executie pe care este esalonata realizarea lucrarii si anotimp
5.2.5.5 MATERIALE GEOCOMPOZITE

5.2.5.5.1 GEOGRILE
5.2.5.5.1.1 GENERALITATI
Pentru prevenirea aparitiei fisurilor, rosturilor si crapaturilor de la suprafata imbracamintii vechi pe suprafata
imbracamintii noi sau armarea imbracamintii asfaltice pe zonele de franare din vecinatatea intersectiilor si pe zonele
ce vor deveni spatii de parcare este necesara folosirea geocompozitelor.Geocompozitele se vor folosi in
conformitate cu SR EN 15381/2009.
Utilizarea geocompozitelor pe aceste zone are ca scop prevenirea deformarii imbracamintii asfaltice la actiunea
fortelor tangentiale, de franare si accelerare, si a celor statice de lunga durata (date de vehiculele ce stationeaza).
In acest capitol sunt prezentate cateva prescriptii de executie, ce trebuiesc avute in vedere la punerea in opera a
unui geocompozit, prescriptii ce sunt valabile si pentru alte tipuri de materiale similare.
5.2.5.5.1.2 TRANSPORTUL SI DEPOZITAREA
Pag 60/354
UAT 1 Bragadiru
Geogrila este protejata prin ambalaj impotriva deteriorarii in timpul transportului.

Rolele se vor depozita pe suprafete curate, drepte. Acestea pot fi suprapuse pana la max. 3, una peste alta si se
vor aseza paralel.
5.2.5.5.1.3 PREGATIREA STRATULUI SUPPORT
Geogrilele se aseaza intotdeauna intre doua straturi de mixturi asfaltice. In cazul unui suport nebituminos (beton) se
recomanda asternerea unui strat de egalizare din mixtura asfaltica de min. 2 cm.
Suprafata va fi uscata, curata si plana. In cazul in care suprafata prezinta denivelari mari, aceasta se va freza si
readuce la profilul plan. Suprafetele frezate nu vor avea rizuri mai mari de 10 mm si vor fi curatate de materialul
frezat. Fisurile izolate cu o deschidere mai mica de 3 mm pot fi acceptate. Fisurile transversale mai mari de 3 mm
precum si cele longitudinale mai lungi de 3 m si cu dechideri mai mari de 5 mm vor fi colmatate cu un mastic
bituminos (dupa ce in prealabil au fost curatate).
Pentru a realiza un montaj corespunzator, suprafata astfel pregatita se va acoperi liant bituminos care va asigura
aderenta necesara. La suprafete frezate se va creste cantitatea cu 0,1 kg/ m2. Stropirea cu emulsie va fi uniforma
pe toata suprafata. Inainte de asternerea geogrilei este necesar ca emulsia sa se rupa. Ruperea emulsiei se
recunoaste prin schimbarea culorii acesteia. Montarea geogrilei pe o suprafata necorespunzatoare sau peste
emulsie nerupta are efecte negative asupra rezultatele operatiunii de armare a imbracamintii asfaltice.
5.2.5.5.1.4 MONTAREA GEOGRILEI
Se va fixa capatul rolei cu ajutorul cuielor de prindere cu saiba (50 mm lungime, diametru saiba 36 mm). Pentru
aceasta operatiune sunt necesare circa 8 cuie pentru o latime de 3,6 m. O alta fixare in lungul rolei nu mai este
necesara. Dupa fixare se va derula rola de geogrila in directia de turnare a mixturii asfaltice. Derularea rolei se
poate efectua mecanic sau manual, cu conditia sa se impinga egal pe toata lungimea rolei pentru a nu se aseza cu
pliuri. Geogrila se asterne cu geotextilul catre stratul de emulsie (geotextilul la partea de jos). Pentru a impiedica
lipirea marginii, aceasta este prevazuta cu o banda din material geotextil. In timpul derularii rolei aceasta se va
indeparta. Nu este permis ca geogrilele sa aiba pliuri!
Suprapunerea geogrilei se va face pe 15 cm transversal (directie perpendiculara pe axul drumului) si 25 cm
longitudinal (la terminerea unei role). In zona suprapunerii intre cele doua geogrile se va aplica emulsie cationica
(ca. 0,15 kg/m2). Suprapunerile de la capatul rolelor se vor face tinandu-se cont de directia de turnare a asfaltului.
Suprapunerile mai multor straturi se vor decala (sa existe doar intersectii in forma literei T). In curba, materialul se
va taia si se va suprapune in asa fel incat sa se adapteze la de raza curburii.
O pretensionare a geogrilei nu mai este necesara. Peste geogrila nu se va circula inainte de a se turna primul strat
de mixtura. Imbinarile straturilor de mixturi nu se vor suprapune peste imbinarile geogrilei
Compactarea mixturii se face intai de catre grinda finisorului apoi cu cilindri usori, mijlocii sau cilindrii compactori pe
pneuri. Compactarea finala se poate face si cu cilindrii grei.
Folosirea cilindrilor vibratori la straturi de asfalt cu o grosime mai mica de 8 cm poate influienta negativ legatura intre
straturile de asfalt.
Cazuri de exceptie - In cazuri speciale cand se prevede o solicitare extrema a geogrilei prin intermediul
repartizatorului, ca de exemplu in pante sau la latimi extrem de mari, se recomanda protejarea geogrilei inainte de
turnarea asfaltului, prin intermediul unuei mixturi asfaltice sau a unui tratament de suprafata cu criblura.
Mixtura asfaltica se va pune in opera manual sau cu ajutorul unei instalatii speciale, montate pe camionul care in
acest caz va merge cu spatele.
Compactarea acestui strat se va face imediat dupa turnare, de ex. cu ajutorul cilidrului compactor de 2- 3 t. In final
se poate turna asfaltul cu ajutorul repartizatorului de asfalt.
Tratamentul cu criblura se va executa astfel: se va imprastia emulsia bituminoasa ca. 1,3 kg / m2 U 70 K dupa care
se va imprastia direct criblura 5 / 8 , 7 kg / m2 .
Pag 61/354
UAT 1 Bragadiru
Compactarea acestui strat se va face imediat dupa turnare cu ajutorul unui cilidru compactor pe pneuri.
5.2.5.5.2 GEOTEXTILE
Prezentul capitol se refera la executarea si receptionarea geotextilelor cu rol de filtrare si separare la fundatiile de
drumuri. Geotextilele se vor folosi in conformitate cu SR EN 15381/2009.
Prezentele specificatii se aplica pentru realizarea stratului de separatie geotextil la drumuri. El cuprinde conditiile
tehnice comune care trebuie indeplinite la proiectare, executie, controlul de calitate si conditiile de receptie a acestor
lucrari.
Realizand un strat continuu, intre doua materiale cu caracteristici mecanice diferite (cu sau fara circulatie de apa),
cel mai adesea intre un strat de agregate naturale granulare si un pamant fin, umed, argilos, prafos sau nisipos,
geotextilul impiedica interpenetrarea lor sub actiunea circulatiei vehiculelor, a vibratiilor si compactarii. Prin aceasta
actiune, geotextilul asigura conservarea proprietatilor mecanice ale celor doua naturi de materiale aflate in prezenta.
In afara de actiunea anticontaminanta, geotextilul asezat pe suprafata patului de pamant, la drumuri, prin rezistenta
sa la tractiune, suficient de mare, preia eforturile de intindere rezultate din solicitarea la incovoiere a structurilor de
deasupra; reduce si omogenizeaza deformabilitatea pamantului si creste rezistenta la rupere a pamantului.
Principalele functii ale stratului de separatie geotextil pentru drumuri sunt:
o
separarea, adica prevenirea penetrarii agregatelor naturale in patul de pamant al drumului si invers, a
pamantului in fundatie prin actiunea mecatica a circulatiei vehiculelor;
filtrarea, prevenirea migrarii particulelor fine argiloase si prafoase din pat in fundatie atunci cand se misca
apa;
ranforsarea, care determina schimbarea starii de solicitare a straturilor si preluarea de catre geotextil, a
solicitarilor de intindere, la care este supus. Ranforsarea este de doua tipuri:
-
cu retinerea miscarii laterale a agregatelor naturale din fundatie caracteristica drumurilor

cu pat rezistent. Este cazul drumurilor definitive, unde nu se admite formarea fagaselor, iar
eforturile si deformatiile de intindere la care este supus geotextilul, sunt mici;
ranforsare pe drumurile cu pat slab, cand, in timpul exploatarii drumului, geotextilul este
supus mult mai mult la intindere, interactiunea dintre patul deformabil si geotextil fiind mai
insemnata si cu atat mai eficienta, cu cat geotextilul are un modul de elasticitate mai mare.
Este cazul drumurilor provizorii, unde structura rutiera se taseaza sub actiunea traficului si
determina formarea fagaselor, iar geotextilul este supus la deformatii mari, fiind mult mai
solicitat la intindere.
Folosirea geotextilelor, intre patul de pamant si materialul pietros, constituie un strat suport, care prezinta si
urmatoarele avantaje:
previne producerea pierderilor de grosime ale stratului de fundatie, prin contaminarea cu pamant din
pat. Particulele fine de argila si praf, care avanseaza in fundatie, micsoreaza rezistenta acesteia,
reducandu-i unghiul de frecare interioara.
actioneaza ca un container care, in afara de prevenirea infundarii granulelor de piatra, favorizeaza

consolidarea fundatiei;
asigura eliminarea treptata a apei, din patul de pamant, determinand consolidarea in timp a patului.
La executarea lucrarilor se respecta prevederile din proiect, din standardele si normativele in vigoare, in masura in
care completeaza si nu contravin prevederilor acestui caiet de sarcini.
Pag 62/354
UAT 1 Bragadiru
Antreprenorul va asigura, prin posibilitati proprii, sau prin colaborare cu unitati specializate, efectuarea incercarilor si
determinarilor rezultate din aplicarea prezentului caiet de sarcini, care vor fi inscrise in registrul de laborator.
Antreprenorul este obligat sa asigure luarea masurilor organizatorice si tehnologice care sa conduca la respectarea
stricta a prevederilor acestui caiet de sarcini. Va avea un registru de santier unde vor fi inscrise dispozitiile de
santier emise de Inginer.
Nu se executa lucrari pe timp de ploaie si de nisoare. Executarea staturilor prevazute in acest caiet de sarcini pe
timp friguros, sub -50C, se interzice.
Antreprenorul este obligat sa tina evidenta zilnica, in registrul de laborator, a conditiilor de executie, cu rezultatele
obtinute in urma determinarilor si incercarilor de laborator si teren efectuate Se va mentiona si starea vremii
(temperatura atmosferica, ploi sau vreme uscata, etc.).
In cazul in care se constata abateri de la proiect si de la prezentul caiet de sarcini Inginerul va dispune, prin
dispozitie de santier, intreruperea executiei lucrarilor si luarea masurilor care se impun.
5.2.5.5.2.2 GEOTEXTILUL CU ROL DE SEPARARE SI CONSOLIDARE.
Va avea urmatoarele caracterisitici:
Rezistenta la perforare CBR: min 3300 N
Rezistenta la tractiune longitudinala : 21.5 kN/m
transversala : 21.5 kN/m
Elongatia la incarcare max longitudinala: 100%
transversala: 40 %
Dimensiunea porilor O90 : 95 m
Permeabilitatea la apa, normal pe plan (h = 50 mm): 70 l/m2s
Permeabilitatea la apa in plan (20 kPa): 6.8x10-6m2/s
Durabilitate de minim 25 ani (va fi corelata cu PH ul pamintului de fundare si temperatura solului)
5.2.5.5.2.3 PUNEREA IN OPERA

Executia lucrarilor se face potrivit proiectului de executie ( desenelor), a recomandarilor producatorului
geosinteticului si a acestui caiet de sarcini, de unitati specializate.
Pregatirea suprafetelor:
Gropile trebuie umplute pentru a evita tensionarea geotextilului la instalare
Pietrele mari, crengile sau alte resturi se vor indeparta inainte de instalarea geotextilului
Inainte de inceperea lucrarilor, se face un plan de pozare a geotextilelor, care cuprinde dispunerea benzilor,
pozitonarea lor in plan si stabilirea ordinii de asezare in lucrare. Se va tine seama de directia solicitarilor, de directia
de circulatie a mijloacelor de transport si de basculare a materialelor pe pante, de directia de scurgere a apelor si de
posibilitatile de evacuare a apelor (Geotextilul se va instala relaxat (se va evita tensionarea lui) astfel incat sa avem
rezistenta la tractiune pe directia posibilelor miscari (deplasari ulterioare) sau pe directia curgerii apei).
In zone cu vant sau pe timpul cand actioneaza vantul, care poate deplasa geotextilul, acoperirea acestuia se va face
imediat dupa intinderea fasiilor si fixand fasiile prin lestare cu material din stratul superior respectiv sau cu bolovani,
scoabe metalice sau ancorandu-le la margini, prin ingroparea lor.
Cand trebuie sa suporte circulatia autocamioanelor, alegerea geotextilelor se va face tinand seama ca ele sa aiba o
rezistenta suficienta pentru a nu se rupe. Se va interzice circulatia pe geotextile a vehiculelor care produc solicitari
importante, cum sunt cele pe senile, carutele, camele, precum si circulatia animalelor.
Pag 63/354
UAT 1 Bragadiru
De asemenea, nu se va circula pe terenuri cu relief neregulat, acoperite cu geotextile. In acest caz, suprapunerea
saltelelor asamblate se poate face pe 0,52 m, astfel incat sa nu ramana portiuni neacoperite cu geotextil si cu
stratul de deasupra.
5.2.5.5.2.4 COASEREA SAU SUPRAPUNEREA GEOTEXTILULUI.
Suprapunere: min 30 cm. Suprapunerile trebuie sa fie realizate in directia scurgerii apei si deasemenea trebuie
fixate temporar cu capse sau scoabe (fixaje metalice) cu diametru de 5-6 mm, lungimea de 40-50 cm, cu rondele la
capat. Fixajele metalice se monteaza de-a lungul suprapunerii din m in m.
Fixarea se va face astfel incat geotextilul sa ramana relaxat (lejer si nu intins), pentru a se asterne bine pe toate
neuniformitatile si pentru a se comporta bine atunci cand se vor instala blocurile de piatra.
Daca se va coase atunci rezistenta din cusatura trebuie sa respecte anumiti parametrii.( vezi Detalii coasere de mai
jos)
Suprapunerea materialelor geocompozite
15 - 20 cm
30 - 50 cm
10 cm
Acoperirea geotextilului se va face functiie de indicatiile din Certificatul de Conformitate care insoteste produsul, la
intervalul de timp specificat la capitolul cerinte de mediu si instalare.
5.2.5.5.3 GEOMEMBRANE
Etansarile din materiale sintetice trebuie sa fie construite cu geomembrane din polietilena de inalta densitate
(PEHD), de grosime mai mare sau egala cu 2,5 mm pentru depozitele de clasa a, respectiv 2,0 mm pentru
depozitele de clasa b.
Straturile de etansare executate din materiale sintetice prefabricate sunt construite in concordanta cu tabelul
urmator:
Categoria
Depozite pentru deseuri

inerte

nepericuloase

nepericuloase
Etansare sintetica
Nu se cere
Se cere
Se cere
Strat de drenaj
Nu se cere
Se cere
Se cere
Se accepta solutii tehnice alternative de etansare cu ajutorul altor materiale, numai daca acestea respecta conditiile
necesare privind protectia subsolului si apei subterane, in mod echivalent cu etansarile cu geomembrane.
Caracteristicile fizice, mecanice, hidraulice si de durabilitate a geomembranelor se determina in conformitate cu
prevederile "Normativului pentru utilizarea materialelor geosintetice la lucrarile de constructii" indicativ, NP 075-02.
Caracteristicile impuse pentru utilizarea geomembranelor la depozitele de deseuri trebuie sa fie in conformitate cu
SR EN 13257:2001 si SR EN 15381:2009 Geotextile si produse inrudite. Caracteristici impuse pentru utilizarea la
lucrari de drumuri si pentru straturi de uzura asfaltice.
Pag 64/354
UAT 1 Bragadiru
5.2.5.5.3.2 CERINTE SPECIALE PENTRU GEOMEMBRANELE PEHD

5.2.5.5.3.2.1 CERINTE PRIVIND PROPRIETATILE FIZICE ALE GEOMEMBRANELOR
Proprietatea fizica
Metoda de determinare
Valori minime admise
Grosimea (mm)
SR EN 964-1:1999 SR EN ISO
9863-2:1996
2,5 mm (clasa a)
2,0 mm (clasa b)
prEN 1849-2
STAS 5886-68
Densitatea (kg/dm3)
ISO R 1183
0,95 kg/m3
prEN 1849-2
STAS 5886-68
Masa pe unitatea de suprafata
2.500 g/m2
prEN 1849-2
5.2.5.5.3.2.2 CERINTE PRIVIND REZISTENTELE MECANICE ALE GEOMEMBRANELOR
Rezistenta la intindere a geomembranelor se determina prin:
solicitare la intindere monoaxiala pe esantioane de forma in dublu T de latime constanta;
in conditii de solicitare tridimensionala.
In tabelul urmator sunt date cateva valori orientative ale rezistentei la intindere a geomembranelor din PEHD.
Teste
Deformatii
Testul
dublu T
U.M.
Testul cu latime constanta
Testul tridimensional
l=6,3mm
l=25mm
l=200mm
=610mm
MPa
22
21
19
16
11
13
15
47
MPa
28
24
21
16
700
600
>500
47
Determinarea rezistentei la intindere se face in conformitate cu ISO R 527.

Rezistenta la impact (soc) .Geomembranele sunt foarte sensibile la degradare ca urmare a actiunilor mecanice cum
ar fi caderea unor obiecte grele.
Rezistenta la impact se determina prin metoda Spencer, care consta prin caderea pe o mostra de geomembrana a
unui pendul prevazut la un capat cu un con, masurandu-se energia la care se produce penetrarea. In tabelul
urmator sunt prezentate rezistentele la impact ale unei geomembrane PEHD de grosime g = 1 mm, in conformitate
cu prevederile standardelor in vigoare.
Unghiul conului ()
15
30
45
60
90
Rezistenta la impact (joule)
7.6
9.3
11.2
11.2
8.7
Rezistenta la poansonare statica .Pentru determinarea rezistentei la poansonare a geomembranelor se utilizeaza o

mostra circulara fixata pe un inel, care este solicitata static la compresiune inregistrandu-se forta la care se produce
ruperea.
Pag 65/354
UAT 1 Bragadiru
Determinarea se efectueaza in conformitate cu EN 12730:2001. Pentru geomembrane groase, forta la care se

produce ruperea este de cca. 2.200 N.
Rezistenta la forfecare exprimata prin unghiul de frecare la interfata dintre geomembranele PEHD si diverse
materiale este exemplificata in tabelul urmator:
Materialul cu care geomembrana vine in contact
Unghiul de frecare
Nisip grosier ( = 30)
18
Nisip fin ( = 26)
17
Geotextil netesut impaslit
Geotextil netesut termosudat
11
Geotextil netesut monofilament
Geotextil tesut din benzi
10
Determinarea unghiului de forfecare se face in conformitate cu prEN 12957-1.

Rezistenta la sfasiere se determina pe probe de forma trapezoidala cu taietura de initiere sau pe probe de tip
despicate. Valorile rezistentelor la sfasiere variaza intre 20 N si 130 N pentru epruvetele trapezoidale confectionate
din geomembrane subtiri si respectiv intre 90 N si 450 N pentru geomembranele groase testate pe probe despicate.
Determinarea rezistentei la sfasiere se face conform:
STAS 6127/87
STAS 4030-1/79
EN 12310-2:2002
Rezistenta imbinarilor sudate . Testarea rezistentei sudurilor de imbinare a geomembranelor se face in conformitate
cu:
EN 12316-2:2000
EN 12317-2:2000
5.2.5.5.3.2.3 CERINTE PRIVIND STABILITATEA SI DURABILITATEA GEOMEMBRANELOR
Cerinte privind rezistenta la degradare chimica.Geomembranele PEHD se testeaza prin imersare in diverse
substante chimice pe o perioada cuprinsa intre 30 si 120 de zile. Dupa aceasta perioada se repeta testele pentru
determinarea caracteristicilor fizice si de rezistenta ale geomembranei.
Rezistenta la degradare sub actiunea agentilor chimici se determina in conformitate cu:
STAS 6339/80
EN ISO 14030:2001
EN 1847:2001
EN ISO 175:2000
Cerinte privind rezistenta la degradarea termica si prin oxidare - Rezistenta la imbatranire. Geomembranele sunt
sensibile la variatiile mari de temperatura precum si la actiunea radicalilor de tip hidroperoxid, care trec in structura
moleculara a polietilenei. Pentru combaterea acestor efecte se recomanda acoperirea cat mai rapida a
geomembranei puse in opera. Determinarea rezistentei la degradare termica si prin oxidare (imbatranire) a
geomembranelor se face in conformitate cu:
EN 1107-2:2001
Pag 66/354
UAT 1 Bragadiru
EN 1296:2000
prEN 495-5
ASTM D 5885-97
ENV ISO 1438:1999
ENV 12224
prEN ISO 13438
Cerinte privind rezistenta la degradare prin actiunea factorilor biologici. Degradarea biologica se datoreaza in
principal actiunii bacteriilor, ciupercilor si animalelor. Geomembranele trebuiesc protejate impotriva actiunii factorilor
biologici atat in perioada de executie cat si in perioada de exploatare a depozitului de deseuri.
Cerinte constructive pentru bariera, impermeabilizare si sistemul de drenaj pentru levigat - terenul de pozare al
etansarii sintetice. Stratul de baza pe care se aseaza stratul sintetic de etansare trebuie sa aiba toleranta la
planeitate de maximum 2 cm/4,0 m.
Pantele se proiecteaza si se construiesc astfel incat, dupa stingerea tasarilor in terenul de fundare si in corpului
deseurilor, aceasta sa aiba o inclinatie finala de cel putin 3% transversal pe reteaua de conducte de drenaj si cel
putin 1% longitudinal pe aceasta. Punctele cu adancimea cea mai mare trebuie sa fie amplasate in afara zonei
impermeabilizate.
Protectia mecanica a etansarii sintetice. Geomembranele PEHD din stratul de etansare de la baza depozitului se
protejeaza impotriva penetrarii mecanice provenite din incarcarea data de corpul deseurilor. Stratul de protectie
poate fi constituit din geotextile si/sau dintr-un strat de nisip mediu-fin (conform STAS 1913/5-85).
Geotextilele trebuie sa fie fabricate din fibre noi de polietilena sau polipropilena. Caracteristicile fizice, mecanice,
hidraulice si de durabilitate a geotextilelor se determina in conformitate cu prevederile "Normativului pentru utilizarea
materialelor geosintetice la lucrarile de constructii", NP 075-02.
5.2.5.5.3.3 ASIGURAREA SI CONTROLUL CALITATII
Inainte de fabricarea si comandarea stratului impermeabil de geomembrana, Antreprenorul va transmite Inginerului
urmatoarele:
Mostre din materialul de geomembrana propus pentru lucrari.
Proprietatile tipice ale materialelor.
Calcule, teste si informatii care demonstreaza ca materialele sunt potrivite pentru a fi puse in opera, ca
au rezistenta la strapungeri, permeabilitatea necesara si ca indeplinesc alte criterii din cadrul
proiectului.
Asigurarea si controlul calitatii sunt definite in cadrul contractului.
In cadrul fabricarii si instalarii unui strat impermeabil:
Asigurarea calitatii se refera la un tipar planificat de mijloace si actiuni sistematice, intreprinse pentru a
asigura conformitatea fabricarii si instalarii sistemului de impermeabilizare cu Desenele si
Specificatiile.
Controlul calitatii se refera la acele actiuni intreprinse de producator pentru a se asigura ca

respectivele materiale indeplinesc cerintele specificatiilor.
Inainte de instalarea stratului de geomembrana, Antreprenorul va depune caietul de sarcini pentru

executia lucrarilor, care va descrie dispunerea instalatiilor, dispunerea propusa a panourilor, metodele
de sudare, materialele si detaliile legate de personalul de instalare (inclusiv experienta in lucrarile de
instalare a straturilor de impermeabilizare).
Pag 67/354
UAT 1 Bragadiru
Antreprenorul va depune Rapoarte Zilnice, care vor detalia lucrarile desfasurate, intarzierile, defectele
si alte consemnari solicitate de aceste Specificatii.
5.2.5.5.3.4 EXECUTIA LUCRARILOR

Toate materialele folosite ca parte a sistemului de straturi impermeabile vor avea o durata de viata de cel putin 120
de ani, daca fac parte din lucrarile permanente. Se va tine cont de faptul ca elementele granulare ale stratului de
impermeabilizare pot fi expuse conditiilor de vreme locale pentru perioade de pana la 6 luni.
Aceasta sectiune stabileste cerintele minime de asigurare si control ale calitatii care vor fi urmarite de contrator
pentru stratul de geomembrana.
5.2.5.5.3.5 LIVRAREA
La receptia materialului pe santier, Antreprenorul va furniza Inginerului un certificat de control al calitatii pentru
fiecare rola de geomembrana livrata. Certificatul de control al calitatii va fi inclus in Raportul de Asigurare a Calitatii,
elaborate la sfarsitul operatiunilor de aplicare a stratului impermeabil si va include:
Numarul de role si datele de identificare.
Rezultatele testelor de control al calitatii, conform tabelului de mai jos.
Tabelul 7.
Parametri
Cerinte
Toleranta
Metoda de verificare
Aspect
Fara defectiuni si defecte

vizibile
Grosime
2,0mm
-10 %
ISO 4648:1991
Inaltimea asperitatii (pe fiecare

parte) pentru geomembrana
texturata
0,25mm (medie minima)
nu
GRI-GM 12
Densitate
Min. 0,94 g/cm3
nu
DIN 53479
Indicele de topire (190/5)
0,60,8 g/10 min
nu
ISO 1133/18
Continut de negru de fum
Min. 2,0%
nu
ASTM D-1238
Cond. E
Deformatie bi-axiala la intindere
Min. 15%
nu
ASTM D5617-94
Min. 50%
nu
Inspectie vizuala
Caracteristici de deformare:
- Alungire la rupere
- Tensiune de intindere la rupere
min. 10 N/mm2
nu
ISO 527-3:1993
ISO 37:1994
Deformatie si tensiune la
punctul de curgere care
va fi indicat
nu
- Rezistenta la rupere
75 N/mm
nu
ISO 6383/1:1985
- Rezistenta la perforare
Forta min. 500 N
nu
ASTM D5596
Pag 68/354
UAT 1 Bragadiru
Parametri
Cerinte
Toleranta
Metoda de verificare
- Stabilitate dimensionala la
temperatura
max. +/-2%
nu
DIN 169381986
ISO 11501:1995
- Fragilitate la temperaturi
scazute
max. -20oC
nu
ISO 974:1980
DIN 16726
- Rezistenta chimica
Modificarea proprietatilor
mecanice max. 20% dupa
16 saptamani
nu
ISO 175:1981
ISO 1817:1985
ASTM-D 3083
- Rezistenta biologica
Modificarea proprietatilor
mecanice max. 20% dupa
16 saptamani
nu
DIN 53739:1984
5.2.5.5.3.6 TRANSPORTUL SI MANEVRAREA

Antreprenorul va furniza un caiet de sarcini care va acoperi transportul in conditii de siguranta, descarcarea si
stocarea geo-membranei inainte ca materialul sa fie expediat catre santier. Caietul de sarcini va include detalii
legate de echipamentele care vor fi folosite pentru a preveni deteriorarea geomembranei si de instruirea
operatorilor.
La receptia geomembranei pe santier, Antreprenorul va efectua o inspectie a tuturor rolelor, pentru a descoperi
defecte sau deteriorari. Aceasta inspectie va fi efectuata initial fara de desface rolele, cu exceptia cazului in care se
gasesc sau se suspecteaza defecte sau deteriorari. Antreprenorul va comunica deteriorarile rolelor Inginerului.
Antreprenorul va inlocui materialul deteriorat.
5.2.5.5.3.7 DEPOZITAREA
Antreprenorul va pregati o zona neteda, bine uscata, fara denivelari, pentru a fi folosita pentru depozitare,
amplasata intr-o zona sigura, protejata de furt, vandalism si trafic. Toate componentele geomembranei vor fi
depozitate deasupra nivelului solului si mentinute in stare uscata. Locatia sau locatiile de depozitare vor fi aprobate
de Inginer.
5.2.5.5.3.8 INSTALAREA MEMBRANEI HDPE
5.2.5.5.3.8.1 SANTURILE DE ANCORARE
Santurile de ancorare pentru sistemul de impermeabilizare vor fi excavate conform detalierii din desene. Inainte de
plasarea membranei in santul de ancorare, Antreprenorul trebuie sa verifice urmatoarele:
Marginile unde stratul de impermeabilizare intra in sant nu prezinta neregularitati, denivelari etc., pentru a evita
eventualele deteriorari ale stratului.
Stratul de impermeabilizarea poate fi amplasat fara a fi deteriorat de eventuale corpuri ascutite.
Santul si peretii santului nu prezinta denivelari care ar putea deteriora stratul.
Orice defecte aparute in constructia santurilor care ar putea reduce calitatea instalarii stratului de impermeabilizare
trebuie remediate imediat.
5.2.5.5.3.8.2 AMPLASAREA PANOURILOR
Un panou este o portiune de geomembrana, care urmeaza a fi sudata pe teren, de exemplu, un panou este o rola
sau o bucata taiata dintr-o rola. La momentul instalarii, Antreprenorul va da fiecarui panou un cod de identificare
Pag 69/354
UAT 1 Bragadiru
(numar sau litera-numar). Acest cod de identificare va fi stabilit de Inginer. Acest cod de identificare al panoului de
teren va fi cat mai simplu si mai logic posibil.
Antreprenorul va furniza un desen care va detalia configuratia locatiilor pentru panourile folosite. Un desen asa cum
au fost amplasate panourile, care va include localizarea testelor si a reparatiilor, va fi actualizat saptamanal si
transmis Inginerului.
5.2.5.5.3.8.3 PREGATIREA STRATULUI DE ARGILA PENTRU APLICAREA GEOMEMBRANEI
Imediat inainte de aplicarea geomembranei, suprafata pregatita conform descrierii prezentelor Specificatii va fi
aprobata de Inginer. Orice masuri de remediere al stratului impermeabil de baza din argila va fi stabilita de Inginer
inainte de a fi executata de Antreprenor.
5.2.5.5.3.8.4 LOCATIA
Panourile vor fi amplasate de Antreprenor in concordanta cu desenele Antreprenorului pentru pozitionarea

panourilor si cu Specificatiile. Orice modificari aparute vor fi convenite cu Inginerul.
5.2.5.5.3.8.5 IDENTIFICAREA PANOURILOR PE TEREN
Antreprenorul va da fiecarui panou un cod de identificare (numar sau litera-numar). Acest cod de identificare va fi
stabilit de Inginer. Acest cod de identificare al panoului de teren va fi cat mai simplu si mai logic posibil.
5.2.5.5.3.8.6 PROGRAMUL DE INSTALARE

Panourile vor fi amplasate cate unul o data si fiecare dintre ele va fi sudat imediat dupa amplasare (pentru a diminua
numarul de panouri de teren nesecurizate). Antreprenorul va inregistra codul de identificare, locatia si data instalarii
pentru fiecare panou de geomembrana. Inginerului i se va transmite un Raport Zilnic de Progres, care va include,
fara sa se limiteze la, urmatoarele:
Numele personalului de pe santier.
Detalii legate de evolutia lucrarilor.
Detalii legate de panourile de teren instalate.
Detalii legate de testele de teren si de reparatii.
5.2.5.5.3.8.7 VERIFICARI
Antreprenorul va face urmatoarele:
Se va asigura ca geomembrana nu este deteriorata de echipamente in timpul manipularii acesteia, de

trafic, caldura excesiva, scurgere de hidrocarburi sau prin alte modalitati.
Va verifica ca suprafata de sub geomembrana pregatita pentru a aplica geomembrana nu a fost

deteriorata din momentul in care a fost acceptata anterior si este inca in stare acceptabila imediat
inainte de aplicare.
Se va asigura ca personalul care lucreaza la aplicarea geomembranei nu fumeaza, poarta incaltari

adecvate sau nu desfasoara activitati care ar putea deteriora geomembrana. Toate persoanele care
vor merge sau vor lucra pe stratul de impermeabilizarea din HDPE vor purta incaltaminte cu talpi
usoare.
Se va asigura ca metoda folosita pentru a desface panourile nu afecteaza stratul de argila. Se va

acorda atentie speciala sigurantei personalului atunci cand se desfac rolele pentru a fi plasate pe
suprafete inclinate.
Se va asigura ca metoda folosita pentru a plasa panourile diminueaza cutele (mai ales cutele de la
imbinarea panourilor adiacente). Noului panou i se va permite sa ajunga la aceeasi temperatura cu
panoul deja asezat, in asa fel incat sa se intinda la fel.
Pag 70/354
UAT 1 Bragadiru
Daca exista intarzieri in amplasarea geo-textilului si/sau a stratului de pietris pe membrana,

Antreprenorul va aplica sarcini temporare adecvate (cum ar fi nisip, saci, cauciucuri), in asa fel incat sa
nu deterioreze geomembrana, pentru a preveni ca aceasta sa fie ridicata de vant. Sarcinile temporare
sau ancorarea vor fi indepartate inainte de aplicarea geotextilului si/sau a stratului de pietris.
Va plasa geotextilul si/sau stratul de pietris imediat ce testul de verificare a calitatii specificat a fost
finalizat, pentru a miscora zona cu geomembrana neprotejata.
Se va asigura ca intrarea in contact direct cu geomembrana a echipamentelor sau mijloacelor de

transport este diminuata in timpul aplicarii geotextilului si/sau a materialului pentru stratul de pietris si
va proteja geomembrana in caz de trafic excesiv.
Antreprenorul va informa Inginerul imediat daca oricare dintre cerintele de mai sus nu poate fi
indeplinita.
5.2.5.5.3.8.8 DETERIORARI
Antreprenorul va inspecta fiecare element al geomembranei, dupa amplasare si inainte de operatiunile de sudare,
pentru a observa zonele cu deteriorari. Antreprenorul va asista Inginerul in legatura cu partea din geomembrana
care ar trebui reparata sau acceptata. Geomembrana deteriorata sau partile membranei deteriorate care au fost
respinse vor fi marcate si indepartate. Indepartarea lor din zona de lucrari va fi consemnata de Antreprenor.
5.2.5.5.3.9 REALIZAREA SISTEMULUI DE IMPERMEABILIZARE
5.2.5.5.3.9.1 DISPUNEREA SUDURII
In general, sudurile vor fi orientate paralel cu linia de inclinatie maxima a taluzului. In colturi si locatii geometrice cu
forma ciudata, numarul de suduri trebuie diminuat. Nici o sudura nu va trebui sa aiba mai putin de 1,5m de la
extremitatea inferioara a taluzului sau de zonele cu potentiale concentratii de tensiune, cu exceptia cazurilor cand se
autorizeaza astfel. Atunci cand intreaga lungime a rolelor nu se intind dincolo de extremitatea inferioara a taluzului,
capetele panourilor pot fi sudate in cazul in care capatul panoului este taiat la un unghi mai mare de 45o pentru a
diminua tensiunea sudurii.
Un sistem de numarare a sudurilor compatibil cu sistemul de numarare a panourilor va fi stabilit intre Antreprenor si
Inginer.
Imbinarile pe teren vor fi facute prin suprapunerea foliilor adiacente cu minim 75mm pentru sudarea cu electrod
(extrudare) si cu 100mm pentru sudura prin contact (fuziune).
5.2.5.5.3.9.2 ECHIPAMENT SI PRODUSE DE SUDARE
Procedeele aprobate pentru executia sudurilor pe teren sunt extrudarea si fuziunea. Procesele alternative propuse
vor fi sustinute cu documente si transmise Inginerului spre aprobare. Aparatele pentru sudarea prin extrudare vor fi
prevazute cu dispozitive de masurare a temperaturii aparatului la ajutaj si cu un electrod de extrudare. Aparatul
pentru sudare prin fuziune trebuie sa fie un dispozitiv vehicular automat care produce o dubla sudure cu un spatiu
de aer inchis. Aparatul de sudare prin fuziune va fi prevazut cu dispozitive de masurare a temperaturilor aplicabile.
Antreprenorul se va asigura ca:
Echipamentele folosite pentru sudare nu vor deteriora geomembrana.
Aparatul de sudura prin extrudare este curatat inainte de a incepe o operatiune de sudare, pana cand
tot extrudatul degradat de caldura a fost indepartat din rezervor.
Generatorul electric este plasat pe o fundatie neteda, in asa fel incat geomembrana sa nu fie
deteriorata.
Slefuirea va fi finalizata cu cel mult o (1) ora inainte de sudarea prin extrudare (slefuirea nu este
necesara pentru sudarea prin fuziune).
Pag 71/354
UAT 1 Bragadiru
O folie neteda izolatoare sau o bucata de material vor fi puse sub aparatul de sudare la cald dupa
utilizare, pentru a se asiguara ca HDPE-ul nu este afectat.
Geomembrana este protejata de deteriorari in zonele cu trafic intens.
5.2.5.5.3.9.3 PREGATIREA PENTRU SUDARE
Antreprenorul va verifica ca:
Inainte de sudare, zona de sudare este curata, fara umezeala, praf, murdarie, moloz si materiale
straine de orice tip.
Orice agent de curatare folosit nu trebuie sa umfle sau sa dizolve polimerul, sa afecteze sanatatea
umana si sa polueze mediul.
Sudurile sunt aliniate cu cel mai mic numar posibil de cute.
5.2.5.5.3.9.4 CONDITII DE MEDIU PENTRU SUDARE
Sudarea sau amplasarea stratului de impermeabilizare nu vor fi efectuate in timpul sau dupa precipitatii, in conditii
de umezeala excesiva, acumulari de apa, spulberari de praf sau vant excesiv. Mai mult, sudarea nu va fi executata
in perioade cand temperatura la suprafata a HDPE este sub -5oC sau peste 35oC.
Conditiile normale de temperatura necesare pentru sudare sunt urmatoarele:
Sudarea nu va fi executata daca temperatura este destul de ridicata in asa fel incat sa afecteze
personalului. Inginerul va fi instiintat imediat in legatura cu orice probleme provocate de conditiile de
vreme.
5.2.5.5.3.9.5 SUDURI DE TEST
Sudurile de test vor fi efectuate pe bucati din stratul de geomembrana pentru a verifica ca respectivele conditii de
sudare sunt acceptabile. Astfel de teste vor fi executate simuland toate conditiile posibile de sudare (incepul zilei,
mijlocul zilei, dupa momentul in care echipamentul este inchis si lasat sa se raceasca) pentru fiecare aparat de
sudat folosit. Sudarile de testare vor fi efectuate in aceleasi conditii ca cele de pe teren.
Mostrele pentru sudarile de testare vor fi lungi de aproximativ 1,0m si late de 300mm (dupa sudare) cu sudura
centrata pe lungime. Suprapunerea sudurii va avea o valoare nominala de 100mm; 75mm minim.
Doua mostre de imbinare, fiecare lata de 25mm, vor fi taiate din mostra pentru testul de sudura de catre sudor.
Specimenele vor fi testate prin incercarea de a le dezlipi manual sau prin folosirea unui tensiometru de teren, pentru
a verifica daca sudura rezista. Daca mostrele prezinta zone nesudate sau cu rezistenta mica, atunci echipamentul
va fi reajustat, iar testele vor fi repetate. Daca mostrele dau din nou rateuri, aparatul de sudura si operatorul nu vor fi
acceptati si nu vor fi folositi pentru sudare, pana cand deficientele sunt corectate si doua teste de sudura
consecutive reusite vor fi efectuate.
Inginerul va fi prezent la efectuarea testelor.
5.2.5.5.3.9.6 PROCEDURA GENERALA DE SUDARE
Cu exceptia cazurilor in care se specifica altfel, procedura generala de sudare folosita de Antreprenor va fi
urmatoarea:
Rolele de geomembrana vor fi suprapuse cu minim 100mm pentru sudarea prin fuziune si 75mm
pentru sudarea prin extrudare.
Cutele formate la suprapunerea sudurii vor fi taiate de-a lungul cutei pentru a obtine o suprapunere
plata. Cutele taiate vor fi sudate si oricare portiune pe care suprapunerea este inadecvata se va aplica
pe ea o bucata ovala sau rotunda din aceeasi geomembrana, care se va extinde cu minim 150mm
dincolo de taietura, in toate directiile.
Sudura se va extinde in susul panourilor de pe peretii celulei si cel putin la baza santurilor de ancorare.
Pag 72/354
UAT 1 Bragadiru
Toate sudurile transversale vor fi efectuate prin extrudare la locul de intersectare. Borul superior al
membranei este indepartat in zona care urmeaza a fi sudata prin extrudare, iar zona de sudura va fi
paralela cu solul inainte de sudare.
In cazul sudarii prin fuziune pe un teren ud sau namolos, un strat protector mobil din plastic ar putea fi
necesar pentru a fi aplicat direct sub membranele care sunt sudate. Aceasta masura este luata pentru
a preveni aparitia umezelii intre foliile care urmeaza a fi sudate si/sau pentru a furniza o viteza potriva
pentru dispozitivul de sudura.
5.2.5.5.3.9.7 TESTAREA NEDISTRUCTIVA A CONTINUITATII SUDARII
Antreprenorul va testa intr-o maniera nedistructiva toate sudurile pe intreaga lor lungime, folosind un aparat de
testare cu vacuum, incercarea materialului cu scantei, testul cu aer sub presiune sau alte metode aprobate. Scopul
testelor nedistructive este de a verifica continuitatea sudurii. Acestea nu ofera informatii despre trainicia sudurii.
Testarile de continuitate se vor desfasura pe masura ce lucrarile de sudura avanseaza si nu la finalizarea tuturor
sudurilor pe teren.
Inginerul va primi o instiintare corespunzatoare inainte de desfasurarea oricaror teste. Toate rezultatele testelor vor
fi transmise Inginerului.
5.2.5.5.3.9.8 TESTUL CU VACUUM
Acest test este de obicei efectuat in cazul sudurilor prin extrudare si poate fi folosit in cazul sudurilor prin fuziune
atunci cand geometria sudurii face testarea cu aer sub presiune imposibila or nepractica sau cand se incearca
localizarea precisa a unui defect in urma testarii cu aer sub presiune.
Echipamentul va cuprinde urmatoarele:
O cutie de vid care va fi o incinta rigida, cu o fereastra transparenta de vizionare, o garnitura de

neopren moale aplicata pe fund, hublou sau ansamblu de vane si un dispozitiv de masurare care sa
indice vidul din cutie.
Un rezervor de vid din otel si un ansamblu de pompe prevazute cu un regulator de presiune si cu

legaturi ale conductelor.
Un furtun de cauciuc sub presiune/in vid, cu garnituri si conexiuni.
O galeata si o perie lata, un spalator pentru podele sau un spray.
O solutie de sapun.
Testul trebuie desfasurat la minim 35 kPa vid si intre 10 si 15 secunde. Toate zonele in care apar bule de sapun vor
fi marcate si reparate in conformitate cu Specificatiile. Testul nu trebuie executat la mai putin de o ora dupa sudura.
Sudurile testate la vid vor fi consemnate in Raportul Zilnic.
5.2.5.5.3.9.9 INCERCAREA MATERIALULUI PRIN SCANTEI
Echipamentul va cuprinde:
Bobina de inalta frecventa cu un voltaj ajustabil intre 15 si 30 kV.
Fir de cupru.
Testarea cu scantei se va desfasura cu folosirea urmatoarelor proceduri:
Un fir continuu de cupru va fi introdus in sudura pe toata lungimea sa. Sudura va fi pregatita prin
polizare.
Dupa finalizarea sudurii prin extrudare, aceasta va fi lasata sa se raceasca.
Echipamentul pentru testarea cu scantei va fi ajustat pentru un voltaj de aproximativ 10 kV pe

milimetru de grosime geomembrana testata.
Pag 73/354
UAT 1 Bragadiru
Sonda pentru testul prin scantei se va deplasa incet la o inaltime adecvata de-a lungul fiecarei parti si
in centrul extrudatului.
Daca sar scantei din sonda in sudura extrudata, acest lucru va indica zona in care sudura nu este
etansa.
Se va marca zona in care apar scanteile si se va repara in conformitate cu specificatiile.
Zonele reparate vor fi retestate.
5.2.5.5.3.9.10 TESTAREA CU AER SUB PRESIUNE
Acest test se efectueaza numai pentru suduri cu dubla fuziune. Echipamentul va contine urmatoarele:
O pompa cu aer (manuala sau motorizata) prevazuta cu un dispozitiv de masurare a presiunii intre 25
si 36 psi (160 si 250 kPa).
Un furtun de cauciuc cu garnituri si conexiuni.
Un ac ascutit sau alte dispozitive speciale de alimentare cu aer sub presiune.
Inainte de testare, membrane va fi lasata sa se raceasca minim doua ore.

Executia etapelor de testare va fi evaluate in functie de urmatoarele criterii:
Tabelul 8.
Cadere permisa
Grosimea foliei
Minim initial
Maxim initial
(kN/m2)
(kN/m2)
Diferenta de Presiune maxima admisa

dupa 5 minute
(kN/m2)
2,0 mm
200
240
15
Daca o parte a testului nu indeplineste aceste criterii, zonele in cauza vor fi marcate si reparate in conformitate cu
aceste specificatii.
5.2.5.5.3.9.11 TESTAREA DISTRUCTIVA
Testarea distructiva a sudurilor furnizeaza singura evaluare directa a rezistentei sudurilor si a eficientei imbinaturilor,
indicand durabilitatea sudurilor.
Testarea distructiva implica doua tehnici: 1) testare prin forfecare si 2) testare prin rupere.
Testele distructive de sudura vor fi executate de Antreprenor pe mostre luate din locatii alese la intamplare de
Inginer. Scopul acestor teste este de a verifica faptul ca sudurile sunt complet integrate una in cealalta si de a
evalua trainicia acestora. Testarea rezistentei sudurilor va fi executata pe masura ce lucrarile de sudare avanseaza
si nu la finalizarea tuturor sudurilor de pe teren.
5.2.5.5.3.9.12 LOCATII SI FRECVENTA TESTATII
Inginerul va alege locatiile de unde se vor taia mostre de sudura. Frecventa se va stabili intre Antreprenor si Inginer
la incheierea contractului si/sau in cadrul Intalnirii de Pre-constructie. In absenta altor specificatii, mostrele
distructive vor fi luate cu o frecventa minima de 1 mostra pentru fiecare 150m de sudura.
Frecventa cu care vor fi prelevate mostrele va fi masurata ca medie pentru intreaga celula.
Sudorul nu va fi informat in prealabil in legatura cu locatiile de unde vor fi prelevate mostrele de sudura.
5.2.5.5.3.9.13 PROCEDURA DE PRELEVARE A MOSTRELOR
Pag 74/354
UAT 1 Bragadiru
Mostrele vor fi taiate si testate de Antreprenor pe masura ce sudura avanseaza. Antreprenorului nu i se va permite
sa acopere straturile de impermeabilizare cu alte materiale pana cand procedurile si testele de asigurare a calitatii
nu au fost finalizate spre satisfactia Inginerului.
Antreprenorul va face urmatoarele:
Va aloca fiecarei mostre un numar, in functie de sudura si de numarul de suduri si o va marca

corespunzator.
Va consemna locatiile de unde au fost prelevate mostrele in Raportul Zilnic.
Va repara imediat toate orificiile din geomembrana, rezultate in urma prelevarii a mostrelor de sudura
in vederea efectuarii testelor distructive, in conformitate cu procedurile de reparatii descrise anterior.
Continuitatea noilor suduri in zona reparata va fi testata in conformitate cu procedurile descrise
anterior.
5.2.5.5.3.9.14 DIMENSIUNEA MOSTRELOR
La o locatie data de prelevare a mostrelor, se vor preleva doua tipuri de mostre de catre sudor:
In primul rand, se vor preleva doua probe preliminare pentru testarea pe teren. Fiecare dintre aceste probe va fi lata
de 25mm si lunga de 150mm, cu sudura centrata transversal pe lungime. Distanta dintre aceste doua mostre va fi
de minim 1,1m.
Probele vor fi testate prin rupere. Daca vreuna dintre ele nu indeplineste conditiile testelor de teren, se va aplica
procedura specificata anterior. Daca ambele probe trec testul de teren, se va preleva o mostra intre cele doua
probe, aceasta fiind taiata in trei si distribuita dupa cum urmeaza:
O parte Antreprenorului pentru testare, 500mm x 300mm. Acest test va fi asistat si consemnat de catre
Inginer;
O parte pentru testarea in laborator a calitatii geomembranei, daca este cazul, 300mm x 300mm;
O parte pentru manualul de calitate si pentru inregistrarea in arhiva, 300mm x 300mm.
5.2.5.5.3.9.15 TESTELE DE TEREN
Antreprenorul va taia dintr-o mostra de testare, 10 probe late fiecare de 25mm. Probele vor fi testate folosind
tensiometrul de teren, cinci probe vor fi testate prin forfecare si cinci prin dezlipire. Valorile minime pentru rezistenta
sudurii sunt incluse in tabelul de mai jos:
Tabelul
Valori minime solicitate
Grosimea geomembranei
Dezlipirea in
cadrul
extrudarii
(kN/m)
2.0mm
18
Dezlipirea in
cazul fuziunii
(kN/m)
23
Forfecarea in
cazul
extrudarii
(kN/m)
Forfecarea in cazul
fuziunii
(kN/m)
29
29
Daca mai mult de o proba dintr-unul din grupurile de cinci probe pentru testarea prin forfecare sau dezlipire nu
respecta criteriile, atunci mostra nu se conformeza si vor fi intreprinse procedurile specifice. Metodele folosite sunt in
conformitate cu ASTM D4437, D413 si D638.
Toate rezultate vor fi transmise Inginerului imediat ce acestea sunt disponibile.
5.2.5.5.3.9.16 PROCEDURILE IN CAZUL ESECULUI TESTULUI DISTRUCTIV
Daca o mostra nu trece testul distructiv, se vor aplica urmatoarele proceduri. Antreprenorul are doua optiuni:
Reconstruirea sudurii intre oricare doua dintre locatiile care au trecut testul.
Pag 75/354
UAT 1 Bragadiru
Sa localizeze canalul sudurii catre o locatie intermediara la maxim 3,0m in fiecare directie de punctul care nu a
trecut testul si sa prevaleze o mostra mica pentru un test suplimentar pentru fiecare locatie. Daca aceste mostre
suplimentare trec testul, atunci se vor prevala mostre complete. Daca si aceste mostre trec testul, atunci sudura va
fi reconstruita intre aceste locatii. Daca cel putin una din mostre nu trece testul, atunci prodeul va fi repetat pentru a
stabili zona in care ar trebui reconstruita sudura.
Inginerul poate opta sa reconstuiasca o intreaga sudura, daca numarul de reparatii pe un cordon de sudura este
considerat ca excesiv.
Toate sudurile acceptabile trebuie limitate de doua locatii de la care s-au prelevat mostre ce au trecut testele
distructive.
Antreprenorul va sprijini cu documente toate actiunile luate in legatura cu esecurile la testele distructive (de
exemplu, capetele zonelor de sudura care nu au trecut testul) si le va prezenta in Raportul Zilnic.
Materialele cu defecte sau deteriorate vor fi identificate si detaliate in cadrul unui raport privind defectele si
consemnate in Raportul Zilnic. Actiunile intreprinse pentru a rezolva sau corecta problemele vor fi de asemenea
consemnate.
Defectele, orificiile, bulele de aer, materiile prime nefolosite, semnele de contaminare cu materie straina, sudurile
inaccepatabile ale geomembranei si alte conditii nesatisfacatoare vor fi identificate in Raportul Zilnic. Actiunile de
reparare/corectie ale problemei vor fi de asemenea consemnate.
Locatiile tuturor reparatiilor vor fi marcate zilnic pe Desenele Antreprenorului care vor reprezenta situatia reala din
teren. Astfel de desene vor fi disponibile pentru a fi inspectate de catre Inginerul de Control si Asigurare a Calitatii in
orice moment.
5.2.5.5.3.9.17 EVALUARE
Fiecare locatie suspecta, atat in zonele de sudura cat si in zonele fara sudura va fi testata nedistructiv, folosing
metodele descrise anterior. Fiecare locatie care nu trece testul nedistructiv va fi marcata de Antreprenor si reparata.
Lucrarile nu vor fi continua in locatii care au fost reparate, pana cand nu sunt disponibile rezultatele testelor cu valori
de trecere.
5.2.5.5.3.9.18 PROCEDURA DE REPARARE A GEOMEMBRANEI
Orice portiune a geomembranei care nu trece un test distructiv sau nedistructiv va fi reparata. Exista mai multe
proceduri pentru repararea acestor zone. Decizia finala referitoare la procedura de reparare adecvata va fi
convenita intre Inginer si Antreprenor. Procedurile disponibile includ:
Peticirea folosita pentru a repara orificii largi, rupturi si contaminari cu materie straina.
Polizarea si resudarea folosite pentru a repara sectiuni ale sudurilor prin extrudare.
Sudarea in puncte folosita pentru a repara gaurile mici si alte defecte mici localizate.
Acoperirea folosit pentru a repara suprafete mari cu suduri nereusite.
Topping- folosit pentru a repara zone de suduri inadecvate in care folia are o muchie expusa, cum ar fi
surdura prin fuziune.
In plus, se vor indeplini urmatoarele prevederi:
Suprafetele geomembranei care vor fi reparate vor fi polizate cel mult o ora inainte de reparatii.
Toate suprafetele trebuie sa fie curate si uscate la momentul reparatiei.
Tot echipamentul de sudura folosit in procesul de reparare trebuie aprobat.
Metodele de reparatie, materialele si tehnicile vor fi aprobate inaintea executarii reparatiei de catre
Inginer.
Peticele sau invelisurile se vor extinde cel putin 150mm dincolo de muchia defectului si toate colturile
peticelor vor fi rotunjite la o raza de cel putin 75mm.
Pag 76/354
UAT 1 Bragadiru
5.2.5.5.3.9.19 VERIFICAREA REPARATIILOR GEOMEMBRANEI
Fiecare reparatie va fi testata nedistructiv, cu ajutorul metodelor descrise in anterior ca fiind posibile. Reparatiile
care trec testul nedistructiv vor fi considerate ca fiind adecvate. Testele netrecute vor indica ca reparatia trebuie
refacuta si ca este necesara o noua retestare pana testul este trecut.
Sistemul de impermeabilizare cu geomembrana va fi acceptat cand:
Toate materialele pentru stratul de impermeabilizare sunt expuse si sudate.
Rapoartele Zilnice sunt complete.
Desenele cu dispunerea reala a panourilor sunt complete si aprobate.
Verificarea acceptabilitatii sudurilor si reparatiilor, inclusiv a testarilor asociate, este finalizata.
Antreprenorul va informa Inginerul in legatura cu aranjamentele de demobilizare.
5.2.6
INTRETINEREA IN TIMPUL TERMENULUI DE GARANTIE
In perioada de garantie, Antreprenorul va trebui sa execute in timp util si pe cheltuiala sa lucrarile de remediere a
taluzurilor rambleurilor, sa mentina scurgerea apelor, si sa repare toate zonele identificate cu tasari sau alte defecte
datorate executiei lucrarilor.
In afara de aceasta, Antreprenorul va trebui sa execute in aceeasi perioada si la cererea scrisa a Inginerului, si
toate lucrarile de remediere necesare, pentru care Antreprenorul nu este raspunzator.
5.2.7
CONTROLUL EXECUTIEI LUCRARILOR
Controlul calitatii lucrarilor de terasamente consta in:
verificarea trasarii axului, amprizei drumului si a tuturor celorlalti reperi de tasare;
verificarea pregatirii terenului de fundatie (de sub rambleu);
verificarea calitatii si starii pamantului utilizat pentru umpluturi;
verificarea grosimii straturilor asternute;
controlul compactarii umpluturilor;
controlul caracteristicilor patului drumului;
Antreprenorul este obligat sa tina evidenta zilnica, in registrul de laborator, a verificarilor efectuate asupra calitatii
umiditatii pamantului pus in opera si a rezultatelor obtinute in urma incercarilor efectuate privind calitatea lucrarilor
executate.
Antreprenorul va intretine pe cheltuiala sa straturile receptionate, pana la acoperirea acestora cu stratul urmator.
5.2.7.1 Verificarea tasarii axului si amprizei drumului si a tuturor celorlalti reperi de tasare.
Aceasta verificarea se face inainte de inceperea lucrarilor de executie a terasamentelor urmarindu-se respectarea
intocmai a prevederilor proiectului. Toleranta admisibila fiind de +/- 0.10 m in raport cu reperii pichetajului general.
5.2.7.2 Verificarea pregatirii terenului de fundatie (sub rambleu)
Inainte de inceperea executarii umpluturilor, dupa curatrea terenului, indepartarea stratului vegetal si compactarea
pamantului, se determina gradul de compactare si deformarea terenului de fundatie.
Numarul minim de probe, conform STAS 2914-84, pentru determinarea gradului de compactare este de 3 incercari
pentru fiecare 2000 mp suprafete compactate.
Natura si starea solului se vor testa la minim 2000 mc umplutura.
Pag 77/354
UAT 1 Bragadiru
Verificarile efectuate se vor consemna intr-un proces verbal de verificare a calitatii lucrarilor ascunse, specificanduse si eventuale remedieri necesare.
Deformabilitatea terenului se va stabili prin masuratori cu deflectometru cu parghii, conform Normativului pentru
determinarea prin deflectografie si deflectometrie a capacitatii portante a drumurilor cu structuri rutiere, indicativ CD
31-2002
Masuratorile cu deflectometrul se vor efectua in profiluri transversale amplasate la max. 25 m unul dupa altul, in trei
puncte (dreapta, ax, stanga)
La nivelul terenului de fundatie se considera realizata capacitatea portanta necesara daca deformatia elastica,
corespunzatoare vehiculului etalon de 10 KN, se incadreaza in valorile din tabelul 9, admitandu-se depasiri in cel
mult 10% din punctele masurate. Valorile admisibile ale deformatiei la nivelul terenului de fundatie se stabilesc in
functie de tipul pamantului de fundatie conform tabel 9.
Verificarea gradului de compactare a terenului de fundatii se va face in corelatie cu masuratorile cu deflectometrul,
in punctele in care rezultatele acestora atesta valori de capacitate portanta scazuta.
5.2.7.3 Verificarea calitatii si starii pamantului utilizat pentru umpluturi
Verificarea calitatii pamantului consta in determinarea principalelor caracteristici ale pamantului, conform tabelului 2.
5.2.7.4 Verificarea grosimii straturilor asternute
Va fi verificata grosimea fiecarui strat de pamant asternut la executarea rambleului. Grosimea masurata trebuie sa
corespunda grosimii stabilite pe sectorul experimental, pentru tipul de pamant respectiv si utilajele folosite la
compactare.
5.2.7.5 Verificarea compactarii umpluturilor
Determinarile pentru verificarea gradului de compactare se fac pentru fiecare strat de pamant pus in opera.
In cazul pamanturilor coezive se vor preleva cate 3 probe de la suprafata, mijlocul si de la baza stratului, cand
acesta are grosimi mai mari de 25 cm si numai de la suprafata si baza stratului cand grosimea este mai mica de 25
cm. In cazul pamanturilor necoezive se va preleva o singura proba din fiecare punct, care trebuie sa aiba un volum
de min. 1000 cm3 conform STAS 2914-84 cap.7. Pentru pamanturile stancoase necoezive, verificarea se va face
potrivit notei din tabelul 5.
Verificarea gradului de compactare se face prin compactarea densitatii in stare uscata a acestor probe cu densitate
in stare uscata maxima stabilita prin incercarea Proctor STAS 1913/13-83.
Verificarea privind gradul de compactare realizat, se va face in minimum trei puncte repartizate stanga, ax, dreapta,
distribuite la fiecare 2000 mp de strat compactat.
La stratul superior al rambleului si la patul drumului in debleu, verificarea gradului de compactare realizat se va face
in minimum trei puncte repartizate stanga,ax, dreapta. Aceste puncte vor fi la cel putin 1 m de la marginea
platformei, situate pe o lungime de maxim 250 m.
In cazul cand valorile obtinute la verificari nu sunt corespunzatoare celor prevazute in tabelul 5 se va dispune fie
continuarea compactarii, fie scarificarea si recompactarea stratului respectiv.
Nu se va trece la executia stratului urmator decat dupa obtinerea gradului de compactare prescris, compactarea
ulterioara a stratului nefiind posibila.
Zonele insuficient compactate pot fi identificate usor cu penetrometrul sau cu deflectometrul cu parghie.
5.2.7.6 Controlul caracteristicilor platformei drumului
Controlul caracteristicilor patului drumului se face dupa terminarea executiei terasamentelor si consta in verificarea
cotelor realizate si determinarea deformabilitatii, cu ajutorul deflectometrului cu parghie la nivelul patului drumului.
Pag 78/354
UAT 1 Bragadiru
Tolerantele de nivelment impuse pentru nivelarea patului suport sunt +/- 0.05 m fata de prevederile proiectului. In ce
priveste suprafata patului si nivelarea taluzurilor, tolerantele sunt cele aratate in tabelul 4 si in prezentul caiet de
sarcini.
Verificarile de nivelment se vor face pe profiluri transversale, la 25 m distanta.
Deformabilitatea patului drumului se va stabili prin masuratori cu deflectometrul cu parghie.
Conform Normativului CD 31-2002, la nivelul patului drumului, se considera realizata capacitatea portanta necesara
daca deformatia elastica, corespunzatoare sub sarcina osiei etalon de 100 KN are valori mai mari decat cele
admisibile din tabelul 9, in cel mult 10% din numarul punctelor masurate.
Tabel 9
Tipul de pamant conform SR EN ISO 14688-2:2005
Valoarea admisibila a deformatiei

elastice 1/100 mm
Nisip prafos, nisip argilos
350
Praf nisipos, praf argilos nisipos, praf argilos, praf
400
Argila prafoasa, argila nisipoasa, argila prafoasa nisipoasa, argila
450
Cand masurarea deformatiei elastice, cu deflectometrul cu parghie, nu este posibila, Antreprenorul va putea folosi
alte metode standartizate sau agrementate, acceptate de Inginer.
In cazul utilizarii metodei de determinare a deformatiei liniare prevazuta in STAS 2914-84, frecventa incercarilor va fi
de 3 incercari pe fiecare sectiune de drum de maxim 250 m lungime.
5.3
RECEPTIA LUCRARII
Lucrarile de terasamente vor fi supuse unor receptii pe parcursul executiei (receptii pe faze de executie), unei
receptii preliminare si unei receptii finale.
5.3.1
RECEPTIA PE FAZE DE EXECUTIE
In cadrul receptiei pe faze determinante (de lucrari ascunse) se efectuiaza conform Regulamentului privind controlul
de stat al calitatii in constructii, aprobat cu HG 272/94 si conform Procedurii privind controlul statului in fazele de
executie determinante, elaborata de MLPAT si publicata in Buletinul Constructiilor volum 4/1996 si se va verifica
daca partea de lucrari ce se receptioneaza s-a executat conform proiectului si atesta conditiile impuse de
normativele tehnice in vigoare si de prezentul caiet de sarcini.
In urma verificarilor se incheie proces verbal de receptia pe faze, in care se confirma posibilitatea trecerii executiei la
faza imediat urmato
Receptia pe faze se executa de catre Inginer si Antreprenor, iar documentul ce se incheie ca urmare a receptiei sa
poarte ambele semnaturi.
Receptia pe faze se va face in mod obligatoriu la urmatoarele momente ale lucrarii:
trasarea si pichetarea lucrarii;
decaparea stratului vegetal si terminarea lucrarilor pregatitoare;
compactarea terenului de fundatie;
in cazul rambleurilor, pentru fiecare metru din inaltimea de umplutura si la realizarea umpluturii sub
cota stratului de forma sau a patului drumului;
in cazul sapaturilor, la cota finala a sapaturii.
Registrul de procese verbale de lucrari ascunse se va pune la dispozitia organelor de control, cat si a comisiei de
receptie preliminara sau finala.
Pag 79/354
UAT 1 Bragadiru
La terminarea lucrarilor de terasamente sau a unei parti din aceasta se va proceda la efectuarea receptiei
preliminare a lucrarilor, verificandu-se:
concordanta lucrarilor cu prevederile prezentului caiet de sarcini si caietului de sarcini speciale si a

proiectului de executie;
natura pamantului din corpul drumului.
Lucrarile nu se vor receptiona daca:
nu sunt realizate cotele si dimensiunile prevazute in proiect;
nu este realizat gradul de compactare atat la nivelul patului drumului cat si pe fiecare strat in parte
(atestate de procesele verbale de receptie pe faze);
lucrarile de scurgerea apelor sunt necorespunzatoare;
nu s-au respectat plantele transversale si suprafatarea platformei;
se observa fenomene de instabilitate, inceputuri de crapaturi in corpul terasamentelor, ravinari ale

taluzurilor, etc.;
nu este asigurata capacitatea portanta la nivelul patului drumului.
Defectiunile se vor consemna in procesul verbal incheiat, in care se va stabili si modul si termenele de remediere.
5.3.2
RECEPTIA PRELIMINARA, LA TERMINAREA LUCRARILOR
Receptia preliminara se face la terminarea lucrarilor, pentru intreaga lucrare, conform Regulamentului de receptie a
lucrarilor de constructii si instalatii aferente acestora, aprobat cu HGR 273/94.
5.3.3
RECEPTIA FINALA
La receptia finala a lucrarii se va consemna modul in care s-au comportat terasamentele si daca acestea au fost
intretinute corespunzator in perioada de garantie a intregii lucrari, in conditiile respectarii prevederilor
Regulamentului aprobat cu HGR 273/94.
6
6.1
LUCRARI DE DRUMURI
STRATURI DE FORMA
6.1.1
GENERALITATI SI STANDARDE
Prezentul capitol stabileste conditiile tehnice generale de calitate, prevazute in STAS 12253-84, pe care trebuie sa
le indeplineasca straturile de forma din alcatuirea complexelor rutiere, situate la partea superioara a terasamentelor
drumurilor publice.
Prezentul capitol se aplica la constructia si modernizarea drumurilor publice.
Straturile de forma care fac obiectul prezentului caiet de sarcini sunt realizate din:
a. materiale necoezive:
pamanturi necoezive;
impietruiri existente sau suprafete de teren cu pietris in grosime de minim 10 cm.
b. materiale coezive:
pamanturi coezive stabilizate mecanic (STAS 8840-83);
pamanturi coezive tratate cu var;

Pag 80/354
UAT 1 Bragadiru
pamanturi coezive stabilizate cu zgura granulata si var.
Straturile de forma din pamanturi coezive stabilizate mecanic sau tratate cu var se vor utiliza la terasamentele din
pamanturi coezive.
Stratul de forma din pamanturi coezive stabilizate cu zgura si cu var se aplica de regula la drumurile de clasa
tehnica I si II.
Stratul de forma din impietruiri se aplica la modernizarile de drumuri existente daca sunt indeplinite conditiile
tehnice.
Antreprenorul este obligat sa asigure adoptarea tuturor masurilor tehnologice si organizatorice care sa conduca la
Antreprenorul va asigura prin laboratorul propriu sau a altor laboratoare autorizate si aprobate de inginer, efectuarea
tuturor incercarilor rezultate din aplicarea prezentului caiet de sarcini.
De asemenea este obligat sa efectueze, la cererea Inginerului si alte verificari suplimentare fata de prevederile
prezentului caiet de sarcini.
Antreprenorul este obligat sa tina evidenta zilnica a conditiilor de executie a straturilor de forma, a probelor
prelevate, a incercarilor efectuate si a rezultatelor obtinute.
In cazul in care se vor constata abateri de la prezentul caiet de sarcini, Inginerul va dispune intreruperea executiei
lucrarilor si luarea masurilor care se impun.
La executia stratului de forma se va trece numai dupa ce se constata, in urma verificarilor, ca este asigurat gradul
de compactare si capacitatea portanta a terasamentelor si ca lucrarile respective au fost receptionate pe faze de
executie.
Standardele privind lucrarile continute in acest capitol - exemplu:materiale folosite, executie, etc.- sunt redate in
subcapitolele referitoare strict la acestea.
6.1.2
ELEMENTE GEOMETRICE SI ABATERI LIMITA
Grosimea stratului de forma este cel prevazut in proiect . Impietruirea existenta poate alcatui stratul de forma, daca
este pe toata latimea patului drumului si daca grosimea este de min 10 cm sau daca prin scarificare si reprofilare pe
toata latimea patului drumului se obtine o grosime de minim 10 cm. Straturile de forma se prevad pe toata latimea
terasamentelor.
Pantele in profil transversal, ale suprafetei straturilor de forma sunt aceleasi ca ale suprafetei imbracamintilor,
admitandu-se aceleasi tolerante ca ale acestora.
La drumuri cu mai mult de doua benzi de circulatie si la autostrazi, pantele in profil transversal trebuie sa fie de 3.5 4%.
Suprafata straturilor de forma trebuie sa aiba pante transversale de 10 - 12% pe ultimii 80 cm pana la taluzurile
drumului, in vederea evacuarii rapide a apelor.
Declivitatile in profil longitudinal ale suprafetei straturilor de forma sunt aceleasi ca ale imbracamintilor sub care se
executa, prevazute in proiect.
Abaterile limita la latimea stratului de forma sunt de 0,05 m fata de axa si de 0,10 m la latimea intreaga, la cotele
de nivel ale proiectului tolerantele sunt de 0,05 m. Abaterile limita se admit in puncte izolate, care nu sunt situate
in acelasi profil transversal sau in profiluri consecutive.
6.1.3
MATERIALE FOLOSITE LA REALIZAREA STRATURILOR DE FORMA.
6.1.3.1 PAMANTURI
Pag 81/354
UAT 1 Bragadiru
Pamanturile necoezive si coezive care se folosesc la realizarea straturilor de forma se clasifica si identifica conform
SR EN ISO 14688-2:2005 in functie de compozitia granulometrica si indicele de plasticitate indicate in tabelele 1 si
2.
In categoria pamanturilor coezive se mai cuprind si pamanturile macroporice, si anume:
Loess cu fractiunea:
0.01 ... 0.1 mm > 60% si greutatea volumica de 12-16 KN/mc
Pamant loessoid cu fractiunea 0.01 ... 0.1 mm < 60%.
Atat loessul cat si pamantul loessoid au in general aceleasi insusiri si caracteristici si difera numai prin compozitia
granulometrica. Pamantul loessoid difera de loess prin granulozitate, avand un continut mai mare de argila sau
nisip.
Pamanturi coezive si slab coezive
Tabel 1
Nr.
Crt
DENUMIREA
PAMANTURILOR
CLASIFICAREA DUPA COMPOZITIA

GRANULOMETRICA
Argila %
< 0.005 mm
Praf %
0.005...0.05mm
Nisip %
0.05...2 mm
I.P.
< 60
variabil
variabil
> 35
Argila
35...60
< decat argila
< 30
25...35
Argila prafoasa
35...50
> decat argila
< decat praf
15...35
Argila nisipoasa
30...60
< decat argila
> 30
15...35
Argila praf nisipoasa
30...35
> decat argila
> 30
15...25
Praf argilos
15...30
> decat nisip
< 30
10...25
Praf argilos nisipos
15...30
> decat nisip
> 30
5...20
Praf
0...15
> decat argila
< 30
5...15
Praf nisipos
0...15
> decat nisip
> 30
0...10
10
Nisip argilos
15...30
< decat nisip
> decat praf
5...20
11
Nisip prafos
0...15
< decat nisip
> decat praf
0...10
1
2
Foarte
coezive
3
4
8
9
Coezive
Slab
coezive
Argila groasa
Pamanturi necoezive
Tabel 2
DENUMIRE PMANT NECOEZIV
Dimensiunea preponderent a fragmentului solid - mm
Bolovnis
Pietris mare
Pietris mic
Nisip mare
Nisip mijlociu
Nisip fin
70...200
20...70
2...20
0.5...2
0.25...0.5
0.05...0.25
La realizarea straturilor de forma pot fi folosite si deseurile de cariera precum si materialele granulare aluvionare.
Aceste materiale trebuie sa indeplineasca conditiile aratate in tabelul nr. 3.
Pag 82/354
UAT 1 Bragadiru
Tabel 3
DENUMIREA CARACTERISTICII
VALOAREA LIMITA
Dimensiunea maxima a granulei

Granulozitate
Rezistenta la sfaramare prin compresiune pe piatra sparta in stare uscata - min.
Coeficient de calitate - min.
Coeficient de gelivitate max.
100 mm
continua
60%
7
3%
Pamanturile coezive sau slab coezive folosite la realizarea straturilor de forma prin tratare cu var, sau prin
stabilizare mecanica trebuie sa nu contina materii organice in procent mai mare de 5%.
6.1.3.2 VAR
Pentru tratare sau pentru stabilizare cu var se pot folosi urmatoarele tipuri de var:
var nehidratat macinat, conform SR 9310:2000;
var pentru constructii, tip CL 90 sau CL 80 conform SR EN 459-1:2003.
Conditiile de calitate pe care trebuie sa le indeplineasca aceste materiale, conform prevederilor standardelor
respective, sunt aratate in tabelul nr. 4.
Transportul varului nehidratat macinat si a varului hidratat in pulbere se face in vagoane cisterna sau cisterne auto,
iar transportul varului bulgari se face cu mijloace de transport acoperite, ferite de umezeala.
Depozitarea varului nehidratat macinat si a varului hidratat in pulbere se face in silozuri metalice, iar varul bulgari se
depoziteaza in spatii acoperite, ferit de umezeala, pe platforme curate.
Fiecare lot de livrare, indiferent de tipul varului, va fi insotit de un document de certificare a calitatii care se va pastra
in registrul de santier.
Tabel 4
Var nestins
macinat
Var pentru constructii

Nestins, bulgari
CARACTERISTICI
Oxid de calciu si magneziu (CaO +

MgO) totali, % min
Tipuri de var
CL 90
CL 80
CL 90
CL 80
CL 90
CL 80
90
80
90
80
90
80
101
Oxid de magneziu (MgO), % max

Dioxid de carbon (CO2), % max
Trioxid de sulf (SO2)3; % max

Durata de stingere determinata pe
probe luate in timpul incarcarii lotului,
(tu), minute
Stins, pulbere
Metoda de
incercare
SR EN
196-22:2006
2
<15
<15
Pag 83/354
SR EN
459-2:2003
UAT 1 Bragadiru
Var pentru constructii
Var nestins
macinat
Nestins, bulgari
CARACTERISTICI
Temperatura finala de stingere

determinata pe probe luate in timpul
incarcarii lotului (Tmax) C
Metoda de
incercare
Tipuri de var
CL 90
CL 80
CL 90
CL 80
CL 90
CL 80
60
50
60
50
Finetea de macinare, rest pe sitele

- 0,09 %
- 0,20 %
Densitate aparenta,
Stins, pulbere
kg/dm3
0.3...0.6
Randament in pasta, dm3/10 kg
26
Apa libera, %
1) Vezi tabelul 1 din SR EN 459-1:2003

2) La var nestins macinat (SR 9310:2000, pct.2)
3) La var pentru constructii (SR EN 459-1:2003, pct.4.4).
6.1.3.3 APA
Apa utilizata la realizarea diverselor tipuri de straturi de forma poate sa provina din reteaua publica sau din alta
sursa, dar in acest caz trebuie sa indeplineasca conditiile prevazute in SR EN 1008:2003.
In timpul utilizarii pe santier se va evita poluarea apei cu detergenti, materii organice, uleiuri, argile, etc.
6.1.3.4 CONTROLUL CALITATII MATERIALELOR
Controlul calitatii materialelor inainte de punerea lor in opera se face in conformitate cu prevederile tabelului 5.
Tabel 5
Frecventa minima
Material
Actiunea, procedeul de verificare sau

caracteristicile ce se verifica
Compozitia granulometrica
Indice de plasticitate
Pamanturi
coezive
Continutul de substante organice si

humus
Umiditate
La aprovizionarea
materialelor
Inainte de
utilizare
Metode de
determinare
conform STAS
1913/5-75
In functie de heterogenitatea
pamantului insa cel putin o
incercare la
1000 mc
La schimbarea sursei de
aprovizionare
SR EN ISO
14688-2:2005
O proba pe
schimb
1913/1-82
1913/4-86
Pag 84/354
UAT 1 Bragadiru
Frecventa minima
caracteristicile ce se verifica
Material
Pamanturi
necoezive,
deseuri cariera
La aprovizionarea
materialelor
Inainte de
utilizare
O proba la fiecare lot

aprovizionat
Rezistenta la sfaramare prin

compresiune pe piatra sparta in stare
uscata
O proba la fiecare furnizor
Coeficient de gelivitate pe piatra
Din buletinul de la furnizor
O proba pe
schimb
Umiditate
Pamanturi
necoezive
material pietros
aluvionar
Echivalentul de nisip
Umiditate
Examinarea datelor inscrise in
cartificatul de calitate
Var
O proba pe fiecare lot

aprovizionat
-
La fiecare lot aprovizionat
Finetea
Densitatea aparenta a varului hidratat
in pulbere
La fiecare lot aprovizionat si

la expirarea termenului de
garantie
Durata de stingere
6.1.4
Metode de
determinare
conform STAS
SR EN
13450:2003
4606-80
SR EN
13450:2003
O proba pe
schimb
4606-80
SR EN
459-2:2003
EXECUTIA STRATULUI DE FORMA
6.1.4.1 PREGATIREA STRATULUI SUPORT

Executia stratului de forma va incepe numai dupa terminarea executiei terasamentului pe toata latimea platformei
drumului si receptionarea preliminara a acestora, conform prescriptiilor caietului de sarcini pentru terasamente.
Terasamentele in rambleu se vor executa si receptiona la cota patului minus grosimea stratului de forma cand
acesta este realizat din pamanturi necoezive, la cota patului cand stratul de forma este realizat, intr-o singura
repriza, din pamant coeziv stabilizat mecanic; cu var, sau la cota patului minus jumatate din grosimea stratului de
forma din pamant coeziv stabilizat, cand acesta se executa in doua reprize.
Straturile de forma se executa conform profilului transversal tip proiectat, pe toata latimea platformei drumului.
6.1.4.2 EXECUTIA STRATULUI DE FORMA DIN PAMANTURI NECOEZIVE

In zonele de ramblee, pamanturile necoezive din care se realizeaza stratul de forma sunt asternute in straturi
uniforme, paralele cu linia rosie a proiectului pe intreaga latime a rambleului. Pentru clasa tehnica III inclinarea
transversala a patului drumului va fi conform proiect de 4.0%.
Pag 85/354
UAT 1 Bragadiru
Grosimea straturilor din care se realizeaza stratul de forma se alege in functie de mijlocul de compactare, astfel
incat sa se asigure gradul de compactare si capacitatea portanta prescrise pe toata grosimea lui.
In functie de grosimea prevazuta pentru stratul de forma si de grosimea optima de compactare, stratul de forma se
realizeaza intr-o repriza sau doua reprize de lucru.
In cazul debleurilor, sapaturile pentru realizarea stratului de forma se vor executa pe tronsoane limitate, imediat
inainte de executia acestuia, luandu-se masuri pentru a se evita acumularea apei pe suprafata patului
Materialul se asterne la profil si se adauga apa necesara realizarii umiditatii optime de compactare.
Stratul asternut trebuie compactat pana la realizarea unui grad de compactare de min.98% pentru cel putin 95% din
punctele masurate si a gradului de compactare de min. 95% in toate punctele de masurare.
Inainte de inceperea lucrarilor de executie a stratului de forma se va realiza un tronson experimental de min. 30 m si
pe toata latimea platformei prin care se va stabili:
grosimea optima de compactare;
umiditatea optima de compactare;
componenta atelierului de compactare ;
numarul optim de treceri si intensitatea de compactare (Q/S), care sa conduca la obtinerea gradului
de compactare.
Rezultatele incercarilor, consemnate in registrul de santier si aprobate de Inginer se vor respecta intocmai la
executia lucrarilor.
Stratul de forma se lasa in circulatie pe o perioada de min 7 zile dupa care eventualele denivelari sunt remediate de
catre antreprenor (prin completarea cu material sau indepartare de material, umectare si recompactare) in cazul
materialelor coezive.
6.1.4.3 EXECUTIA STRATULUI DE FORMA DIN IMPIETRUIREA EXISTENTA
Stratul de forma din impietruiri existente, in cadrul lucrarilor de modernizari de drumuri se executa prin scarificarea si
reprofilarea impietruirii pe toata latimea platformei.
Grosimea stratului de forma care se realizeaza, este in functie de grosimea si latimea impietruirii existente insa nu
trebuie sa fie mai mic de 10 cm.
Compactarea se face cu adaos de apa necesara realizarii umiditatii optime de compactare pana la realizarea unui
grad de compactare de min 98% din densitatea in stare uscata maxima determinata prin incercarea Proctor
modificata conform STAS 1913/13-83 in cel putin 95% din punctele de masurare si de min 95% in toate punctele de
masurare.
6.1.4.4 EXECUTIA STRATULUI DE FORMA DIN PAMANT COEZIV STABILIZAT MECANIC
Prin stabilizare mecanica a pamantului se intelege complexul de operatiuni prin care se realizeaza imbunatatirea
granulozitatii acestora. Stratul de forma din pamant stabilizat mecanic este un strat din pamant coeziv amestecat cu
materiale granulare provenite din impietruiri existente, balasturi ori pietrisuri concasate sau resturi de cariera.
Amestecul realizat trebuie sa aiba urmatoarele caracteristici:
indicele de plasticitate Ip 6 ... 8%;
echivalentul de nisip EN 30%;
granulozitatea intre 0 - 63 mm conform limitelor din tabelul 6;
umiditatea optima de compactare Wopt conform STAS 1913/13-83;
continutul in elemente moi si gelive, max 5%;
sa nu contina bulgari de argila, resturi organice sau alte impuritati.

Pag 86/354
UAT 1 Bragadiru
Tabel 6
Treceri prin site sau ciururi in % din masa
Domenii de granulozitate
Limita
Ochiuri patrate conform SR EN 933-2:1998 (Tabelul 2)

0.063
0.16
0.5
6.3
16
25
63
min
12
18
31
53
65
100
max
12
20
28
43
67
98
100
100
0 - 63
Reteta de lucru (procentele de amestec a materialelor) si caracteristicile de compactare conform STAS 1913/13-83
prin incercarea Proctor modificat se vor stabili, inainte de inceperea lucrarilor de catre un laborator de specialitate
agreat de inginer.
Executia stratului de forma se va desfasura pe tronsoane de min. 500 ml in vederea asigurarii unei productivitati
corespunzatoare.
Executia se face intr-o repriza sau doua de lucru, in functie de grosimea stratului de forma prevazut in proiect si de
grosimea optima de executie corespunzatoare utilajului folosit.
Grosimea optima de compactare, componenta atelierului de compactare si numarul de treceri se va stabili de catre
Antreprenor la inceputul lucrarilor pe tronsonul experimental.
Materialele componente se astern in straturi cu grosime uniforma pe patul de fundare cu ajutorul autogrederului.
Materialele se vor amesteca pana la completa lor omogenizare, cu freze rutiere, cu autogredere sau cu grapa cu
discuri insotita de plug; concomitent, Antreprenorul va controla permanent umiditatea amestecului pe care o va
corecta pana la realizarea umiditatii optime de compactare dupa caz, fie prin stropire cu apa, fie prin intreruperea
lucrarilor lasand sa se reduca continutul de apa prin zvantare.
Nivelarea amestecului se face in lung si in profil transversal cu autogrederul si rectificare manuala la sablon.
Compactarea se va face cu compactori cu pneuri si cilindrii compresor cu rulouri netede, cu sau fara vibrare,
respectand parametrii stabiliti pe tronsonul experimental, pana la realizarea unui grad de compactare de 98% din
densitate in stare uscata maxima determinata prin incercarea Proctor modificata, conform STAS 1913/13-83, in cel
putin 95% din punctele de masurare si de min. 95% in toate punctele de masurare.
In cazul straturilor de forma executate in doua etape, se va realiza pe fiecare strat panta transversala de 10-12% pe
ultimi 80 cm pana la taluz.
In zonele din vecinatatea taluzurilor umpluturii, unde din motive de stabilitate utilajul nu poate fi folosit, compactarea
stratului de forma se va face cu maiul mecanic portabil sau cu placa vibratoare.
6.1.4.5 EXECUTIA STRATULUI DE FORMA DIN PAMANT COEZIV TRATAT CU VAR
Dozajul de var pentru tratarea pamanturilor coezive este de 2 ... 4% raportat la masa pamantului uscat si dozajul
optim se supune aprobarii inginerului.
Alegerea tipului de var si a dozajului se efectueaza conform tabelului 8, in functie de umiditatea pamantului in
comparatie cu umiditatea optima de compactare Wopt determinata prin incercarea Proctor modificata, conform STAS
1913/13, corespunzatoare domeniului umed.
Valorile date in tabelul nr. 7 sunt orientative, dozajele de var, precum si tipul de var se vor stabili de catre un
laborator de specialitate agreat de inginer, prin incercari, conform STAS 10473/2-86 pe epruvete cilindrice
confectionate din amestecuri de pamant si var nestins macinat sau var stins in pulbere.
Tabel 7
Pag 87/354
UAT 1 Bragadiru
Dozaj in % din masa
Denumirea pamanturilor
Pamanturi foarte coezive

si coezive
Pamanturi slab coezive
Umiditatea pamantului
var bulgari
var nestins
macinat
var hidratat
pulbere
De la Wopt + 4...7%
pana la Wopt + 12...15%
Sub Wopt + 4...7%
De la Wopt + 4...7%
pana la Wopt + 12...15%
Sub Wopt + 4...7%
Dozajul de var nestins, bulgari sau macinat, poate fi marit fata de cel prevazut in tabelul de mai sus in cazul tratarii
unor pamanturi cu umiditate naturala mai mare decat umiditatea optima de compactare Wopt +10...15% contandu-se
pe o reducere a umiditatii de 1...2% pentru fiecare procent suplimentar de var nestins utilizat cu aprobarea
inginerului.
Se interzice executia stratului de forma in perioadele cu precipitatii si cu temperaturi atmosferice negative.
In cazul in care executia stratului de forma se face in perioada imediat premergatoare inghetului, sectoarele
respective vor fi astfel alese incat acestea sa nu fie date circulatiei de santier decat dupa o perioada de minim 14
zile cu temperaturi pozitive ale aerului.
Executia stratului de forma se face prin amestecarea in situ a pamantului cu var si prin compactarea amestecului
astfel realizat pana la obtinerea gradului de compactare prescris.
In functie de utilajele folosite si de grosimea stratului de forma prevazuta in proiect, Antreprenorul va stabili pe baza
unei experimentari daca executia se face intr-o repriza sau mai multe reprize de lucru.
Experimentarea se va face pe un tronson de drum de cel putin 30 ml lungime si pe toata latimea drumului si care va
avea ca scop determinarea in conditiile executiei pe santier a urmatoarelor:
dozajul de var pentru diversele tipuri de pamant;
grosimea optima de executie intr-o repriza a stratului stabilizat;
umiditatea optima de compactare;
componenta atelierului de compactare;
intensitatea de compactare (numarul optim de treceri a atelierului de compactare).
Rezultatele obtinute pe portiunea de drum realizata experimental, cu caracteristici corespunzatoare prevederilor

prezentului caiet de sarcini, dupa aprobarea de catre Inginer, se inscriu in registru de santier, respectarea lor fiind
obligatorie pe tot parcursul executiei lucrarilor.
La realizarea stratului de forma, Antreprenorul va efectua in mod obligatoriu urmatoarele operatiuni:
a. scarificarea sau dupa caz asternerea pamantului si raspandirea varului cu ajutorul unor utilaje specifice astfel
incat sa se asigure dozajul de var stabilit in laborator si confirmat de experimentarea pe teren;
b. realizarea amestecului de pamant si var, prin treceri succesive ale utilajelor specifice (malaxor rotativ, freza
rutiera sau grapa polidisc), pana se realizeaza o faramitare corespunzatoare a pamantului si un amestec cat mai
omogen de pamant si var. Daca se utilizeaza var bulgari, se continua amestecarea pana la faramitarea totala a
varului.
Se considera ca faramitarea pamantului este corespunzatoare daca gradul de faramitare al acestuia este, in
minimum 95 % din determinari, mai mare de 70 %. Gradul de faramitare se determina conform STAS 10473/2.
c.
se determina umiditatea amestecului Wa si in functie de valoarea acesteia se iau urmatoarele masuri:

Pag 88/354
UAT 1 Bragadiru
daca:
d.
Wa < Wopt - 3%, se adauga cantitatea de apa necesara si se efectueaza inca 2-3 treceri pentru
omogenizare;
Wopt - 3% < Wa < Wopt + 3%, se trece la operatiunea urmatoare de executie;
Wa > Wopt + 3%, se continua operatia de amestecare sau se lasa pamantul tratat sa se usuce pana
cand umiditatea acestuia devine Wopt 3%.
se niveleaza cu lama autogrederului la profilul necesar;
e. in intervalul 8...28 h de la sfarsitul operatiei de amestecare interval acceptat de inginer, se efectueaza

compactarea amestecului de pamant cu var, cu ajutorul atelierului de compactare stabilit. Se recomanda compactori
cu pneuri statici autopropulsati.
Compactarea trebuie sa se faca pana la realizarea unui grad de compactare de minim 98% din densitate in stare
uscata maxima determinata prin incercarea Proctor modificata, conform STAS 1913/13-83 pentru cel putin 95% din
punctele masurate si de minim 95% in toate punctele de masurare.
La executia stratului de forma in repriza a doua, pamantul adus de la sursa cu autobasculanta, se imprastie cu
lama autogrederului, in strat continuu si uniform si se repeta operatiunile aratate mai sus.
Se corecteaza micile denivelari aparute pe suprafata stratului de forma in urma compactarii, prin taieri cu lama
autogrederului pentru a nu depasi tolerantele admise.
6.1.5 CONTROLUL CALITATII EXECUTIEI
Operatiunile de verificare a calitatii lucrarilor pe parcursul executiei si frecventa cu care se efectueaza acestea sunt
aratate pentru fiecare tip de strat de forma in tabelul 8
Tabel 8
Actiunea, procedeul de verificare sau carac-teristicile
care se verifica
Frecventa
minima
Metoda de
verificare conform
STAS
Tipul stratului de forma care

se verifica
A
Respectarea proceselor tehnologice
permanent
Umiditatea materialelor granuloase
zilnic si ori de
cate ori este
necesar
1913/1-82
Umiditatea pamantului dupa imprastiere
zilnic si ori de
cate ori este
necesar
1913/1-82
Umiditatea amestecului de pamant cu material

granular
zilnic si ori de
cate ori este
necesar
1913/1-82
Granulozitatea amestecului de pamant cu material

granular
cel putin 3 probe

la 1000 mc
1913/5-85
Dozajul de var
zilnic si ori de
cate ori este
necesar
Umiditatea amestecului de var si pamant
zilnic
1913/1-82
Pag 89/354
UAT 1 Bragadiru
Tipul stratului de forma care
se verifica
Actiunea, procedeul de verificare sau carac-teristicile

care se verifica
Frecventa
minima
Metoda de
verificare conform
STAS
Gradul de sfaramare al pamantului dupa amestecare

cu var si omogenizare a amestecului
in cel putin doua

puncte la 1000
mp
10473/2-86
Gradul de compactare al stratului de forma
in cel putin doua

puncte la 1500
mp
10473/2-86
1913/15-85
Respectarea uniformitatii grosimii stratului de forma
prin sondaj cel

putin unul la 200
ml
Rezistenta la compresiune la varsta de 14 zile a

pamantului stabilizat
in cel putin doua

serii a trei
epruvete la 1500
mp
10473/2-86
- strat de forma din pamanturi necoezive - deseuri de cariera material pietros de balastiera
- strat de forma din impietruiri existente
- strat de forma din pamanturi coezive stabilizate mecanic
- strat de forma din pamanturi coezive tratate cu var
Verificarea capacitatii portante la nivelul straturilor de forma si a uniformitatii executiei acestora se efectueaza prin
masurari cu deflectometrul cu parghie conform Normativului pentru determinarea prin deflectografie si
deflectometrie a capacitatii portante a drumurilor cu structuri rutiere suple si semirigide, indicativ CD 31-2002.
Conform Normativului CD 31, capacitatea portanta se considera corespunzatoare daca valoarea admisibila a
deflexiunii ( dadm 0.01 mm), corespunzatoare vehiculului etalon (cu sarcina pe osia din spate de 115 KN) are valori
mai mari de 200 mm in cel mult 10 % din punctele de masurare.
Uniformitatea executiei se considera satisfacatoare daca valoarea coeficientului de variatie este sub 40%.
Toate operatiunile efectuate zilnic de laborator se vor inscrie intr-un registru de laborator si care in afara de scrierea
determinarilor si rezultatelor obtinute va include si:
datele meteorologice privind temperatura aerului si prezenta precipitatiilor
masurile tehnologice luate de constructor.
6.1.6 MASURI DUPA EXECUTIA STRATULUI DE FORMA

Straturile de forma se dau circulatiei de santier, cu exceptia sectoarelor cu straturi de forma din pamanturi coezive
tratate cu var, care au fost executate in perioada imediat premergatoare inghetului.
In cazul in care prin circulatie se produc denivelari accentuate ale stratului de forma care ar permite stagnarea apei
din precipitatii pe suprafata stratului, acestea vor fi remediate prin taierea cu lama autogrederului, iar eventualele
zone necompactate se compacteaza cu placa vibratoare sau cu maiul mecanic.
In perioadele de timp nefavorabile, caracterizate prin precipitatii abundente si care au determinat supraumezirea
terasamentului este contraindicata darea circulatiei de santier a stratului de forma proaspat executat. Acesta va fi
supus numai circulatiei strict necesare executiei stratului de fundatie.
Pag 90/354
UAT 1 Bragadiru
In cazul straturilor de forma din pamant tratat cu var, stratul de fundatie se va executa dupa minim 14 zile de la
executia stratului de forma si numai dupa verificarea portantei terasamentului rutier la nivelul stratului de forma dupa
receptia pe faza a acestuia.
6.1.7 RECEPTIA LUCRARILOR
6.1.7.1 RECEPTIA PE FAZA A LUCRARILOR
Receptia pe faza a lucrarilor se efectueaza atunci cand toate lucrarile prevazute in documentatie sunt complet
terminate si toate verificarile sunt efectuate in conformitate cu prevederile prezentului caiet de sarcini.
Comisia de receptie examineaza lucrarile si verifica indeplinirea conditiilor de executie si calitatile impuse de proiect
si caietul de sarcini, precum si constatarile consemnate pe parcursul executiei de catre organele de control abilitate.
In urma acestei receptii se incheie Proces verbal de receptie pe faza in care sunt specificate remedierile care sunt
necesare, termenul de executie a acestora si recomandari cu privire la modul de tinere sub bservatie a tronsoanelor
de drum la care s-au constatat abateri fata de prevedeile prezentului caiet de sarcini.
6.1.7.2 RECEPTIA PRELIMINARA
Receptia preliminara se face odata cu receptia preliminara a intregii lucrari conform normelor legale in vigoare.
Comisia de receptie va examina lucrarile fata de documentatia de control si procesele verbale de reeceptie pe faze,
intocmit in timpul executiei lucrarilor.
6.1.7.3 RECEPTIA FINALA
Receptia finala a lucrarilor se face dupa expirarea perioadei de verificare a comportarii acesteia in conformitate cu
prescriptiile legale in vigoare.
6.2
FUNDATII DIN BALAST
6.2.1 GENERALITATI SI STANDARDE

Prezentul capitol se refera la executia si receptia straturilor de fundatie din balast optimal din sistemele rutiere ale
drumurilor publice, strazilor si autostrazilor. El cuprinde conditii tehnice care trebuie sa fie indeplinite de materialul
folosit si stratul de fundatie realizat.
Prevederile prezentului caiet de sarcini se pot aplica si la drumurile industriale si forestiere cu acordul proprietarului
acestor drumuri.
Stratul de fundatie din balast sau balast optimal se realizeaza intr-un singur strat a carui grosime este stabilita prin
proiect si variaza conform prevederilor STAS 6400-84 intre 15 si 30 cm.
Antreprenorul va asigura prin laboratoarele sale, sau prin colaborare cu un laborator autorizat, efectuarea tuturor
incercarilor si determinarilor rezultate din aplicarea prezentului caiet de sarcini.
Antreprenorul este obligat sa efectueze la cererea "Inginerului" verificari suplimentare fata de prevederile prezentului
caiet de sarcini.
In cazul in care se vor constata abateri de la prezentul caiet de sarcini, "Inginerul" va dispune intreruperea executiei
lucrarilor si luarea masurilor care se impun.
Antreprenorul nu va incepe asternerea unui strat rutier pana cand stratul inferior nu a fost finisat si receptionat.
Antreprenorul va efectua pe cheltuiala proprie lucrarile de intretinere ale straturilor receptionate pana cand acestea
vor fi acoperite cu stratul superior.
Pag 91/354
UAT 1 Bragadiru
6.2.2 MATERIALE
6.2.2.1 AGREGATE NATURALE
Pentru executia stratului de fundatie se va utiliza balast sau balast amestec optimal, cu granula maxima de 63 mm.
Balastul trebuie sa provina din roci stabile, nealterabile la aer, apa sau inghet, nu trebuie sa contina corpuri straine
vizibile (bulgari de pamant, carbune, lemn, resturi vegetale) sau elemente alterate.
Balastul si balastul optimal pentru a fi folosite in stratul de fundatie trebuie sa indeplineasca caracteristicile calitative
aratate in tabelul 1.
Agregatul (balast sau balast optimal) se va aproviziona din timp in depozit pentru a se asigura omogenitatea si
constanta calitatii acestuia. Aprovizionarea la locul de punere in opera se va face numai dupa ce analizele de
laborator au aratat ca este corespunzator.
Laboratorul antreprenorului va tine evidenta calitatii balastului sau balastului optimal astfel:
intr-un dosar vor fi cuprinse toate certificatele de calitate emise de furnizor;
intr-un registru (registru pentru incercari agregate) rezultatele determinarilor efectuate de laborator.
Depozitarea agregatelor se va face separat pe sorturi pe platforme betonate avand pante si rigole pentru evacuare a
apelor. Compartimentele se vor marca cu tipul de sort depozitat si vor fi dimensionate in functie de cantitatea
necesara si de esalonarea lucrarilor.
In cazul in care se va utiliza balast din mai multe surse, aprovizionarea si depozitarea acestora se va face astfel
incat sa se evite amestecarea balasturilor.
In cazul in care la verificarea calitatii balastului sau a balastului optimal aprovizionat, granulozitatea acestora nu
corespunde prevederilor din tabelul 1 aceasta se corecteaza cu sorturile granulometrice deficitare pentru
indeplinirea conditiilor calitative prevazute.
Tabel 1
CONDITII DE ADMISIBILITATE
Amestec optim
Fundatii rutiere
Completarea
sistemului rutier la
inghet dezghet
Strat de forma
0-63
0-63
0-63
Sub 0.02 mm
max 3
max 3
max 3
Sub 0.2 mm
4-10
3-18
3-33
0-1 mm
12-22
4-38
4-53
0-4 mm
26-38
16-57
16-72
0-8 mm
35-50
25-70
25-80
0-16 mm
48-65
37-82
37-86
0-25 mm
60-75
50-90
50-90
0-50 mm
85-92
80-98
80-98
0-63 mm
100
100
100
Conform fig.2 SR
662:2002
Conform fig.2 SR
662:2002
Conform fig.2 SR
662:2002
15
15
CARACTERISTICI
Sort
Continutul de fractiuni , %
Granulozitate
Coeficient de neuniformitate (Un), min
Pag 92/354
UAT 1 Bragadiru
Echivalent de nisip (EN) min
30
30
30
Uzura cu masina tip Los Angeles (LA) % max.
30
50
50
6.2.2.2 APA
Apa necesara compactarii stratului de balast poate sa provina din reteaua publica sau din alte surse, dar in acest
din urma caz nu trebuie sa contina nici un fel de particule in suspensie si trebuie sa indeplineasca conditiile tehnice
prevazute in SR EN 1008:2003.
6.2.3
CONTROLUL CALITATII BALASTULUI
Controlul calitatii balastului sau a balastului optimal inainte de realizarea stratului de fundatie se face de catre
Antreprenor prin laboratorul sau, in conformitate cu prevederile cuprinse in tabelul 2.
Tabel 2
La locul de punere in opera
Metoda de
determinare
conform STAS
4606-80
O proba pe schimb (si sort) si

ori de cite ori se observa o
schimbare cauzata de conditii
meteorologice
4606-80

aprovizionat pentru fiecare
sursa (sort)
SR EN
13450:2003
Frecventa minima
Nr.
crt
Actiunea,procedeul de verificare
sau
caracteristici ce se verifica
Examinarea datelor inscrise in

certificatul de calitate sau
certificatul de garantie
Determinarea granulometrica

aprovizionat pentru fiecare
sursa (daca este cazul
pentru fiecare sort)
Umiditate
Rezistente la uzura cu masina tip

Los Angeles (LA)
La aprovizionare
6.2.4 STABILIREA CARACTERISTICILOR DE COMPACTARE

6.2.4.1 CARACTERISTICILE OPTIME DE COMPACTARE
Caracteristicile optime de compactare ale balastului sau ale balastului optimal se stabilesc de catre un laborator de
specialitate inainte de inceperea lucrarilor de executie.
Prin incercarea Proctor modificata, conform STAS 1913/13-83 se stabileste:
du max. P.M. = greutatea volumica in stare uscata, maxima exprimata in g/cm3;
Wopt P.M. = umiditate optima de compactare, exprimata in %.
6.2.4.2 CARACTERISTICILE EFECTIVE DE COMPACTARE
Pag 93/354
UAT 1 Bragadiru
Caracteristicile efective de compactare se determina de laboratorul santierului pe probe prelevate din lucrare si
anume:
du ef = greutatea volumica, in stare uscata, efectiva, exprimata in g/cm3
Wef = umiditatea efectiva de compactare, exprimata in %;
in vederea stabilirii gradului de comapctare gc.
du ef.
gc = ------------------ x 100
du max.PM
La executia stratului de fundatie se va urmari realizarea gradului de compactare aratat in cadrul prezentului caiet de
sarcini.
6.2.5 PUNEREA IN OPERA A BALASTULUI
6.2.5.1 MASURI PRELIMINARE
La executia stratului de fundatie din balast se va trece numai dupa receptionarea lucrarilor de terasamente in
conformitate cu prevederile caietului de sarcini pentru realizarea acestor lucrari.
Inainte de inceperea lucrarilor se vor verifica si regla utilajele si dispozitivele necesare punerii in opera a balastului
sau balastului optimal.
Inainte de asternerea balastului se vor executa lucrarile pentru drenarea apelor din fundatii - drenuri transversale de
acostament, drenuri longitudinale sub acostament sau sub rigole si racordurile stratului de fundatie la acestea
precum si alte lucrari prevazute in acest scop in proiect.
In cazul straturilor de fundatie prevazute pe intreaga platforma a drumului cum este cazul la lucrarile la care
drenarea apelor este prevazuta a se face printr-un strat drenant continuu se va asigura in prealabil posibilitatea
evacuarii apelor in orice punct al traseului la cel putin 15 cm deasupra santului sau in cazul rambleelor deasupra
terenului.
In cazul cand sunt mai multe surse de aprovizionare cu balast se vor lua masuri de a nu se amesteca agregatele, de
a se delimita tronsoanele in functie de sursa folosita si care vor fi consemnate in registrul de laborator.
6.2.5.2 EXPERIMENTAREA PUNERII IN OPERA A BALASTULUI
Inainte de inceperea lucrarilor antreprenorul este obligat sa efectueze aceasta experimentare.
Experimentarea se va face pe un tronson de proba in lungime de minimum 30 m si o latime de cel putin 3.40 m
(dublul latimii utilajului de compactare).
Experimentarea are ca scop stabilirea pe santier, in conditii de executie curente, a componentei atelierului de
compactare si a modului de actionare a acestuia pentru realizarea gradului de compactare cerut prin caietul de
sarcini precum si reglarea utilajelor de raspandire pentru realizarea grosimii din proiect si o suprafatare corecta.
Compactarea de proba pe tronsonul experimental se va face in prezenta "inginerului", efectuand controlul
compactarii prin incercari de laborator, stabilite de comun acord si efectuate de un laborator de specialitate.
In cazul in care gradul de compactare prevazut nu poate fi obtinut, antreprenorul va trebui sa realizeze o noua
incercare dupa modificarea grosimii stratului sau a utilajului de compactare folosit.
Aceste incercari au drept scop stabilirea parametrilor compactarii si anume:
grosimea maxima a stratului de balast pus in opera;
conditiile de compactare (verificarea eficacitatii utilajelor de compactare si intensitatea de compactare

a utilajului). Intensitatea de compactare = Q/S, unde:
Pag 94/354
UAT 1 Bragadiru
Q = volum balast pus in opera in unitatea de timp (ora, zi, schimb) exprimat in mc;
S = suprafata calcata la compactare in intervalul de timp dat, exprimat in mp.
In cazul cand se foloseste tandem de utilaje de acelasi tip suprafetele calcate de fiecare utilaj se cumuleaza.
Partea din tronsonul executat cu cele mai bune rezultate va servi ca sector de referinta pentru restul lucrarii.
Caracteristicile obtinute pe acest sector se vor consemna in scris pentru a servi la urmarirea calitatii lucrarilor.
6.2.5.3 PUNEREA IN OPERA A BALASTULUI
Pe terasamentul receptionat se asterne si se niveleaza balastul sau balastul optimal intr-unul sau mai multe straturi
in functie de grosimea prevazuta in proiect si grosimea optima de compactare stabilita pe tronsonul experimental.
Asternerea si nivelarea se face la sablon cu respectarea latimii si pantei prevazute in proiect.
Cantitatea necesara de apa pentru asigurarea umiditatii optime de compactare se stabileste de laboratorul de
santier tinand seama de umiditatea agregatului si se adauga prin stropire.
Stropirea va fi uniforma evitandu-se supraumezirea locala.
Compactarea straturilor de fundatie se face in atelierul de compactare stabilit pe tronsonul experimental
respectandu-se componenta atelierului, viteza utilajelor de compactare, tehnologia si intensitatea Q/S de
compactare.
Pe drumurile pe care stratul de fundatie nu se realizeaza pe intreaga latime a platformei, acostamentele se
completeaza si se compacteaza odata cu straturile de fundatie astfel ca straturile de fundatie sa fie permanent
incadrate de acostamente asigurandu-se si masurile de evacuare a apelor.
Denivelarile care se produc in timpul compactarii straturilor de fundatie sau raman dupa compactare se corecteaza
cu materiale de aport si se recilindreaza. Suprafetele cu denivelari mai mari de 2 cm se completeaza, se reniveleaza
si apoi se compacteaza din nou.
Este interzisa executia din balast inghetat.
Este interzisa asternerea balastului pe patul acoperit cu un strat de zapada sau cu pojghita de gheata.
6.2.6 CONTROLUL CALITATII
In timpul executiei stratului de fundatie din balast si balast optimal se vor face pentru verificarea compactarii
incercarile si determinarile aratate in tabelul 3 cu frecventa mentionata in acelasi tabel.
In ce priveste capacitatea portanta la nivelul superior al stratului de balast aceasta se determina prin masuratori cu
deflectometrul cu parghie conform "Instructiunilor tehnice departamentale pentru determinarea deformabilitatii
drumurilor cu ajutorul deflectometrelor cu parghie - indicativ CD 31-2002.
Tabel 3
Determinarea, procedeul de verificare sau
caracteristica care se verifica
Frecvente minime la locul

de punere in opera
Metode de verificare
conform STAS
Incercare Proctor modificata
Fiecare studiu de compozitie pentru balast

optimal
1913/13-83
Determinarea umiditatii de compactare
minim 3 probe la o suprafata de 2.000 mp

de strat
1913/1-82
Determinarea grosimii stratului compact
minim 3 probe la o suprafata de 2.000 mp

de strat
Pag 95/354
UAT 1 Bragadiru
4
Verificarea realizarii intensitatii de compactare

Q/S
zilnic
Determinarea gradului de compactare prin

determinarea greutatii volumice in stare uscata
minim 3 puncte pentru suprafete < 2.000

mp si minim 5 puncte pentru suprafete >
2.000 mp de strat
1913/15-75
Determinarea capacitatii portante la nivelul

superior al stratului de fundatie
In cite doua puncte situate in profiluri

transversale la distante de max 20 m unul
de altul pentru fiecare banda cu latime de
4,0 m
Normativ
CD 31-2002
6.2.7
CONDITII TEHNICE, REGULI SI METODE DE VERIFICARE
6.2.7.1 ELEMENTE GEOMETRICE

Grosimea stratului de fundatie din balsat sau din balast optimal este cea din proiect.
Abaterea limita la grosime poate fi de maximum +/- 20 mm.
Verificarea grosimii se face cu ajutorul unei tije metalice gradate cu care se strapunge stratul la fiecare 200 m de
strat executat.
Grosimea stratului de fundatie este media masuratorilor obtinute pe fiecare sector de drum prezentat receptiei.
Latimea stratului de fundatie din balast sau balast optimal este prevazuta in proiect.
Abaterile limita la latime pot fi +/- 5 cm.
Verificarea latimii executate se va face in dreptul profilelor transversale ale proiectului.
Panta transversala a fundatiei de balast sau balast optimal este cea a imbracamintii prevazuta in proiect.
Toleranta admisibila la panta transversala indicata in proiect este de 0,4% si se masoara la fiecare 25 m sau in
profilele din proiect.
Declivitatile in profil longitudinal sunt conform proiectului.
Abaterile limita la cotele fundatiei din balast, fata de cotele din proiect pot fi de +/- 2 cm.
6.2.7.2 CONDITII DE COMPACTARE
Stratul de fundatie din balast sau balast optimal trebuie compactat pana la realizarea gradului de compactare
Proctor modificat de min. 98%, pentru cel putin 93% din punctele masurate si min. 95% in rest, pentru drumurile din
clasele tehnice IV si V si 100% Proctor modificat pentru drumurile din clasele tehnice I III in cel putin 95% din
punctele masurate si min. 98% in rest.
Capacitatea portanta la nivelul superior al stratului de fundatie se considera realizata daca valoarea inregistrata este
mai mica decat valoarea admisibila din tabelul 4.
Tabelul 4
Valorile deflexiunii admisibile la nivelul superior al stratului de fundatie din balast (1/100 mm)
Stratul superior al terasamentelor alcatuit din:
Grosimea stratului de
fundatie din balast h, cm
Pamanturi de tip: (conform SR EN ISO 14688-2:2005)

Strat de forma
Nisip prafos;
Nisip argilos
Praf nisipos;
Praf argilos; Praf
Argila;
Argila nisipoasa;
Argila prafoasa
Pag 96/354
UAT 1 Bragadiru
15
163
284
327
366
20
144
252
290
325
25
129
226
261
292
6.2.7.3 CARACTERISTICILE SUPRAFETEI STRATULUI DE FUNDATIE

Verificarea denivelarilor suprafetei fundatiei se efectueaza cu ajutorul latei de 3.00 m lungime astfel:
in profil longitudinal nu pot fi mai mari de +/- 20 mm
in profil transversal nu pot fi mai mari de +/- 20 mm
In cazul aparitiei denivelarilor mai mari decat cele prevazute in prezentul caiet de sarcini se va face corectarea
suprafetei fundatiei.
6.2.8 RECEPTIA LUCRARILOR
6.2.8.1 RECEPTIA PE FAZA
Receptia pe faza se efectueaza atunci cand toate lucrarile prevazute in documentatii sunt complet terminate si toate
verificarile sunt efectuate in conformitate cu prevederile prezentului caiet de sarcini.
Comisia de receptie examineaza lucrarile si verifica indeplinirea conditiilor de executie si calitative impuse de proiect
si caietul de sarcini precum si constatarile consemnate pe parcursul executiei de catre organele de control.
In urma acestei receptii se incheie "Procesul verbal" de receptie.
Receptia finala va avea loc dupa expirarea perioadei de garantie si se va face in conditiile prevederilor legale in
vigoare HGR 273/94 precum si a prevederilor din prezentul caiet de sarcini.
6.3
6.3.1
FUNDATII DE PIATRA SPARTA SI PIATRA SPARTA AMESTEC OPTIMAL

Prezentul capitol se refera la executia si receptia straturilor de fundatie din piatra sparta sau piatra sparta din
sistemele rutiere ale drumurilor publice. El cuprinde conditiile tehnice care trebuie sa fie indeplinete de materiale
folosite si stratul de fundatie realizat.
Fundatia din piatra sparta amestec optimal 0-63 se realizeaza intr-un singur strat a carui grosime este stabilita prin
proiect.
Pe drumurile pe care nu se prevede realizarea unui strat de forma sau realizarea unor masuri de imbunatatire a
protectiei patului, iar acesta este constituit din pamanturi coezive, stratul de fundatie din piatra sparta optimala 0-63
se va realiza in mod obligatoriu pe un substrat de fundatie care poate fi substrat drenant din balast de minim 10 cm
grosime dupa cilindrare.
Cand stratul inferior al fundatiei rutiere este alcatuit din balast, aceasta preia si functia de substrat drenant,
asigurandu-se conditiile necesare privind grosimea, calitatea de drenare si masurile de evacuare a apei.
Antreprenorul va asigura prin laboratoarele sale sau prin colaborare cu un laborator autorizat efectuarea tuturor
Antreprenorul este obligat sa efectueze la cererea Inginerului verificari suplimentare fata de prevederile prezentului
caiet de sarcini.
Pag 97/354
UAT 1 Bragadiru
In cazul in care se vor constata abateri de la prezentul caiet de sarcini, beneficiarul va dispune intreruperea
executiei lucrarilor si luarea masurilor care se impun.
6.3.2
MATERIALE
6.3.2.1 AGREGATE NATURALE

Pentru executia fundatiilor de piatra sparta se utilizeaza piatra sparta amestec optimal 0-63mm.
Nisipul grauntos sau savura ca material de protectie nu se prevad in cazul cand stratul superior este un macadam
sau un beton de ciment.
Agregatele trebuie sa provina din roci stabile, adica nealterabile la aer, apa sau inghet. Se interzice folosirea
agregatelor provenite din roci feldspatice sau sistoase.
Agregatele folosite in realizarea straturilor de fundatie trebuie sa indeplineasca conditiile de admisibilitate aratate in
tabelele 1, 2 si 3 si nu trebuie sa contina corpuri straine vizibile (bulgari de pamant, carbune, lemn, resturi vegetale)
sau elemente alterate.
Tabel 1
CARACTERISTICI
CONDITII DE ADMISIBILITATE
Amestec optimal
SORT
0-63
Continut de fractiuni, %
Sub 0.02 mm
max 3
Sub 0.2 mm
4-10
0-1 mm
12-22
0-4 mm
26-28
0-8 mm
35-50
0-16 mm
48-65
0-25 mm
60-75
0-50 mm
85-92
0-63 mm
100
Granulozitate
Conf. fig. 2 SR 662:2002
Coeficient de neuniformitate (Un), min.
Echivalent de nisip (EN) min.
30
Uzura cu masina tip Los Angeles (LA) % max.
30
6.3.2.2 NISIP - CONDITII DE ADMISIBILITATE

Tabel 2
Caracteristici
Domenii de utilizare:
Strat izolant
Macadam
Pag 98/354
UAT 1 Bragadiru
Umplerea
golurilor dupa
impanare
Protectie
Conditii de admisibilitate
Sort
0-4
0-4
4-8*
Granulozitate:
continut de fractiuni sub 0.1 mm. max;
14
continut de fractiuni sub 0.02 mm %
............ - strat de baza
5...15
max 5
- imbracaminte
15...30
5 pd15<d15f<5d58p
6x10-3
conditii de filtru invers*

Coeficient de permiabilitate (k), cm/s,min.
* 5 pd15<d15f<5d58p, reprezinta diametrele granulelor corespunzatoare unor treceri de 15%, respectiv 85% de pe
curba granulometrica a materialelor: pamant (p), respectiv filtru (f).
6.3.2.3 PIATRA SPARTA-CONDITII DE ADMISIBILITATE
Tabel 3.
Savura
Piatra sparta (split)
Sort /Caracteristici
0-8 (16)
Continut de granule:
- raman pe ciurul superior (dmax)
- trec prin ciurul inferior (dmin), % max.
Piatra sparta mare
8-16
16-25 (31)
25-40
40-63
63-80
10
10
10
Continut de granule alterate, moi,

friabile, poroase si vacuolare, %,max.
10
10
Forma granulelor:
- coeficient de forma,%, max.
35
35
35
Continut de impuritati:
- corpuri straine,%,max.
- fractiuni sub 0.1 mm,%,max.
Nu este cazul
Uzura cu masina Los Angeles, %, max.
30
Corespunzator clasei rocii

conform SR 662:2002
Rezistenta la actiunea repetata a sulfatului

de sodiu (Na2SO4), 5 cicluri, %, max.
Nu este
cazul
Agregatele se vor aproviziona din timp in depozit pentru a se asigura omogenitatea si constanta calitatii acestora.
Aprovizionarea la locul punerii in opera se va face numai dupa ce analizele de laborator au aratat ca este
corespunzator.
In timpul transportului de la furnizor la santier si al depozitarii, agregatele trebuie ferite de impurificari. Depozitarea
se va face pe platforme amenajate, separat pe sorturi si pastrate in conditii care sa le fereasca de imprastiere,
Pag 99/354
UAT 1 Bragadiru
impurificare sau amestecare. Controlul calitatii agregatelor de catre antreprenor se va face in conformitate cu
prevederile din tabelul 4.
Laboratorul santierului va tine evidenta calitatii agregatelor astfel:
Intr-un dosar vor fi cuprinse certificatele de calitate emise de furnizor;
Intr-un registru (registru pentru incercari agregate) rezultatele determinarilor efectuate de laborator.
In cazul in care la verificarea calitatii amestecului de piatra sparta amestec optimal aprovizionata, granulozitatea
acestuia nu corespunde prevederilor din tabelul nr.1, aceasta se corecteaza cu sorturile granulometrice deficitare
pentru indeplinirea conditiilor calitative prevazute.
6.3.2.4 APA
Apa necesara realizarii straturilor de fundatie poate sa provina din reteaua publica sau din alte surse, dar in acest
din urma caz nu trebuie sa contina nici un fel de particule in suspensie.
6.3.3
CONTROLUL CALITATII AGREGATELOR
Controlul calitatii agregatelor inainte de realizarea straturilor de fundatie se face de catre antreprenor prin laboratorul
sau in conformitate cu prevederile cuprinse in tabelul 4.
Tabelul 4.
Frecventa minima
La aprovizionare
La locul de punere in
opera
Metode de
determinare conf.
STAS
Examinarea datelor inscrise in certificatul de

calitate sau certificatul de garantie
Corpuri straine:
- argila bucati;
- argila aderenta;
- continutul de carbune
In comparatie in care se
observa prezenta lor
Ori de cate ori apar

factori de impurificare
4606-80
Granulozitatea sorturilor
O proba la max. 500 m3

pentru fiecare sort si fiecare
sursa
4606-80
Aspectul si forma granulelor pentru piatra sparta
O proba la max. 500 T

pentru fiecare sort si fiecare
sursa.
4606-80
O proba la max. 500 m3

pentru fiecare sursa
SR EN
13450:2005
O proba pe schimb si
sort si ori de cate ori
se observa o
schimbare cauzata de
cond. meteo
4606-80
Rezistenta la sfaramare prin compresiune pe

piatra sparta in stare saturata la presiune
normala.
O proba la 500 m3 pentru

fiecare sort de piatra sparta
si sursa
SR EN
13450:2005
Uzura cu masina tip Los Angeles
O proba la 500 m3 pentru

fiecare sort si fiecare sursa
SR EN
13450:2005

caracteristicile care se verifica
Umiditate
Pag 100/354
UAT 1 Bragadiru
6.3.4
STABILIREA CARACTERISTICILOR DE COMPACTARE
6.3.4.1 CARACTERISTICILE OPTIME DE COMPACTARE

Caracteristicile optime de compactare ale amestecului optimal de piatra sparta se stabilesc de catre un laborator de
specialitate inainte de inceperea lucrarilor de executie.
Prin incercarea Proctor modificata, conform STAS 1913/13-83 se stabileste:
du max.P.M. = greutatea volumica in stare uscata, maxima exprimata in g/cm3;
Wopt. P.M. = umiditatea optima de compactare, exprimata in %
6.3.4.2 CARACTERISTICILE EFECTIVE DE COMPACTARE
Caracteristicile efective de compactare se determina de laboratorul santierului pe probe prelevate din lucrare si
anume:
du ef. = greutatea volumica, in stare uscata, efectiva, exprimata in g/cm3;
Wef. = umiditatea efectiva de compactare, exprimata in %
In vederea stabilirii gradului de compactare gc:
gc =
duef
du max PM
100
La executia stratului de fundatie se va urmari realizarea gradului de compactare aratat mai sus.
6.3.5
REALIZAREA STRATULUI DE FUNDATIE
6.3.5.1 MASURI PRELIMINARE

La executia stratului de fundatie din balast se va trece numai dupa receptionarea lucrarilor de terasamente in
conformitate cu prevederile caietului de sarcini pentru realizarea acestor lucrari.
Inainte de inceperea lucrarilor se vor verifica si regla utilajele si dispozitivele necesare punerii in opera a stratului de
fundatie.
Inainte de asternerea agregatelor din stratul de fundatie se vor executa lucrarile pentru drenarea apelor din fundatii drenuri transversale de acostament, drenuri longitudinale sub acostament sau sub rigole si racordurile stratului de
fundatie la acestea precum si alte lucrari prevazute in acest scop in proiect.
In cazul cand sunt mai multe surse de aprovizionare cu piatra sparta se vor lua masuri de a nu se amesteca
agregatele, de a se delimita tronsoanele de drum in functie de sursa folosita si care vor fi consemnate in registrul de
laborator.
6.3.5.2 EXECUTAREA STRATURILOR DE FUNDATIE
Se asterne piatra sparta numai dupa receptia stratului inferior care in prealabil va fi umezit.
Piatra sparta se asterne si se cilindreaza la uscat in reprize. Pana la inclestarea pietri sparte compactarea se
executa cu cilindri compresori netezi de 6t, dupa care se continua compactarea cu cilindri de 10-14 tone cu sau fara
vibrare.
Denivelarile care se produc in timpul compactarii stratului de fundatie sau raman dupa compactare se corecteaza cu
material de aport si se recilindreaza.
Suprafetele cu denivelari mai mari de 4 cm se completeaza, se reniveleaza si apoi se se compacteaza din nou.
Pag 101/354
UAT 1 Bragadiru
Pana la asternerea stratului superior, stratul de piatra sparta mare astfel executat, se acopera cu material de
protectie (nisip grauntos sau savura).
6.3.5.3 CONTROLUL CALITATII COMPACTARII STRATURILOR DE FUNDATIE
In timpul executiei straturilor de fundatie din piatra sparta mare 63-90 si piatra sparta amestec optimal se vor face
pentru verificarile compactarii incercarile si determinarile aratate in tabelul 5 cu frecventa mentionata in acelasi
tabel.
In ce priveste capacitatea portanta la nivelul superior al stratului de fundatie aceasta se determina prin masuratori
cu deflectometrul cu parghie conform Instructiunilor tehnice departamentale pentru determinarea a capacitatii
portante a drumurilor cu sisteme rutiere suple si semirigide, indicativ CD 31-2002.
Laboratorul executantului va tine urmatoarele evidente privind calitatea stratului executat:
compozitia granulometrica a agregatelor;
caracteristicile optime de compactare obtinute prin metoda Proctor modificat (umiditate optima,
densitate maxima uscata);
caracteristicile efective ale stratului executat (umiditate, densitate, capacitate portanta).
Tabel 5
Nr.
crt.
Determinarea, procedeul de verificare sau

caracteristicile care se verifica
Frecvente minime la locul de

punere in opera
Metode de verificare
conf. STAS
Incercarea proctor modificata
Determinarea umiditatii de compactare
Minim 3 probe la o suprafata de

2000 m2 de strat
4606-80
Determinarea grosimii startului compactat
Minim 3 probe la o suprafata de

2000 m2 de strat
Verificarea realizarii intensitatiide compactareQ/S
zilnic
Determinarea gradului de compactare

determinarea greutatii volumetrice pe teren
6.3.6
1913/13-83
Minim 3 puncte pentru suprafete

<2000m2 si minim 5 puncte pentru
suprafete >2000m2 de strat
1913/115-75
12288-85
Verificarea compactarii prin incercarea cu p.s. in fata

compresorului
Minim 3 incercari la o suprafata de

2000 m2
179-95
Determinarea capacitatii portante la nivelul superior

al stratului de fundatie
In cate doua puncte situate in

profiluri transversale la distante de
max 20 m unul de altul pentru
fiecare banda cu latimea de 4.0 m
Normativ
CD 31-2002
prin
CONDITII TEHNICE, REGULI SI METODE DE VERIFICARE
6.3.6.1 ELEMENTE GEOMETRICE

Grosimea stratului de fundatie este cea din proiect.
Abaterile limita la grosime pot fi de maximum 20 mm.
Verificarea grosimii se face cu ajutorul unei tije metalice gradate cu care se strapunge stratul la fiecare 200 m. de
strat executat sau la 1500 m2 suprafata de drum.
Grosimea stratului de fundatie este media masuratorilor obtinute pe fiecare sector de drum prezentat receptiei.
Latimea stratului de fundatie este cea prevazuta in proiect.
Pag 102/354
UAT 1 Bragadiru
Abaterile limita la latime pot fi 5 cm.

Verificarea latimii executate se va face in dreptul profilelor transversale ale proiectului.
Panta transversala a stratului de fundatie este cea a imbracamintei prevazuta in proiect.
Abaterea limita la panta este de 4% in valoare absoluta si va fi masurata la fiecare 25 m.
Declivitatile in profil longitudinal sunt aceleasi ca si ale imbracamintilor sub care se executa.
Abaterile limita la cotele fundatiei, fata de cotele din proiect pot fi de 10 mm.
6.3.6.2 CONDITII DE COMPACTARE
Stratul de fundatie din piatra sparta amestec optimal trebuie compactat pana la realizarea gradului de compactare
98%100% Proctor modificat pentru drumurile din clasele tehnice I-III.
Capacitatea portanta la nivelul superior al stratului de fundatie se considera realizata daca valorile deformatiilor
elastice masurate, nu depasesc valoarea deformatiilor elastice admisibile care este de 250 sutimi de mm.
6.3.6.3 CARACTERISTICILE SUPRAFETEI STRATULUI DE FUNDATIE
Verificarea denivelarilor suprafetei se efectueaza cu ajutorul latei de 3.00 m. lungime astfel;
In profil longitudinal masuratorile se efectueaza in axul fiecarei benzi de circulatie si nu pot fi mai mari
de 9 mm.
In profil transversal, verificarea se efectueaza in dreptul profilelor aratate in proiect si nu pot fi mai
mari de 5 mm.
In cazul aparitiei denivelarilor mai mari decat cele prevazute in prezentul caiet de sarcini se va face corectarea
suprafetei fundatiei.
6.3.7
RECEPTIA LUCRARILOR
6.3.7.1 RECEPTIA PE FAZA

Receptia pe faza se efectueaza atunci cand toate lucrarile prevazute in documentatie sunt complet terminate si
toate verificarile sunt efectuate in conformitate cu prevederile prezentului caiet de sarcini.
Comisia de receptie examineaza lucrarile si verifica indeplinirea conditiilor de executie si calitative impuse de proiect
si caietul de sarcini precum si constatarile consemnate pe parcursul executiei de catre organele de control.
6.3.7.2 RECEPTIE FINALA
Receptia finala va avea loc dupa expirarea perioadei de garantie si se va face in conditiile respectarii prevederilor
legale in vigoare, HGR 273/94, precum si a prevederilor din prezentul caiet de sarcini.
6.4
6.4.1
IMBRACAMINTI BITUMINOASE IN STRAT DE UZURA SI STRAT DE LEGATURA

Prezentul capitol cuprinde conditiile de realizare a imbracamintilor bituminoase cilindrate, executate la cald din
mixturi asfaltice preparate cu agregate naturale si bitum neparafinos.
Prevederile prezentului caiet de sarcini se aplica la constructia si modernizarea drumurilor publice, la constructia
drumurilor de exploatare si nu se aplica imbracamintilor si straturilor de baza executate din mixturi cu nisipuri
bituminoase sau cu emulsii bituminoase.
Definirea tipurilor de mixturi
Pag 103/354
UAT 1 Bragadiru
Imbracamintile bituminoase cilindrate executate la cald sunt alcatuite,in general, din doua straturi:
stratul superior(de uzura sau de rulare)
stratul inferior (de legatura)
In situatiile in care imbracamintile bituminoase sunt alcatuite dintr-un singur strat acesta poarta denumirea de covor
asfaltic, care va trebui sa indeplineasca conditiile stratului de uzura.
Straturile bituminoase din prezentul caiet de sarcini sunt prevazute a fi realizate din mixturi bituminoase cu agregate
naturale neprelucrate si prelucrate preparate la cald in centrale si puse in opera mecanizat.
Antreprenorul va trebui sa asigure prin laboratoarele sale sau prin colaborare cu un laborator autorizat efectuarea
tuturor incercarilor si determinarilor necesare respectarii prevederilor prezentului caiet de sarcini si va pastra
evidenta zilnica a conditiilor de executie a imbracamintilor bituminoase, a incercarilor efectuate si a rezultatelor
obtinute.
6.4.2
MATERIALE
6.4.2.1 AGREGATE
Pentru imbracaminti bituminoase se utilizeaza un amestec de sorturi din agregate neprelucrate si prelucrate care
trebuie sa satisfaca conditiile SR 662:2002 si SR 667:2000.
Agregatele naturale care se utilizeaza la prepararea mixturilor asfaltice destinate imbracamintilor rutiere (st. legatura
si uzura) sunt urmatoarele :
Agregate naturale de cariera, dupa cum urmeaza :
cribluri sorturile 4 8 , 8-16 si 16 25 ; SR 667:2000
nisip de concasare sort 0 4
agregate naturale de balastiera , prelucrate prin spalare si sortare
nisip natural sort 0-4, conf SR 662:2002
nisip si pietris concasat sort 0-8, 8-16,si 16-(25)31 conform SR 667:2000
Clasa minima a rocii din care se obtin agregatele naturale de cariera, in functie de clasa tehnica a drumului sau
categoria strazii, trebuie sa fie conform SR 667:2000.
Fiecare tip si sort de agregate naturale trebuie depozitat separat in padocuri prevazute cu platforme betonate avind
pante de scurgerea apei si pereti despartitori pentru evitarea amestecarii si impurificarii agregatelor.
Limitele procentelor de agregate naturale si filer din cantitatea totala de agregate sunt conform tabelului nr. 1.
Tabel nr. 1
Nr.
crt.
STRAT de UZURA
Fractiuni de agregate naturale din amstecul total
Filer si fractiuni din nisipuri sub 0.1 mm, %
Filer si fractiunea (0.14) mm, %
Cribluri cu dimensiunea peste 4 mm,%
4
5
STRAT de LEGATURA
TIPUL MIXTURII ASFALTICE

BA16
BAD25
913
27
Diferenta pana la 100%
34.58
5572
Pietris concasat cu dimensiunea peste 8 mm, %
1834-
Pietris sortat cu dimensiunea peste 8 mm, %
Pag 104/354
UAT 1 Bragadiru
Zona de granulozitate a amestecului de agregate naturale, pentru fiecare tip de mixtura asfaltica (strat de legatura si
strat de uzura) este cuprinsa in limitele prezentate in tabelul nr.2.
Tabel nr. 2
Marimea ochiului sitei (mm)
BA16
BAD25
Treceri prin site cu ochiuri patrate-SR EN 933-2

25 mm
90100
16 mm
7390
8 mm
6685
4261
4 mm
4266
2845
2 mm
3055
2035
1 mm
2242
1432
0.63 mm
1835
1030
0.20 mm
1125
520
0.10 mm
9.13
27
Nota: 1. La betoanele asfaltice BA16, BAD25, se folosesc amestecuri de nisip de concasaj si nisip natural; procentul
de nisip natural in amestec sa fie maxim:
25% pentru BA16;
50% pentru BAD25,
La betoanele asfaltice pentru stratul de legatura BAD25 se recomanda adaugarea a 2% filer.

6.4.2.2 FILER
Ca filer se va folosi filerul de calcar care trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditiile prevazute in STAS 539-79:
finetea (continutul in parti fine 0.09 mm) min 80%
umiditatea max 2%
coeficient de hidrofilie max. 1%
Nu se admite folosirea altor materiale ca inlocuitor de filer sau a fractiunii fine recuperate de la exhaustorul statiei de
asfalt.
In cazul mixturilor asfaltice stabilizate cu fibre, filerul trebuie sa corespunda prevederilor STAS 539-79 si conditiei
suplimentare ca minimul de particule sub 0.02 mm sa fie 20%.
Filerul se depoziteaza in incaperi acoperite, ferite de umezeala sau in silozuri cu incarcare pneumatica. Nu se
admite folosirea filerului aglomerat.
6.4.2.3 LIANTI
Pentru realizarea imbracamintilor asfaltice se folosesc urmatoarele tipuri de bitum in functie de zona climatica:
bitum tip D 60/80 - zona climatica calda
bitum tip D 80/100 - zona climatica rece conform AND 537/97
Conditiile pe care trebuie sa le indeplineasca bitumul sunt aratate in tabelul nr. 3.

Pag 105/354
UAT 1 Bragadiru
Tabelul 3
Caracteristici
Mod de verificare conform

STAS
D 60/80
D 80/100
Penetratie la 25oC mm
6080
80-100
SR EN 1426:2007
Punct de inmuiere, C
4955
44-49
SR EN 1427:2007
>4
>5
SR 61-97
>100
>100
Punctul de rupere Fraas, C
< -13
< -15
SR EN 12593:2007
Punctul de inflamare Marcusson, C
> 250
>250
SR 5489:2008
Solubilitare in solenti organici, %
> 99
> 99
STAS 115-80
Continutul de parafina, %
<2
<2
STAS 8099-74
> 0,995
> 0,992
STAS 35-81
Indexul de instabilitate coloidala
< 0,5
0,5
Instructiuni tehnice N.
521/R elaborate de AND
Aderenta la agregate
> 80
> 80
SR 10969:2007
Ductibilitate cm min: - la 5C
- la 25C
Densitatea la 15C, gr/cm3
Instructiuni tehnice N. 535

elaborate de AND
TFOT
Pierderi de masa, %
< 0,80
< 0,80
Penetrare reziduala, %
> 50
> 47
Cresterea punctului de inmuiere, C
< 10
<9
Ductibilitate reziduala la 25C, cm
> 50
> 75
Instructiuni tehnice N. 536
elaborate de AND
RTFOT
Pierderi de masa, C
< 0,90
< 0,90
Penetrare reziduala, %
> 50
> 47
Cresterea punctului de inmuiere, C
< 10
<9
Ductibilitate reziduala la 25C, cm
> 50
> 75
In functie de calitatea bitumului si natura agregatelor in cadrul studiilor preliminare se va stabili necesitatea aditivarii
bitumului. In cazul in care se va stabili acest lucru, se va adauga cu acordul ,,Inginerului,aditivul corespunzator
pentru imbunatatirea adezivitatii bitumului.
Adezivitatea bitumului fata de agregatul natural utilizat la obtinerea mixturii asfaltice (strat de uzura, strat de
legatura) trebuie sa fie de: min. 80% .
6.4.3
CONDITII TEHNICE
6.4.3.1 TIPURI DE MIXTURI ASFALTICE

Mixturile asfaltice utilizate in straturile imbracamintii rutiere (strat de uzura, strat de legatura) si materialele utilizate
la realizarea lor sunt prezentate in tabelul nr. 4
Pag 106/354
UAT 1 Bragadiru
Tabelul 4
Nr.
crt.
AGREGATE NATURALE UTILIZATE
Betoane asfaltice bogate in criblura
Criblura : sort 4-8, 8-16, 16-25;

Nisip de concasare sort 0-4;
Nisip natural sort 0-4;
Filer
Beton asfaltic deschis cu criblura
Criblura : sort 4-8, 8-16, 16-25;

Filer
Beton asfaltic deschis cu pietris concasat
Pietris concasat : sort 4-8, 8-16, 16-25;

Filer
Beton asfaltic deschis cu pietris sortat
Pietris : sort 4-8, 8-16, 16-25;

Filer
Elemente geometrice. Grosimea imbracamintii se stabileste prin calculul de dimensionare conform STAS 1339-79,
tinand cont si de prevederile SR 174-1:2009. Elementele geometrice si abaterile limita la elementele geometrice
trebuie sa indeplineasca conditiile din tabelul 5.
Tabelul 5
Nr.
crt.
Elemente geometrice
1.
Grosimea minima a stratului compactat, cm, min:

Strat de uzura cu bitum modificat, bitum aditivat,
bitum
Strat de legatura:
cu criblura
cu pietris concasat sau pietris sortat
4.0
4.0
5.0
Abateri limita locale admise la

elementele geometrice
- max. 10% in minus fata de
grosimea prevazuta in proiect,
pentru fiecare strat
- abaterile in plus nu constituie
motiv de respingere a lucrarii
2.
Latimea partii carosabile
Conform STAS 2900
50 mm
3.
Profil transversal:
Drumuri
In aliniament
In curbe si zone aferente
Cazuri speciale
sub forma de acoperis

conform STAS 863
panta unica
5,0 mm, fata de cotele profilului

adoptat
4.
Profil longitudinal:
Declivitate, %, max
Drumuri
Betoane asfaltice bogate in criblura
Beton asfaltic cu pietris concasat
6,0
6,0
5,0 mm fata de cotele profilului

proiectat, cu conditia respectarii
pasului de proiectare adoptat
6.4.3.2 COMPOZITIA MIXTURILOR ASFALTICE

Pag 107/354
UAT 1 Bragadiru
Compozitia mixturii asfaltice cu care se va realiza stratul de uzura si stratul de legatura se stabileste pe baza unui
studiu preliminar aprofundat, tinandu-se seama de respectarea conditiilor tehnice precizate in prescriptiile tehnice
impuse de caietul de sarcini. Studiul il face Antreprenorul in cadrul laboratorului sau central, sau il comanda la un
laborator autorizat.
Reteta, stabilita pentru fiecare categorie de mixtura, sustinuta de studiile si incercarile efectuate impreuna cu
rezultatele obtinute se supune aprobarii Inginerului.
Aceste studii comporta cel putin urmatoarele incercari:
stabilirea proportiior de agregate naturale si filer pe baza compozitiei granulometrice a fiecarui

material component;
proiectarea a 3 retete de mixtura asfaltica cu 3 continuturi de bitum corespunzator tipului de mixtura

asfaltica studiat;
determinarea caracteristicilor fizico-mecanice pe epruvete cilindrice Marshall conform STAS
alegerea amesteculului cu dozajul optim de bitum;
Dupa verificarea caracteristicilor obtinute pentru compozitia propusa, Inginerul, daca nu are obiectiuni sau
eventuale propuneri de modificare, accepta reteta propusa de Antreprenor.
Limitele procentelor a sorturilor componente din agregatul total sunt date in tabelul nr. 1.
Granulozitatea agregatelor naturale este cuprinsa, pentru fiecare tip de mixtura asfaltica in limite date in tabelul nr 2.
Continutul optim de liant se stabileste prin studiile preliminare de laborator conform STAS 1338/1-84 si SR EN
12697-23:2004 si trebuie sa se incadreze intre limitele aratate in tabelul nr. 6 pentru imbracaminti bituminoase (strat
de legatura si strat de baza).
Tabel 6
Nr.
crt
1
2
Tipul stratului
Continutul de liant din masa

mixturii asfaltice %
Clasa tehnica a drumului
BA16
6.57.5
IV.V
BAD25
4.05.0
I.V
BADPC25, BADPC25a
4.05.0
III.V
BADPS25, BADPS25a
4.05.0
IV.V
Tipul mixturii asfaltice
Strat de uzura
Strat de legatura
Raportul filer: liant recomandat pentru Imbracamintile bituminoase strat de legatura si strat de uzura este conform
tabel 7.
Tabelul 7
Nr. Crt.
Tipul stratului
Raport filer :liant

(recomandat)
Strat de uzura
Betoane asfaltice bogate in criblura :

- cu dim. max. granula de 16 mm
1.3.1.8
Strat de legatura
Betoane asfaltice deschise BAD25, BADPC31,

BADPS31
0.5.1.4
Caracteristicile fizico - mecanice ale mixturilor asfaltice. Caracteristicile fizico-mecanice ale mixturilor asfaltice
trebuie sa indeplineasca in timpul studiului de laborator si in timpul controalelor de fabricatie conditiile aratate in
tabelele nr. 8 si nr. 9.
Tabelul 8
Nr.
Tipul mixturii
Tipul Bitumului
Clasa
Caracteristicile pe epruvete cilindrice tip Marshall
Pag 108/354
UAT 1 Bragadiru
Crt.
asfaltice
tehnica a
drumului
Stabilitatea
(S) la 60oC,
Indice de
curgere (I),
mm
Raport
S/I,
KN/mm
II
8.5
1.5...3.5
2.4...5.6
III
7.5
1.5...4.0
1.8...5.0
IV...V
6.5
1.5...4.5
1.4...4.3
II
8.0
1.5...4.0
2.0...5.3
III
7.0
1.5...4.0
1.7...4.6
IV...V
6.0
1.5...4.5
1.3...4.0
D 60/80
D 60/80a
IV
5.0
1.54.5
1.13.3
D80/100
D80/100a
IV
4.5
1.54.5
1.03.0
D 60/80
D 60/80a
IIIV
4.5
1.54.5
1.03.0
D80/100
D80/100a
IIIV
4.0
1.54.5
0.92.6
D 60/80
D 60/80a
IVV
4.5
1.54.5
1.03.0
D80/100
D80/100a
IVV
D 60/80
D 60/80a
1
BA16
D80/100
D80/100a
BAD 25
BAD 25a
BADPC 25
BADPC 25 a
BADPS25
BADPS25a
4.0
1.54.5
Densitate
aparenta,
min.,
kg/m3
Absorbtie
de apa, %
vol.
2300
2...5
2250
25
2250
25
2250
25
0.92.6
Tabelul 9
Nr.c
rt
Caracteristica
BA16,
Caracteristici pe cilindri confectionati la presa de
compactare giratorie:
- Volum de goluri la 80 de giratii, %,max.
5.0
9.5
7600
Modulul de elasticitate la 15C, Mpa, min:

- zona climaterica calda
4200
3600
- zona climaterica rece
3600
3000
4x10-5
- Volum de goluri la 120 de giratii, %,max.

2
BAD25, BAD25A,
BADPC25, BADPC25A,
BADPS 25,BADPS25A
Rezistenta la deformatii permanente:

Fluaj dinamic la 40C si 1800 pulsuri, 10-4 mm,max.
Rezistenta la oboseala: numarul de cicluri pana la

fisurare la 15C, min.
Caracteristicile fizico-mecanice ale mixturilor asfaltice se determina pe epruvete tip Marshall din mixturi asfaltice
preparate in laborator (elaborate din dozaje optime, din probe recoltate de la malaxor sau de la asternere sau
carote, dupa executie).
Pag 109/354
UAT 1 Bragadiru
Dozajele materialelor componente pentru tipurile de mixturi asfaltice se determina prin studii preliminare de
laborator conform prezentului caiet de sarcini, cu incadrarea lor in limitele SR 174-1:2009 si Normelor tehnice
specifice in vigoare.
Continutul optim de liant stabilit prin studii de laborator trebuie sa se incadreze in limitele de 0.3%
Exemplu:
continutul optim de bitum = 5%;
limita inferioara = 5% - 0.3% = 4.7 %;
limita superioara = 5% + 0.3% = 5.3%.
6.4.3.3 CARACTERISTICILE IMBRACAMINTII BITUMINOASE EXECUTATE

Imbracamintile bituminoase trebuie sa ateste caracteristicile corespunzatoare prezentului caiet de sarcini si anume:
gradul de compactare
uniformitatea suprafetei
rugozitatea suprafetei
Compactarea straturilor imbracamintii bituminoase se determina prin analize de laborator pe carote sau prin
masuratori in situ conform SR 174-2:1997.
Determinarea densitatii aparente, absorbtiei de apa si a gradului de compactare se face in cadrul determinarilor de
laborator conform STAS 1338/1-84 si SR EN 12697-23:2004. Densitatea aparenta si gradul de compactare pot fi
determinate si prin masuratori in situ.
Conditiile tehnice pentru aceste caracteristici sunt prezentate in tabelul nr. 10.
Tabel nr.10
BA16
BAD25
BADPC31
BADPS31
Densitatea aparenta kg/mc
Absorbtie de apa
%
Gradul de compactare min%
2250
2.6
96
2200
3.8
96
Uniformitatea suprafetei de rulare in profil longitudinal se verifica cu dreptarul si pana conform SR 174-2:1997 sau
cu alte dispozitive adecvate.
Denivelarile maxime admisibile in profil longitudinal masurate sub dreptarul de 3m sunt urmatoarele:
max. 3 mm pentru drumuri clasa tehnica I
max. 4 mm pentru drumuri clasa tehnica II
max. 5 mm pentru drumuri clasa tehnica III-IV
Rugozitatatea suprafetei
Conditiile pe care trebuie sa le indeplineasca rugozitatea suprafetei imbracamintilor bituminoase masurata cu
aparatul SRT sau prin metoda Inaltimii de nisip sunt conform cu prevederile SR 174-1-2009.
6.4.4
EXECUTIA LUCRARILOR
Acceptarea Utilajului
Antreprenorul supune acceptarii Inginerului lucrarii utilajul pe care-l va utiliza la realizarea lucrarilor.
Pag 110/354
UAT 1 Bragadiru
Acceptul se va da dupa instalarea acestuia, verificarea starii reale de intretinere si aptitudinile de a realiza
performantele cerute prin documentatia contractuala.
Statia de preparare a mixturilor
Statia de preparare a mixturilor asfaltice va trebui sa prezinte caracteristici tehnice care sa permita obtinerea
performantelor cerute pentru diferitele categorii de mixturi prevazute de Caietul de sarcini.
Centralele de preparare sa fie automatizate si dotate cu dispozitive de control a dozarii componentelor si de blocare
a prepararii in caz de abateri de la programul impus.
Dozatoarele trebuie sa indeplineasca urmatoarele cerinte:
Precizia de dozare masica pentru fiecare component
Curgerea continua si uniforma a materialului fara aport de masa la sfirsit de cursa
Aderenta materialelor pe utilajul de lucru sa nu depaseasca 1% din masa de material vehiculat intr-un interval de
24h.
Stocarea si incalzirea liantului
Statia de preparare a mixturilor asfaltice trebuie sa dispuna de rezervoare de stocare a caror capacitate este cel
putin egala cu consumul mediu zilnic si dispune fiecare de o joja in prealabil etalonata si un dispozitiv capabil de a
incalzi liantul pana la temperatura necesara, evitand orice supraincalzire cat de mica.
Stocarea si dozarea filerului de aport
Filerul trebuie sa fie stocat la statia de preparare a mixturilor asfaltice in silozuri prevazute cu dispozitive de
alimentare si de extragere corespunzatoare care sa permita posibilitatea de a doza filerul conform tolerantelor
indicate in prezentul caiet de sarcini.
Dozarea agregatelor
Antreprenorul trebuie sa dispuna de o instalatie de dozare capabila sa introduca agregatele potrivit proportiilor fixate
in functie de caracteristicile de scurgere.
Abaterile admise pentru agregatul total stabilit prin reteta, exprimate in procente din masa in valoare absoluta,
conform STAS 7970 si SR 174-2 sunt:
5% (din totalul amestecului mineral) pentru continutul de granule cu dimensiunea peste 0.63 mm;
4% (din totalul amestecului mineral) pentru continutul de granule cu dimensiuni cuprinse intre
0.20.63 mm;
3% (din totalul amestecului mineral) pentru continutul de granule cu dimensiuni cuprinse intre
0.090.2 mm;
2% (din totalul amestecului mineral) pentru continutul de filer si praf cu dimensiuni sub 0.09 mm);
Incalzirea si uscarea agregatelor

Statia de preparare a mixturilor asfaltice trebuie sa dispuna de mijloace mecanice corespunzatoare pentru
introducerea uniforma a agregatelor in scopul obtinerii unei productii constante.
Se vor lua masuri ca sa se evite incalzirea agregatelor la o temperatura care sa antreneze arderea liantului.
Injectoarele trebuie sa indeplineasca urmatoarele cerinte:
sa realizeze arderea uniforma prin asigurarea unor puncte izoterme in interiorul uscatorului ;
temperaturile maxime dezvoltate in uscator trebuie sa fie 190 oC pentru agregate si 170 oC pentru
liant.
Uscatoarele trebuie sa indeplineasca urmatoarele cerinte:
sa asigure turatia de lucru corespunzatoare celei din documentatia de tehnica

Pag 111/354
UAT 1 Bragadiru
sa asigure deplasarea corespunzatoare a materialului cu ajutorul sistemului de dirijare si conditionare

higrotermica
valoarea temperaturilor agregatelor la iesirea din uscator trebuie sa fie cuprinsa in intervalul 165 190
oC
continutul de apa al agregatelor din uscator trebuie sa fie < 0.5%
Desprafuitoarele trebuie sa indeplineasca urmatoarele cerinte:
sa efectueze desprafuirea agregatelor in proportie de 90%
sa nu produca poluarea mediului ambiant in conformitate cu normele specifice de mediu.
Dozarea liantului
Statia de preparare a mixturilor asfaltice trebuie sa dispuna de un sistem de alimentare si dozare a liantului fie in
greutate, fie volumetric.
Abaterile pentru continutul de bitum fata de dozajul stabilit prin reteta exprimate prin procente de masa in valoare
absoluta sunt: 0,3 %.
Stocarea agregatelor
Antreprenorul va trebui sa poata asigura stocarea a cel putin o treime din agregatele destinate santierului.
Depozitarea se va face pe sorturi, in silozuri de tip descoperit, etichetate, pe platforme amenajate cu pereti
despartitori pentru evitarea impurificarii lor.
Malaxarea
Statia de preparare a mixturilor asfaltice trebuie sa fie echipata cu un malaxor capabil de a produce mixturi asfaltice
omogene. Daca ,cuva malaxorului nu este inchisa ea trebuie sa fie prevazuta cu o capota pentru a impiedica
pierderea prafului prin dispersie
Malaxorul trebuie deasemenea sa indeplineasca urmatoarele cerinte :
buna functionare a dispozitivelor de securitate si alarma
viteza unghiulara si periferica a paletelor
unghiul de inclinare al paletelor ;
raza de dispunere a paletelor
gradul de uzura al paletelor
sincronizarea arborilor
capacitatea nominala a malaxorului
starea cuvei
Trebuie sa asigure temperatura mixturii asfaltice la iesirea din el in conformitate cu normele in vigoare
Statia trebuie sa fie prevazuta cu un sistem de blocare impiedicand golirea malaxorului atata timp cat durata de
malaxare nu a fost atinsa.
Duratata de malaxare va fi functie de tipul de instalatii de preparare si tipul de mixturi si se va stabili in cadrul
operatiunii de reglare a statiei de asfalt inaintea inceperii fabricatiei.
Stocarea si incarcarea mixturilor
La iesirea din malaxor trebuie amenajate dispozitive si luate precautiuni utile in scopul limitarii la maximum a
segregarii mixturii asfaltice la incarcarea in mijloacele de transport.
Daca se foloseste buncar de stocare, acesta va trebui in mod imperios incalzit.
Fabricarea
Pag 112/354
UAT 1 Bragadiru
Fabricarea mixturilor asfaltice pentru imbracamintile bituminoase va trebui realizata numai in statii automate de
asfalt (care pot fi instalatii pentru producerea discontinua a mixturilor asfaltice sau pentru producerea continua a
m.a.).
O atentie deosebita se va da in special respectarii prevederilor privind continutul de liant si se va urmari vizual ca
anrobarea celor mai mari granule sa fie asigurata intr-un mod convenabil.
Temperaturile diferitelor tipuri de mixturi asfaltice, la iesirea din statie, trebui sa fie cuprinse intre urmatoarele valori:
160 oC la 180 oC pentru mixturi cu bitum 60/80;
155 oC la 170 oC pentru mixturi cu bitum 80/100;
150 oC la 160 oC pentru mixturi cu bitum 100/120.
Valoarea acesteia va fi stabilita in asa fel ca sa se obtina temperatura ceruta la asternerea mixturii, tinand seama de
racirea care are loc in timpul transportului si a asteptarilor.
Reglarea statiei de preparare a mixturilor asfaltice
Dupa acceptarea utilajului de catre beneficiar prin Inginerul lucrarii, Antreprenorul trece la operatiuni de reglare si
etalonare:
a debitului dozatoarelor pentru agregate;
a debitului pompelor pentru liant;
a debitului privind filerul, precum si la determinarea caracteristicilor a unei bune functionari a

malaxorului.
Autorizatia de punere in exploatare va fi data de Inginer dupa ce va constata ca debitele fiecarui constituent permit
sa se obtina amestecul prescris in limitele tolerantelor admise.
Daca, urmare a reglajelor, anumite aparate sau dispozitive se dovedesc defectuoase, antreprenorul va trebui sa le
inlocuiasca, sa efectueza din nou reglajul, dupa care sa supuna aprobarii Inginerului.
Antreprenorul nu are dreptul la nici un fel de plata pentru imobilizarea utilajului sau si a personalului care-l
deserveste in tot timpul cat dureaza operatiunile pentru obtinerea autorizatiei de punere in exploatare, cu atat mai
mult in caz de refuz.
Controlul fabricatiei
Mixturile asfaltice produse in statiile de prepararea mixturilor asfaltice sunt supuse incercarilor preliminare de
informare, controlului de calitate si receptie a caror frecventa, in cazul lipsei de dispozitiuni contrare a caietului de
prescriptii speciale este cea indicata in tabelul nr. 11.
Prevederile indicate in tabelul nr. 11 nu exclud obligativitatea dotarii centralelor de fabricatie cu dispozitive de control
de blocare.
Tabelul 11
Faza de
executie
Studiu
Natura controlului sau a incercarii
Categoriax) controlului
A
Frecventa controlului
sau a incercarii
Studiul compozitiei
Pentru fiecare tip de produs
Controlul reglajului statiei de asfalt

inclusiv stabilirea duratei de
malaxare
Inaintea inceperii fabricatiei

fiecarui tip de produs
Determinarea continutului de bitum

si filer
Zilnic
Granulometria amestecului
Zilnic
Pag 113/354
UAT 1 Bragadiru
Temperatura agregatelor minerale,
a bitumului si a mixturii la iesirea
din malaxor
x)
Permanent
Stabilitatea la 60 0 C
Unul la fiecare 400 to
Indicele de curgere. Fluaj
Densitatea aparenta
Absorbtia de apa
A Incercari preliminare de informare

B Controlul de calitate
C Controlul de receptie
6.4.5
MODUL DE PUNERE IN OPERA
Transportul pe santier a mixturii asfaltice preparate se efectueaza cu autocamioanele cu bene metalice care trebuie
sa fie curatate de orice corp strain inainte de incarcare.
Utilizarea de produse susceptibile de a dizolva liantul sau de a se amesteca cu acesta (motorina, pacura, etc.) este
interzisa.
Volumul mijloacelor de transport pentru punerea in opera este determinata de debitul de functionare a statiei de
prepararea mixturii asfaltice, iar numarul lor este de asa natura incat sa nu avem intreruperi.
Autobasculantele sunt in mod obligatoriu echipate cu o prelata care va fi intinsa la terminarea incarcarii, oricare ar fi
distanta de transport si conditiile atmosferice.
Lucrari pregatitoare
Pregatirea stratului suport
Inainte de asternerea mixturii, stratul suport se remediaza si se reprofileaza daca este cazul, apoi se curata si se
amorseaza .In acest scop se procedeaza in felul urmator:
se verifica cotele stratului suport conform proiectului de executie;
se aduce stratul suport la cotele prevazute in proiect prin aplicarea unui strat de egalizare din mixtura
asfaltica sau prin frezare;
se remediaza defectiunile existente, conform reglementarilor in vigoare si se rezolva problemele

privind drenarea apelor;
se curata temeinic stratul suport prin degajarea acostamentelor cu lama autogrederelor si prin
maturarea mecanica a partii carosabile;
se amorseaza stratul suport si rosturile de lucru cu emulsie bituminoasa
6.4.5.1 AMORSAREA
La executarea imbracamintilor bituminoase se vor amorsa rosturile de lucru si stratul suport cu emulsie bituminosa
cationica cu rupere rapida. Amorsarea stratului suport se realizeaza mecanizat cu autoraspanditorul de emulsie sau
cu un dispozitiv special pentru asigurarea uniformitatii si a dozajelor prescrise. Stratul suport se va amorsa
obligatoriu in urmatoarele cazuri:
strat de legatura pe stratul de baza din mixtura bituminoasa;
strat de uzura pe strat de legatura cand stratul de uzura se executa la interval mai mare de trei zile de
la executia stratului de legatura.
Dupa amorsare se asteapta timpul necesar pentru ruperea emulsiei cationice.

Pag 114/354
UAT 1 Bragadiru
In functie de compactitatea stratului suport se va folosi un amorsaj cu 0.3 - 0.5 kg/mp bitum pur.
Caracteristicile emulsiei trebuie sa fie de asa natura incat ruperea sa fie efectiva inaintea asternerii mixturii
bituminoase.
Liantul trebuie sa fie compatibil cu cel utilizat la folosirea mixturilor bituminoase.
Amorsarea se face in fata finisorului la o distanta maximala de 100 m, in film continuu.
Suprafata stratului suport pe care se aplica stratul de mixturi asfaltice trebuie sa fie uscata.
6.4.5.2 ASTERNEREA
Punerea in opera a mixturilor asfaltice va trebui sa fie efectuata cu ajutorul unui finisor capabil de a le repartiza fara
sa produca segregarea lor, respectand profilele si grosimile fixate.
In vederea asigurarii calitatii la punerea in opera a mixturilor asfaltice trebuie sa se respecte urmatoarele:
temperatura mixturii asfaltice la asternere;
grosimea constanta a stratului asternut;
parametrii geometrici ai stratului depus (inaltime, latime) trebuie respectati conform documentatiei de
execuie;
senzorul de nivel trebuie sa se afle pe patina de ghidare iar pozitionarea lui sa se faca inainte de
inceperea lucrului;
incalzirea grinzii se va face ori de cite ori este nevoie, dar nu mod excesiv (15 - 30 min. inainte de
inceperea turnarii);
trebuie sa se evite o intrerupere a aprovizionarii cu material, deoarece grinda nivelatoare se afunda in

material afectand planeitatea suprafetei .
Temperatura de asternere
Asternerea mixturilor bituminoase se face in anotimpul calduros la temperaturi peste +10 oC, in perioada martieoctombrie, in conformitate cu pevederile legale in vigoare.
De asemenea, executia trebuie intrerupta pe timp de ploaie.
Mixturile asfaltice trebuie sa aiba la asternere si compactare, in functie de tipul liantului, temperaturile conform
tabelului nr. 12
Tabel 12
Temperaturile minime la compactare in oC
Tipul liantului
Temperatura mixturii asfaltice la

asternere, oC
Inceput
Sfarsit
D60/80
145
140
110
D80/100
140
135
100
D100/120
135
130
100
Masurarea temperaturii va fi efectuata din masa mixturii in buncarul finisorului.

Temperatura se va fixa definitiv in timpul punerii la punct a modului de compactare pentru a obtine compactarea
optima.
Mixturile bituminoase a caror temperatura este sub cea prevazuta in tabelul 12 vor fi refuzate.
Aceste mixturi trebuie evacuate din santier, ele neputand fi reincalzite la fata locului. In acelasi fel se va proceda si
cu mixturile asfaltice care se racesc in buncarul finisorului ca urmare a unei pene.
Grosimea stratului de asternere
Pag 115/354
UAT 1 Bragadiru
Verificarea cotelor stratului suport conform proiectului de executie

In cazul in care stratul support este constituit din imbracaminti existente, aducerea acestuia la cotele prevazute in
proiectul de executie se realizeaza dupa caz fie prin aplicarea unui strat de egalizare din mixtura asfaltica , fie prin
frezare.
Cantitatea de mixtura asfaltica necesara pentru egalizare se determina prin scaderea volumului de mixtura al
stratului de legatura sau uzura constanta din volumul total al mixturii asfaltice calculat conform cotelor din proiectul
de executie .
Punerea in opera a mixturilor asfaltice se face pentru:
stratul de uzura intr-o singura asternere;
stratul de legatura intr-o singura asternere sau mai multe asterneri succesive functie de grosimile de
asternere, cu conditia realizarii gradului de compactare prescris prin caietul de sarcini;
Punerea in opera
Asternerea mixturilor asfaltice pe stratul suport pregatit conform secificatiilor din prezentul caiet de sarcini, se
efectueaza numai mecanizat, cu repartizatoare finisoare prevazute cu palpator si sistem de nivelare automat care
sa asigure precompactarea mixturii.
Mixtura asfaltica trebuie asternuta uniform si continuu, pe fiecare strat, pe toata lungimea unei benzi programata a
se executa in ziua respectiva.
Asternerea se face pe intreaga latime a caii de rulare, atunci cand acest lucru nu este posibil,
Antreprenorul propune dirigintelui latimea benzilor de asternere si pozitia rosturilor longitudinale.
Viteza de asternere cu finisorul trebuie sa fie adaptata cadentei de sosire a mixturilor, de la statie si cat se poate de
constanta ca sa se evite total opririle.
Antreprenorul trebuie sa dispuna de un lucrator calificat pentru a corecta imediat dupa asternere si inainte de orice
compactare denivelarile flagrante cu ajutorul unui aport de material proaspat depus cu lopata, in fata esalonului de
asternere.
In buncarul utilajului de asternere trebuie sa existe in permanenta suficienta mixtura pentru a se evita o raspandire
neuniforma a materialului.
Rosturi longitudinale si transversale
Rosturile longitudinale si transversale trebuie sa fie foarte regulate si etanse.
Rostul longitudinal al unui strat nu va trebui niciodata sa se gaseasca suprapus rostului longitudinal al stratului
imediat inferior, indiferent daca acesta din urma este in stratul de legatura sau in stratul de baza, realizat din mixtura
asfaltica sau dintr-un material tratat cu liant hidraulic.
Rosturile care separa mixturile bituminoase de la o zi la alta trebuie sa fie realizate in asa fel incat sa asigure o
tranzitie perfecta si continuua intre suprafetele vechi si noi.
Marginea vechii benzi va fi taiata cu ajutorul un taietor de rost si badijonata cu emulsie de bitum.
Rosturile transversale ale diferitelor straturi vor fi decalate cel putin cu un metru.
Marginea benzii vechi va fi decupata pe intreaga latime eliminand o lungime de banda de cca. 50 cm.
Suprafata proaspat creata prin decupare va fi badijonata cu emulsie de bitum inainte de realizarea benzii noi.
6.4.5.3 COMPACTAREA
Mixturile asfaltice sunt compactate in scopul cresterii densitatii si reducerii volumului de goluri continut in masa
materialului pus in opera.
La compactarea mixturilor asfaltice se aplica tehnologii care sa asigure caracteristici tehnice si gradul de
compactare pentru fiecare mixtura in parte.
Pag 116/354
UAT 1 Bragadiru
Atelierul de compactare va fi propus de Antreprenor si aprobat de Inginerul lucrarii dupa incercarile de etalonare in
timpul primelor zile ale punerii in opera.
Urmare acestor incercari, Antreprenorul propune Inginerului spre aprobare:
sarcina fiecarui utilaj;
planul de mers al fiecarui utilaj pentru a asigura un numar de treceri pe cat posibil constant, in fiecare
punct al stratului;
viteza de mers a fiecarui utilaj;
presiunea de umflare a pneurilor, aceasta putand varia intre 3 si 9 bari;
temperatura de asternere, fara ca aceasta sa fie inferioara minimului fixat in articolul precedent.
Pentru obtinerea gradului de compactare prevazut , se determina, la inceputul lucrarilor, pe un sector experimental,
numarul optim de treceri ale compactoarelor ce trebuiesc utilizate, in functie de performantele acestora, de tipul
mixturii si de grosimea stratului .
Lucrarile experimentale se fac inainte de inceperea asternerii stratului pentru lucrarea respectiva, utilizand mixtura
asfaltica preparata in conditii similare cu cele pentru productia curenta.
Metoda propusa va fi satisfacatoare daca se permite sa se atinga in cel putin 95% din masuratorile efectuate un
grad de compactare 100%; cele 5% masuratori (restante) nu vor trebui sa aibe o compactitate inferioara valorii de
95%. Numarul atelierelor de compactare se va stabili in functie de numarul punctelor de asternere.
Operatia de compactare a mixturilor asfaltice trebuie sa fie astfel executata ca sa se obtina valori optime pentru
caracteristicile fizico-mecanice, de deformabilitate si suprafatare (deflexiuni caracteristice).
Operatia de compactare se realizeaza cu compactoare cu pneuri si/sau compactoare cu rulouri netede, prevazute
cu dispozitive de vibrare.
Rosturile transversale se compacteaza inclinat sau, de preferat, perpendicular pe axul drumului, la inceput prin
suprapunerea ruloului pe asfaltul proaspat doar cca 15 - 20 cm, continuand progresiv, pas cu pas, pana la
compactarea intregii zone calde cu toata latimea ruloului.
Rosturile longitudinale se compacteaza in lungul lor, astfel incat la inceput ruloul sa calce doar 15 - 20 cm pe asfaltul
cald si continuand progresiv compactarea pana cand ruloul ajunge sa calce cca 15 - 20 cm pe asfaltul vechi.
Compactoarele trebuie sa lucreze fara socuri, pentru a se putea evita valurirea imbracamintii.Suprafata stratului se
va controla in permanenta, micile denivelari care apar pe suprafata, se corecteaza dupa prima trecere a rulourilor
compactoare pe toata latimea.
Conform reglementarilor tehnice in vigoare pentru imbracamintile bituminoase, atelierul de compactare este alcatuit
din :
compactor cu pneuri de 160 KN si compactor cu rulouri netede de 120 KN
compactor cu rulouri netede de 120 KN
In tabelul nr. 13 este prezentat numarul minim de treceri pentru a obtine gradul de compactare minim necesar.
Tabel nr. 13
ATELIER DE COMPACTARE
A
TIPUL STRATULUI
COMPACTOR CU
PNEURI 160 KN
B
COMPACTOR CU
RULOURI NETEDE 120
KN
COMPACTOR CU
RULOURI NETEDE 120
KN
NR. TRECERI
STRAT DE UZURA
10
12
Pag 117/354
UAT 1 Bragadiru
STRAT DE LEGATURA
12
14
Compactoarele cu pneuri vor trebui echipate cu sorturi de protectie. Ele nu trebuie niciodata sa se indeparteze la
mai mult de 50 m in spatele finisorului.
Tratarea suprafetei
Dupa executarea imbracamintilor daca este cazul se procedeaza la inchiderea porilor suprafetei prin raspandire de
23 kg/mp nisip sort 03.15 mm bitumat cu 23% bitum prin cilindrare, exceptie facand betoanele asfaltice
rugoase.
Se va da preferinta utilizarii nisipului de concasaj.
Pentru sectoarele ce se executa dupa 1 octombrie, sau executate inainte de aceasta data, in zone umbrite cu
umiditate excesiva sau cu trafic foarte redus, se va realiza cu aprobarea Inginerului pe baza constatarilor pe
teren,inchiderea suprafetei prin badijonare.
Badijonarea se realizeaza prin stropire cu bitum sau cu emulsie cationica cu rupere rapida cu 60% bitum diluata cu
apa (o parte emulsie cu 60% bitum pentru o parte apa curata nealcalina) si raspandire de nisip sort 03 mm cu un
continut cat mai redus de praf (sub 0.09 mm) in cantitatile aratate mai jos:
stropire cu bitum 0.5 kg/mp
raspandire de nisip (de preferinta cu concasaj) 35 kg/mp
stropire cu emulsie cationica cu 60% bitum diluat cu apa 0.81 kg/mp
raspandire nisip 35 kg/mp
Inchiderea se poate face si cu suspensie de bitum filerizat diluata pana la 15% continut de bitum cu aceeasi
cantitate de nisip.
Inchiderea suprafetei se aplica in mod obligatoriu la imbracaminti din beton asfaltic cu agregate mari, in prima luna
de la circulatie, printr-un tratament bituminos executat la cald.
6.4.6
REGULUI SI METODE DE VERIFICARE A CALITATII
6.4.6.1 CONTROLUL CALITATII MATERIALELOR INAINTE DE ANROBARE

Materialele destinate fabricarii mixturilor asfaltice pentru imbracamintile bituminoase se verifica in conformitate cu
prescriptiile din standardele respective si conditiile aratate in prezentul caiet de sarcini. Verificarile si determinarile
se executa de laboratorul de santier si constau in urmatoarele:
Bitum
penetratia la 25C SR EN 1426:2007;
punctul de inmuiere prin metoda inel si bila SR EN 1427:2007;
ductilitatea la 25C, SR 61:1997, AR 754 (ptr. drumuri cls. th. I si II).
natura mineralogica (examinare vizuala);
granulozitatea SR EN 13450:2003, SR 667:2000;
forma granulelor STAS 4606-80;
determinarea continutului de parti fine sub 0,09 mm, SR EN 13450:2003; SR 667:2000.
natura mineralogica (examinare vizuala);
Criblura
Pietris
Pag 118/354
UAT 1 Bragadiru
granulozitatea SR EN 13450:2003, SR 662:2002;
forma granulelor SR EN 13450:2003, SR 662:2002;
parte levigabila STAS 4606-80;
Nisip natural
natura petrografica si mineralogica STAS 4606-80;
granulozitatea STAS 4606-80; SR EN 13450:2003; SR 662:2002;
parte levigabila STAS 4606-80;
continut de impuritati corpuri straine;
humus STAS 4606-80;
mica libera;
echivalent de nisip SR EN 13450:2003.
Nisip de concasaj
natura petrografica si mineralogica:

SR EN 932-3:1998 (pentru roca);
SR EN 13373:2003 (pentru produse);
granulozitatea:
SR EN 13450:2003;
STAS 4606-80;
continut de granule: care raman pe ciurul superior (3,15 mm) STAS 4606-80
continut de impuritati corpuri straine STAS 4606-80;
coeficient de activitate SR EN 13450:2003;
continut de carbonat de calciu STAS 4605/9-88;
umiditate STAS 539-79;
granulozitate STAS 539-79;
coeficient de hidrofolie STAS 539-79.
Filer
Determinarea caracteristicilor fizice si mecanice ale mixturilor asfaltice pe probe cubice inclusiv a rezistentelor la
compresiune la 22C si 50C, reducerea rezistentei la compresiune in apa dupa 28 de zile pentru fiecare continut
de bitum, densitatea aparenta si absortia apei.
Certificatele de Conformitate ale materialelor din reteta de fabricatie (agregate, bitum, filer, amestecuri etc.).
Dupa verificarea caracteristicilor obtinute pentru compozitia propusa, Inginerul, daca nu are obiectii sau posibile
propuneri de modificari, isi va da accordul cu privire la executia unui tronson experimental folosind formula reteta
propusa de Antreprenor.
Constructorul va indica in mod clar limitele retetei de mixtura si va supune aceste studii preliminare spre aprobarea
Inginerului.
Daca este necesar, retetele de mixtura vor fi revizuite cu acordul Inginerului.
6.4.6.2 CONTROLUL CALITATII STRATULUI BITUMINOS DUPA EXECUTIE
Verificarea calitatii mixturilor asfaltice si a gradului de compactare se efectueaza prin metode nedistructive
(determinarea densitatii aparente a stratului dupa compactare cu gamadensimetrul sau prin prelevarea de carote [o placa de min. (40 x 40) cm sau carote cilindrice echivalente pentru fiecare 7000 m2 de suprafata executata].
Pag 119/354
UAT 1 Bragadiru
Carotele se prevaleaza in prezenta delegatului executantului si al beneficiarului, la aproximativ 1m de la marginea

stratului, incheindu-se un proces verbal.
Zonele care se stabilesc pentru prelevarea probelor se fac de comun acord cu delegatul Beneficiarului, astfel incat
ele sa reprezinte cat mai corect aspectul calitativ al stratului executat.
Imbracamintea bituminoasa strat de legatura, strat de uzura trebuie sa indeplineasca conditiile din Tabelul 14.
Caracteristicile suprafetei imbracamintei bituminoase
Tabelul 14
Nr.
crt.
Caracteristica
1.
Planeitatea in profil longitudinal*

Indice de planeitate, IRI, m/km:
drumuri de clasa tehnica I-II
drumuri de clasa tehnica III
drumuri de clasa tehnica IV
drumuri de clasa tehnica V
2.
Uniformitatea in profil longitudinal.*

Denivelari admisibile masurate sub
Dreptarul de 3 m, mm
drumuri de clasa tehnica I si
strazi de categoria tehnica IIII
drumuri de clasa tehnica II si
strazi de categoria tehnica IV
drumuri de cls. tehnica III-V
Rugozitatea
- Rugozitatea cu pendulul SRT, unitati SRT:
drumuri de clasa tehnica IV-V
3.
4.
2,5
3,5
4,5
5,5
3,0
Reglementari tehnice in
vigoare privind masuratori cu
analizorul de profil longitudinal
(APL)
SR 174-2:1997
4,0
5,0
80
70
60
- Rugozitatea geometrica, HS, mm:

drumuri de clasa tehnica IV-V
0,7
0,6
0,55
- Coeficientul de frecare (GT):

drumuri de clasa tehnica III-V
0,95
0,7
Omogeneitate. Aspectul suprafetei
Metoda de incercare
Aspect fara degradari sub

forma de exces de bitum,
fisuri, zone poroase,
deschise, slefuite.
SR EN 13036-1:2010
SR EN 13036-1:2010
Reglementari tehnice in
vigoare cu aparatul de masura
Grip Tester
Vizual
Nota: Planeitatea in profil longitudinal se determina fie prin masurarea indicelui de planeitate IRI, fie prin masurarea
denivelarilor sub dreptarul de 3 m.
Pentru caracterizarea unor sectoare limitate si izolate, cu defectiuni vizibile, stabilite de beneficiar sau de comisia de
receptie se pot preleva probe suplimentare, care vor purta o mentiune speciala.
Pag 120/354
UAT 1 Bragadiru
Incercarile se efectueaza conform STAS 1338/1 si SR EN 12697-23:2004 de catre laboratorul antreprenorului sau
de un alt laborator autorizat si constau in:
masurarea grosimii stratului;
determinarea densitatii aparente, a absorbtiei de apa si a gradului de compactare;
determinarea caracteristicilor mixturii asfaltice continute (compozitie, caracteristici fizico-mecanice, IB

pe bitum extras) specificate in caietul de sarcini ale lucrarii.
Verificarea elementelor geometrice ale stratului si a uniformitatii suprafetei se face conform SR 174-2:1997.
6.4.7
CONTROLUL PUNERII IN OPERA
6.4.7.1 CONTROLUL COMPACTARII

Autocontrolul compactarii
In cursul executiei compactarii, Antreprenorul trebuie sa vegheze in permanenta la:
cadenta executiei sa fie cea retinuta la tronsonul experimental.
utilajele prescrise atelierului de compactare sa fie efectiv pe santier si in functiune continua si

regulata;
elementele definite practic in timpul incercarilor (sarcina fiecarui utilaj, planul de mers, viteza,
presiunea in pneuri, distanta maxima de departare intre finisor si primul compactor cu pneuri) sa fie
respectate cu strictete.
Inginerul lucrarii isi rezerva dreptul, in cazul unei autocontrol insuficient, sa opreasca lucrarile pe santier pana cand
Antreprenorul va lua masurile necesare de remediere.
6.4.7.2 CONTROLUL OCAZIONAL DE COMPACTARE
Pe parcursul executiei lucrarilor, Inginerul isi va rezerva dreptul sa efectueze incercari pentru a se asigura ca nu
exista abateri semnificative a rezultatelor obtinute, fie inopinat, fie ca urmare a constatarilor facute in cadrul
verificarilor de autocontrol.
In cazul cand un asemenea control ocazional va da rezultate inferioare densitatii de referinta prescrisa, obtinuta in
timpul studiului de alcatuire a produsului, Inginerul impune noi incercari de compactare anuland modalitatile de
compactare initial fixate.
Daca aceste incercari noi nu permit sa se atinga densitatea de referinta, noi dispozitii sunt hotarate.
Reglarea nivelmentului
Atunci cand se prevede o reglare a nivelmentului in raport cu repere independente soselei, verificarea cotelor este
facuta in contradictoriu, pe suprafete corespunzatoare a fiecarei zi de lucru, in ax si la margine (intre 0,2 si 0,3 m de
la marginea stratului) ca si in fiecare dintre profilele transversale ale proiectului si eventual in toate celelalte puncte
fixate de Inginer.
Tolerantele pentru ecarturile constatate in raport cu cotele prescrise sunt:
+/- 1,5 cm pentru stratul de legatura si stratul de uzura.
Daca tolerantele sunt respectate in 95% din punctele controlate, reglarea este considerata convenabila.
6.4.7.3 CONTROLUL DENIVELARILOR
Controlul calitatii imbracmintei executata se refera la
- verificarea elementelor geometrice si a regularitatii suprafetei imbracamintei prin:
Pag 121/354
UAT 1 Bragadiru
verificarea cotelor profilului longitudinal,

verificarea latimii imbracmintei drumului, aceasta facindu-se la distanta de max. 50 m.
verificarea regularitatii suprafetei;
in lungul drumului se efectueaza cu dreptarul de 3 m si cu pana
in sensul transversal denivelarile se masoara in punctele indicate in proiect cu sablonul
avand profilul din proiect si lungimea egala cu latimea imbracamintei.
- Rugozitatea stratului de uzura. Rugozitatea stratului de uzura va fi determinata prin masuratori cu pendulul
SRT si vor fi respectate valorile minime prevazute in SR EN 13036-1:2010.
Frecventa controalelor
Frecventa controalelor de executie vor fi cele indicate in tabelul nr. 15.
Tabelul 15
Faza de executie
Natura controlului sau a incercarii
Categoria de control
A
Temperatura de asternere
Executarea lucrarilor
Controlul profilelor
Etalonarea atelierului de
compactare
Frecventa controlului
Permanent
La inceputul executiei lucrarilor
apoi un control ocazional de
comp. Neconforma
Controlul ocazional de
compactare prin carotare
O carota la fiecare 250 ml drum
Reglajul de suprafata :
Controlul cantitatii medii
asternute
In fiecare zi la sfarsit de santier
Reglarea nivelmentului
In fiecare punct indicat de Inginer
Controlul denivelarilor
In fiecare punct indicat de Inginer
A incercari preliminare de informare;

B controlul calitatii;
C controlul de receptie.
6.4.8
RECEPTIA LUCRARILOR
6.4.8.1 RECEPTIA LA TERMINAREA LUCRARILOR

Receptia imbracamintilor bituminoase cilindrate la cald se efectueaza in conformitate cu HG 273/94 (Regulament de
receptie a lucrarilor de constructii si instalatii aferente acestora) in doua etape la terminarea lucrarilor finala, la
expirarea perioadei de garantie)
Receptia la terminarea lucrarilor se efectueaza atunci cand toate lucrarile prevazute in documentatii sunt complet
Comisia de receptie examineaza lucrarile fata de prevederile proiectului privind conditiile tehnice si de calitate ale
executiei precum si constatarile consemnate in cursul executiei de catre organele de control (beneficiar,
proiectant,diriginte).
In urma acestei receptii se incheie un proces verbal de receptie.
Pag 122/354
UAT 1 Bragadiru
6.4.8.2 RECEPTIE FINALA

Receptia finala se va face dupa expirarea perioadei de garantie in conformitate cu prevederile legale in vigoare HG
273/94.si prevederilor din prezentul caiet de sarcini.
6.5
DISPOZITIVE DE SCURGERE SI EVACUARE A APELOR DE SUPRAFATA
6.5.1
Prezentul capitol se aplica la realizarea dispozitivelor de scurgere si evacuarea apelor de suprafata si anume:
santuri la marginea platformei
santuri de garda
rigole la marginea platformei
rigole la bordura trotuarului
rigole de acostament
casiuri
lucrari de canalizare
canale de evacuare
puturi absorbante
El cuprinde conditii tehnice care trebuie sa fie indeplinite la realizarea acestor dispozitive si controlul calitatii
materialelor si a lucrarilor executate conform prevederilor proiectelor de executie
In prevederile prezentului caiet de sarcini nu se cuprind:
podurile si podetele
lucrari de amenajare si corectare a torentilor
lucrari de canalizare pentru ape pluviale si de suprafata
Antreprenorul este obligat sa asigure masurile organizatorice si tehnologice corespunzatoare pentru respectarea
stricta a prevederilor prezentului caiet de sarcini.
Antreprenorul va asigura prin laboratoarele sale sau prin colaborare cu un laborator autorizat efectuarea tuturor
incercarilor si determinarilor din aplicare.
In cazul in care se vor constata abateri de la prezentul caiet de sarcini inginerul va dispune intreruperea executiei
lucrarilor si luarea masurilor ce se impun.
6.5.2
MATERIALE
6.5.2.1 MATERIALE PENTRU MORTARE SI BETOANE

Cimenturi
Cimenturile pentru mortare si betoane vor fi conform prescriptiilor standardelor in vigoare in Romania. La prepararea
betoanelor si a mortarelor se va utiliza unul din urmatoarele tipuri de ciment, care trebuie sa corespunda conditiilor
tehnice de calitate:
ciment fara adaos tip I conform SR EN 197-1:2002
ciment cu adaos tip II/A; II/B; III/A; IIIB conform SR EN 197-1:2002

Pag 123/354
UAT 1 Bragadiru
ciment cu zgura tip H I, H IIC conform SR 3011:96
Domeniul de aplicare al acestor tipuri de ciment la lucrarile expuse la inghet-dezghet in stare saturata cu apa cum
este cazul dispozitivelor pentru scurgerea apelor de suprafata este aratat in tabelul nr. 1 conform NE 012-99 pentru
mortare de ciment.
Tabel 1
Tipul de ciment
Nr.
crt.
I 42.5
42.5 R
IIA 32.5
32.5 R
IIB 32.5
32.5 R
H II/A-S
32.5
Oricare
Oricare
utilizat
utilizat
utilizat
C 12/15
Oricare
Oricare
utilizat
utilizat
utilizat
C 30/37
Armat
utilizat
utilizat
utilizat
Conditiile de executie sau caracteristicile

elementelor
Clasa betonului
Tipul de beton
Elemente sau constructii cu gropi mai

mici de 1.5 m
C 12/15
C16/20-C25/30
Elemente sau constr.masive avind gros.

egala sau mai mare de 1.5 m
Elemente de constructii din betoane

superioare
Tabel 2
Nr.
crt.
1
2
3
Tipul de mortar
Tipul de ciment
Indicat a se utiliza
III A 32.5
IV A 32.5; 32.5R
II A 32.5; 32.5R
II B 32.5; 32.5R
Mortar de zidarie sau tencuiala de marca 50

Idem de marca 100
Mortare de completarea rosturilor dintre elementele
prefabricate
Cimenturile folosite trebuie sa satisfaca conditiile aratate in tabelul nr. 3 si 4.

Pentru lucrari in contact cu ape naturale agresive sau in contact cu ape marine se vor utiliza cimenturi adaptate
acestor medii a caror clasa minimala va fi precizata prin caietul de sarcini speciale in functie de lucrare.
Tabel 3
Rezistenta la compresiune N/mm2
Clasa
Rezistenta initiala
2 zile
7 zile
32.5
16
32.5 R
10
42.5
10
42.5 R
20
52.5
20
52.5 R
30
Rezistenta standard
28 zile
32.5 52.5
42.5 62.5
52.5 -
Conditiile tehnice de receptie, livrare si control ale cimentului trebuie sa corespunda prevederilor standardelor
respective.
In timpul transportului de la fabrica la statia de betoane (sau depozit intermediar) a manipularii sau depozitarii,
cimentul va fi ferit de umezeala si de impurificari cu corpuri straine.
Depozitarea cimentului se va face numai dupa constatarea existentei certificatului de calitate.
Pag 124/354
UAT 1 Bragadiru
Durata de depozitare a cimentului nu va depasi 45 de zile de la data livrarii de catre producator.

Cimentul ramas in depozit timp mai indelungat nu va putea fi intrebuintat timp mai indelungat decat dupa verificarea
starii de conservare si a rezistentelor mecanice la 2 (7) zile.
Cimenturile care vor prezenta rezistente mecanice inferioare limitelor prescrise marcii respective, vor fi declasate si
utilizate corespunzator .
Cimentul care se considera ca s-a alterat se va evacua fiind interzis a fi utilizat la prepararea betoanelor sau a
mortarelor. Evacuarea lui se va face pe cheltuiala Antreprenorului.
Controlul calitatii cimenturilor de catre Executant se face in conformitate cu prevederile tabelului nr. 23.
Agregate
Pentru prepararea mortarelor si a betoanelor de ciment se folosesc:
agregate naturale
- nisip natural 0-3; 3-7 sau 0-7
balast pentru betoane
agregate concasate - nisip de concasaj 0-3; 3-8 sau 0-8
piatra sparta
- 0-31 sau 0-71 mm

- 8-25 sau 8-40 mm
Agregatele trebuie sa provina din roci stabile, adica nealterabile in contact cu aerul, apa sau la inghet, se interzice
folosirea agregatelor provenite din roci feldspatice sau sistoase
Agregatele trebuie sa fie inerte si sa nu conduca la efecte daunatoare asupra cimentului folosit la prepararea
betonului sau mortarului.
Nisipul tebuie sa fie aspru la pipait.
Nisipul de mare se va putea folosi numai pe baza de prescriprii speciale.
Din punct de vedere al formei geometrice, granulele de pietris sau piatra sparta trebuie sa indeplineasca conditiile
din tabelul 4.
Tabel nr.4
Clasa de rezistenta
Timpul initial de priza

(mm)
Stabilitate
(mm)
60
10
60
10
32.5
32.5 R
42.5
42.5 R
52.5
52.5 R
Din punct de vedere al continutului de impuritati agregatele trebuie sa respecte prevederile din tabel 5.
Tabel 5
Denumirea impuritatii
Nisip natural sau de concasaj
Pietris sau piatra sparta
Corpuri straine resturi animale sau vegetale, pacura, uleiuri
Nu se admit
Nu se admit
Pelicula de argila sau alt material aderent pe granulele

agregatelor
Nu se admit
Nu se admit
1%
Mica, % max
Pag 125/354
UAT 1 Bragadiru
Carbune, % max
0.5
Galbena
Galbena
Argila in bucati %, max
1%
0.25
Parti levigabile %, max
2%
Nu se admit
Nu se admit
Humus (culoarea solutiei de hidroxid de sodiu
Sulfati sau sulfuri
Observatii: In cazul balastului pentru betoane, se va proceda la separarea acestuia in nisip si pietris verificandu-se
incadrarea in conditiile tehnice din tabel.
Caracteristicile fizico-mecanice ale agregatelor sa indeplineasca conditiile de admisibilitate indicate in tabelul 6.
Tabel 6
Caracteristici fizicco-mecanice
Densitatea aparenta, kg/mc, min
1800
Densitate in gramada in stare afanata si uscata kg/mc, min
1200
Porozitate totala pentru piatra sparta %, max
Porozitate aparenta pentru pietris sau piatra sparta max
Volum de goluri in stare afanata pentru:

- nisip, % max
40
- pietris, % max
45
- piatra sparta, % max
55
Rezistent la strivire %
- in stare saturata, min
60
- in stare uscata, max
15
Coeficient de inmuiere dupa saturare, min
0.80
Rezistanta la compresiune a rocilor din care provin pe cuburi, sau cilindri in stare
saturata N/mmp, min
90
Rezistenta la inghet-dezghet exprimata prin pierderea procentuala fata de masa

initiala, % max
10
Sorturile de agregate trebuie sa fie caracterizate prin granulozitate continua, iar continutul de granule care trec,
respectiv raman pe ciururile sau sitele ce delimiteaza sortul nu trebuie sa depaseasca 10%, dimensiunea maxima a
granulelor ce raman pe ciurul superior nu trebuie sa depaseasca 1.5 d max.
Granulozitatea nisipului este data in tabelul 7.
In cazul balastului pentru betoane, granulozitatea acestuia trebuie sa indeplineasca conditiile din tabelul 8.
Tabel 7
Sortul de nisip
Treceri, in %, prin sita sau ciur de:

0.2
0.5
3.15
7.0
0-3 min
35
90
max
30
75
100
Tabel 8
Balastul pentru betoane
Treceri, in %, prin sita sau ciur de:
Pag 126/354
UAT 1 Bragadiru
3.15
16
20
D max
0-31 min
20
55
80
max
50
85
100
0-71 min
10
35
80
max
30
65
100
Agregatele se vor aproviziona din timp in depozite pentru a se asigura omogenitatea si constanta calitatii acestor
materiale. Aprovizionarea se va face numai dupa ce analizele de laborator au aratat ca acestea sunt
corespunzatoare.
Depozitarea se va face pe platforme amenajate separat pe sorturi si pastrate in conditii care sa le fereasca de
impurificare.
Controlul calitatii agregatelor de catre Antreprenor se face in conformitate cu prevederile tabelului nr.19.
Laboratorul antreprenorului va tine evidenta calitatii agregatelor astfel:
intr-un dosar vor fi cuprinse toate certificatele de calitate emise de furnizor
intr-un registru rezultatele determinarilor efectuate de laborator.
6.5.2.2 APA
Apa utilizata la prepararea betoanelor si mortarelor poate sa provina din reteaua publica sau din alta sursa, dar in
acest din urma caz trebuie sa indeplineasca conditiile tehnice prevazute in tabelul 9 conform STAS 790-84.
Modelele de determinare sunt reglementate prin STAS 790-84. Verificarea se va face de catre un laborator de
specialitate la inceperea lucrarilor.
In timpul utilizarii pe santier se va evita ca apa sa se polueze cu detergenti, materii organice, uleiuri vegetale, argile,
etc.
Tabel 9
Caracteristici chimice si fizice
Continutul total de saruri gr/l
max
Sulfati gr. SO42 / litru
max
Substante organice
max
0.5
Cloruri gr. CL/litru
max
0.5
max
0.5
Magneziu gr. Mg2/dm3
max
0.5
Materii in suspensie gr
max
Azotati gr.
NO3/dm3
6.5.2.3 OTEL BETON

Armaturile pentru beton armat pe santier sau elementele prefabricate din beton armat realizate pe santier se vor
realiza din otel beton cu profil neted OL 37 sau din otel beton cu profil periodic PC 52 conform prevederilor
proiectului. Aceste oteluri trebuie sa indeplineasca conditiile tehnice prevazute in STAS 438/1-89.
La livrare otelul beton va fi insotit de certificatul de calitate emis de producator.
Otelurile vor fi stocate in locuri speciale clasate pe categorii si diametre.
Suprafetele de stocare trebuie sa fie curate.
Pag 127/354
UAT 1 Bragadiru
Barele nu vor fi in contact cu solul, cu materiale susceptibile de a antrena umiditatea.

Armaturile fasonate sau fasonate si asamblate vor fi transportate in asa fel incat nici un element sa nu sufere
deformatii permanente in timpul transportului sau manipularii.
Controlul calitatii otelului beton se face pe fiecare cantitate si sortiment aprovizionat.
6.5.2.4 MATERIALE PENTRU PEREURI SI ZIDARII DE PIATRA BRUTA SI BOLOVANI
Nisip pentru pereuri uscate
Pentru realizarea substratului la pereu se va utiliza nisipul natural sortul 0-7 care trebuie sa aiba continut de fractiuni
sub 0.09 mm de max 12%.
Pentru impanarea pereului se va utiliza nisipul natural sortul 3-7 mm sau savura.
Piatra bruta pentru pereuri si zidarii
Piatra bruta folosita la pereuri si zidarii trebuie sa provina din roci fara urme vizibile de degradare fizica, chimica sau
mecanica, trebuie sa fie omogena in ce priveste culoarea si compozitia mineralogica, sa aibe o structura compacta.
Caracteristicile mecanice ale pietrei trebuie sa corespunda prevederilor din tabelul 10.
Tabel 10
Caracteristici
Rezistenta la compresiune pe epruvete in stare uscata, N/mmp min

Rezistenta la inghet-dezghet:
80
-coeficient de gelivitate, la 25 cicluri pe piatra sparta % max
0,3
-coeficient de inmuiere pe epruvete % max
25
Forma si dimensiunile pietrei brute folosite la pereuri este aratata in tabelul 11.
Tabel 11
Caracteristici
Forma
Neregulata, apropiata de un trunchi de piatra sau o pana
Inaltimea, mm
Dimensiunile bazei, mm lungime
- latime
140180
Egala sau mai mare ca inaltimea
80150
Piatra necorespunzatoare dimensiunilor, % max
15
Piatra bruta pentru zidarii va avea forma neregulata, asa cum rezulta din cariera avand dimensiunea minima de cel
putin 100 mm si o greutate care sa nu depaseasca 25 kg.
Pentru zidarie cu rosturi orizontale se va folosi piatra bruta stratificata care are doua fete aproximativ paralele.
Pentru zidaria de piatra bruta opus incertum pietrele trebuie sa aibe o fata vazuta destul de mare, cu muchiile de cel
putin 15 cm, fara ca muchia cea mai lunga sa depaseasca mai mult de 1 dimensiunea celei mai mari.
6.5.2.5 BOLOVANI PENTRU PEREURI SI ZIDARII
Bolovanii de rau trebuie sa provina din roci nealterate, negelative si omogene ca structura si compozitie. Nu se
admit bolovani din roci conglomerate si nici bolovani cu fisuri sau fete de clivaj.
Caracteristicile mecanice ale bolovanilor vor trebui sa fie dupa cum urmeaza:
rezistenta la sfaramare prin compresiune min. 60%
rezistenta la uzura cu masina Deval min. 11

Pag 128/354
UAT 1 Bragadiru
Dimensiunile bolovanilor folositi la pereuri trebuie sa varieze in limitele aratate in tabelul 12

Tabel 12
Dimensiuni
Lungime, latime a fetei , mm
80140
Inaltime
120160
Piatra necorespunzatoare dimensiunilor % din masa max
15
Bolovanii folositi la zidarii au dimensiunile in medie cuprinse in limitele 80200 mm.

6.5.2.6 MATERIALE SI TUBURI PENTRU DRENURI
Materiale pentru filtre
Ca material drenant se foloseste balastul 0-71 mm care trebuie sa aibe un echivalent de nisip (En) superior lui 40.
Balastul trebuie sa fie curat, sa nu contina elemente vegetale, humus, resturi organice. Trebuie sa aibe o
granulometrie continua pentru a preintampina contaminarea lui de catre terenul natural prin antrenarea acestuia
printre granulele corpului drumului si trebuie sa se supuna regulei filtrelor lui TERZAGHI.
D 15 > D 85
Unde:
D 15 dimensiunea ciurului care lasa sa treaca 15% din materialul filtrat
D 85 dimensiunea ciurului care lasa sa treaca 85% sin materialele filtrelor
Pietris ciuruit 7-40 mm conform STAS 662-89 asezat in zona tubului perforat al drenului de adancime.
Ca filtru invers se foloseste geotextil.
Caracteristicile geotextilului trebuie sa corespunda prevederilor Normelor tehnice privind utilizarea geotextilelor
aprobat de ICCPDC indicativ C 227-88.
Tuburi pentru drenuri
Pentru colectarea si evacuarea apelor din drenuri se pot folosi:
tuburi rigide de policlorura de vinil (PVC) SR ISO 161-1:2008;
tuburi de polietilena (PE) SR ISO 161-1:2008;
tuburi ondulate riflate perforate din PE N.I. 8500-80 tip IPMP Buzau
Caracteristicile tehnice ale acestor tuburi sunt aratate in tabelul nr 13

Tabel 13
Dimensiuni
SR ISO 161-1:2008
SR ISO 161-1:2008
NI 8500-80 IPMP
Buzau
Tub PVC rigid
Tub PR rigid
Tub PVC
Diametrul ext mm
75
110.0
75
110.0
65.0
80.5
Grosimea nominala mm
3.6
5.3
4.3
6.3
0.6
0.7
Lungimea ml
6.0
6.0
5-12
5-12
140
170
Greutatea kg/ml
1.1220
2.610
0.972
2.080
0.220
0.325
Suprafata activa cmp/ml
24:45
neperforat
24:45
neperforat
24:45
24:45
Tuburile riflate din PVC (NI 8500-80 tip Buzau) de 80.5 mm se folosesc la drenuri sapate si la drenuri tubate,
invelite in geotextil.
Pag 129/354
UAT 1 Bragadiru
Tuburile rigide perforate PVC sau PE de 75 mm se folosesc la drenuri forate netubate.

Tuburi neperforate din PE sau PVC de 110 mm folosesc la
intrari si iesiri din caminele drenurilor
la cap de dren
la cap de aerisire
intre chesoane pentru evacuarea apelor
Fantele de la tuburi perforate cu dimensiunile 1.0 x 5.0 mm sau 1.5 x 8.0 mm trebuie sa fie intr-un numar care sa
realizeze o suprafata activa (de intrare a apei in tuburi) de 24-45 cmp pe ml de tub.
Pentru realizarea capetelor de aerisire la drenuri se folosesc tuburi perforate din beton cu sectiuni circulare cu cep si
buza, fara talpa D = 200 mm si lungime de 1.00 m conform SR EN 1916:2003 tabel 15.
6.5.2.7 GEOTEXTIL
Caracteristicile geotextilului trebuie sa corespunda prevederilor din Normele tehnice privind utilizarea geotextilelor
aprobate de ICCPDC indicativ C 227-88.
Se va accepta materialul care prezinta defecte de cal mult 10% din suprafata. Zonele cu defecte se vor inlatura la
punerea in opera.
6.5.2.8 MATERIALE PENTRU CANALIZARI
Tuburi prefabricate din beton simplu
Pentru canalizarea cu scurgere libera se vor folosi tuburi prefabricate din beton simplu cu sectiune circulara cu cep
si buza cu mufa, cu talpa sau fara talpa, cu diverse diametre conform SR EN 1916:2003 aratate in tabelele 14 si 15.
Folosirea tipului de tub cu cep si buza sau cu mufa, pentru imbinari umede sau uscate, cu talpa sau fara talpa se va
face in functie de prevederile proiectului de executie si ale caietului de sarcini speciale.
Tabel 14
Tuburi circulare cu talpa cu mufa pentru
imbinari umede si uscate
Tuburi circulare fara talpa cu mufa pentru imbinari umede si

uscate
Diametru D
Abatere la
perpendic a
suprafetei
frontale pe
axe
nominal
Abatere
limita
200
300
400
500
600
Diametru D
lungimea
1000
1250
1500
2000
2500
grosimea
Abatere la
perpendic a
suprafetei
frontale pe
axe
nominal
Abatere
limita
26
36
300
42
400
50
500
58
Lungimea
1000
2500
Diametru D
Abatere la
lungimea
Tuburi circulare cu talpa cu cep si buza

grosimea
Diametru D
Abatere la
45
50
58
-
Tabel 15
Tuburi circulare fara talpa cu cep si buza
grosimea
Lungimea
Pag 130/354
UAT 1 Bragadiru
nominal
Abatere
limita
perpendic
a
suprafetei
frontale pe
axe
200
300
400
500
1000
nominal
Abatere
limita
perpendic
a
suprafetei
frontale pe
axe
26
200
226
1160
36
300
336
2240
42
400
442
3320
50
500
550
4400
600
58
450
1000
Pentru amenajarea gurilor de scurgere se vor folosi tuburi circulare conform SR EN 1916:2003 cu diametrul de 500
mm si 250 mm specificate in tabelul 16.
Tabel 16
Specificatia tubului
Diametrul interior
Lungimea
Grosimea
SR EN 1916:2003
Tub interior la care se racordeaza canalul
500
1085
60
Fig. 19
Tub superior
500
700
900
1000
Tub racord
200
62
Fig. 21
Cot cu mufa
200
315
62
Fig. 12-14
Fig. 20
60
Toate dimensiunile sunt in mm

Pentru caminele de vizitare se vor folosi tuburi prefabricate cu diametrul de 1000 si 800 mm conform SR EN
1916:2003 precizate in tabelul 17.
Tabel 17
Specificatia tubului
Diametrul
lungimea
Grosimea
SR EN
1916:2003
Tubul la partea superioara
1000
1000
140
Fig. 22
Tubul de la partea superioara
1000
1000
120
Fig. 23
Tub racord
800
1000
500
120
Fig. 24
Toate dimensiunile sunt in mm.

Pentru caminele de vizitare si gurile de scurgere se vor folosi capace carosabile sau necarosabile si gratare de
scurgere din tipurile prevazute in STAS 2308-81, respectiv 3272-80, conform precizarilor din caietul de sarcini
speciale.
Tuburile si piesele de canalizare trebuie sa aiba suprafata interioara cu aspect de beton neclivisit.
Suprafata interioara trebuie sa fie neteda si sa nu aibe defecte.
Pe suprafata exteriaora se admit mici fisuri de contractie, distribuite neegal, daca nu au influenta asupra calitatii,
astfel ca la lovirea cu ciocanul de max 200 g sa obtinem un sunet clar, nedogit.
Tuburile trebuie sa fie impermeabile indeplinind conditiile prevazute in tabelul nr. 17 privind valoarea medie a
pierderilor de apa determinata sub presiune. Rezultatele individuale nu trebuie sa difere de medie cu mai mult de
30%.
Pag 131/354
UAT 1 Bragadiru
Tabel 18
Pierderea de apa la presiunea de 5 m (H2O)
Diametrul nominal
D mm
CMC/M lungimea (la tuburi intregi) max
CMC/DM2 suprafata de incercare
200
300
400
500
600
120
160
210
270
300
1.9
1.7
1.6
1.5
1.5
Absorbtia totala de apa determinata pe cioburi de tub conf SR EN 1916:2003, va fi de max. 6%.
Rezistenta la compresiune pe generatoare pe tuburi de proba, avand o vechime de 28 zile, incercate conform
prevederilor SR EN 1916:2003 trebuie sa indeplineasca conditiile din tabelul 19.
In cazul in care prefabricarea tuburilor se va face pe santier se va folosi cimentul de calasa II A; II B 32.5, agregatele
vor trebui sa indeplineasca conditiile prevazute in SR EN 12620+A1:2008, iar betonul trebuie sa aibe cel putin clasa
C 16/20.
Tabel 19
Diametre nominale Dmm
Incarcarea minima P, N/m
200
27000
300
30000
400
32000
500
35000
600
38000
Manipularea si depozitarea tuburilor se va face cu atentie, ferindu-le de lovituri si socuri.

Se interzice cu desavarsire: descarcarea tuburilor prin cadere libera, manipularea tuburilor agatate prin trecerea
cablului longitudinal prin tub sau cu carlige la capetele tubului, ciocnirea tuburilor intre ele sau de alte obiecte.
Depozitarea tuburilor se face orizontal cu intercalarea capatului cu mufa (in cazul tuburilor cu mufa), direct tub pe
tub sau prin intermediul unor reazame de lemn.
Depozitarea se face si pe verticala, cu conditia asigurarii planeitatii terenului de depozitare.
La transport tuburile se aseaza pe suporti de lemn, in cazul ambalarii pe mai multe randuri, suportii trebuind sa se
gaseasca pe aceeasi verticala. Se pot folosi la transport si alte dispozitive precum si alte materiale care sa asigure
tuburile impotriva deteriorarii.
Tuburile cu diametrul 500 mm se pot transporta si in pozitie verticala.
Fiecare lot de livrare va fi insotit de documentul de certificare a calitatii, intocmit conform dispozitiilor legale in
vigoare.
Tuburile se vor transporta dupa 28 zile de la data cand au fost fabricate, iar in cazul cand au fost supuse la
tratamente speciale de intarire, la termenele cand se realizeaza rezistentele betonului la 28 zile.
6.5.2.9 BORDURI DE TROTUARE PREFABRICATE PENTRU RIGOLE, SANTURI SI CASIURI
Borduri de trotuare borduri de refugii
Bordurile de refugii si bordurile de trotuar vor fi realizate din beton conform prevederilor din SR EN 1340:2004 a
caror dimensiuni trebuie sa corespunda datelor din tabelul 20.
Tabel 20
Pag 132/354
UAT 1 Bragadiru
Tip
marimea
Latimea
6o+/-2
Inaltimea
4+/-5
Lungimea
1+/-5
A
B
A2
B3
200
100
300
170
1000;330
750;500
I
P
I
P
300
600
300
300
600
400
Observatii
Utilizat la trotuare
Utilizat la drenarile spatiilor verzi
incadramente laterale, etc
Utilizate la intrari
Carosabile
Toate dimensiunile sunt in mm

Caracteristicile mecanice pe car trebuie sa le indeplineasca bordurile sunt aratate in tabelul 21
Tabel 21
Caracteristici mecanice
4
Rezistenta la rupere medie la incovoiere pentru tipurile A si B N/mm2

Rezistenta la rupere la incovoiere a unei singure epruvete de proba
pentru lungimile de 1000, 750 si 500 mm (N/mm2)
Rezistenta la uzura mm max
1.3
Rezistenta la inghet dezghet
La 20 cicluri inghet-dezghet fara sa apara fisuri sub

stirbituri
Defectele admisibile pentru borduri sunt cele indicate in tabelul 22

Tabel 22
Denumirea defectului
Sageata fetelor vazute, 0/00 max
Deformari pe fetele vazute mai mari de 2 mm
Nu se admit
Devieri de la unghiul de 90, % max
Stirbiri, mm max
Nu se admit in muchiile rotunjite, la celelalte se admit la 25 % din proba

cu lungime de max 3 mm si adancime de max 2 mm
Crapaturi
Nu se admit
Elemente prefabricate pentru amenajarea rigolelor, santurilor si casiurilor de taluz

La amenajarea rigolelor, santurilor si casiurilor de taluz din elemente prefabricate se vor folosi elemente prevazute
in proiectul de executie care pot fi cele indicate in STAS 10796/2-79 sau alte tipuri.
Elementele prefabricate vor fi realizate pe santier din beton clasa C12/15 reprezentand intocmai elementele
geometrice date in detaliile de executie si conditiile impuse in caietul de carcini speciale.
In lipsa unor detalii ale proiectului de executie, amenajarea santurilor poate fi facuta cu elemente prefabricate din
beton de tip agregat de inginer, fie din beton turnat pe loc a caror caracteristici trebuie precizate in caietul de
sarcini speciale.
6.5.3
CONTROLUL CALITATII MATERIALELOR
Controlul calitatii materialelor

Materialele propuse de antreprenor sunt supuse incercarilor preliminare de informare a incercarilor de reteta
definitiva conform clauzelor tehnice comune a tuturor lucrarilor rutiere.
Pag 133/354
UAT 1 Bragadiru
Incercarile preliminare de informare sunt executate pe esantioane de materiale provenind din fiecare balastiera,
cariera sau uzina propusa de Antreprenor. Natura lor si frecventa cu care sunt efectuate sunt aratate in tabelul 23
completat cu dispozitiile din caietul de sarcini speciale.
Rezultatele acestor incercari vor trebui sa fie conform specificatiilor prevazute in prezentul caiet de sarcini, eventual
completat prin dispozitiile din caietul de sarcini speciale.
Valorile incercarilor de reteta si frecventa lor sunt stabilite pentru fiecare material in parte in tabelul 23 completat
eventual de dispozitiile din caietul de sarcini speciale.
Nici o alta toleranta decat cele care sunt precizate in prezentul caiet de sarcini, completate eventual de cele ale
caietului de sarcini speciale nu va fi admisa.
Materialele care nu vor corespunde conditiilor impuse vor fi refuzate si puse in depozit in afara santierului prin grija
Inginerului.
Incercari preliminare si inainte de utilizarea materialelor
Tabel 23
Frecventa incercarilor
Materialul
Incercari sau caracteristici care se

verifica
Metode
conform
STAS
Incercare de informare
Incercare inainte
de utilizare
La fiecare lot
Stabilitatea
SR EN 1963+A1:2009
Tipul de priza
SR EN 1963+A1:2009
O determinare la fiecare lot

aprovizionat, dar nu mai
putin de 100t pe o proba
medie
Rezistente mecanice la 2 zile

Rezistente mecanice la 28 zile
SR EN 1961:2006
O proba la 100t sau la

fiecare siloz la care s-a
depozitat lotul aprovizionat
Starea de conservare numai daca s-a

depasit termenul de depozitare sau au
intarziat factorii de alterare
SR EN 1961:2006
Doua determinari
pe siloz sus si jos
Examinarea datelor din certificatul de

calitate
Parte levigabila
4606-80
O determianre pe
lot de 100 mc
Humus
4606-80
La schimbarea sursei
Corpuri straine, argila in bucati, argila,

aderenti, continut de carburanti, mica
4606-80
O determianre pe
lot de 100 mc
Granulozitatea sorturilor
4606-80
Agregate
Ciment

calitate
O determianre pe
lot de 100 mc
SR EN
13450:2003
Odeterminare pentru fiecare

sursa
O determianre pe
lot de 100 mc
Rezistenta la uzura cu masina tip Los

Angeles
SR EN
13450:2003
O determinare la max 300

mc pentru fiecare sort si
sursa
Pag 134/354
UAT 1 Bragadiru

verifica
Metode
conform
STAS
Incercare inainte
de utilizare

calitate
Rezistenta la compresiune a rocii pe

epruvete in stare uscata
SR EN
1936:2007
O determianre pe
lot de 100 mc
Rezistenta la inghet-dezghet
SR EN
1936:2007
O determianre pe
lot de 100 mc
Rezistenta la sfaramare prin compresiune
SR EN
13450:2003
O determianre pe
lot de 100 mc
Rezistenta la uzura cu masina Deval
SR EN
13450:2003
O determianre pe
lot de 100 mc
SR EN
1008:2003
Pentru apa potabila nu este

cazul
Pentru apa care nu provine
din reteaua publica de apa
potabila o analiza pentru
fiecare sursa
De cate ori se
schimba sursa
sau cand apar
conditii de
poluare
Examinarea datelor din certifciatul de

calitate
La fiecare cantitate
aprovizionata

calitate
SR EN
13450:2003
O determinare pentru
fiecare sursa
O determianre pe
lot de 100 mc
4606-80
O proba pentru fiecare sursa
O determianre pe
lot de 100 mc
Bolovani pentru pereuri

si zizidarii
Piatra bruta pentru

pereuri si zidarii de
piatra
Materialul
Apa
Tuburi din beton pentru

canalizare
Tuburi PVC sau PE pentru

drenuri
Material dreenant
Otel beton
Examinarea abaterilor din certificatul de

calitate
Analiza
Granulometrie

calitate
Trei determinari la fiecare lot

aprovizionat
Suprafata activa

calitate
Dimensiuni (diam si grosimi) ecarturi
SR EN
1916:2003
Determinari obligatorii daca

cantitatea este mai mare de
100 ml si pentru fiecare
sursa
O determianre pe
lot de 100 mc
Examinarea vizuala a suprafetelor

interioare
SR EN
1916:2003
Pag 135/354
UAT 1 Bragadiru

verifica
Metode
conform
STAS
Incercare inainte
de utilizare
Dimensiuni
SR EN
1340:2004

sursa
O incercare pe
fiecare lot de 500
mc
Rezistenta la incovoiere
SR EN
1340:2004

sursa
O incercare pe
fiecare lot de 500
mc
Borduri din beton pentru trotuare
Materialul
6.5.4

calitate
MODUL DE EXECUTIE AL LUCRARILOR
6.5.4.1 PICHETAREA SI EXECUTIA LUCRARILOR

Pichetarea lucrarilor
Pichetarea lucrarilor consta in materializarea axei si limitele fundatiilor sau a amprizelor lucrarilor, in functie de
natura acestora, legate de axul pichetat al drumului precum si de implementarea unor repere de nivelment in
imediata apropiere a lucrarilor.
Pichetarea se face de catre antreprenor pe baza planurilor de executie, pe care le va respecta intocmai si se aproba
de catre Inginer consemnandu-se in registrul de santier.
Executarea sapaturilor
Sapaturile pentru fundatii vor fi efectuate conform desenelor de executie care vor fi vizate Bun pentru executie. Ele
vor fi duse pana la cota stabilita de Inginer in timplul executiei lucrarilor.
Sapaturile pentru santuri si rigole vor fi executate cu respectarea stricta a cotei, pantei si a profilului din plansele cu
detalii de executie (latimea fundului, inaltimea si inclinarea taluzelor) precum si a amplasamentului acestora fata de
axul drumului sau de muchia taluzelor in cazul santurilor de garda.
Sapaturile pentru drenuri si canalizari vor fi executate cu respectarea stricta a latimii traseului, a inclinarii taluzelor, a
cotei si pantei precizate in plansele de executie.
Sapaturile vor fi executate pe cat posibil pe uscat. Daca este cazul de epuismente acestea cad in sarcina
Antreprenorului in limitele stabilite prin caietul de sarcini speciale.
Pamantul rezultat din sapatura va fi evacuat si pus in depozitul stabilit de Inginer la o distanta, care nu va putea
depasi 1 km decat in cazul unor prevederi in acest sens in caietul de prescriptii speciale.
In cazul canalizarilor, daca este nevoie de sprijiniri, Antreprenorul le va executa pentru a evita ebulmente si a
asigura securitatea personalului realizand sustineri joantive sau cu interspatii, in functie de natura terenurilor, care
insa nu pot depasi dublul latimii medii a elementelor de sustinere.
Pamantul pentru umplerea transeelor va fi curat de pietre a caror diemnsiune depaseste 15 cm.
Aceste umpluturi vor fi metodic compactate, grosimea maxima a fiecarui strat elementar nu va depasi dupa tasare
20 cm. Densitatea uscata a rambleului va trebui sa atinga 95% din densitatea optima uscata, Proctor Normal.
6.5.4.2 COMPOZITIA SI UTILIZAREA MORTARELOR SI A BETOANELOR
Pag 136/354
UAT 1 Bragadiru
Compozitia si utilizarea mortarelor

Mortarele vor avea urmatoarea compozitie si intrebuintare:
mortar M50 destinat zidariilor si pereurilor din piatra bruta sau bolovani avand compozitia conform C
17-82
mortar M100 destinat tencuielilor de ciment clivisit, rosturilor de zidarii de piatra sau prefabricate
umplerii rosturilor tuburilor de canalizare avand compozitia conform C 17-82.
Prepararea mortarelor de ciment

Pentru dozarea compozitiei mortarului, nisipul este masurat in ladite sau in roabe a caror capacitate prezinta un
raport simplu cu numarul de saci de liant de folosit.
Mortarul este preparat manual, amestecul nisip si ciment se face la uscat, pe o suprafata plana orizontala din
scanduri sau panouri metalice pana la omogenizare perfecta. Se adauga atunci, in mod progresiv, cu o stropitoare,
amestecand cu lopata, cantitatea de apa strict necesara. Amestecarea continua, pana cand mortarul devine perfect
omogen.
In toate cazurile mortarul trebuie sa fie forte bine amestecat pentru ca, framantat cu mana, sa formeze un bulgare
usor umezit ca nu curge intre degete. Pentru anumite folosinte, ca mortar pentru protectii, s.a. delegatul
Beneficiarului poate sa accepte si alte considerente.
Mortarul trebuie sa fie folosit imediat dupa prepararea lui. Orice mortar care se va usca sau va incepe sa faca priza
trebuie sa fie aruncat si nu va trebui niciodata amestecat cu mortarul proaspat.
Clasificarea si utilizarea betoanelor
Clasificarea dupa rezistenta a betoanelor este indicata in tabelul nr. 24 in care sunt indicate rezistentele pe care
trebuie sa le ateste aceste betoane precum si consumurile minime de ciment.
Tabel 24
Clasa
betonului
Destinatia betonului
Rezistenta caracteristica RbK

N/mm (cil/cub)
Cantitatea minima de
ciment mc
C2,8/ 3,5
C 4/5
C 6/7,5
C 8/10
C 12/15
C 16/20
Beton de umplutura
Beton in fundatii masive
Beton in fundatii sau elevatii
Beton simplu in elevatii si beton slab
armat
Beton armat
Beton armat prefabricat
2.8/3.5
4/5
6/7.5
8/10.0
12/15.0
16/20.0
115
150
180
240
300
350
Compozitia betoanelor este definita de proportia in volume a diverselor categorii de agresate uscate, greutatea
liantului pentru un metru cub de beton gata executat si volumul apei. Daca caietul de sarcini speciale prevede
proportiile agregatelor trebuie sa fie determinate in greutate.
Cantitatile necesare pe fiecare component al betonului vor fi determinate inainte de a incepe prepararea acestuia de
catre antreprenor:
fie prin studiu de laborator pentru betoane de clasa C 6/7.5;
fie prin comparatii deja folosite, cu materiale identice, daca Inginerul accepta.
In aceste doua cazuri, Antreprenorul trebuie sa prezinte Inginerului pentru acceptare, intr-un termen de minimum
15 zile inainte de data prevazuta pentru inceperea lucrarilor de betonare, studiul compozitiei si justificarile necesare.
Pag 137/354
UAT 1 Bragadiru
La stabilirea compozitiei betonului se va tine seama de prevederile Normativului pentru executarea lucrarilor din
beton si beton armat NE 012/99 luand in considerare:
dozajul minim de ciment, conform tabelului 24
lucrabilitatea betonului care trebuie asigurat, conform tabelului 26
rezistentele minime ale betonului ce trebuie asigurate, conform tabelului 28
Tabel 25
Nr crt
Tipul de elemente de beton
Mijloc de transport
Lucrabiliditate
Notari
Tasare cm
Fundatii din beton simplu sau slab armat, elemente masive
Basculante
T2
3+/-1
Idem sau fundatii de beton armat, talpi, grinzi pereti
Autoagitator
T3
8+/-2
Elemente sau monolitizari cu aglomerari de armaturi sau

dificultati de compactare cu sectiuni reduse
idem
T4
12+/-2
Tabel 26
Apa, 1/mc pentru lucrabilitate
Clasa betonului
C 8/10
C 8/10 C 20/25
T2
T3
T4
160
170
170
185
220
Limitele domeniului de granulozitate pentru diferitele clase de betoane.

Tolerantele admisibile asupra compozitiei betonului sunt dupa cum urmeaza:
pentru fiecare sort de agregate
pentru ansamblu de agregate +/-2%
pentru ciment
pentru apa totala
+/-3%
+/-2%
+/-5%
Prelevarea de agregate si controlul dozajelor de ciment si apa sunt efectuate de Inginer in momentul betonarii.
Rezistentele minime la incercarile preliminare trebuie sa fie conform prevederilor din tabelul 27.
Tabel 27
Varsta
Rezistenta la compresiune N/mmp

C 8/10
C 12/15
C 16/20
C 18/22.5
7 zile
11.7
15.3
18.8
20.8
28 zile
18
23.5
29
32.0
6.5.4.3 COFRAJE
Stabilirea solutiei de cofrare si intocmirea detaliilor de executie este sarcina Antreprenorului.
Cofrajele proiectate trebuie sa fie capabile sa suporte sarcinile si suprasarcinile fara sa se deformeze. Toate
cofrajele trebuie sa fie capabile sa suporte sarcinile si suprasarcinile fara sa se deformeze. Toate cofrajele trebuie
sa fie nivelate in toate punctele cu o toleranta de +/- 1 cm. Latimile sau grosimile intre cofraje ale diferitelor parti ale
lucrarii nu trebuie sa prezinte reduceri mai mari de 5 mm.
Pag 138/354
UAT 1 Bragadiru
Scandurile sau panourile cu care se realizeaza cofrajele trebuie sa fie imbinate la nivel si alaturate in mod
convenabil, ecartul maxim tolerat la rosturi fiind de 2 mm, iar denivelarea maxima admisa in planul unui parament
intre doua scanduri alaturate de 3 mm.
6.5.4.4 OTEL DE ARMATURA
Fasonarea si montarea armaturilor
Armaturile sunt fasonate conform prevederilor desenelor de executie si apoi montate in cofraje.
Fasonarea in cofraje nu este admisa, decat cu autorizatia Inginerului si aceasta pentru inchiderea cadrelor cu
etrieri cu diametrul de cel mult 12 mm.
Barele lasate in asteptare intre doua faze de betonare vor fi protejate impotriva oricarei deformatii accidentale.
Indoirea si indreptarea barelor lasate in asteptare este interzisa.
Verificarea montarii corecte a armaturii trebuie sa fie facuta de Inginer sau de delegatul acestuia inainte de
betonate. Inginerul poate ordona tinand seama de importanta lucrarii ca betonarea sa nu aibe loc decat dupa
aceasta verificare.
6.5.4.5 BETON
Prepararea betonului
Betonul va fi fabricat mecanic prin amestecul simultan al tuturor constituentilor in malaxorul betonierei. Constituientii
vor fi introdusi in betoniera in ordinea urmatoare:
agregatele cu cele mai mari dimensiuni
cimentul
nisipul
agregatele cu cele mai mici dimensiuni
apa
Duratele minimale ale malaxarii corespund urmatoarelor numere de tururi:
malaxor cu axa verticala 10 rotiri
malaxor cu axa orizontala 20 rotiri
betoniera cu axa orizontala 20 rotiri
betoniera cu axa inclinata 30 rotiri
duratele maximale nu trebuie sa depaseasca de 3 ori duratele minimale.
La betoanele de clasa C 8/10, cantitatea de apa introdusa in betoniera va fi determinata tinand cont de umiditatea
nisipurilor si agregatelor, care va trebui sa fie masurata cel putin o data pe zi. Modul de transport al betonului pe
santier va trebui supus aprobarii Inginerului inainte de executie.
Punerea in opera a betonului
Betoanele curente sunt puse in opera prin batere sau vibrare, conform prescriptiilor caietului de sarcini speciale.
Betonul trebuie pus in opera inainte de a incepe priza, Inginerul va fixa un interval maxim de timp pentru punerea
in opera a betonului dupa fabricarea acestuia. Betonul care nu va fi pus in opera in intervalul stabilit sau la care se
va dovedi ca a inceput priza, va fi indepartat din santier.
Betonul trebuie sa fie ferit de segregari in momentul punerii in opera. Daca in timpul transportului nu a fost
amestecat, el poate fi amestecat manual la locul de folosire inainte de turnare.
Daca este cazul, caietul de sarcini speciale va indica betoanele care trebuie sa fie puse in opera prin vibrare si
modul cum trebuie sa fie facuta aceasta operatiune.
Pag 139/354
UAT 1 Bragadiru
La reluarea betonarii, suprafata betonului intarit este buceardata daca este cazul si bine curatata. Suprafata este
abundent udata astfel ca vechiul beton sa fie saturat inainte de a fi pus in contact cu betonul proaspat.
Paramentele necofrate trebuie sa prezinte formele si pozitiile prevazute in desenele de executie. Ele vor fi reglate si
finisate in timpul turnarii fara aport de beton dupa inceperea prizei si fara aport de mortar. Orice aport de beton
efectuat pentru a obtine corectia geometrica a suprafetei va fi vibrat cu aceleasi mijloace cu care a fost vibrat
betonul de dedesubt, daca aceasta din urma a fost pusa in opera prin vibrare.
Prin caietul de sarcini speciale sau in lipsa acestuia, Inginerul, se va stabili tinand seama de situatia lucrarilor, de
grosimea lor si natura cimentului folosit, temperaturile sub care turnarea este interzisa sau nu este autorizata decat
sub rezerva folosirii mijloacelor si procedeelor care previn degradarile de inghet.
Aceste mijloace, fie ca sunt stabilite prin caietul de sarcini speciale, fie ca sunt convenite pe santier cu acordul
Inginerului, trebuie sa mentina in toate punctele betonului o temperatura de cel putin +10o timp de 72 de ore.
Cand este posibil sa se reia turnarea betonului intrerupta datorita frigului va trebui , in prealabil, sa se demoleze
betonul deteriorat si apoi sa se aplice masurile aratate in prezentul caiet de sarcini.
Antreprenorul va trebui sa ia masurile necesare pentru ca temperatura betonului in cursul primelor ore sa nu
depaseasca 35 grade Celsius. Un numar orecare de precautiuni elementare vor fi luate in acest scop, ca:
temperatura cimentului nu trebuie sa depaseasca 40 grade C
utilizarea apei reci
evitarea incalzirii agregatelor la soare prin acoperire
protectia betonului proaspat turnat impotriva insolatiei
Daca aceste precautiuni nu permit sa se mentina temperatura betonului sub 35 grade C, Inginerul va intrerupe
betonarea.
Dupa terminarea prizei, suprafetele de beton se trateaza prin stropire cu apa. Inginerul va stabili durata tratarii
pentru fiecare parte a lucrarii in functie de calitatea betonului si conditiile climatice.
Incercarea si controlul betonului
In scopul de a verifica corectitudinea fabricarii betonului, Inginerul poate, in orice moment, sa ordone incercari de
control.
Pentru controlul rezistentelor la lucrarile cu cantitati importante de betoane, se va preleva, pentru fiecare parte din
lucrarea in executie, la iesirea din betoniera sau din malaxor si de fiecare data cand Inginerul o va considera
necesara, un minim de 12 probe in vederea urmatoarelor incercarilor la compresiune si intindere pentru termenele
de 7 si 28 de zile.
Valorile rezistentelor la aceste termene vor fi in conformitate cu tipul de ciment si clasa de betoane conf. NE
012/99.
Daca incercarile la 7 zile conduc la rezistente inferioare rezistentelor corespunzatoare acestei varste Inginerul va
trebui sa opreasca lucrarile de betoane, convenindu-se pentru ameliorarea calitatilor materialelor sau a conditiilor de
fabricatie (sau unele si altele) si de a proceda la o noua incercare de a relua lucrarile de betonare.
Ramane la latitudinea Inginerului de a decide daca, tinand seama de rezultatele obtinute, de destinatia lucrarii si
de conditiile sale ca si toate elementele de apreciere de care dispune, lucrarea astfel executata poate sa fie
acceptata, trebuie sa fie modificata sau consolidata. El poate subordona acceptarii sale, lucrarea sau parti de
lucrare in cauza, cu o refacere la un cost total care poate sa atinga 20%.
Daca rezultatele obtinute la 28 zile sunt considerate neacceptabile, Inginerul va putea sa ordone demolarea lucrarii
sau o parte din lucrarea in cauza pe cheltuiala Antreprenorului.
Consistenta betoanelor va fi masurata cu conul lui Abrams. Ea va trebui sa se situeze intre 0,8-1,0 din din tasarea
obtinuta cu betonul de proba corespunzator. In caz contrar cantitatea de apa va fi modificata pentru a reveni la
tasarea de referinta.
Pag 140/354
UAT 1 Bragadiru
Incercarea va putea fi repetata ori de cata ori Inginerul o va considera necesar.

Tolerantele la lucrarile executate din beton. Toleranta asupra oricarei dimensiuni masurata intre paramentele opuse
sau intre muchii sau intre intersectiile muchiilor este data in functie de aceasta dimensiune in tabelul nr. 28
Tabel 28
Dimensiuni in mm
Tolerante in cm
0.10
0.20
0.50
1.00
2.00
5.00
0.5
0.7
1
2
2
3
Deviere maxima a unui element cu directie apropiata de verticala este data in functie de inaltimea si natura acestui
element de tabelul 29.
Tabel 29
Inaltimea in mm
1
2
3
5
10
Tolerante in cm
a
1.5
2
2.2
2.6
3.3
1.8
2.3
2.7
3.2
4
2.3
2.9
3.3
4
5
Nota:
tolerante a pentru elemente portante verticale
tolerante b pentru elemente portante cu fruct
tolerante c pentru elemente neportante
Toleranta de neliniaritate asupra unei muchii rectilinii a unei suprafete plane sau riglete fiind sau nu cofrata este
caracterizata de sageata maxima admisibila pe intregul segment de lungime l a acestei muchii sau a acestei
generatoare. Aceasta sageata este egala cu cea mai mare dintre valorile:
1/300
un centimetru
6.5.4.6 ZIDARII DIN PIATRA BRUTA SAU BOLOVANI

Zidarii din piatra bruta sau bolovani
In momentul folosirii, piatra bruta trebuie sa fie usor umezita fapt pentru care gramezile de piatra bruta sunt in
prealabil stropite cu apa, din abundenta.
Inainte de folosire, mortarul trebuie sa fie intodeauna depozitat in jgheaburi ori pe platforme de lemn, metalice sau
din materiale plastice adapostite de ploaie si de caldura. Este interzis sa fie inmuiat prin adaugiri de apa.
Pietrele sau bolovanii sunt asezati cu mana pe un strat abundent de mortar si potrivite prin alunecare in asa fel ca
sa se obtina o tasare a rosturilor si o refulare a mortarului la suprafata prin toate rosturile. Rosturile si spatiile, bine
garnisite cu mortar sunt umplute cu aschii de piatra infipte si stranse astfel ca fiecare piatra bruta sau bolovan,
precum si aschiile infipte sa fie acoperite in intregime cu mortar. Rosturile de pa fata vazuta a zidariei de piatra sau
Pag 141/354
UAT 1 Bragadiru
de bolovani nu vor fi garnisite cu aschii de piatra si se va cauta ca aceste rosturi sa aibe o grosime redusa care nu
trebuie sa depaseasca 3 cm in cazul pietri brute.
Fata vazuta a zidariei va fi realizata din pietre brute sau bolovani bine alesi si bine asezati.
La executia zidurilor, cu o grosime mai mica de 40 cm, se va cauta sa se foloseasca pietre care sa cuprinda
grosime a podului, in numar de cel putin doua bucati pe metru patrat.
Paramentul vazut al zidariei, daca Caietul de sarcini speciale prevede, va trebui sa fie rostuit.
Cand parametrul nu trebuie rostuit, mortarul refulat prin rosturi va fi indepartat cu grija fara bavuri si bine netezit cu
mistria.
Cand parametrul unei zidarii noi trebuie sa fie rostuit se curata rosturile, inainte de a face priza mortarul, pe 3 cm
adancime. Inainte de a proceda la rostuire se va uda suprafata cu o perie. Suprafatele rostuite sunt adancite fata de
planul zidariei cu cca 1 cm.
Cand rostuirea este facuta pentru consolidarea unei zidarii vechi, curatarea rosturilor se face pe o adancime de
pana la 5 cm si curatate cu multa apa. Mortarul este pus in loc cu mistria si netezit sau prin procedee mecanice.
Pe timp uscat, zidariile sunt umezite usor, dar frecvent pentru a preveni o uscare rapida. Zidariile trebuie aparate
prin toate mijloacele impotriva uscaciunii, ploii si inghetului.
Daca zidariile de constructii trebuie sa fie intrerupte ca urmare a intemperiilor, Antreprenorul va lua masuri de
acoperire la partea superioara cu rogojini, pamant sau nisip de 10 cm grosime cel putin. La reluarea lucrarilor orice
zidarie avariata este demolata si reconstruita.
Cand se aplica o zidarie noua peste o zidarie veche, suprafetele de contact a acestuia vor fi curatate, udate si la
nevoie desfacute si refacute.
6.5.4.7 AMENAJAREA SANTURILOR, RIGOLELOR SI CASIURILOR
Prescriptii generale de amenajare
Dimensiunile si forma santurilor si rigolelor (triunghiulare, trapezoidale) sunt cele indicate in proiectul de executie,
stabilitate de la caz la caz in functie de relief, debit si viteza apei, natura terenului, mijloacele de executie, conditiile
de circulatie, pentru evitarea accidentelor si ele trebuie respectate intocmai de catre Antreprenor.
Extrem de important este sa se respecte cotele si pantele proiectate.
Panta longitudinala minima va fi:
0.25% in teren natural
0.1% in cazul santurilor si rigolelor pereate.
Protejarea santurilor si rigolelor este obligatorie in conditiile in care panta lor depaseste panta maxima admisa
pentru eviatarea eroziunii pamantului.
Pantele maxime admise pentru santuri si rigole neprotejate sunt date in tabelul 30.
Tabel 30
Denumiera principalelor tipuri de pamanturi
Panta maxima admisa %
Pamanturi coezive cu compresibilitate mare
0.5
Pamanturi coezive cu compresibilitate redusa:

nisipuri prafoase si argiloase
nisipuri argiloase nisipoase
argile prafoase si nisipoase
1
2
3
Pamanturi necoezive grosiere:

pietris (2-20 mm)
Pag 142/354
UAT 1 Bragadiru
bolovanis (20-200 mm)
blocuri (peste 200 mm)
4
5
Pamanturi necoezive de granulatie mijlocie si fina

nisip fainos si fin (0,050,25 mm)
nisip mijlociu mare (0,042,00 mm)
nisip cu pietris
0.5
1
2
Pantele maxime admise pentru santuri si rigole protejate sunt date in tabelul 31.
Tabel 31
Tipul protejarii santului rigolei sau casiului
Panta maxima admisa %
Pereu uscat din piatra bruta negeliva rostuit
Pereu din dale de beton simplu pe pat de nisip de maximum 5 cm grosime, betonul
fiind: - C 6/7.5
- C 8/10
12
Pereu zidit din piatra bruta negeliva cu mortar de ciment sau pereu din dale de
beton simplu clasa C 8/10
15
Casiuri pe taluze inalte din pereu zidit din piatra bruta cu mortar de ciment sau din
elemente prefabricate cu amenajare corespunzatoare la piciorul taluzului
67
Pe portiunile in care santurile sau rigolele au pante mai mari decat cele indicate in tabelul 32, se vor amenaja trepte
pentru reducerea pantei sub valorile indicate in tabel.
Rigolele de acostament sunt obligatorii in urmatoarele situatii:
la ramblee cu inaltimea 3 5.00 m in cazul curbelor convertite si suprainaltate
la ramblee peste 5.00 m
Descarcarea apelor din rigole de acostament se face prin casiuri amenajate pe taluze.
Santurile de garda se recomanda sa fie pereate, indiferent de panta.
Amplasarea santurilor de garda se va face de distanta minima de 5.00 m de muchia taluzului debleului, iar cand
este la piciorul rambeului la distanta minima de 1.50-2.00 m, banda de teren dintre piciorul rambleului si santul de
garda va avea pante de 2% spre sant.
Antreprenorul va executa lucrare in solutia in care este prevazuta in proiectul de executie. Acolo insa unde se
constata pe parcursul executiei lucrarilor o neconcordanta intre prevederile proiectului si realitatea dupa teren
privind natura pamantului si panta de scurgere situatia va fi semnalata Inginerului lucrarii care va decide o
eventuala modificare a solutiei de protejare a santurilor si rigolelor de scurgere prin dispozitii de santier.
Executia pereurilor uscate
Peste terenul bine nivelat sa asterne un strat de nisip grauntos si aspru, in grosime de 5 cm dupa pilonare.
Peste stratul de nisip pilonat se asterne strat de nisip afanat, de aceeasi calitate, in care se aseaza pietrele sau
bolovanii. Grosimea initiala a acestui strat este de 8 cm.
Pietrele se implinta vertical in stratul de nisip afanat, unele langa altele, batandu-se deasupra si lateral cu ciocanul,
astfel ca fiecare piatra sa fie bine transata intre pietrele vecine.
Pentru a se asigura pereul ce se procedeaza la o prima batere cu maiul pe uscat pentru asezarea pietrelor.
Se asterne apoi un strat de nisip de 1-1.5 cm grosime, pentru impanare care se uda si se impinge cu periile in
golurile dintre pietre pana le umplu, dupa care se bate din nou cu maiul pana la refuz.
Suprafata pereului trebuie sa fie regulata, neadmitandu-se abateri de peste 2 cm fata de suprafata teoretica a
taluzului, refacerea facandu-se prin scoaterea pietrei si reglarea stratului de nisip de sub aceasta.
Pag 143/354
UAT 1 Bragadiru
Executia pereurilor rostuite cu mortar de ciment

Executia acestui tip de pereu este aceeasi ca si cele uscate cu exceptia ca dupa prima pilonare umplerea rosturilor
nu se face cu nisip ci cu mortar de ciment, M100 dupa care se piloneaza pana la refuz inainte de a incepe priza
mortarului.
Suprafata pereului trebuie protejata contra uscarii prin udare timp de 3 zile.
Executia pereului in mortar de ciment
Peste terenul bine nivelat se asterne un strat de nisip grauntos si aspru, in grosime de 5 cm dupa pilonare.
Peste stratul de nisip pilonat se asterne un strat abundent de mortar de ciment M 100 in care se implanta pietrele
sau bolovanii si se potrivesc prin alunecare in asa fel ca sa se obtina o tasare a rosturilor si o refulare a mortarului la
suprafata prin toate rosturile.
Se continua apoi cu umplerea cu mortar a rosturilor ramase intre pietre si nivelarea suprafetei prin pilonare dupa
care este netezit cu mistria.
Suprafata pereului trebuie protejata contra uscarii prin udare timp de 3 zile si prin acoperire cu rogojini sau saci timp
de 7 zile.
Conditiile pentru suprafatare sunt cele prevazute in prezentul caiet de sarcini.
Pereu de piatra bruta sau bolovani pe fundatie de beton
Peste terenul bine nivelat se toarna stratul de fundatie in grosimea prevazuta in proiectul de executie din beton de
ciment B 100 si pana sa inceapa priza betonului se trece la executia pereului din piatra bruta sau bolovani si
colmatarea rosturilor cu mortar de ciment M 100 in conditiile aratate.
Pereu din beton turnat pe loc
Peste terenul bine nivelat se toarna direct pe pamant stratul de beton C 8/10 sau C 12/15 in grosimea prevazuta in
proiect pe tronsoanele 1,50 ml cu rosturi de 2 cm.
Betonul turnat trebuie protejat impotriva soarelui sau a ploii incepand din momentul cand incepe priza prin acoperire
si dupa ce priza este complet terminata, prin stropire cu apa, atat cat este nevoie, in functie de conditiile
atmosferice.
Pereul din elemente prefabricate din beton
Elementele prefabricate din beton vor fi asezate pe un strat de nisip pilonat fie pe un strat de beton C 6/7,5 conform
prevederior din caietul de sarcini speciale sau a proiectului de executie.
Forma si dimensiunile elementelor prefabricate vor fi cele prevazute in documentatia de executie sau elementele
similare propuse de Antreprenor si acceptate de Inginerul lucrarii.
6.5.4.8 DRENURI SI DISPOZITIVE DE COLECTAREA SI EVACUAREA APELOR DIN CORPUL DRUMULUI
Prescriptii generale
Evacuarea apeii din substratul inferior al fundatiei se realizeaza in functie de posibilitatile de scurgere prin:
drenuri transversale de acostament
strat drenant continuu
dren longitudinal sub acostament
Drenurile transversale de acostament au o inaltime de 2530 cm si adancime de 3050 cm situate la o distanta de

1020 m in functie de panta longitudinala a drumului.
Panta longitudinala a acestor drenuri este de 35% si se executa normal pe axa drumului cand declivitatea in profil
longitudinal al drumului este mai mica de 2% si cu inclinarea de cca 60 grade in directia pantei cand declivitatea
este mai mare de 2%.
Pag 144/354
UAT 1 Bragadiru
Stratul drenant continuu are o grosime de 15 cm pana la taluzurile drumului, el se recomanda in special la drumurile
cu mai mult de 2 benzi de circulatie.
Evacuarea apei din drenurile transversale de acostament sau din stratul drenant continuu prin taluzurile drumului, se
face cu cel putin 15 cm deasupra fundului straturilor sau in cazul rambleelor deasupra terenului sau a nivelului
maxim al apelor stagnate in zona.
Nu se prevad masuri de evacuare a apelor din corpul drumului in cazul rambleelor executate din pamanturi
necoezive sau permeabile.
Drenurile longitudinale sub acostament sau rigole se prevad in zonele de debleu sau la nivelul terenului unde nu
exista posibilitatea evacuarii apelor prin santuri.
In acest caz stratul inferior de fundatie va fi prelungit pana la dren, iar panta longitudinala a drenului va fi de
minimum 0,3%.
Realizarea drenurilor de acostament
Dupa executarea stratului de fundatie si completarea acostamentelor cu pamant la nivelul acesteia, inainte de
cilindrare se vor realiza sapaturile in acostament la dimensiunile, inclinarea fata de axe si distanta intre ele
prevazute prin documentatie.
Pamantul va fi evacuat in afara amprizei si in locul acestuia se va pune materialul drenant din balast 0-71
realizandu-se continuitatea materialului granular si racordarea cu cota inferioara a fundatiei.
Odata cu terminarea acestei operatii se trece la cilindrarea fundatiei cu acostamente si drenuri executate carora sa li
se asigure evacuarea la o cota superioara santului cu cel putin 15 cm.
Realizarea stratului drenant continuu
Acesta se realizeaza odata cu stratul inferior al fundatiei conform prevederilor.
Realizarea drenului longitudibal sub acostament sau rigola
Sapatura pentru realizarea drenului se poate realiza manual sau mecanizat.
Daca se sapa manual betonarea acestuia va fi in functie de adancime si anume:
pentru H = 1.00-1.50
latimea = 0.60 m
pentru H = 1.50-2.00
latimea = 0.80 m
pentru H = 2.00-4.00
latimea = 1.20 m
In cazul drenului sapat mecanizat latimea va fi in functie de latimea cupei, dar min 25 m.
In cazul sapaturii manuale drenurile se vor executa pe tronsoane de 46 m lungime din aval catre amonte, sprijinite
corespunzator, cu asigurarea permanenta a scurgerii apelor colectate. Tronsonul urmator se ataca numai dupa ce
tronsonul precedent a fost umplut, cel putin la jumatatea adancimii lui, cu corpul drenant.
In cazul executarii drenului prin sapare mecanica este necesar sa se coordoneze saparea si executatrea corpului
drenului astfel incat sa nu se tina sapatura deschisa.
Sapaturile se vor executa cu pereti verticali, fara sprijiniri pana la adancimi de:
1.00 m in pamanturi plastic vartoase si nisipuri in stare indesata;
1.50 m in pamanturi tari.
Cand adancimea sapaturilor depaseste aceste dimensiuni, se vor face sprijiniri sau se vor sapa taluze.
Este interzis sa se mentina sapaturile deschise. Corpul drenurilor se executa imediat ce sapatura a ajuns la cota
prevazuta.
Materialul rezultat din sapatura se va indeparta de la locul sapaturii la o distanta mai mare de 0.50 m.
In functie de solutia prevazuta in documentatia de executie se va realiza radierul rigid din beton C 6/7.5 la cota
prevazuta in documentatia de executie care poate avea o panta longitudinala de 0.2-10% sau radierul elastic prin
Pag 145/354
UAT 1 Bragadiru
compactarea terenului din talpa sau balast, care nu poate avea o panta mai mare decat santurile si rigolele
neprotejate.
Pe radierul pregatit se pozeaza tubul de drenaj perforat, cu talpa din PVC avand diametrul de 80-150 mm sau tubul
de drenaj riflat din PVC cu diametrul 65-150 mm conform prevederilor din proiectul de executie.
Umplerea drenului cu material drenant, balast, pietris se face prin mijloace mecanice sau direct prin aruncare.
Stratul, drenant se realizeaza prin compactare in straturi de 3040 cm grosime si pe masura ce se executa acesta
se deminteaza sprijinirile daca acestea exista.
Se interzice intreruperea lucrarilor in situatii care pot periclita lucrarile executate, stabilitatea terenului sau a
constructiilor existente in vecinatatea lor.
In cazul sapaturilor mecanizate, lucrarile de sapare si umplere se succed astfel incat sa nu ramana sapaturi
deschise la sfarsitul zilei de lucru.
Capacul de inchidere se va realiza dintr-un pereu zidit din piatra bruta sau bolovani cu mortar de ciment sau dintr-un
pereu prefabricat de beton simplu turnat pe loc sau din dale prefabricate.
6.5.4.9 CANALIZAREA
6.5.4.9.1 DESCHIDEREA SAPATURILOR
Sapaturile se vor executa cu pereti verticali, transeea avand latimea egala cu diametrul exterior al tubului, marit cu o
supralargire de 0,25 m de o parte si de alta.
Fundul sapaturii este adus cu grija la cotele prevazute in proiect si este compactat, daca este cazul, de asa maniera
incat densitatea uscata a solului sa atinga 95% din densitatea optima Proctor normal.
Cand in transee se intalnesc bancuri stancoase, ele trebuie sa fie derocate si aduse la o cota cu cel putin 10 cm sub
fundul sapaturii si inlocuite pe aceasta grosime cu pamant fin, nisip sau balast.
Executarea canalelor, gurilor de scurgere si caminelor de vizitare
Tuburile trebuie coborate cu grija in transee unele in prelungirea celorlalte, facilitand alinierea lor cu ajutorul dalelor
provizorii constituite din bucati de lemn. Calarea provizorie cu ajutorul pietrelor este interzisa.
Tuburile sunt pozate incepand din aval, bine aliniate si cu o panta regulata respectand prevederile proiectului de
executie. Imbucarea, cand exista este intotdeauna dirijata spe amonte.
Tuburile vor fi puse pe un pat de nisip de 10 cm grosime minima. Legatura intre tuburile circulare cu imbucare pe
jumatate de grosime este efectuata cu ajutorul unui inel de 5 cm grosime minima ranforsat cu o armatura si turnat
pe loc in interioarul unui tipar. El este executat cu mortar pe loc.
Umplerea transeelor nu se va face decat cu avizul Inginerului. Aceasta umplere va fi executata pana la 20 cm
deasupra tubului cu pietris ciuruit si pilonat cu grija pe flancurile tuburilor.
Deasupra, umplerea va fi executata cu materiale lipsite de elemente superioare lui 60 mm, in straturi succesive de
0.20 m grosime, compactate cu grija ca sa ajunga la o densitate uscata de 95% din Proctor normal.
La executia gurilor de scurgere si a caminelor de vizitare se va respecta pozitia acestora indicata in proiect, cota
radierului si cota de racordare.
La gura de scurgere betonul placii superioare va avea clasa C 8/10 si va fi slab armat.
Gurile de scurgere vor fi asezate pe un strat de beton de egalizare de 10 cm din C 28/35 care va depasi cu cel putin
10 cm imprejur buza gurilor de scurgere.
Elemetele gurii de scurgere cu un singur gratar vor fi ansamblate cu mortar de ciemnt M50.
La caminele de vizitare imbinarea tuburilor prefabricate din beton se face cu mortar de ciment M50.
Fundul caminului va fi tencuit si sclivisit cu mortar de ciment in grosime de 3 cm cu M 50 si va pastra exact forma si
panta canalului in continuare.
Pag 146/354
UAT 1 Bragadiru
Gaurile pentru treptele scarilor vor fi executate pe toata grosimea peretelui, cu ingrijire pentru a nu deteriora tubul.
Fixarea treptelor se va face cu mortar de ciment marca M 100 bine indesat.
Pentru racordarea caminului la cota terenului se va turna pe loc beton C 6/7.5. Pe ultimii 20 cm se prevede o
ingrosare pentru montarea capacului conform detaliilor de executie. Turnarea se face cu ajutorul unui cofraj metalic
de inventar care se monteaza pe tub.
6.5.4.9.2 BORDURI SI RIGOLE PREFABRICATE
Montarea bordurilor
Latimea sapaturii va fi egala cu latimea elementului majorata cu 0.20 m.
Fundul sapaturii este adus cu grija la cotele prevazute in proiect si este compactat, daca este nevoie, ca sa atinga
95% din densitatea optima (Proctor normal).
In cazul unei sapaturi mai adanci fata de cota prescrisa, Antreprenorul trebuie sa compenseze diferenta de cota prin
cresterea grosimii fundatiei bordurii si rigolei. Cand lucrarile sunt montate pe pat de nisip, nisipul suplimentar
necesar este bine pilonat.
Caietul de sarcini speciale sau Inginerul stabileste conditiile de depozitare provizorii de refolosire sau de evacuare
a pamantului rezultat din sapaturi.
Bordurile si rigolele prefabricate sunt montate pe o fundatie de nisip sau beton de minim 10 cm grosime.
Caietul de sarcini speciale sau planurile de executie stabilesc natura si dimensiunile fundatiei, precum si un eventual
element de sprijinire a bordurii sai a dispozitivului destinat sa asigure scurgerea apelor infiltrate in corpul drumului.
Rosturile nu vor trebui sa aibe mai mult de 2 cm grosime si vor fi rostuite cu mortar M50.
Bordurile si rigolele prefabricate sunt puse urmarind cotele, aliniamentele si declivitatile stabilite prin detaliile de
executie.
Tolerantele admise la montarea bordurilor si rigolelor vor fi mai mici de 5 mm fata de cotele precizate in profilele
transversale corespunzatoare si in profilul in lung.
6.5.5
INCERCARI SI CONTROALE
Independent de incercarile preliminare de informare si incercarilor de retea privind calitatea materialelor elementare
care intervin in constituirea lucrarilor se va proceda la:
Incercari preliminare de informare Aceste incercari care cuprind studii de compozitie a betoanelor precum
si incercari de studii sunt efectuate inaintea inceperii fabricarii betoanelor.
Incerceri de control de calitate Incercarile de control de calitate sunt efectuate in cursul lucrarilor in
conditiile de frecventa specificate in tabelul nr. 32 completat cu dispozitiile caietului de sarcini speciale.
Incercari de control de receptie. Incercerile de control de receptie sunt efectuate fie la sfarsitul executiei
uneia din fazele lucrarii, fie in momentul receptiei provizorii a lucrarii, in conditiile precizate in tabelul nr. 32,
completate prin dispozitiile caietului de sarcini speciale.
Tabel 32
Denumirea lucrarii
Betoane > C 8/10
Natura incercarii
Studiul compozitiei
Incercari la compresiune
Incercari la intindere
Categoria de
control
A
*
*
*
*
*
*
*
*
Frecventa
Pentru betoane de clasa > C 8/10

Pe parti de lucrari
Pag 147/354
UAT 1 Bragadiru
Betoane < C 8/10
Incercare la compresiune
Incercare de plasticitate
*
*
Pe parti de lucrari la cererea dirigintelui

Pe parti de lucrari la cererea dirigintelui
Cofraje
Controlul dimensiunilor de
amplasare si soliditate
Inaintea betonarii fiecarui element
Armatura
Controlul pozitiei armaturilor
Inaintea betonarii fiecarui element
Lucrarile executate din

beton sau zidarie din piatra
bruta sau bolovani
Controlul dimensiunilor si
incadrarii in tolerante
Controlul corectarii finisarii a
fetei vazute
Lucrari de protejare a
santurilor rigolelor si
casiurilor
Amplasamentul lucrarilor
Dimensiunile si calitatea
lucrarilor
Profil longit. sectiunea si
grosimea protejarii
Drenuri transversale de
acostament
Amplasamentul si inclinarea
Dimensiunile
Posibilitatea de scurgere in
sant
Drenuri longitudinale
Amplasament
Cotele radierului
Realizarea corecta a filtrului
Amplasarea camerelor de
vizitare
Controlul functionarii
Borduri de trotuar
Amplasament
Realizarea corecta a fundatiei
Respectarea cotelor
La fiecare lucrare
La fiecare lucrare
*
*
*
*
La fiecare lucrare
La fiecare lucrare
La fiecare lucrare
*
*
La fiecare lucrare
*
*
*
*
La fiecare lucrare
Amplasament
Cotele radierului
Pozarea corecta a tuburilor si
realizarea imbinarii intre ele
Realizarea corecta a
umpluturii
Asezarea si executia corecta
a gurilor de scurgere si a
caminelor de vizitare
Racordarea intre gurile de
scurgere si canalizare
Controlul functionarii
Canalizare
*
*
*
*
*
La fiecare lucrare
*
*
*
*
*
*
La fiecare lucrare
*
A: incercari preliminare de informare

B: incercari de control de calitate
C: incercari de control de receptie
Pag 148/354
UAT 1 Bragadiru
6.5.6
RECEPTIA LUCRARILOR
Lucrarile privind scurgerea si evacurarea apelor de suprafata vor fi supuse de regula unei receptii preliminare si unei
receptii finale, iar acolo unde sunt lucrari ascunse, care necesita sa fie controlate si receptionate, inainte de a se
trece la faza urmatoare de lucru cum sunt lucrarile de drenaj, canalizare, s.a. acestea vor fi supuse si receptiei pe
faza de executie.
6.5.6.1 RECEPTIA PE FAZE
In cadrul receptiei de faza (de lucrari ascunse) se va verifica daca partea de lucrare ce se receptioneaza s-a
executat conform proiectului si atesta conditiile impuse de documentatia de executie si de prezentul caiet de sarcini.
In urma verificarilor se incheie proces verbal de receptie pe faze in care se confirma posibilitatea trecerii executiei la
faza imediat urmatoare.
Receptia pe faza se efectueaza de catre Inginerul lucrarii si Antreprenor, documentul se incheie ca urmare a
receptiei si poarta ambele semnaturi.
Receptia pe faza se va face in mod obligatoriu la urmatoarele momente ale lucrarii:
Pentru drenuri
tasarea si amplasarea caminelor
executarea sapaturii la cota
realizarea radierului si pozarea tubului drenant
la realizarea umpluturii
Pentru canalizare
tasarea canalului si amplasarea gurilor de scurgere si caminelor de vizitare
executarea sapaturii, la canal si camine
pozarea tuburilor si realizarea imbinarilor dintre acestea
realizarea radierului din gurile de scurgere si camine de vizitare
realizarea umpluturii compacte pe fiecare metru inaltime si la realizarea umpluturii la cota finala
Pentru lucrari de beton si zidarii santuri ramforsate, santuri zidite, camere de cadere, s.a.
trasare
executia sapaturilor la cote
executarea cofrajului
montarea armaturii
Drenuri transversale de acostament
la realizarea acestora
Registrul de procese verbale de lucrari ascunse se va pune la dispozitia organelor de control, cat si comisiei de
receptie preliminara, sau finala.
La terminarea lucrarilor sau a unor parti din acestea se va proceda la efectuarea receptiei preliminare a lucrarilor
verificandu-se
concordanta cu prevederile prezentului caiet de sarcini, caietul de sarcini speciale si a proiectului de

executie
Pag 149/354
UAT 1 Bragadiru
daca verificarile prevazute in prezentul caiet de sarcini au fost efectuate in totalitate
daca au fost efectuate receptiile pe faze si rezultatul acestora
conditiile tehnice si de calitate ale executiei, precum si constatarile consemnate In cursul executiei de
catre organele de control (Beneficiar, Inginer, etc)
In urma acestei receptii se incheie Procesul verbal de receptie preliminara si in care se consemneaza eventualele
remedieri necesare, termenul de executie a acestora si recomandari cu privire la modul de tinere sub observatie
unde s-au constatat unele abateri fata de prevederile prezentului caiet de sarcini.
La receptia finala a lucrarilor se va consemna modul in care s-au comportat lucrarile, daca au functionat bine si daca
au fost bine intretinute.
6.6
6.6.1
PODETE
Piesele principale pe baza carora Antreprenorul va realiza lucrarea sunt urmatoarele:

planurile generale de situatie, de amplasament si dispozitiile generale;
studiul geotehnic cu precizarea conditiilor din amplasament si a solutiilor adecvate pentru fundatii;
detaliile tehnice de executie, planuri de cofraj si armare, etc. pentru toate elementele componente ale
lucrarii de arta;
Prescriptii tehnice speciale pentru lucrarea respectiva;
graficul de esalonare a excutiei lucrarii.
La executie antreprenorul va respecta prevederile din contract, din proiect si caietul de sarcini. De asemenea va lua
masuri pentru protejarea mediului in timpul executiei. Se precizeaza ca nici o adaptare sau modificare, la executie
fata de documentatie, nu se poate face dect cu aprobarea beneficiarului sau/si a proiectantului elaborator al
documentatiei. De asemenea, la executie se va tine seama de standardele si normativele in vigoare .
Podetele sunt lucrari de arta a caror deschideri sau suma a deschiderilor este mai mica sau egala cu 5,00 m.
Lumina podetelor se va stabili pe baza unui calcul hidraulic intocmit in conformitate cu Normativul Departamental
pentru calculul hidraulic al podurilor si podetelor.
Latimea caii pe podet va fi egala cu cea din calea curenta, iar latimea totala dintre coronamente va fi egala cu
latimea totala a platformei. Podetele se vor executa fara trotuare cu exceptia amplasamentelor in care acest trotuar
exista si trebuie sa i se asigure continuitatea.
Convoaiele de calcul pentru podete sunt aceleasi ca si pentru poduri, conform STAS 1545-89 Poduri pentru strazi
si sosele. Pasarele - Actiuni; STAS 3221 Poduri de sosea. Convoaie tip si clase de incarcare.
Din punct de vedere al plasari caii fata de suprastructura, podetele se impart in podete deschise - cu calea direct pe
suprastructura - si podete inecate - amplasate in corpul rampei la o adncime de minimum 50 cm sub nivelul caii.
Ca alcatuire constructiva podetele se impart in podete dalate, ovoidale sau tubulare, din elemente prefabricate sau
monolite.
Indiferent de sistem acestea trebuie sa corespunda din punct de vedere al debuseului si al exploatarii in conditii de
siguranta si sa fie usor de intretinut.
Executia podetelor se face pe baza de proiecte intocmite de unitati specializate de proiectare si se aproba de catre
beneficiar.
Partile componente ale podetelor, infrastructura, suprastructura, se executa dupa aceleasi reguli ca si pentru poduri.
Conditiile de fundare, modul de realizare a lucrarilor de sprijinire, cofrare, armare, betonare, descintrare, urmeaza sa
indeplineasca conditiile din proiect si cele ce fac obiectul prevederilor prezentului caiet de sarcini.
Pag 150/354
UAT 1 Bragadiru
In cazul in care podetele se executa din elemente prefabricate in fabrica sau pe santier, acestea trebuie sa fie
insotite de certificate de calitate.
Oricare abatere de la conditiile din proiect sau de la prevederile caietului de sarcini se vor aduce la cunostinta
beneficiarului.
Eventualele reparatii intervenite in urma transportului, manipularilor, montajului, se vor face pe baza unei tehnologii
intocmita de antreprenor si aprobata de beneficiar.
Lucrarile ascunse nu vor fi acoperite inainte de a primi viza Inginerului.
Proiectul podetului va cuprinde si adaptarea la teren a acestuia in conformitate cu Normativul departamental pentru
adaptarea la teren a proiectelor tip de podete pentru drumuri, indicativ P 19-2003.
Proiectul si solutia de adaptare la teren trebuie sa tina cont si de modul de intretinere a podetului, pentru
functionarea acestuia in permanenta la parametrii proiectati.
Standardele privind lucrarile continute in acest capitol sunt redate si in subcapitolele referitoare strict la acestea.
6.6.2
INFRASTRUCTURI - FUNDATII DIRECTE
(fundatii de suprafata, fundatii in incinte, fundatii pe chesoane deschise)

Obiectul prezentului capitol consta in fundarea directa a podetelor si anume:
in incinta de palplanse din lemn, din dulapi metalici sau din palplanse metalice;
cu ajutorul chesoanelor deschise.
La proiectarea si executarea fundatiilor de suprafata, fundatiilor in conditii speciale, pamnturi sensibile la umezire,
pamnturi contractile, se vor intocmi caiete de sarcini speciale ce vor tine seama de normativele specifice in
vigoare.
Folosirea chesoanelor cu aer comprimat se recomanda numai in cazuri bine fundamentate din punct de vedere
tehnico-economic si numai in cazurile in care nu
este mai indicata o fundatie indirecta. Pentru fundatiile cu aer comprimat, antreprenorul va elabora un caiet de
conditii specifice pentru executie si care va fi supus aprobarii beneficiarului.
Adoptarea sistemului de fundare in incinta sau cu cheson se face numai pe baza existentei studiilor geotehnice, cu
precizarea stratificatiei, pozitia pnzei subterane, gradul de agresivitate naturala sau artificiala.
6.6.3
CONDITII TEHNICE PENTRU EXECUTIA FUNDATIILOR DIRECTE IN INCINTA
Antreprenorul va supune aprobarii beneficiarului tehnologia preconizata pentru executie.

Documentatia va contine :
masurile ce se propun privind dimensionarea incintei, conditiile de executie ale acesteia, pozitionarea
incintei, modul de sapare in interior, masurarea eventualelor deplasari orizontale;
justificarile necesare privind nedeformabilitatea incintei in timpul sapaturilor;
compozitia si caracteristicile betoanelor;
procedeul de betonare in interior pe toata inaltimea fundatiei.
Antreprenorul va lua toate masurile pentru pastrarea formei incintei, mentinerea pe pozitie in timpul sapaturilor pna
la cota propusa, tinnd seama de tolerantele ce se vor aproba de Inginer.
Inainte de a incepe sapaturile, antreprenorul va informa Inginerul, in timpul util, pentru a-i permite acestuia sa faca
toate verificarile privind amplasamentul, dimensiunile, incadrarea in tolerante si daca instalatiile necesare sapaturilor
sunt in stare de functionare.
Dupa ajungerea la cota si terminarea lucrarilor de sapatura, antreprenorul va anunta Inginerul care va face toate
verificarile privitoare la pozitia si stabilitatea incintei si va aproba inceperea betonarii fundatiei.
Pag 151/354
UAT 1 Bragadiru
Natura, provenienta si calitatea materialelor necesare pentru executia fundatiilor executate in incinta, vor
corespunde claselor de rezistenta ale betoanelor specificate in proiect.
Daca betonarea se prevede a se efectua cu beton turnat sub apa, aceasta va satisface conditiile privind betonarea
sub apa cu ajutorul mai multor plnii prin metoda Contractor astfel ca sa se asigure omogenitatea betonului si
evitarea stratificarii.
6.6.4
INFRASTRUCTURI CULEE (radiere, elevatii, ziduri intoarse)
Culeele sunt elemente de infrastructura care asigura rezemarea traveelor de capat si fac racordarea cu rampele.
Executia culeelor nu se poate face dect pe baza de proiect.
Acestea pot fi fundate direct, modul de executie al fundatiilor facnd obiectul prezentei documentatii tehnice.
Adncimea de fundare se stabileste pe considerente de rezistenta si stabilitate la afuieri.
Infrastructurile vor trebui sa respecte conditiile prevazute in proiect, in STAS 10111/1 - 77 Poduri de cale ferata si
sosea - Infrastructuri de zidarie, beton si beton armat. Prescriptii de proiectare si-n prezentul caiet de sarcini.
Nu este admisa fundarea infrastructurilor sub adncimea de inghet prevazuta in STAS 6054.Nu este admisa fundarea infrastructurilor fara existenta studiilor geotehnice, adecvate sistemului de fundare
adoptat. Executantul are obligatia sa urmareasca corespondenta dintre stratificatia prevazuta in proiect si cea reala
si sa semnaleze beneficiarului orice nepotrivire, in scopul stabilirii masurilor necesare.
Inceperea executiei infrastructurilor se va face in urma trasarii de catre executant a axelor fundatiilor.
Dupa terminarea trasarii, executantul va instiinta beneficarul care urmeaza sa-si dea avizul pentru inceperea
lucrarilor.
Dupa terminarea fundatiilor se vor efectua, de catre antreprenor, noi masuratori. Antreprenorul are obligatia sa
semnaleze beneficiarului orice abateri de la trasarea initiala si sa propuna solutii de remediere in cazul unor
eventuale nepotriviri.
Masuratorile se vor repeta si dupa terminarea elevatiilor in scopul determinarii exacte a lungimii suprastructurii.
Eventualele corecturi se vor face pe baza propunerilor antreprenorului si numai cu avizul beneficiarului.
Lucrarile la fundatii, elevatii, etc. se vor executa numai pe baza de proiect.
Racordarea culeelor cu terasamentele se poate face cu sfert de con sau cu aripi.
Alegerea solutiei se face pe considerente de ordin tehnic si economic.
Aplicarea uneia dintre solutii sau a alteia nu se poate face dect pe baza de proiect. Proiectul va contine toate
elementele necesare aplicarii la teren a racordarilor.
Sferturile de con vor avea panta maxima de 1:1, se vor perea cu un pereu din piatra bruta sau din dale, cu fundatie,
care trebuie sa indeplineasca, ca adncime, cel putin adncimea de inghet.
Pentru impiedicarea patrundeii apei si degradarii pereului, rosturile se vor rostui cu mortar sau se vor colmata cu
bitum.
Racordarea cu aripi se aplica de obicei in cazurile cu oblicitati mari sau in situatii speciale cu spatii limitate pentru
racordari.
In cazul racordarilor cu aripi, se vor lua masuri de asigurare impotriva afuierilor.
6.6.5
MATERIALE
Materialele de constructie folosite la executia infrastructurilor vor indeplini conditiile de mai jos:
6.6.5.1.1 Agregate
Agregatele vor corespunde SR EN 12620 Agregate pentru beton si normativul NE 012;
Pag 152/354
UAT 1 Bragadiru
nisipul utilizat va proveni numai din balastiere. Nu se admite folosirea nisipului de concasaj. Partea
levigabila este de max. 2%.
pietrisul- se va folosi pietris de ru 8-16 si 16-25 mm, care se vor inscrie in zona foarte buna a curbei
granulometrice.
Amestecul format din cele trei sorturi de agregate, nisip 0-8 mm, pietris 8-16 si 16-25 mm, se va inscrie in zona
foarte buna a curbei granulometrice;
Toate agregatele aprovizionate vor fi ciuruite, spalate si sortate;
Se vor lua masuri pentru evitarea depunerilor de praf pe agregate.
6.6.5.1.2 Cimenturi:
Cimentul va corespunde SR EN 197-1 Ciment. Partea 1: Compozitie, specificatii si criterii de conformitate
ale cimenturilor uzuale, SR 3011, si SR 7055.
Cimentul se va livra in cantitati astfel determinate, inct stocul rezultat sa fie consumat in max. 2 luni;
Nu se admite amestecarea cimenturilor diferite si utilizarea lor ca atare.
Pentru fiecare marca de ciment se va asigura o incapere, un siloz sau un bunkar separat, avnd-se in
vedere si starea de conservare.
6.6.5.1.3 Armaturile
Armaturile trebuie sa respecte planurile de executie din proiect.
Pentru conditiile specifice privind fundatiile, elevatiile infrastructurilor, suprastructurile de beton armat si de beton
precomprimat se vor aplica prevederile din prezenta documentatie
6.6.5.2 Oteluri pentru armaturi
Otelul beton trebuie sa indeplineasca conditiile tehnice prevazute in STAS 438/1,2,3 si STAS 6482/1,2,3,4.
Tipurile utilizate curent in elementele de beton armat si beton precomprimat si domeniile lor de aplicare sunt indicate
in tabelul urmator si corespund prevederilor din normativele NE 012-99;
Tipul de otel
Simbol
Domeniul de utilizare
Otel beton rotund neted
OB 37
Armaturi de rezistenta sau armaturi constructive
Srma trasa neteda pentru beton

armat STAS 438/2
STNB
Armaturi de rezistenta sau armaturi constructive;

armaturile de rezistenta
Plase sudate pentru beton armat

STAS 438/3
STPB
numai sub forma de plase sau carcase sudate
Otel beton cu profil periodic
PC 52
Armaturi de rezistenta cu betoane de clasa cel putin

C 12/15
STAS 438/1
PC 60
Armaturi de rezistenta la elemente cu betoane de

clasa cel putin C 16/20
Armaturi pretensionate
SBP I si SBP II
srme netede STAS 6482/2
SBPA I si SBPA II
STAS 438/1;
srme amprentate STAS 6482/3

toroane
Armaturi de rezistenta la elemente cu betoane de

clasa cel putin C 25/30
TBP
Pag 153/354
UAT 1 Bragadiru
Pentru toate tipurile de otel beton beton este obligatorie existenta certificatului de calitate emis de producator
In certificatul de calitate se va mentiona tipul corespunzator de otel din STAS 438-2 si STAS 6482, echivalarea fiind
facuta prin luarea in considerare a tuturor parametrilor de calitate.
In cazul in care exista dubiu asupra modului in care s-a efectuat echivalarea, antreprenorul va putea utiliza otelul
respectiv numai pe baza rezultatelor incercarilor de laborator de specialitate aprobat de inginer , cu acordul scris al
unui institut de specialitate.
6.6.5.2.1 Betoanele
Betoanele vor respecta clasele prevazute in proiect. Prepararea si turnarea betonului va respecta prevederile
normativului NE 012.
6.6.6
SUPRASTRUCTURI DIN BETON ARMAT
Prezentul capitol se refera la lucrarile sau partile de lucrari executate din beton armat in suprastructuri si anume:
grinzi simplu rezemate din beton armat;
placi turnate monolit din beton armat;
elemente prefabricate din beton armat (placi carosabile, placi de trotuar si elemente tip cornisa pentru
parapeti);
monolitizarea elementelor prefabricate.
Elementele prefabricate vor fi introduse in structuri numai daca sunt insotite de certificate de calitate si daca
respecta conditiile prevazute in Normativ pentru executarea lucrarilor din beton si beton armat indicativ NE 012.
Proiectul pe baza caruia se vor realiza suprastructurile din beton armat va cuprinde detaliile de executie ale
suprastructurii.
Plansele de executie vor cuprinde toate elementele necesare executiei.
Detaliile de executie vor fi cuprinse in plansele de cofraj si armare pentru suprastructura in intregime si pentru parti
de lucrari din aceasta.
Planurile de cofraj vor preciza toate detaliile privind dimensiunile, tolerantele admise si modul de tratare a
suprafetelor aparente ale betonului prin cofrajele propuse.
Planurile de armare, pentru elementele din beton armat vor cuprinde toate datele geometice privind armaturile si
modul de pozitionare (pozitie traseu, diametru, lungimi partiale si lungimi totale).Planurile vor contine explicit :
calitatea otelurilor (categorie, daca este profilat sau tip lis, sudabilitatea)
tolerantele de pozitionare
in cazul elementelor prefabricate, pozitia si natura ancorelor incorporate pentru manipulare.
La executia suprastructurilor din beton armat se vor respecta detaliile din proiect, normativul NE 012 pentru executia
lucrarilor din beton si beton armat si prevederile din prezentul caiet de sarcini.
Lucrari provizorii
Suprastructurile din beton armat turnate monolit sau din elemente prefabricate monolitizate se executa cu ajutorul
unor lucrari provizorii ce constau din esafodaje, schele si sprijiniri la elemente de suprastructura de forma grinzi si
placi drepte.
Intocmirea proiectelor pentru lucrarile provizorii se va face de catre antreprenor.
Lucrarile provizorii trebuiesc astfel proiectate si executate inct sa garanteze ca lucrarile definitive nu vor suferi in
nici un fel ca urmare a deformatiilor lucrarilor provizorii, ca rezistenta si aspect.
Lucrarile provizorii vor asigura ca lucrarile definitive se incadreaza, din punct de vedere al tolerantelor, in cele
admise de normativul NE 012.
Pag 154/354
UAT 1 Bragadiru
La realizarea lucrarilor provizorii se va tine seama si de prevederile cuprinse in capitolul 6 Schele, esafodaje si
cintre.
Cofraje. Cofrajele pentru suprastructurile din beton armat sau parti ale acestora vor respecta conditiile de calitate
precizate in planse. In principiu acestea pot fi de trei tipuri :
cofraje obisnuite utilizate la suprafetele nevazute;
cofraje de fata vazuta, utilizate la suprafetele expuse vederii (grinzi, placi);
cofraje cu tratare speciala la elementele de suprastructura precum: grinzi marginale, cornisa de trotuare,
parapeti, etc.
La realizarea cofrajelor pentru suprastructurile din beton armat se va tine seama de prevederile din normativul NE
012 precum si de cele cuprinse in capitolul 7 Cofraje.
6.6.7
MATERIALE DE CONSTRUCTIE
6.6.7.1 AGREGATE
Agregatele vor corespunde SR EN 12620 Agregate pentru beton si normativul NE 012.
Nisipul utilizat va proveni numai din cariere naturale. Nu se admite folosirea nisipului de concasaj.
Pietrisul: se va folosi pietris de ru sau criblura, 8-16 si 16-25 mm care se vor inscrie in zona foarte buna a curbei
granulometrice.
In functie de clasa betonului, acesta se poate realiza din trei sau patru sorturi de agregate si anume :
0-4; 4-8 mm (la betoanele de clasa mai mica sortul este 0-8 mm)
criblura sau pietris 8-16 si 16-25 mm.
Amestecul format din cele trei (sau patru sorturi) se va inscrie in zona foarte buna a curbei granulometrice.
Toate agregatele aprovizionate vor fi ciuruite, spalate si sortate.
Antreprenorul va lua masurile necesare pe santier pentru a se evita depuneri de praf pe agregate
6.6.7.2 CIMENT
Cimentul va corespunde SR EN 197-1 Ciment. Partea 1: Compozitie, specificatii si criterii de conformitate ale
cimenturilor uzuale, SR 3011, si SR 7055.
Cimentul se va aproviziona in cantitati astfel determinate inct stocul rezultat sa fie consumat in maximum doua luni.
Nu se admite amestecarea cimenturilor diferite si utilizarea acestor amestecuri.
Pentru fiecare marca de ciment se va asigura o incapere, un siloz sau un bunker separat. Starea de conservare se
va verifica periodic conform prevederilor din normativul NE 012.
6.6.7.3 ARMATURI
Armaturile trebuie sa respecte planurile de executie din proiect. Otelul beton livrat pe santier va corespunde
caracteristicilor prevazute in STAS 438/1 Otel beton laminat la cald. Marci si conditii tehnice generale de calitate si
STAS 438/2 Srma trasa pentru beton armat si sa fie insotit de certificatele de calitate ale producatorului.
Domeniu de utilizare, dispozitiile constructive si modul de fasonare al armaturilor vor corespunde prevederilor din
normativul NE 012.
Inainte de fasonarea armaturilor, otelul beton se curata de praf si noroi, de rugina, urme de ulei si de alte impuritati.
Inlocuirea unor bare din proiect, de un anumit diametru cu bare de alt diametru, dar cu aceeasi sectiune totala se va
face numai cu acordul proiectantului.
Pag 155/354
UAT 1 Bragadiru
Antreprenorul va face verificarea caracteristicilor mecanice (rezistenta la rupere, limita de curgere tehnica, alungirea
realativa la rupere, numarul de indoiri la care se rupe otelul etc.) in conditiile precizate de normativul NE 012.
La aprovizionarea, fasonarea si montarea armaturilor se va tine seama si de prevederile din capitolul 8.
6.6.7.4 BETOANE
Compozitia betonului se stabileste pe baza de incercari preliminare, folosindu-se materialele aprovizionate.
La stabilirea retetei se va tine seama de capacitatea si tipul betonierei, de umiditatea agregatelor, iar pe timp
friguros se va tine seama de temperatura materialelor componente si a betonului.
Clasele de betoane sunt stabilite pe baza rezistentei caracteristice a betonului, care este rezistenta la compresiune
la 28 zile, determinata conform SR EN 12390-6 pe cuburi cu latura de 150 mm..
Pentru corelarea cu marcile de betoane se prezinta in tabel echivalenta dintre clase si marci precum si
recomandari privind clasele minime de betoane in elementele de rezistenta ale infrastructurilor si suprastructurilor.
Clasa
Marca
betonului
betonului
Recomandari privind clasele minime de betone

Infrastructura
Suprastructura
STAS 10111/1
STAS 10111/1
4
C 2,8/3,5
B 50
Beton de egalizare si umplutura
C 4/5
B 75
Betoane de panta
C 6/7,5
B 100
Fundatii masive din beton simplu, la sferturi de

con, ziduri de sprijin, aripi in teren fara apa
subterana
Idem in teren cu apa subterana
- fundatii masive din beton armat la podete, aripi,
ziduri de sprijin, pile si culei de poduri
C 8/10
C 12/15
B 150
B 200
C 16/20
B 250
C 18/22,5
B 300
C 25/30
B 400
C 28/35
B 450
C 32/40
B 500
C 40/50
B 600
C 50/60
B 700
Elemente masive din beton simplu

si beton armat
- elevatii masive de beton simplu la podete, aripi,

ziduri de sprijin, pile si culei, inclusiv ziduri de
sprijin si ziduri de garda
Elevatii din beton armat, beton de fata vazuta,
cuzineti si panouri din beton armat
Suprastructuri si podete tubulare din

beton armat monolit
Suprastructuri si podete tubulare din
beton armat prefabricat
Suprastructuri din beton

precomprimat
Pag 156/354
UAT 1 Bragadiru
Pentru asigurarea durabilitatii podetelor, la proiectare se va tine seama de regimul de expunere sau natura si gradul
de agresivitate al mediului, in conformitate cu normativul NE 012 capitolul 5, din care : tabelul 5 pentru elemente
expuse la intemperii, umiditate sau in contact cu ape subterane
Daca in urma analizei conditiilor din amplasament se impune adaptarea unor conditii speciale atunci se va adapta
clasa de beton adecvata si se va preciza dupa caz:
gradul de impermeabilitate;;
tipul de ciment
dozajul minim de ciment;
valoarea maxima a raportului A/C;
Dozarea materialelor folosite pentru prepararea betoanelor se face in greutate.
Abaterile limita se vor incadra in prevederile capitolului 9 si a normativului NE 012.
Folosirea plastifiantilor, antrenatorilor de aer, etc. se admite numai cu aprobarea beneficiarului.
Umiditatea agregatelor se verifica zilnic, precum si dupa fiecare schimbare de stare atmosferica.
In timpul turnarii trebuie asigurat ca betonul sa umple complet formele in care este turnat, patrunznd in toate
colturile si nelasnd locuri goale.
Betonul preparat trebuie turnat in cofraje in maximum 1 ora in cazul folosirii cimenturilor obisnuite si 1/2 ora cnd se
utilizeaza cimenturi cu priza rapida sau cnd betonul proaspat are o temperatura peste 40oC. Betonul adus in
vederea turnarii nu trebuie sa aiba agregatele segregate. In perioada dintre preparare si turnare se interzice
adaugarea de apa in beton.
Jgheaburile, autocamioanele de transport beton, etc. vor trebuie pastrate curate si spalate dupa fiecare intrerupere
de lucru.
La compactarea betonului se vor folosi mijloace mecanice de compactare ca mase vibrante, vibratoare de cofraj si
vibratoare de adncime .
6.6.7.5 ELEMENTE PREFABRICATE
In cazul structurilor din grinzi si placi prefabricate, att grinzile ct si placile prefabricate vor fi numerotate, iar pe ele
se va inscrie cu vopsea data fabricarii si tipul de placa sau grinda, prin care se precizeaza astfel pozitia acesteia in
lucrare.
Operatia de montaj trebuie sa fie precedata de lucrari pregatitoare specifice operatiei respective si care depinde de
la caz la caz de tipul elementului care se monteaza sau de modul de alcatuire al structurii.
Pentru montarea elementelor prefabricate se vor folosi utilaje care sa asigure montajul in conditii de securitate.
La asezarea pe reazeme se va urmari pozitionarea corecta conform proiectului att in ceea ce priveste asigurarea
amplasamentului ct si a lungimii de rezemare si a contactului cu suprafetele de rezemare.
Elementele vor fi eliberate din dispozitivul de prindere dupa realizarea corecta a rezemarii.
Este obligatoriu a se asigura echilibrul stabil al tuturor elementelor montate sau care reazema pe acestea.
Imbinarile definitive trebuie sa fie executate in cel mai scurt timp posibil de la montaj.
Fetele elementelor care urmeaza a veni in contact cu betonul de monolitizare sau mortarul de poza vor fi bine
curatate cu o perie de srma si apoi spalate cu apa din abundenta sau suflate cu jet de aer.
Verificarea montarii elementelor si incadrarea in tolerante se va face conform anexei X.3 din normativul NE 012.
La corectarea eventualelor defecte de montaj nu se vor folosi procedee care pot duce la deterioararea elementelor.
Grinzile si placile prefabricate se vor monolitiza intre ele conform detaliilor din proiect.
Reteta betonului de monolitizare se va stabili experimental pe baza de incercari.
Pag 157/354
UAT 1 Bragadiru
Abaterile limita de la dimensiunile elementelor prefabricate din beton armat se vor incadra in prevederile STAS
8600, STAS 7009 si SR EN 13369.
Alte abateri limita dect cele referitoare la dimensiuni (lungimi, latime si grosime placa) se vor incadra in prevederile
normativului NE 012.
6.6.8
EXECUTIA LUCRARILOR
6.6.8.1 LUCRARI PREGATITOARE SCHELE SI ESAFODAJE

Prezentul capitol se refera la lucrarile provizorii care in functie de destinatie se clasifica in :
esafodaje ce suporta structuri in curs de realizare;
schele de serviciu destinate a suporta deplasarea personalului, sculelor si materialelor;
dispozitive de protectie la lucru sub circulatie, impotriva caderii de materiale, scule, etc.
Lucrarile provizorii se executa de catre antreprenor pe baza de proiect si se avizeaza de catre beneficiar.
Proiectul poate fi intocmit de catre antreprenor sau de catre orice unitate de proiectare autorizata si trebuie sa
indeplineasca urmatoarele conditiuni :
sa asigure securitatea lucratorilor si lucrarilor definitive;
sa tina cont de datele impuse de lucrarea definitiva;
deformatiile lucrarilor provizorii nu trebuie sa produca defecte lucrarii definitive in curs de priza sau intarire;
sa cuprinda succesiunea detaliata a tuturor fazelor;
sa cuprinda piese scrise explicative si planse de executie.
Un exemplar complet din proiect trebuie sa existe in permanenta pe santier la dispozitia beneficiarului.
Plansele de executie trebuie sa defineasca geometria lucrarilor provizorii ca si natura si caracteristicile tuturor
elementelor componente.
Din planse trebuie sa rezulte urmatoarele :
masurile luate pentru asigurarea stabilitatii si protectia fundatiilor;
modul de asamblare a elementelor componente a esafodajelor si schelelor;
reazemele elementelor portante care trebuie sa fie compatibile cu propria lor stabilitate si a elementelor pe
care sprijina;
sistemul de contravntuire ce trebuie asigurat in spatiu, dupa cele trei dimensiuni;
dispozitiile ce trebuiesc respectate in timpul manipularilor si pentru toate operatiile de reglare, calare,
decofrare, demontare;
tolerantele de executie;
modul de asigurare a punerii in opera a betonului, libertatea de deformare a betonului sub efectul
contractiei si precomprimarii.
Din piesele scrise trebuie sa rezulte urmatoarele :
specificatia materialelor utilizate, materiale speciale, materialele provenite de la terti;
instructiuni de montare a lucrarilor provizorii;
instructiuni cu privire la toate elementele a caror eventuala defectiune ar putea avea consecinte grave
asupra securitatii lucrarilor
Realizarea si utilizarea lucrarilor provizorii. Calitatea materialelor, materialelor de inventar si materialelor noi trebuie
sa corespunda standardelor in vigoare.
Antreprenorul are obligatia sa prezinte certificate de atestare pentru materialele destinate lucrarilor provizorii att
cnd se folosesc produse noi ct si cnd se refolosesc materiale vechi pentru care trebuie sa se garanteze ca sunt
echivalente unor materiale noi. Intrebuintarea de elemente refolosibile este autorizata att timp ct deformatiile lor
sau efectele oboselii nu risca sa compromita securitatea executiei.
Pag 158/354
UAT 1 Bragadiru
Antreprenorul are obligatia sa scrie pe planse numarul admisibil de refolosiri.

Materialele degradate se rebuteaza sau se dau la reparat in atelier de specialitate. In acest din urma caz
antreprenorul va justifica valabilitatea reparatiei, fara ca aceasta justificare sa-i atenueze responsabilitatea sa.
Executie, utilizare, controale
Tolerantele aplicabile la lucrarile provizorii sunt stabilite in functie de tolerantele de la lucrarile definitive.
Deformatiile lucrarilor provizorii se controleaza prin nivelmente efectuate de catre antreprenori fata de reperele
acceptate de beneficiar.
Rezultatele masuratorilor se transmit beneficiarului.
Antreprenorul va lua toate masurile necesare pentru evitarea unor eventuale deformatii.
Antreprenorul are obligatia sa asigure intretinerea regulata a lucrarilor provizorii.
Prescriptii complementare privind esafodajele. Proiectul esafodajelor ct si montajul acestora in amplasament se
avizeaza de catre beneficiar. Pentru dispozitivele secundare se admite schematizarea de principiu a acestora si
prezentarea beneficiarului pentru aprobare cu 15 zile, cel putin, inainte de inceperea executiei.
6.6.8.2 COFRAJE
Cofrajele sunt structuri provizorii alcatuite, de obicei, din elemente refolosibile, care montate in lucrare, dau
betonului forma proiectata. In termenul de cofraj se includ att cofrajele propriu zise ct si dispozitivele pentru
sprijinirea lor, buloanele, tevile, tirantii, distantierii, care contribuie la asigurarea realizarii formei dorite.
Cofrajele si sustinerile lor se executa numai pe baza de proiecte, intocmite de unitati de proiectare autorizate, in
conformitate cu prevederile STAS 7721 si ele trebuie sa fie astfel alcatuite inct sa indeplineasca urmatoarele
conditii :
sa asigure obtinerea formei, dimensiunilor si gradului de finisare, prevazute in proiect, pentru elementele ce
urmeaza a fi executate, respectndu-se inscrierea in abaterile admisibile prevazute in normativul NE 012.
sa fie etanse, astfel inct sa nu permita pierderea laptelui de ciment;
sa fie stabile si rezistente, sub actiunea incarcarilor care apar in procesul de executie;
sa asigure ordinea de montare si demontare stabilita fara a se degrada elementele de beton cofrate, sau
componentele cofrajelor si sustinerilor;
sa permita, la decofrare, o preluare treptata a incarcarii de catre elementele care se decofreaza;
sa permita inchiderea rosturilor astfel inct sa se evite formarea de pene sau praguri;
sa permita inchiderea cu usurinta - indiferent de natura materialului din care este alcatuit cofrajul - a
golurilor pentru controlul din interiorul cofrajelor si pentru scurgere a apelor uzate, inainte de inceperea
turnarii betonului;
sa aiba fetele, ce vin in contact cu betonul, curate, fara crapaturi, sau alte defecte.
Proiectul cofrajelor va cuprinde si tehnologia de montare si decofrare.
In afara prevederilor generale de mai sus cofrajele vor trebui sa mai indeplineasca si urmatoarele conditii specifice :
sa permita pozitionarea armaturilor din otel beton si de precomprimare;
sa permita fixarea sigura si in conformitate cu proiectul a pieselor inglobate din zonele de capat a grinzilor
(placi de repartitie, teci, etc.);
sa permita compactarea ct mai buna in zonele de ancorare, in special a grinzilor postintinse;
sa asigure posibilitatea de deplasare si pozitia de lucru corespunzatoare a muncitorilor care executa
turnarea si compactarea betonului, evitndu-se circulatia pe armaturile postintinse;
sa permita scurtarea elastica la precomprimarea si intrarea in lucru a greutatii proprii, in conformitate cu
prevederile proiectului;
sa fie prevazute, dupa caz, cu urechi de manipulare;
cofrajele metalice sa nu prezinte defecte de laminare, pete de rugina pe fetele ce vin in contact cu betonul;
sa fie prevazute cu dispozitive speciale pentru prinderea vibratoarelor de cofraj, cnd aceasta este inscrisa
in proiect.
Pag 159/354
UAT 1 Bragadiru
Pregatirea si receptia lucrarilor de cofrare. Inainte de fiecare refolosire, cofrajele vor fi revizuite si reparate.
Refolosirea ct si numarul de refolosiri, se vor stabili numai cu acordul beneficiarului.
In scopul refolosirii, cofrajele vor fi supuse urmatoarelor operatiuni :
curatirea cu grija, repararea si spalarea, inainte si dupa refolosire; cnd spalarea se face in amplasament
apa va fi drenata in afara (nu este permisa curatirea cofrajelor numai cu jet de aer)
tratarea suprafetelor, ce vin in contact cu betonul, cu o substanta ce trebuie sa usureze decofrarea, in
scopul desprinderii usoare a cofrajului; in cazul in care se folosesc substante lubrifiante, uleioase; nu este
permis ca acestea sa vina in contact cu armaturile.
In vederea asigurarii unei executii corecte a cofrajelor se vor efectua verificari etapizate astfel :
preliminar, controlndu-se lucrarile pregatitoare si elementele sau subansamblurile de cofraje si sustineri;
in cursul executiei, verificndu-se pozitionarea in raport cu trasarea si modul de fixare a elementelor;
final, receptia cofrajelor si consemnarea constatarilor in Registrul de procese verbale, pentru verificarea
calitatii lucrarilor ce devin ascunse.
Montarea cofrajelor, pregatirea in vederea turnarii betonului, tratarea cofrajelor in timpul intaririi. Montarea cofrajelor
va cuprinde urmatoarele operatii :
trasarea pozitiei cofrajelor;
asamblarea si sustinerea provizorie a panourilor;
verificarea si corectarea pozitiei panourilor;
incheierea, legarea si sprijinirea definitiva a cofrajelor.
In cazurile in care elementele de sustinere a cofrajelor reazema pe teren se va asigura repartizarea solicitarilor,
tinnd seama de gradul de compactare si posibilitatile de inmuiere, astfel inct sa se evite producerea tasarilor.
In cazurile in care terenul este inghetat sau expus inghetului, rezemarea sustinerilor se va face astfel inct sa se
evite deplasarea acestora in functie de conditiile de temperatura.
6.6.8.3 ARMATURI
6.6.8.3.1 Controlul calitatii
Livrarea otelului beton se va face conform prevederilor in vigoare si insotita de certificatul de calitate.
Receptionarea otelului se va face in conformitate cu regulile si metodele de verificare a calitatii. Prescriptii pentru
verificarea calitatii materialelor si betoanelor destinate executarii lucrarilor de constructii din beton, beton armat si
beton precomprimat. Otelul pentru beton precomprimate sub forma de srma SBP se va aproviziona in colaci cu
diametrul minim de 2,00 m. Fiecare colac de srma SBP va avea eticheta metalica, care sa contina printre altele
numarul colacului, al lotului, calitatea si poansonul CTC al fabricii, fiind insotit de certificatul de calitate al
furnizorului.
Antreprenorul va face verificarea caracteristicilor mecanice (rezistenta la rupere si numarul de indoiri alternante)
pentru fiecare colac in parte iar pentru 10% din numarul colacilor determinarea limitei de curgere tehnica, alungirii
relative la rupere si a numarului de torsiuni la care se rupe srma. Aceste caracteristici se determina pe cte o
epruveta luata de la fiecare capat al colacului.
Srmele care prezinta corodari pronuntate sau adncituri nu vor fi folosite la alcatuirea fascicolelor.
Cablele de srma usor ruginite vor fi curatate de rugina cu peria de srma inainte de a fi puse in opera.
Pentru controlul calitatii se vor lua in mod obligatoriu probe cu frecventele prevazute in STAS 6482 si normativul C
56.
Pentru fiecare cantitate si sortiment de otel pentru beton armat aprovizionat, controlul calitatii se va face conform
prevederilor din anexa X.1 pct. A.5, din normativul NE 012 si va consta din:
constatarea existentei certificatului de calitate sau de garantie;
Pag 160/354
UAT 1 Bragadiru
verificarea dimensiunilor sectiunii, tinnd seama de reglementarile din normativul NE 012, anexa III.1;
examinarea aspectului;
verificarea prin indoire la rece.
6.6.8.3.2 Transport si depozitare

Transportul otelurilor se va efectua in vagoane inchise sau autocamioane prevazute cu prelate; aceste vehicule vor
fi in prealabil curatate de resturi care pot produce fenomene de coroziune sau murdarirea otelului.
Pentru colacii si tamburelele prevazute cu ambalaje de protectie se va da o atentie deosebita la transport,
manipulare si depozitare, ambalajul sa nu fie deteriorat; daca s-a produs deteriorarea ambalajului; se vor respecta in
continuare prevederile pentru armatura neprotejata.
La transportul, manipularea si depozitarea otelurilor se vor lua masurile necesare pentru a se preveni :
zgrierea, lovirea sau indoirea;
murdarirea, suprafetelor cu pamnt, materii grase, praf etc.
contactul cu materialul incandescent provenind de la operatia de sudura - taiere sau incalzirea de la flacara
aparatelor de sudura.
Depozitarea se va face pe loturi si diametre in spatii amenajate si dotate corespunzator astfel inct sa se evite
contactul cu materialele corozive.
In mod deosebit se va asigura depozitarea colacilor de srma pentru beton precomprimat tinnd seama de
agresivitatea mediului.
De asemenea depozitarea se va face astfel inct sa asigure posibilitati de identificare usoara a fiecarui sortiment si
diametru.
Barele din otel superior vor fi livrate in forma rectilinie si vor fi depozitate ct mai drept iar eventualele capete filetate
se vor proteja in mod corespunzator.
6.6.8.3.3 Confectionarea armaturilor
a) Fasonarea armaturilor pentru beton armat
Fasonarea barelor, confectionarea si montarea carcaselor de armatura se va face in stricta conformitate cu
prevederile proiectului.
Inainte de a trece la fasonarea armaturilor, antreprenorul va analiza prevederile proiectului, tinnd seama de
posibilitatile practice de montare, si fixare a barelor precum si de aspectele tehnologice de betonare si compactare.
Daca se considera necesar se va solicita reexaminarea de catre beneficiar a dispozitiilor de armare prevazute in
proiect.
Armaturile care se fasoneaza trebuie sa fie curate si drepte; in acest scop se vor indeparta :
eventualele impuritati de pe suprafata barelor;
rugina, prin frecare cu perii de srma in special in zonele in care barele urmeaza a fi innadite prin sudura.
Dupa indepartarea ruginei, reducerea dimensiunilor sectiunii barei nu trebuie sa depaseasca abaterile limita la
diametru prevazute in anexa III. 1 din normativul NE 012.
Otelul beton livrat in colaci sau bare indoite trebuie sa fie indreptat inainte de a se proceda la taiere si fasonare, fara
a se deterioara insa profilul. La intinderea cu troliul lungimea maxima nu va depasi 1 mm/m.
Barele taiate si fasonate vor fi depozitate in pachete etichetate, in asa fel inct sa se evite confundarea lor si sa
asigure pastrarea formei si curateniei lor pna in momentul montarii.
In cazul in care conditiile climatice locale pot favoriza corodarea otelurilor se recomanda montarea si betonarea
armaturilor in maxim 15 zile de la fasonare.
Se interzice fasonarea armaturilor la temperaturi sub -10oC.
Barele cu profil periodic cu diametrul mai mare de 25 mm se vor fasona la cald.
Pag 161/354
UAT 1 Bragadiru
La calculul armaturilor, fasonarea si montarea armaturilor se va tine seama de prevederile constructive privind
alcatuirea elementelor din beton armat cuprinse in cap. 6.7 din STAS 10111/2 si in cap. 3 din normativul NE 012.
b) Prevederile generale privind confectionarea armaturii pretensionate
La pregatirea tuturor tipurilor de armaturi pretensionate se vor respecta urmatoarele:
se va verifica existenta certificatului de calitate al lotului de otel din care urmeaza a se executa armatura; in
lipsa acestui certificat sau daca exista indoieli asupra respectarii conditiilor de transport si depozitare (in
special in zone cu agresivitate), se vor efectua incercari de verificare a calitatii, pentru a avea confirmarea
ca nu au fost influentate defavorabil caracteristicile fizico-mecanice ale armaturilor (rezistenta la tractiune,
indoire alternanta, etc.);
suprafata otelurilor se va curata de impuritati, stratul de rugina superficiala neaderenta si se va degresa
(unde este cazul), pentru a se asigura o buna ancorare in blocaje, beton sau mortarul de injectare;
otelurile care prezinta un inceput slab de coroziune nu vor putea fi utilizate dect pe baza unor probe care
sa confirme ca nu au fost influientate defavorabil caracteristicile fizico-mecanice;
armaturile care urmeaza sa fie tensionate simultan vor proveni pe ct posibil din acelasi lot;
zonele de armatura care au suferit o indoire locala ramnnd deformate nu se vor utiliza, fiind interzisa
operatia de indreptare. Daca totusi in timpul transportului sau al depozitarii, barele de otel superior au
suferit o usoara deformare, se vor indrepta mecanic, la temperaturi de cel putin +10oC
pentru armaturi pretensionate individual, diagrama se va stabili pe probe scurte de catre un laborator de
specialitate, in conformitate cu STAS 6605 Incercarea la tractiune a otelului, a srmei si a produselor din
srma pentru beton precomprimat
in cazul fasciculelor postintinse, valoarea reala a modulului de elasticitate se va determina pe santier,
odata cu determinarea pierderilor de tensiune prin frecare pe traseu.
La calculul armaturilor pretensionate, confectionarea, montarea si pozitionarea armaturilor, tensionarea, blocarea si
injectarea lor se va tine seama de prevederile constructive cuprinse in STAS 10111/2, cap. 7.9.
6.6.8.4 BETOANE
La executia betoanelor din fundatii, elevatii, suprastructuri din beton armat si beton precomprimat prevederile din
prezentul capitol se vor completa si cu prevederile specifice cuprinse in standardele in vigoare .
De asemenea se vor avea in vedere si reglementarile cuprinse in anexele I.1 si I.2 din normativul NE 012, si
prevederile din STAS 10111/2 si SR EN 1799.
6.6.8.4.1 Materialele utilizate la prepararea betoanelor
6.6.8.4.1.1 Cimenturi
Sortimentele uzuale de cimenturi, caracterizarea acestora, precum si domeniul si conditiile de utilizare sunt
precizate in SR EN 197-1 si normativul NE 012.
6.6.8.4.1.2 Livrare si transport
Cimentul se livreaza in vrac sau ambalat in saci de hrtie, insotit de un certificat de calitate.
Cimentul livrat in vrac se transporta in vagoane cisterna, autocisterna, containere sau vagoane inchise, destinate
exclusiv acestui produs.
Transportul cimentului ambalat in saci se face in vagoane inchise sau camioane acoperite.
Depozitare
Depozitarea cimentului se va face numai dupa constatarea existentei certificatului de calitate sau de garantie si
verificarea capacitatii libere de depozitare in silozuri destinate tipului respectiv de ciment sau in incaperile special
amenajate.
Pag 162/354
UAT 1 Bragadiru
Depozitarea cimentului in vrac se va face in celule tip siloz, in care nu au fost depozitate anterior alte materiale.
Pe intreaga perioada de depozitare a silozurilor se va tine evidenta loturilor de ciment depozitate in fiecare siloz, prin
inregistrarea zilnica a primirilor si livrarilor.
Depozitarea cimentului ambalat in saci se va face in incaperi inchise. Sacii vor fi asezati in stive, lasndu-se o
distanta libera de 50 cm de la peretii exteriori si pastrnd imprejurul lor in spatiu suficient pentru circulatie. Stivele
vor avea cel mult 10 rnduri de saci suprapusi. In fiecare stiva se va afisa data sosirii cimentului, sortimentul si data
fabricatiei.
Cimentul se va utiliza in ordinea datelor de fabricatie.
Durata de depozitare nu va depasi 60 de zile de la data expedierii de catre producator pentru cimenturile cu
adaosuri si respectiv 30 de zile in cazul cimenturilor fara adaosuri.
Cimentul ramas in depozit un timp mai indelungat nu se va intrebuinta la elemente de beton si beton armat dect
dupa verificarea starii de conservare si in conformitate cu prevederile din normativ NE 012.
Verificarea calitatii cimentului se va face la aprovizionarea, conform anexei VI-1 din NE 012;
Metodele de incercare sunt conforme cu SR EN 196-8 si anexa IV.1, normativ NE 012.
6.6.8.4.1.3 AGREGATE
Pentru prepararea betoanelor avnd densitatea aparenta cuprinsa intre 2201 si 2500 kg/mc se folosesc agregate
grele, provenite din sfarmarea naturala sau/si din concasarea rocilor.
Conditiile tehnice pe care le va indeplini agregatele sunt precizate in SR EN 12620.
Pentru prepararea betoanelor se va utiliza sorturile (1), avnd 0-4 mm; (2) cu 4-8 mm; (3) cu 8-16 mm; si (4) cu 1625 mm.
Depozitarea:
Agregatele trebuie depozitate pe platforme betonate avnd pante si rigole de evacuare a apelor. Pentru depozitarea
separata a diferitelor sorturi se vor crea compartimente avnd inaltimea corespunzatoare inct sa se evite
amestecarea sorturilor.
Nu se admite depozitarea direct pe pamnt sau pe platforme balastate. Pentru depozitele de consum se pot folosi
silozuri.
Depozitele vor avea amenajate drumuri de acces care sa evite antrenarea de noroi si impurificarea agregatelor. In
cazul aprovizionarii cu mijloace de cale ferata se va asigura un spatiu (compartiment) pentru depozitarea loturilor
refuzate, normativ NE 012-99.
Verificarea calitatii agregatelor se va face :
la aprovizionare conform anexa VI.1;
inainte de utilizare conform anexa X.1 pct. B.2;
Metodele de incercare corespund STAS 4606 (anexa IV.4) si SR EN 1367-1.
6.6.8.4.1.4 APA
Apa utilizata la confectionarea betoanelor poate proveni din reteaua publica sau alta sursa, dar in acest caz va
indeplini conditiile tehnice prevazute in SR EN 1008.
6.6.8.4.1.5 ADITIVI
La prepararea betoanelor se pot utiliza aditivi in scopul :
imbunatatirii lucrabilitatii la elemente cu sectiuni subtiri sau turnate cu pompa
Pag 163/354
UAT 1 Bragadiru
imbunatatirii gradului de impermeabilitate pentru elemente expuse la intemperii sau aflate in medii agresive
obtinerii unor betoane de rezistenta superioara
imbunatatirii comportarii la inghet-dezghet repetat
reglarii procesului de intarire, intrziere sau accelerare in functie de cerintele tehnologice
cresterii rezistentei, durabilitatii si imbunatatirii omogenitatii betonului.
Tipurile uzuale de aditivi si conditiile de utilizare sunt precizate in anexa V.3 din normativul NE 012. Utilizarea altor
tipuri de aditivi sau utilizarea simultana a doua tipuri se admite numai pe baza unor caiete de sarcini speciale si a
unor studii aprofundate in laboratoare de specialitate.
Verificarea caracteristicilor aditivului se va face conform anexei I.3.- NE 012.
6.6.8.4.2 Prepararea si transportul betonului
Prepararea si livrarea betonului se face prin statii de betoane. Acestea sunt unitati dotate cu una sau mai multe
instalatii de preparat beton sau betoniere.
Statiile de betoane cu o capacitate nominala de productie mai mare de 10 mc/ora sunt conduse de un sef de statie
si functioneaza pe baza unui certificat de atestare eliberat de o comisie acceptata de beneficiar.
Statiile de betoane cu o capacitate nominala de productie de cel mult 10 mc/ora sunt subordonate direct
conducatorului lucrarii pe care o deserveste si va functiona cu acordul beneficiarului.
Pentru lucrarile de beton, beton armat si beton precomprimat, tipurile de beton se diferentiaza si se noteaza in
functie de clasa betonului, lucrabilitate, tipul de ciment utilizat, marimea agregatelor, gradul de impermeabilitate,
gradul de gelivitate si tipul de aditiv adoptat.
In comanda de beton catre statie se vor inscrie tipul de beton, ritmul de livrare, precum si obiectul (partea de
structura) unde se va folosi.
Nomenclatorul tipurilor de betoane ce se produc la statie se va stabili conform tabel 7.2.1 NE 012.
Pentru lucrarile curente, compozitia betonului se stabileste de laboratorul antreprenorului in conformitate cu anexa
1.4 - NE 012.
Stabilirea compozitiei se va face :
la intrarea in functiune a unei statii de betoane ;
la schimbarea tipului de ciment sau agregate;
la introducerea utilizarii de aditivi sau la schimbarea tipului acestora;
la pregatirea executarii unei lucrari care necesita un beton cu caracteristici deosebite de cele curent
preparate, sau de clasa egala sau mai mare de C 20/25. Compozitiile de betoane se vor aproba de Inginer.
In cazul constructiilor speciale, precum si in cazul utilizarii unor tipuri de ciment, agregate, aditivi sau adaosuri altele
dect cele cuprinse in standardele mentionate in normativul NE 012, stabilirea compozitiei betoanelor se va face pe
baza de studii elaborate de laboratoare de specialitate din institutii de cercetare.
In cursul prepararii betonului reteta se va corecta de catre laboratorul statiei si cu acceptul beneficiarului, in functie
de rezultatele incercarilor privind :
umiditatea agregatelor;
granulozitatea sorturilor;
densitatea aparenta a betonului proaspat;
lucrabilitatea betonului.
Dozarea materialelor componente se face prin cntarire, abaterile inscriindu-se in urmatoarele limite :
3% la agregate;
5% pentru aditivi;
2% pentru ciment si apa;
3% pentru cenusa de termocentrala;
Pag 164/354
UAT 1 Bragadiru
Pentru amestecarea betonului se pot folosi betoniere cu amestecare fortata sau betoniere cu cadere libera.
Ordinea de introducere a materialelor componente in betoniera va respecta prevederile cartii tehnice a utilajului
respectiv, dar incepnd cu sortul de agragate cu granula cea mai mare.
Durata de amestecare va de cel putin 45 secunde de la introducerea ultimului component.
Durata de amestecare se va majora dupa caz, in cazul utilizarii de aditivi sau adaosuri, in perioade de timp friguros
si pentru betoane cu lucrabilitate redusa.
La terminarea unui schimb sau la intreruperea prepararii betonului pe o durata mai mare de o ora, toba betonierei se
va spala cu jet puternic de apa si apoi va fi golita complet.
Transportul betoanelor cu tasarea mai mare de 5 cm se va face cu autoagitatoare iar a betoanelor cu tasarea de
max. 5 cm cu autobasculante cu bena amenajate corespunzator.
Transportul local al betonului se poate efectua cu bene, pompe, benzi transportoare, jgheaburi.
Mijloacele de transport trebuie sa fie etanse pentru a nu permite pierderea laptelui de ciment.
Pe timp de arsita sau de ploaie, in cazul transportului cu autobasculante pe distanta mai mare de 3 km, suprafata
libera de beton se va proteja pentru a impiedica evaporarea apei si modificarea caracteristicilor betonului.
Durata de transport nu va depasii durata de 50-70 minute conform tabelului 12.1 din normativul NE 012.
6.6.8.4.3 Reguli generale de betonare
Executarea lucrarilor de betonare poate incepe numai dupa ce s-a verificat indeplinirea urmatoarelor conditii :
compozitia betonului a fost acceptata de beneficiar, iar in cazul betoanelor de clasa egala sau mai mare de
C 20/25 se dispune de incercari preliminare;
sunt realizate masurile pregatitoare, sunt aprovizionate si verificate materialele necesare (agregate, ciment,
piese inglobate etc.) si sunt in stare de functionare utilajele si dotarile necesare ;
au fost receptionate calitativ lucrarile de sapaturi, cofraje si armaturi; daca de la montarea si receptionarea
armaturii a trecut o perioada indelungata si se constata prezenta frecventa a ruginei neaderente, armatura
se va demonta iar dupa curatire si remontare se va proceda la o noua receptie calitativa;
suprafetele de beton turnat anterior si intarit nu prezinta zone necompactate sau segregate si au
rugozitatea necesara asigurarii unei bune legaturi intre cele doua betoane
nu se intrevede posibilitatea interventiei in cazul unor conditii climatice nefavorabile (ger, ploi abundente,
furtuna etc.);
in cazul fundatiilor sunt prevazute masuri de dirijare a apelor din precipitatii sau infiltratii, astfel inct
acestea sa nu se acumuleze in zona in care se va betona.
Respectarea acestor conditii se va consemna intr-un act care va fi aprobat de beneficiar.
Betonul trebuie sa fie pus in lucrare in maximum 15 minute de la aducerea lui la locul de turnare; se admite un
interval de maximum 30 minute numai in cazurile in care durata transportului este mai mica de 30 minute.
La turnarea betonului se vor respecta urmatoarele reguli generale:
cofrajele de lemn, betonul vechi sau zidariile, care vor veni in contact cu betonul proaspat, vor fi udate cu
apa cu 2....3 ore inainte si imediat inainte de turnare iar apa ramasa in denivelari se va evacua;
din mijlocul de transport betonul se va descarca in bene, pompe, benzi transportoare, jgheaburi sau direct
in lucrare;
daca betonul adus la locul de punere in lucrare nu se incadreaza in limitele de lucrabilitate admise sau
prezinta segregari va fi refuzat, fiind interzisa punerea lui in lucrare; se admite imbunatatirea lucrabilitatii
numai prin folosirea unui aditiv superpastifiant dar cu acordul beneficiarului ;
inaltimea de cadere libera a betonului nu va depasi 3 m pentru elemente cu latime max. de 1 m, respectiv
1,5 m inaltime pentru celelalte cazuri inclusiv elementele de suprafata de tip placa;
betonarea elementelor cofrate pe inaltimi mai mari de 3 m se va face prin ferestre laterale sau prin
intermediu uni furtun sau tub avnd capatul inferior la max. 1,5 m de zona ce se betoneaza;
Pag 165/354
UAT 1 Bragadiru
betonul se va raspndi uniform in lungul elementului urmarindu-se realizarea de straturi orizontale de max.
50 cm inaltime;
se vor lua masuri pentru a evita deformarea sau deplasarea armaturilor fata de pozitia prevazuta indeosebi
pentru armaturile dispuse la partea superioara a placilor in consola; daca totusi se vor produce asemenea
fenomene, ele se vor corecta in timpul turnarii;
se va urmari cu atentie inglobarea completa a armaturilor, respectndu-se grosimea stratului de acoperire
prevazuta in proiect;
nu este permisa ciocanirea sau scuturarea armaturii in timpul betonarii si nici asezarea pe armaturi a
vibratorului;
in zonele cu armaturi dese se va urmari cu atentie umplerea completa a sectiunii;
-se va urmarii comportarea si mentinerea pozitiei initiale a cofrajelor si sutinerilor acestora, lundu-se
masuri imediate de remediere in cazul constatarii unor deplasari sau caderi;
circulatia muncitorilor si utilajului de transport in timpul betonarii se va face pe podine, astfel rezemate inct
sa nu modifice pozitia armaturii; este interzisa circulatia directa pe armaturi sau pe zonele cu beton
proaspat;
betonarea se va face continuu pna la rosturile de lucru prevazute in proiect;
in cazul cnd s-a produs o intrerupere de betonare mai mare de 2 ore, reluarea turnarii este permisa numai
dupa pregatirea suprafetei rostului si cu acordul beneficiarului.
6.6.8.4.4 Compactarea:
Compactarea mecanica a betonului se face prin vibrare.
Se admite compactarea manuala (cu mai, vergele, sipci sau prin ciocanire cofraj) numai in cazuri accidentale de
intrerupere a functionarii vibratorului (defectiune sau intrerupere de curent) caz in care betonarea trebuie sa
continue pna la pozitia corespunzatoare unui rost.
Se pot utiliza urmatoarele procedee de vibrare :
vibrarea interna folosind vibratoare de interior (pervibratoare);
vibrarea externa cu ajutorul vibratoarelor de cofraj;
vibrare de suprafata cu vibratoare placa sau rigle vibrante.
Alegerea tipului de vibrare se va face in functie de tipul si dimensiunile elementului (placa, grinda) si de posibilitatile
de introducere printre barele de armatura.
La executie se vor respecta prevederile cap.6 din normativul NE 012 referitoare la compactarea betonului.
In masura in care este posibil, se vor evita rosturile de lucru organizndu-se executia astfel ca betonarea sa se faca
fara intrerupere pe intregul element. Cnd rosturile de lucru nu pot fi evitate pozitia lor se va stabili cu acordul
inginerului prin proiect .
Pentru a se asigura conditii favorabile de intarire si a se reduce deformatiile din contractie se va asigura mentinerea
umiditatii betonului protejnd suprafetele libere prin:
acoperirea cu materiale de protectie;
stropirea periodica cu apa;
aplicarea de pelicule de protectie.
Protectia va fi indepartata dupa minim 7 zile numai daca intre temperatura suprafetei betonului si cea a mediului nu
este o diferenta mai mare de 12C.
Pe timp ploios suprafetele de beton proaspat se vor acoperi cu prelate sau folii de polietilena, att timp ct prin
caderea precipitatiilor exista pericolul antrenarii pastei de ciment.
Decofrarea se va face numai dupa ce betonul a capatat rezistenta necesara cu respectarea termenelor minime
recomandate la cap.14 din normativul NE 012.
6.6.8.4.5 Tolerante de executie
Pag 166/354
UAT 1 Bragadiru
Abaterile maxime admisibile la executarea lucrarilor de beton si beton armat se vor incadra in prevederile cuprinse
in anexa III.1 din normativul NE 012.
Executarea lucrarilor de beton in conditii sau prin procedee speciale
La executarea lucrarilor de beton in conditii sau prin procedee speciale se vor respecta urmatoarele prevederi
pentru :
betoane turnate prin pompare capitolul 16.3 normativ NE 012.
betoane turnate in cofraje glisante capitolul 16.4 NE 012.
executarea lucrarilor de betoane pe timp friguros, normativ C 16 ;
masuri speciale de proiectare, executie si intretinerea constructiilor din zona litoralului Marii Negre;
turnarea betonului sub apa capitolul 16.2 NE 012.
In cazul altor conditii sau procedee se vor respecta prevederile caietelor de sarcini speciale elaborate pentru
conditiile efective ale lucrarii respective.
6.6.9
RECEPTIA LUCRARILOR
Antreprenorul are in intregime in sarcina sa cheltuielile de incercare a lucrarilor precizate in proiect. Aceste incercari
se executa in prezenta beneficiarului.
Refacerea lucrarilor cu defecte
In cazul cnd o parte sau intreaga lucrare nu corespunde prevederilor din proiect si din caietul de sarcini,
antreprenorul este obligat sa execute remedierile necesare. Dupa recunoasterea si analiza defectelor, inaintea
inceperii lucrarilor de remediere antreprenorul propune programul de reparatii spre aprobare beneficiarului.
Pentru remedierile defectelor de natura sa afecteze calitatea structurii, siguranta si durabilitatea in exploatare se va
proceda astfel :
inventarierea si intocmirea unui releveu detaliat al defectelor;
cercetarea cauzelor, procedndu-se si la efectuarea de incercari, investigatii sau calcule suplimentare;
evaluarea consecintelor posibile pe termen scurt sau mai lung;
intocmirea unui dosar de reparatii insotit de toate justificarile necesare.
In functie de constatarile si de studiile efectuate beneficiarul poate sa prevada demolarea unor parti sau a intregii
lucrari si refacerea pe cheltuiala antreprenorului.
In cazul defectelor privind geometria lucrarii si calitatea, dar care nu afecteaza siguranta si capacitatea portanta a
lucrarii reparatiile se pot efectua astfel:
defectele minore pot fi corectate prin degresare, spalare, rabotare sau rostuire;
in cazul defectiunilor mai importante antreprenorul poate propune beneficiarului un program de remediere
care-l va analiza si aproba ca atare sau cu completarile necesare.
Fisurile deschise care pot compromite att aspectul ct si durabilitatea structurii se colmateaza prin injectie.
La terminarea lucrarilor antreprenorul efectueaza o receptie a intregii lucrari si va asigura degajarea tuturor spatiilor
(sprijiniri, sustineri, depozite, etc) pentru a permite lucrul liber a structurii.
6.7
HIDROIZOLATII
Prezentul capitol trateaza conditiile tehnice generale ce trebuiesc indeplinite la realizarea hidroizolatiilor pentru
lucrarile de podete si ziduri de sprijin.
La proiectarea, executia si receptia hidroizolatiilor se vor respecta prevederile din STAS 5088. Lucrari de arta.
Hidroizolatii. Prescriptii de proiectare si executie.
Hidroizolatiile au ca scop impiedicarea patrunderii apei in elementele de constructie, captarea si evacuarea ei,
preluarea solicitarilor din incarcari si transmiterea lor la structura de rezistenta.
La lucrarile de arta, hidroizolatiile sunt alcatuite, in general din :
Pag 167/354
UAT 1 Bragadiru
sapa care se executa in cmp continuu si racordarea acesteia la marginea elementului care se
hidroizoleaza;
dispozitivele de acoperire a rosturilor, gurilor de scurgere, strapungerile si racordarea sapei la acestea.
In cadrul sapei se pot distinge urmatoarele straturi:

strat hidroizolant sau sapa hidrofuga formata din:
stratul de amorsare;
strat de lipire;
strat de baza;
strat suplimentar, de la caz la caz;
strat de protectie.
In functie de pozitia elementului de constructie care se hidroizoleaza fata de nivelul apei freatice, hidroizolatiile pot fi
:
hidroizolatii impotriva umiditatii pamntului, care se aplica la culei si ziduri de sprijin, elemente ce vin in
contact cu apa mai mult timp;
hidroizolatii impotriva apelor fara presiune hidrostatica ce se aplica la suprastructura podetelor.
Stratul hidroizolant, in functie de materialul folosit si procedeul de aplicare, poate fi :
din materiale plastice sau bituminoase aplicate la rece care se recomanda la lucrari de arta executate la zi
si la lucrari unde se asigura o ventilatie corespunzatoare;
din materiale bituminoase aplicate la cald.
Stratul hidroizolant aplicat la rece sau la cald se poate executa in diverse variante si cu diferite materiale,
respectndu-se insa prevederile din STAS 5088 tabelele 1,3-6.
Alegerea variantelor se va face la fiecare lucrare in parte, tinnd seama de prevederile din STAS 5088 precum si de
conditiile locale de teren, conditiile de exploatare si de importanta lucrarii, adoptndu-se solutia optima din punct de
vedere tehnic si economic.
In cazul lucrarilor amplasate in medii agresive se vor lua masuri suplimentare conform standardelor si normativelor
in vigoare.
6.7.1
MATERIALE SI STANDARDE
Materialele necesare pentru executia hidroizolatiilor sunt conform tabelului 1 din STAS 5088.
Varianta de alcatuire a hidroizolatiei, tinnd seama si de precizarile de la paragraful 10.1 se va alege conform
tabelelelor 5...6 din STAS 5088.
Calitatea materialelor si conditiilor de folosire sunt precizate in standardele de produse, precizate in tabelul 1 din
STAS 5088.
In functie de varianta adoptata se vor respecta si recomandarile de proiectare cuprinse in STAS 5088, capitolul 3.Se
vor respecta de asemenea prevederile din cap. 3, privind racordarea hidroizolatiilor la marginile elementului de
constructie ce se hidroizoleaza.
6.7.2
PRESCRIPTII DE EXECUTIE, VERIFICARE SI RECEPTIE
Stratul suport al hidroizolatiei trebuie sa nu prezinte prezinte proeminente mai mari de 2 mm, suprafata neteda
realizndu-se prin driscuire.
Planeitatea suprafetei suport se admite a avea o singura denivelare de 5 mm pe o suprafata verificata cu
dreptarul de 3 m in orice directie.
Pentru a indeplini aceste conditii suprafata suport se va pregati astfel:
se indeparteaza toate muchiile vii, denivelarile, agregatele incomplet inglobate in beton, petele de grasime
si orice alte corpuri straine; laptele de ciment in exces se indeparteaza cu peria de srma;
Pag 168/354
UAT 1 Bragadiru
se curata cu jeturi de apa sau aer comprimat, lasndu-se sa se usuce in vederea aplicarii stratului
hidroizolant.
Pe suprafata suport pregatita ca mai sus, se interzice circulatia personalului din santier. Muncitorii care executa
lucrarile trebuie sa coarte cizme de cauciuc, circulnd numai pe pasarele provizorii din lemn.
Stratul hidroizolant se va aplica pe timp uscat si la o temperatura a suprafetei suport mai mare de +5oC.
In timpul executiei stratului hidroizolant, pe portiunile inca neacoperite cu stratul de protectie se vor lua masuri
pentru:
interzicerea circulatiei lucratorilor si a depozitarii de materiale pe aceste suprafete;
acoperirea cu praf de creta, praf de ciment sau hrtie impotriva actiunii razelor solare sau a temperaturilor
ridicate.
Se recomanda ca procesul de executie a hidroizolatiei sa se organizeze astfel inct stratul de protectie sa se aplice
in aceeasi zi.
Pe stratul hidroizolant neacoperit cu stratul de protectie sau in zona in care urmeaza a se hidroizola imediat, nu se
executa sprijiniri.
Eventualele schimbari de materiale sau de solutii constructive pentru hidroizolatii, fata de proiect, antreprenorul nu
le poate face dect cu acordul proiectantului si al beneficiarului.
Calitatea materialelor folosite la hidroizolatia lucrarilor de arta rutiere se garanteaza prin certificate de calitate emise
de unitatea producatoare si aprobate de inginer inainte de inceperea lucrarilor. Executantul lucrarilor de hidroizolatie
verifica calitatea materialelor pe baza acestor certificate, efectund si incercari in caz de dubiu.
6.7.3
TESTE SI RECEPTIE
Verificarea si receptia lucrarilor de hidroizolatii se face pe etape, dupa cum urmeaza:

pe parcursul executarii lucrarilor de hidroizolatii, incheindu-se procese verbale partiale de lucrari ascunse;
la terminarea lucrarilor de hidroizolatii, prin incheierea unui proces verbal pentru aceste lucrari;
odata cu verificarea intregii lucrari de arta.
Verificarea la terminarea lucrarilor de hidroizolatie se face asupra aspectului iar in cazul unor prevederi nefavorabile
din procesele verbale de lucrari ascunse se poate face si asupra etanseitatii prin inundare cu apa pe o inaltime de
maxim 5 cm, pe suprafata limitata.
Defectele constatate pe parcursul executiei si la terminarea lucrarilor de hidroizolatii se vor remedia pe baza unor
solutii propuse de antreprenor si care pot fi acceptate sau nu de catre beneficiar.
In cazul in care beneficiarul nu accepta remedierile propuse de antreprenor se poate dispune refacerea intregii
lucrari de hidroizolatii.
In urma acestei receptii se incheie ,, Proces verbal de receptie pe faza in care sunt specificate remedierile care
sunt necesare, termenul de executie a acestora si recomandari cu privire la modul de tinere sub bservatie a
tronsoanelor de drum la care s-au constatat abateri fata de prevederile prezentului caiet de sarcini.
Receptia preliminara se face odata cu receptia preliminara a intregii lucrari conform normelor legale in vigoare .
Comisia de receptie va examina lucrarile fata de documentatia de control si procesele verbale de receptie pe faze ,
intocmit in timpul executiei lucrarilor .
Pag 169/354
UAT 1 Bragadiru
6.8
6.8.1
APARARI DE MALURI ALCATUITE DIN GABIOANE

GENERALITATI
Prezentul caiet de sarcini are aplicabilitate la lucrrile de aprri de maluri, executate conform prevederilor
proiectului tehnic i detaliilor de execuie.
Solutia tehnica adoptata
Soluia adoptat n cadrul acestei lucrri prevede execuia debleelor si aprrilor de mal din gabioane.
Dimensiunile secionale ale aprrilor, ca i alctuirea constructiv (de ex. dimensiuni carcase pentru gabioane),
sunt prevzute n detaliile de execuie. Se propune ca lucrrile s fie executate n 2 etape: pe malul stng mai nti
i apoi pe malul drept. Execuia se va face la adpostul digurilor de deviere a cursului apei dar si acolo unde sunt
necesare la debleele pe partea dreapta a drumului.
6.8.2
EXECUTAREA LUCRRILOR DE TRASARE
Trasarea amplasamentului aprrilor de mal se va executa pe baza planului de trasare.

Inainte de a ncepe lucrrile pregtitoare de terasamente (sptur) se stabilete amplasamentul n plan al lucrrii,
care se materializeaz cu reperi.
Reperii se vor amplasa n afara zonei de lucru pentru a putea fi pstrai i folosii spre a materializa conturul n plan
i cotele de nivel ale fundaiei de beton.
6.8.3
NATURA, CALITATEA MATERIALELOR UTILIZATE
Piatra brut pentru gabioane trebuie s provin din roci fr urme vizibile de dezagregare fizic, chimic sau
mecanic, trebuie s fie omogene n ceea ce privete compoziia mineralogic, s aib o structur omogen
compact.
Caracteristicile mecanice ale pietrei vor trebui s fie dup cum urmeaz:
rezistena la compresiune pe epruvete
- n stare uscat, N/mm2 min80
rezistena la nghe-dezghe
- coeficient de gelivitate, la 25
- cicluri de piatr spart, % max.0,3
- coeficient de nmuiere, pe epruvete, % max. 25.
Forma pietrei este neregulat, aa cum rezult din carier, avnd dimensiunea minim de cel puin 199 mm i o
greutate cuprins ntre 25 kg i 50 kg, pentru a putea fi manevrat manual.
Forma i dimensiunile pietrei brute folosite:
forma - neregulat, apropiat de un trunchi de piramid sau prism
nlimea (mm) - 140-180
dimensiunile bazei, mm
lungime nlimea
lime - 80-150
6.8.4
CONTROL DE CALITATE SI RECEPTIE
Controlul calitatii
Pe parcursul realizrii lucrrii este obligatorie verificarea n toate fazele de execuie a amplasrii corecte a prilor
componente ale tronsoanelor de ziduri de sprijin din gabioane.
Pag 170/354
UAT 1 Bragadiru
6.8.5
RECEPIA LUCRRII
Recepia pe faze se face atunci cnd lucrrile prevzute n documentaie sunt complet terminate i toate
verificrile sunt efectuate. n urma verificrilor se ncheie proces verbal de recepie pe faze care confirm
posibilitatea trecerii la urmtoarea faz. Se efectueaz de dirigintele de antier i antreprenor.
La recepia preliminar, comisia examineaz lucrrile i verific ndeplinirea condiiilor de execuie i calitative
impuse de proiect i caietul de sarcini, precum i constatrile consemnate pe parcursul execuiei de ctre organele
de control. Astfel, se ncheie "Procesul verbal de recepie preliminar".
Se vor verifica n cadrul acestei operaii de recepie urmtoarele:
amplasamentul lucrrilor conform proiectului de execuie;
calitatea materialelor conform standardelor respective;
natura pmnturilor (conform STAS 1243-88), pentru verificarea
concordanei cu studiile geo;
dimensiunile, pantele i calitatea execuiei lucrrilor.
Recepia final are loc dup expirarea perioadei de garanie i se va face n condiiile respectrii prevederilor legale
n vigoare, precum i a prevederilor din prezentul caiet de sarcini.
6.9
PROTECTII TALUZ CU PAMANT VEGETAL
6.9.1
GENERALITATI
Este o lucrare de protectie care asigura prevenirea eroziunii si ravinarii taluzurilor. Se executa pe taluzuri stabile cu
p1:1, cu inaltimi de max.10 m ce pot fi erodate si ravinate de ape de suprafata.
Protectia taluzurilor in aceasta situatie cuprinde urmatoarele operatiuni care vor fi aprobate de inginer inainte de a fi
executate:
Imbracarea suprafetei taluzului cu pamant vegetal.
Insamantarea suprafetei taluzului.
Protectia contra ravinarilor, pana la refacerea vegetatiei, iar in cazul terenurilor aride stancoase, acoperirea cu
geotextil din fibre vegetale care sa contina si seminte de iarba.
6.9.2
DESCRIEREA OPERATIUNILOR
Imbracarea suprafetei taluzului cu pamant vegetal se realizeaza de jos in sus pe taluz cu o grosime a stratului peste
muchia treptei de minim 20 cm. Stratul de pamant vegetal se aduce fie din depozite aprobate de inginer cu auto, fie
din depozitul intermediar de unde se transporta cu roaba pe taluz si de aici prin lopatari se asterne pe suprafata
taluzului. Stratul de pamant ce imbraca taluzul se compacteaza usor cu ruloul de mana si se finiseaza manual
pentru crearea unei suprafete plane.
Insamantarea suprafetei taluzului se realizeaza imediat dupa acoperirea taluzului cu pamant vegetal.
Insamantarea pamantului vegetal comporta urmatoarele faze:
scarificarea manuala a pamantului vegetal;
imprastierea unui strat de ingrasamant (de preferinta natural);
stropirea suprafetei insamantate cu ajutorul autocisternei a unui amestec de apa, seminte, aracet <2% si
ingrasaminte chimice, in proportii comunicate de organele agricole din zona.
Pentru alegerea semintelor pentru gazon se vor consulta organele competente functie de zona si natura terenului.
Protectia contra ravinarilor se face prin:
Dirijarea apelor de suprafata prin rigole si casiuri din elemente de beton prefabricat sau din material plastic.
Pag 171/354
UAT 1 Bragadiru
Completarea cu pamant vegetal a ravenelor si insamantarea suprafetelor degradate.
Protectia cu geotextil
Peste suprafata insamantata se asterne un geotextil format din fibre putrescibile cu greutate cuprinsa intre 200 - 400
g/mp. El se fixeaza la capete cu ancore de consolidare si se asterne incepand de sus in jos. Pentru o mai buna
fixare el se acopera cu 5 cm. de pamant vegetal.
6.9.3
MATERIALE UTILIZATE
Pamant vegetal va fi utilizat materialul rezultat din solul vegetal decapat din ampriza drumului sau se aduce din
depozit. Se va urmari sa nu contina bulgari mai mari de 5 cm sau alte corpuri straine, uleiuri minerale etc. La
punerea in opera, pamantul vegetal va avea o umiditate de 18-32%.
Apa Trebuie sa indeplineasca conditiile prevzute in SR EN 1008, daca nu provine din reteaua publica. Semintele
achizitioneaza de la societati agreate in acest domeniu si vor fi aprobate de inginer. Trebuie sa fie specifice zonei in
care se folosesc si functie de natura terenului .
Semintele folosite in tara noastra fac parte din categoria gramineelor si anume:
Lolium perena iarba de gazon;
Poa pratensis firuta;
Festuca rubra paiusul rosu;
Festuca amudinaceea paiusul inalt;
Bromus inermis obsiga;
Agropyum cristatum pirul crestat.
Pentru alegerea semintelor pentru gazon se vor consulta organele competente, functie de zona si natura terenului.
Geotextil de protectie format din fibre vegetale biodegradabile cu greutatea cuprinsa intre 200-400 g/mp ,
alungire la rupere- max 70%.
Conditia: sa fie suprafata continua si sa permita asternerea geotextilelor pe taluz.
6.9.4
VERIFICAREA CALITATII
Asternerea pamantului vegetal se va verifica prin sondaj (1 sondaj la 100 m2) incadrarea in prevederile punctului
2.a de mai sus .
Suprafata protejata in ansamblu nu trebuie sa prezinte denivelari mai mari de 10 cm, pentru corectarea suprafetelor
se va trece la taierea damburilor si completarea cu pamant vegetal a gropilor.
Insamantarea suprafetelor verificarile ce se fac pentru aprecierea calitatii se face vizual de catre Inginer si se
urmareste realizarea unui gazon uniform cu densitate mare. Daca se observa ochiuri neinierbate se trece la
suprainsamantarea si la repetarea operatiunilor prevazute la pct.2.b, pana la obtinerea unui gazon uniform.
Protectia cu geotextile se verifica daca este acoperita toata suprafata iar rosturile sunt suprapuse pe min. 20 cm,
se verifica fixarea geotextilului in ancore de consolidare pe versant.
Geotextilele va trebui sa respecte conditiile prevazute in prezentul caiet de sarcini, acestea vor fi testate si verificate
inainte de punerea in opera si pe parcursul executiei de laboratoare specializate si aprobate de inginer.
Pentru utilizarea materialelor geosintetice la lucrarile de constructii, pe santier probele de control se vor lua din
fiecare lot aprovizionat de catre Constructor in prezenta Consultantului.
Ele se vor transmite la un laborator specializat aprobat de inginer fara sa se specifice provenienta, doar cu un
numar de ordine pentru a se efectua incercarile conform normativului NP 075 -,,Normativ pentru utilizarea
materialelor geosintetice la lucrarile de constructii si a standardelor in vigoare.
Pag 172/354
UAT 1 Bragadiru
Rezultatele se vor compara cu cele de pe fisa tehnica a furnizorului si daca performantele sunt in limita a 10% fata
de cele prevazute, geotextilul se poate pune in opera. Daca rezultatele sunt in afara limitei 10% se va consulta
proiectantul pentru a stabili in ce conditii pot fi puse in opera.
6.9.5
RECEPTIA LUCRARILOR
tronsoanelor de drum la care s-au constatat abateri fata de prevederile prezentului caiet de sarcini.
Comisia de receptie va examina lucrarile fata de documentatia de control si procesele verbale de receptie pe faze ,
6.10
6.10.1
MARCAJE
GENERALITATI
Prezentul capitol cuprinde conditii obligatorii de realizare a marcajelor rutiere in conformitate cu prevederile
Legislatiei de circulatie rutiera si a standardelor referitoare la semnalizarea rutiera.
6.10.2
MATERIALE
Pentru marcajele rutiere pot fi utilizate urmatoarele materiale;

Vopsea de marcaj alba, ecologica, monocomponenta, diluabila cu apa si uscare la aer (fara solventi organici)
Aceasta vopsea trebuie sa garanteze vizibilitatea in orice conditii.
Vopseaua va fi aplicata peste o amorsa corespunzatoare .Marcajele vor fi aplicate cu mijloace adecvate (pentru
amorsa, vopsea, microbile si bile de sticla) sau vor fi asternute manual in functie de tipul de marcaj. Durata de
serviciu a marcajelor trebuie sa fie de minimum 18 luni .
Marcaje termo-plastice sau din banda alba auto-adeziva cu aplicare la cald sau la rece.
Acestea trebuie sa intruneasca aceleasi conditii tehnice ca si vopseaua de marcaj. Perioada de serviciu a
marcajelor trebuie sa fie de minimum 36 luni. Ofertantul va asigura Beneficiarului tehnologia de aplicare si fisele
tehnice pentru asternerea marcajului termo-plastic.
Materialelel trebuie sa fie puse la dispozitie de o firma acceptata de Beneficiar.
Certificatele de calitate eliberate de laboratoarele internationale (cel putin echivalent cu BAST si LGA) trebuie sa fie
anexate la materialele utilizate.
6.10.2.1 CONDITII TEHNICE PENTRU MICROBILE SI BILE DE STICLA
Fiecare tip de vopsea de marcaj, utilizeaza un anumit tip de microbile sau bile de sticla. Tipul si dozajul de microbile,
va fi recomandat de fabricantul de vopsea de marcaj, conform certificatului de omologare al vopselei. Ambalarea
microbilelor se face in saci etansi, sigilati.
Timpul de depozitare in ambalaj este de minim 12 luni.
Pag 173/354
UAT 1 Bragadiru
6.10.2.2 TIPURI DE MARCAJE RUTIERE

Marcaje longitudinale care la rndul lor se subdivid in marcaje pentru:
separarea sensurilor de circulatie pe drumurile cu doua benzi ;
delimitarea benzilor;
delimitarea partii carosabile.
Toate aceste marcaje executate sunt reprezentate prin:
linie simpla sau dubla continua;
linie discontinua simpla sau dubla;
linie dubla compusa dintr-o linie continua si una discontinua.
Marcaje de separare a traficului pe drumurile cu doua benzi de circulatie
singura linie discontinua, cu spatii intre segmente in functie de conditiile drumului;
linie continua si una discontinua alaturata, care nu permite depasirea liniei continue;
linie dubla continua, care nu permite depasirea nici uneia din cele doua linii.
Marcaje de delimitare a benzilor
linie discontinua, cu spatii intre segmente in functie de conditiile drumului
Marcaje de delimitare a partii carosabile.
Linii continue simple pe autostrazi, drumuri nationale si pe partea exterioara a curbelor periculoase ;
Linii simple discontinue pentru celelalte categorii de drumuri ;
Linii simple discontinue marcand benzile de accelerare, decelerare si de viraj fata de benzile principale de
circulatie.
Marcaje discontinue
Segmente scurte cu spatii mari in conditii normale de circulatie;
Segmente lungi cu spatii scurte la curbele periculoase, inclusive pe zonele unde sagetile avertizeaza
,,intrarea pe banda.
Marcaje pentru supralargirea in curbe
Pentru supralargiri< 1m, toate supralargirile vor fi amenajate pe partea interioara a curbei;
Pentru largiri > 1m, partea interioara a curbei va fi largita cu 1m + 60% din spatiul ramas iar banda de
circulatie exterioara va fi largita cu 40% din ceea ce ramane.
Marcaje transversale
de oprire - linie continua avnd latimea de 0,40 m, astfel inct in locul de oprire sa fie asigurata vizibilitatea
in intersectie;
de cedare a trecerii - linie discontinua, latime de 40 cm care poate fi precedata de un triunghi .
de traversare pentru pietoni - se executa prin linii paralele cu axa caii, cu latimea de 40 cm iar lungimea lor
fiind de 3 sau 4 m functie de viteza de circulatie pe zona respectiva mai mica de 50 km/h nu mai mare de
50 km/h
In intersectiile cu circulatie pietonala foarte intensa marcajele trecerilor de pietoni pot fi completate prin sageti
indicnd semnele de traversare.
de traversare pentru biciclete - se executa prin doua linii intrerupte.
Marcaje diverse
de ghidare folosite la materializarea traiectoriei pe care vehiculele trebuie sa le urmeze in traversarea intersectiei;
pentru spatii interzise se executa prin linii paralele care pot fi sau nu incadrate de o linie continua realizate .
pentru interzicerea stationarii;
pentru locurile de parcare pe partea carosabila:
- transversala pe axa sau marginea caii;
- inclinata fata de aza sau marginea caii;
- paralela cu axa sau marcinea caii;
Pag 174/354
UAT 1 Bragadiru
curbele deosebit de periculoase situate dupa aliniamente lungi pot fi precedate de marcaje de reducere a
vitezei constituite din linii transversale cu latime de 0,40 m .
Lucrarea de aplicare a marcajelor poate sa inceapa dupa ce au fost indeplinite urmatoarele operatiuni preliminare:
Antreprenorul a obtinut aprobarile necesare de la Administratia Nationala a drumurilor si de la Politia

Rutiera in ceea ce priveste inchiderea sectoarelor de drum ;
Zona de desfasurare a lucrarilor a fost semnalizata corespunzator cu indicatoare de circulatie pentru

dirijarea temporar a traficului si cu conuri reflectorizante.
S-a obtinut aprobarea Inginerului.
Structura rutiera va fi pregatita in conformitate cu normativele romanesti si in plus :

o
Pe carosabilul din beton unde trebuie sa se aplice marcajul, suprafata transversala va fi curatata
prin perierea cu peria de sarma sau cu alte mijloace aprobate.Inainte de aplicarea materialului
termoplastic, se va aplica un liant compatibil cu suprafata drumului si materialul de marcaj,
conform instructiunilor fabricantului;
Pe carosabilul realizat cu tratamente bituminoase, acolo unde trebuie aplicat marcajul, inaintea
aplicarii se va indeparta toata criblura in surplus.
Materialele utilizate la marcajul drumurilor vor fi aplicate numai pe suprafetele curate si uscate.
Marcajele nu vor fi brazdate. Marcajele longitudinale vor fi aplicate cu mijloace mecanice pe un
traseu strict definit.
Trasarea manuala a marcajelor nu va fi pemisa, exceptand sagetile de dirijare si marcajele similare. Trasarea
punctelor va fi facuta pe partea carosabila folosind mijloacelor de trasare corespunzatoare; Trasarea va fi in
conformitate cu prevederile proiectului;
Inginerul va verifica trasarea inainte de a se face marcajul final.
Suprafetele vor fi bine curatate si uscate inainte de inceperea aplicarii maracjului, Suprafetele marcate in prealabil
vor fi curatate mecanic. Amorsa si vopseaua vor fi aplicate conform instructiunilor producatorului.
6.10.2.3 TESTE
In vederea aplicarii marcajelor se vor efectua urmatoarele:
Testare care sa asigure faptul ca vopseaua este bine amestecata si trecuta prin sita inainte de aplicare;
Testarea periodica a grosimii peliculei de vopsea;
Testarea periodica a cantitatii si distributiei microbilelor.
6.11
6.11.1
SEMNALIZARE VERTICALA
GENERALITATI
Prezentul capitol se refera la executia indicatoarelor si la receptia acestui gen de lucrari, folosite la semnalizarea
rutiera.
Acesta cuprinde clasificari dupa dimensiuni, simboluri, forme, prescriptii tehnice precum si alte conditii ce trebuie sa
fie indeplinite de indicatoare in vederea utilizarii lor pentru semnalizarea rutiera a drumurilor europene din
Administratia Nationala a Drumurilor.
Confectionarea indicatoarelor - calitatea acestora trebuie sa corespunda prevederilor standardelor respective aflate
in vigoare.
Antreprenorul va asigura prin posibilitatile proprii sau prin colaborare cu unitati de specialitate, efectuarea tuturor
Pag 175/354
UAT 1 Bragadiru
Antreprenorul este obligat sa efectueze la cererea beneficiarului verificari suplimentare fata de cele prevazute in
prezentul caiet de sarcini.
Antreprenorul este obligat sa asigure adoptarea masurilor tehnologice si organizatorice care sa conduca la
Antreprenorul este obligat sa tina evidenta zilnica a conditiilor de executie a operatiunilor cu rezultatele obtinute in
urma determinarilor si incercarilor.
In cazul cnd se vor constata abateri de la prezentul caiet de sarcini beneficiarul va dispune refacerea lucrarilor si
luarea masurilor ce se impun.
6.11.2
CONFECTIONAREA SI VOPSIREA INDICATOARELOR
Indicatoarele se vor confectiona din aluminiu astfel inct sa se realizeze cu precizie formele si dimensiunile
prevazute in prezentul caiet de sarcini.
Indicatoarele de forma triunghiulara, rotunda, dreptunghiulara cu laturi sub 1,0 m si cele in forma de sageata - se vor
executa din tabla de aluminiu cu grosimea de min. 2,0 mm, avnd conturul ranforsat prin dubla indoire sau cu profil
special din aluminiu.
Panourile dreptunghiulare sau patrate avnd latura cea mai mica de cel putin 1,0 m se executa din profile speciale.
Calitatile aluminiului sunt urmatoarele:
Pentru tabla - 99,5 HD (conform standardelor romnesti)
Pentru profile - ALMGSI-0,5F 22 (conform DIN)
Nu se admit prinderi prin sudura sau nituire. Suruburile utilizate trebuie protejate anticoroziv.
O data cu oferta de licitatie, ofertantul va prezenta detalii privind realizarea indicatoarelor si sistemul de prindere pe
stlpi. Spatele indicatorului si rebordul se vopsesc in culori gri. Folia reflectorizanta se aplica pe suport din aluminiu.
Pregatirea suprafetei indicatoarelor in vederea aplicarii foliei reflectorizante se face dupa cum urmeaza:
degresarea suprafetei pentru a indeparta petele de ulei cu apa si detergenti la temperatura de aproximativ
25oC;
inlaturarea urmelor de praf cu o crpa moale curata si stergerea cu o crpa inmuiata in alcool;
dupa zvntare se aplica folia reflectorizanta.
Aplicarea foliei reflectorizante
Pe drumurile europene se utilizeaza folie tip high intenssity (de inalta reflectivitate) iar pe celelalte trasee folie tip
engineering grade conform listelor de cantitati de lucrari. Foliile trebuie sa corespunda calitativ conditiilor mentionate
in cap. "Metode de testare a foliei reflectorizante".
Aplicarea foliei se poate face "la rece" atunci cnd se foloseste folie cu adeziv la presiune sau "la cald" atunci cnd
se utilizeaza folie cu adeziv activat la cald.
Realizarea fetei la indicatoarele de avertizare, reglementare si obligare se face prin imprimare cu metoda
serigrafica.
In cazul aplicarii "la rece" indicatorul se lasa cel putin 4 ore pentru uscare, temperatura incaperii trebuind sa fie
cuprinsa intre 20oC si 25oC. Inainte de aplicare att folia ct si indicatoarele vor fi pastrate 24 ore la temperatura de
20-25 gr C.
Depozitarea indicatoarelor se face pe stelaje, pentru a se evita atingerea intre ele de preferinta orizontal cu folia in
sus.
6.11.3
DIMENSIUNILE INDICATOARELOR
Avertizare, reglementare si obligare

a) Indicatoare triunghiulare
Pag 176/354
UAT 1 Bragadiru
Indicatorul "Cedeaza trecerea"

latura = 1200
latimea chenarului = 150
latime banda = 13
Alte indicatoare triunghiulare
latura = 900
b) Indicatoare circulare
diametrul = 800
c) Indicator de forma octogonala
inaltimea = 950
d) Indicator de forma patrata
latura= 650
e) Indicatoare dreptunghiulare
Indicator "Curba periculoasa"
lungime = 1200
latimea = 650
Indicator "Trecere la nivel cu CF"
lungime = 1000
latimea = 300
Indicatoare de orientare (si informare)
Dimensiunile necesare vor rezulta din continutul informatiilor de pe indicator.
Forma poate varia intre un patrat si dreptunghi cu raportul lungime/ latime cuprins intre 2 si 2,5.
In listele de cantitati sunt mentionate suprafetele medii ale fiecarui indicator care se vor lua in consideratie la licitatie.
Dimensiunile indicatoarelor care nu implica scrieri.
Indicatorul "Presemnalizarea traseului de urmat in vederea efectuarii virajului la stnga"
lungime = 650
latime = 500
Indicator "Identificarea drumurilor"
lungime = 550
latime = 330
Indicator "Deschis traficului international"
lungime = 550
latime = 330
Indicatoare "Trecerea subterana pentru pietoni", "Politia" si "Post prim ajutor"
Pag 177/354
UAT 1 Bragadiru
lungime = 650
latime = 500
Indicator "Sens unic"
lungime = 1200
latime = 330
Indicatoare "Autostrada"
lungime = 650
latime = 500
Indicatoare "Post depanare", "Telefon", "Statie de benzina", "Hotel sau Motel" , "Restaurant" ,"Bufet sau Cofetarie" ,
"Teren pentru champing", "Teren pentru caravane", "Teren pentru camping si caravane", "Cabana pentru turisti",
"Parcarea".
lungime = 650
latime = 500
Semne aditionale "Trecere la nivel cu calea ferata industriala"
lungime = 450
latime = 200
"Indicarea lungimii unui sector periculos" si "Trecerea la nivel cu calea ferata"
lungime = 600
latime = 200
"Directia drumului cu prioritate"
lungime = 600
latime = 600
6.11.4
METODE DE TESTARE A FOLIEI REFLECTORIZANTE
6.11.4.1 Generalitati
Materialele retroreflectorizante se fabrica in 2 tipuri constructive, si anume clasa 1 si clasa 2.
Foliile retroreflectorizante din clasa 1 sunt constituite din microbile de sticla, incluse in interiorul unei rasini
transparente care are o suprafata exterioara neteda.Foliile retroreflectorizante au o suprafata acoperita cu un adeziv
durabil, care poate fi utilizat prin aplicare la cald sau prin presiune usoara.
Foliile care apartin clasei a 2-a detin o inalta performanta de retroreflexie. Aceste folii sunt constituite din microbile
de sticla aderente la o rasina sintetica, incapsulate de catre o suprafata plana la exterior.
Clasificarea vizuala. Foliile retroreflectorizante din clasa 1 si clasa 2 sunt marcate astfel de catre producatorul lor.
Semnele de marcare sunt integrate in folii in timpul fabricatiei si nu pot fi indepartate prin metode fizice sau chimice,
fara a nu provoca distrugerea sistemului de retroreflexie.
Modelul si locul de aplicare a semnelor de identificare vizuala permite identificarea producatorului si numarul anilor
de utilizare a foliei retroreflectorizante. Semnele de identificare vizuala pot fi vizibile la lumina retroreflectata, cnd
suprafata foliei reflectorizante este iluminata perpendicular.
Metodele de testare pentru folii retroreflectorizante si indicatoare de circulatie retroreflectorizante constau din
metode de testare fotometrice, metode de testare a caracteristicilor mecanice si metode de testare la medii
Pag 178/354
UAT 1 Bragadiru
agresive. Necesitatile de calitate pe baza testelor de calitate se vor prezenta in continuare separat, pentru folii
retroreflectorizante si indicatoare de circulatie retroreflectorizante.
Folii retroreflectorizante. Foliile retroreflectorizante din clasa 1 si clasa 2 destinate realizarii indicatoarelor de
circulatie retroreflectorizante se pregaresc, se conditioneaza si interpreteaza rezultatele testarii si se testeaza
conform urmatoarelor proceduri:
Pregatirea mostrelor. Mostrele de folii reflectorizante, inainte de a fi testate, se aplica pe placute de aluminiu cu
grosimea de 2 mm sau pe aliaje de aluminiu de calitate asemanatoare cu Al2MG2MnO3.
Suprafata placutei metalice trebuie sa fie plana, iar dimensiunile si metoda de testare trebuie sa fie in concordanta
cu testul care se executa si recomandarile facute de producatorul de folie retro-reflectorizanta.
Conditionarea mostrelor. Mostrele de folii retroreflectorizante din materiale din clasa 1 si clasa 2, se vor conditiona
timp de 24 ore la temperatura de 23oC 2oC si 50 RH + 5%.
Rezultatele testarii se exprima ca o marime medie, provenita din cel putin trei determinari a trei mostre testate in
conditii asemanatoare.
6.11.4.2 Analize fotometrice - Coeficient de retroreflexie
Coeficientul de retroreflexibilitate R permite sa se determine nivelul de calitate al vizibilitatii pe timp de noapte pentru
un semnal retro-reflectorizant. Coeficientul de retroreflexibilitate R se exprima in CD/LX.M2 si se masoara cu
aparate special denumite retroreflectomere.
Determinarea se executa pe mostre de dimensiuni de 15x15 cm aplicate pe suport din aluminiu, la unghiuri de
incidenta a sursei luminoase de 5o, 30o, 40o in raport cu normala si la unghiuri de receptie de 0,2o - 0,33o, 1o,
2o, in raport cu fascicolul incident. Coeficientul de retroreflexiune R se masoara conform "CIE PUBLICATION" nr.54
Retrireflection 1982 pentru sursa de iluminare A (temperatura culorii de 2856oK).
Valoarea coeficientului de retroreflexie R, rezulta ca o medie a citirilor efectuate in diferite puncte pe toata suprafata
mostrei de folie retroreflectorizanta. Valorile minime pentru foliile retro-reflectorizante clasa 1 si clasa 2 de culori
diferite, destinate semnelor de trafic, sunt date in tabelul A
Culoare. Culoarea foliilor reflectorizante se determina pe mostre avnd dimensiunile de 5x5 cm, aplicate pe placute
de aluminiu.
Masurarea culorii se face cu Colormeter conform CIE PUBLICATION nr.15.2 colorimetry, 1986, proba fiind iluminata
cu o sursa de iluminare Standard D65, sub un unghi de 45o fata de suprafata normala si cu o directie de masurare
de 0o (Geometrie de masurare 45/0). Pentru foliile reflectorizante de diferite culori, domeniile de culoare se
determina din coordonatele punctelor de colt a diagramei CIE 1931.
Valorile domeniilor coordonatelor cromatice pentru foliile de retroreflexie noi sunt inscrise in, iar pentru foliile
retroreflexive in utilizare.
Foliile reflectorizante noi din materiale clasa 1 si clasa 2, sunt specificate printr-un domeniu nehasurat, pe cnd
aceleasi folii aflate in utilizare sunt specificate printr-un domeniu hasurat.
6.11.4.3 Teste de verificare a caracteristicilor mecanice
Adeziunea la suport
Foliile retroreflectorizante trebuie sa prezinte o buna aderenta la suport, indepartarea prin jupuire neputnd fi
posibila fara distrugerea materialului retroreflectorizant.
Testul de adeziune se executa pe esantioane avnd dimensiunile de 10x15 cm, conditionate conform 4.2. Cu un
cutit sau lama, se jupoaie folia de pe suport, astfel ca pe suport sa ramna prinsa la un capat o bucata de 2x2 cm.
Se incearca jupuirea mai departe a foliei cu mna. Daca aceasta nu este posibil fara distrugerea foliei, testul de
adeziune a foliei este considerat corespunzator.
6.11.4.4 Teste de verificare a rezistentei la mediu
Pag 179/354
UAT 1 Bragadiru
Rezistenta la coroziune
Se determina rezistenta la ceata salina produsa prin atomizarea la 35oC 2oC, a unei solutii de 5 parti greutate
clorura de sodiu dizolvata in 95 parti greutate apa distilata. Mostrele de testat au dimensiunile de 15x15 cm si sunt
supuse actiunii cetii salina la min. doua cicluri de cte 22 ore fiecare ciclu. Ciclurile vor fi separate printr-un interval
de 2 ore la temperatura camerei, timp in care mostrele pot fi uscate. Dupa testare, mostrele vor fi spalate cu apa
distilata si uscate cu o psla in vederea examinarii.
Testul de rezistenta la coroziune poate fi considerat corespunzator daca mostrele testate din materiale clasa 1 si
clasa 2 nu prezinta defecte de suprafata de tip fisuri, decolorari, etc., iar coeficientul de retroreflexie si coordonatele
cromatice corespund valorilor inscrise in Tabel A si Tabel B.
Rezistenta la intemperii
Mostrele de folii retroreflectorizante, cu exceptia culorilor oranj si maro, se expun in diferite zone climatice, timp de 2
ani, cu fata catre sud si inclinate la 45 de grade. Periodic, este permisa spalarea cu apa a suprafetei mostrei, pentru
indepartarea pulberilor depuse din atmosfera.
In vederea testarii mostrelor se spala, se usuca cu crpa moale sau burete si apoi se spala cu apa distilata.
Testul se considera corespunzator daca mostrele de folii reflectorizante:
Nu prezinta defecte de suprafata de tipul basici, cojiri fisuri sau maxim 0,8 mm contractii, intinderi sau
desprinderi de suport
Coeficientul de retroreflexibie masurat la unghi = 0,33o si unghi = 5o, nu trebuie sa fie mai mic dect
valorile inscrise in Tabel A astfel:
Materiale clasa 1: 50%
Materiale clasa 2: 80%
Valorile cromatice nu trebuie sa se situeze in afara domeniului de culoare prezentat, iar factorii de
luminozitate nu trebuie sa fie mai mici dect factorii prescrisi
Suprafata total uda - Determinarea coeficientului de retroreflexie
Performantele de retroreflectibilitate ale unei folii pe timp de ploaie, se
simuleaza in laborator.
Mostrele de testat avnd dimensiuni de 15x15 cm, trebuie sa aiba intreaga
suprafata de sus in jos, acoperita cu un film de apa.
Aceasta se realizeaza prin variatia presiunii apei de la furtun.
Determinarea coeficientului de retroreflexie se face in conditiile in care apa cade
pe suprafata foliei.
Testul se considera corespunzator, daca coeficientul de retroreflexie pastreaza
minim 90% din valoarea coeficientului de retroreflexie din Tabel A, determinat la
unghi = 0,33o si unghi = 5o.
6.11.5
CONFECTIONAREA SI VOPSIREA STALPILOR DE SUSTINERE
6.11.5.1 CONFECTIONARE
Stlpii pentru sustinerea indicatoarelor metalice au lungimea de 3,5 m si se confectioneaza dupa cum urmeaza:
Pentru stlpii indicatoarelor de forma triunghiulara, rotunda, sageti precum si pentru cele in forma de patrat
sau dreptunghi avnd latura cea mai mica sub 1,0 m, se foloseste teava de otel cu diametre de 48-51 mm
si grosimea peretilor de minim 3 mm
Pentru dispozitivele de sustinere ale panourilor din profile speciale de aluminiu se foloseste teava sau
profile de otel si sunt dimensionate in functie de suprafata panoului, pe raspunderea ofertantului.
Caracteristicile acestor sustineri se precizeaza in cadrul ofertei.
6.11.5.2 VOPSIRE
Dispozitivele de sustinere a indicatoarelor se protejeaza cu grund de fier sau plumb si se vopsesc in culoare gri.
Pag 180/354
UAT 1 Bragadiru
6.11.5.3 CONTROLUL CALITATII PANOURILOR

Verificarea va fi facuta de reprezentantii autoritatii contractante..
Conditiile de verificare sunt urmatoarele:
Furnizorul va trebui sa-si asigure colaborarea unui laborator international, competent in domeniu. Cheltuielile vor fi
integrate in costul antreprizei.
Furnizorul va trebui sa furnizeze in propunerea sa un plan de control al calitatii, cuprinznd toate testele ce se vor
efectua in uzina.
In plus fata de aceste teste, beneficiarul isi rezerva dreptul de a face contraexpertizele pe care le doreste.
6.11.5.4 CONTROLUL CANTITATILOR
Controlul cantitatilor va fi facut de autoritatea contractanta care va avea ca sarcina:
receptia marfii
verificarea marfii la sosirea acesteia
controlul testelor furnizate odata cu panourile
respectarea programului de livrare prevazut.
6.12
DISPOZITIVE DE PROTECTIE LA DRUMURI (PARAPETE DIRECTIONAL SI PIETONAL)
6.12.1
Prezentul capitol stabileste conditiile tehnice de calitate si amplasare a dispozitivelor de protectie la drumuri (
parapete directional si parapet de siguranta pentru pietoni) pentru sporirea sigurantei circulatiei pe drumuri conform
standardelor in vigoare SR EN 1317,1,2.
Parapetele se amplaseaza pe sectoarele de drum periculoase din punct de vedere al sigurantei circulatiei, pentru
protejarea vehiculelor impotriva iesirilor de pe platforma drumului si pentru ghidarea optica a acestora.
Antreprenorul general este obligat sa asigure toate masurile tehnologice si organizatorice care sa conduca la
respectarea stricta a prevederilor prezentului Caiet de Sarcini.
In acest scop se pot avea in vedere lucrari la subcontractanti de specialitate, cu experienta in domeniu, agreati de
Inginer.
La executia parapetelor directionale si pietonale se va trece numai dupa ce se constata ca sunt asigurate toate
conditiile pregatitoare (utilaje, unelte, oameni etc.).
Standardele privind lucrarile continute in acest capitol - exemplu:materiale folosite, etc.- sunt redate in subcapitolele
referitoare strict la acestea.
6.12.2
TIPURI DE DISPOZITIVE DE PROTECTIE LA DURMURI
Diversele tipuri de dispozitive de protectie la drumuri se clasifica astfel:
Dispozitive de protectie a vehiculelor
Extremitati /racordari
Parapete de siguranta ;
Parapete de siguranta pentru lucrarile de arta;
Atenuatori de soc;
Paturi de oprire;
Descrierea detaliata a dispozitivelor de protectie la drumuri si specificatiile lui de proiectare sunt conform detaliilor
de executie si a standardelor de referinta SR EN 1317/1,2,3 ; STAS 1948/1-91 .
Pag 181/354
UAT 1 Bragadiru
Descrierea detaliata a parapetelui de siguranta si specificatiile lui de proiectare sunt conform detaliilor de executie si
a standardelor de referinta SR EN 1317/1,2,3 si SR 1948/2
Alegerea tipului de parapete se face conform tabelului 1.
Tabel 1
Elemente geometrice
Inaltimea caii, h,
deasupra
obstacolului
Drumuri grupa I
Drumuri grupa II
Parapete de tip
semigreu
greu
foarte greu
semigreu
greu
Aliniamente , interiorul
h2
curbelor de orice raza si

exteriorul curbelor cu
2 < h 4
raza R>250m
h>4
Exteriorul curbelor cu
h2
raza R250m
h>2
Grupa 1 contine : drumurile publice de clasa I, II si III;

Grupa II contine : drumurile publice de clasa IV si V;
In cazul cand autovehiculele cu sarcina utila > 50kN reprezinta min. 15% din traficul de perspectiva, se prevad
parapete de tip greu in locul celor de tip semigreu.
6.12.3
MATERIALE
Parapetele de siguranta se executa din elemente metalice si sunt de tip semigreu, greu si foarte greu conform
proiectului de executie.
Dispozitivele de siguranta pentru protectie la drumuri, permit, in general alunecarea sau ghidarea in lungul lor a
jantei autovehiculelor si revenirea acestora pe partea carosabila si sunt compuse din:
- Lisa din tabla ambutisata;
- Etrier din profil metalic ambutisat;
- Amortizor de soc din tabla neagra;
- Stalpi metalici IE10;
Parapetele de siguranta pentru pietoni pentru poduri sau localitati se executa deasemena din elemente metalice ,
protejate contra coroziunii si trebuie concepute astfel incat sa permita refacerea periodica a protectiei tuturor
suprafetelor si anume :
Mana curenta din teava rotunda sau dreptunghiulara;
Rigla inferioara din teava rotunda sau dreptunghiulara;
Stalpi din teava rotunda;
Zabrelute din teava, platbanda;
Placute pentru prindere stalpi;
Placuta inglobata in betonul lisei de parapet;
Pag 182/354
UAT 1 Bragadiru
Ancore di OB37 filetata la capete ;

Piluite hexagonale;
Toate tipurile de dispozitive de protectie la drumuri trebuie prevazute cu elemente constructive de forme si
dimensiuni adecvate reducerii pe cat posibil a consecintelor impactului accidental al vehiculelor usoare, in
conformitate cu standardele de referinta SR EN 1317/1,2,3 si STAS 1948/1; SR 1948/2 si cu aprobarea
Inginerului.
6.12.4
AMPLASARE
Dispozitive de siguranta pentru protectie la drumuri:

Parapetele se amplaseaza, in profil transversal, in afara latimii platformei sau in cadrul latimii acostamentelor
conform reglementarilor in vigoare si a detaliilor de executie.
Amplasarea parapetelor in lungul drumului se face tinand seama de :
Elementele geometrice ale traseului;
Inaltimea rambleului sau inclinrea versantilor;
Impadurirea terenului inconjurator;
Existenta unor ziduri de sprijin la marginea platformei spre aval;
Vecinatatea unor ape;
Necesitatea inchiderii perspectivei in exteriorul unor curbe;
In unele intersectii
Lungimile pe care se amplaseaza parapetele trebuie sa depaseasca cu cate 10m, la fiecare dintre capete, lungimile
prevazute in STAS 1948/. In cazul cand sectoarele pe care trebuie montate parapetele sunt situate la distante mai
mici de 25m intre ele, se prevad parapete continui.
Pentru sporirea sigurantei rutiere si asigurarea continuitatii ghidarii laterale, la parapetele situate pe drumurile avand
imbracaminti bituminoase, din beton de ciment sau pavaje, se prevad dispozitive reflectorizante, similare cu ale
stalpilor de ghidarela distante prevazute in STAS 1948/2 si in proiect.
Parapetele de siguranta pentru pietoni pentru poduri sau localitati
Amplasarea parapetelor pietonale in localitati si/sau poduri se face conform detaliilor de executie in conformitate cu
SR 1948/2 tinand seama in principal de :
Clasa tehnica a drumului;
Elementeel geometrice ale drumului;
Elementele sectiunii Transversale a podului;
Inaltimea caii fata de obstacolul traversat;
Alte conditii locale.
6.12.5
CONTROLUL CALITATII LUCRARILOR
Verificarea conformitatii instalarii

Inainte de inceperea operatiilor de instalare, in timpul lucrarilor si la incheierea acestor trebuie sa se verifice
urmatoarele aspecte de conformitate;
Distanta centru la centru a stalpilor si inaltimea partii superiare a grinzii (lisei) asa cum este prevazut in
proiectul de executie;
Lungimea instalarii si aliniamentul acesteia in conformitate cu detaliile de executie;
Strangerea definitiva in buloane/suruburi a tuturor pieselor componente ale dispozitivelor de protectie la
drumuri;
Respectarea tuturor normelor de siguranta si protectia muncii in vigoare.
Criteriile de performanta ale dispozitivelor de protectie la drumuri trebuie sa respecte clasele de performanta si
criteriile de acceptare din SR EN 1317/2,2,3 .
Pag 183/354
UAT 1 Bragadiru
6.12.6
RECEPTIA LUCRARILOR
6.12.6.1 RECEPTIA PE FAZA A LUCRARILOR

tronsoanelor de drum la care s-au constatat abateri fata de prevedeile prezentului caiet de sarcini.
Comisia de receptie va examina lucrarile fata de documentatia de control si procesele verbale de receptie pe faze,
Comisia de receptie examineaza lucrarile finalizate in conformitate cu prevederile documentatiei tehnice aprobate,
cu documentatia de control si procesele verbale de receptie la terminarea lucrarilor, intocmite in timpul executiei
lucrarilor.
6.13
6.13.1
PLANTATII RUTIERE
GENERALITATI
Prezentul capitol stabileste tehnologia si conditiile tehnice de calitate pe care trebuie sa le indeplineasca Plantatiile
rutiere realizate in zonele ce marginesc drumul in scopul indeplinirii de catre acestea a unui complex de functiuni cu
predominarea celor tehnice, rutiere, ecologice si peisagere.
Antreprenorul general este obligat sa asigure toate masurile tehnologice si organizatorice care sa conduca la
respectarea stricta a prevederilor prezentului Caiet de Sarcini.
In acest scop se pot avea in vedere lucrari la subcontractanti de specialitate, cu experienta in domeniu, agreati de
Inginer.
Antreprenorul este obligat sa tina evidenta zilnica a conditiilor climaterice si meteorologice in zilele cand se fac
plantarile.
La executia plantatiilor se va trece numai dupa ce se constata ca sunt asigurate toate conditiile pregatitoare (utilaje,
unelte, oameni etc.).
6.13.2
MATERIALE
Specii de arbori. Alegerea speciilor de arbori si arbusti ornamentali se face functie de:
conditiile climaterice si caracteristicile solului si substratului litologic;
scopul pentru care se realizeaza plantarile;
longevitatea speciilor de arbori si arboret sa fie aceeasi cand sunt plantati in grup;
alte conditii;
exigentele speciilor fata de conditiile de clima si sol;
tipul sistemului radicular;
variatiile de micro climat;
Pag 184/354
UAT 1 Bragadiru
rezistenta la poluare (noxe datorate gazelor de esapament, fondanti chimici folositi la combaterea ghetii;
constrangeri legate de locul plantarii (aliniament, curbe, parcari, perdele de protectie); intretinere fara
costuri mari.
Speciile de arbori si arbusti ornamentali folosite la plantatiile rutiere sunt recomandate in tabelul nr. 1.
Tabel nr.1
Caractere morfologice
Nr.
Locul plantarii
crt
1.
Denumire arbore
Talie
-Globos
-mijlocie
-verde-galbui
-Tufa
-mijlocie
-verde-rosiatic
-Globos
-mica
-verde-galbui
-pin negru
-Piramidal
-mare
-verde-verde
- salcioara
-Globos
-mijlocie
-verde-galbui
Consolidare rampe
-salcioara
-Globos
-mijlocie
-verde-galbui
poduri si pasaje
-amorfa
-Globos
-mijlocie
-verde -galbui
-pin negru
-Piramidal
-mare
-verde-galbui
-salcioara
-Globos
-mijlocie
-verde-galbui
Aliniamente drum
-nuc
-ornamental
-cires de productie
2.
3.
4.
Culoare
Forma coroana
Parcari
Perdele penetrante
varatoamna
Materialul saditor si tutorii

Materialul saditor consta din puietii de arbori si arbusti ornamentali, ce urmeaza a se planta, cu respectarea
conditiilor de asigurare si depozitare conform Cap.2, pct.2.3 din prezentul Caiet de Sarcini.
Concomitent cu asigurarea materialului saditor se aprovizioneaza si tutorii necesari, confectionati din lemn de
salcam, stejar, brad, molid sau metal asa cum este prevazut la art.11
Conditii tehnice la livrare
Livrarea puietilor si a tutorilor se face in conformitate cu prevederile stipulate in Tabelul 2 si dupa agreerea acestora
de catre Inginer.
Tabel nr.2
Nr.
Tipul de arbore,
Inaltimea
Starea de sanatate
Crt.
arbust
minima
radacini-coroana
1.
nuc
250-350
2.
cires de productie
3.
salcioara
Mod de livrare
Mod
de
intermediara
buna
Certificat fito-sanitar
si de productie
Conform Instructie AND

561-2001, pct.6.2.7.
125-225
buna
Certificat fitosanitar

si de productie

561-2001, pct.6.2.7.
125-275
buna
Certificat fito sanitar

si de productie

561-2001, pct.6.2.7.
Pag 185/354
depozitare
UAT 1 Bragadiru
4.
amorfa
80-200
buna

si de productie

561-2001, pct.6.2.7.
5.
pin negru
80-250
buna
Certificat fitosanitar

si de productie

561-2001, pct.6.2.7.
6.
ornamental
tufa
buna

si de productie

561-2001, pct.6.2.7.
6.13.3
EXECUTAREA PLANTARILOR
Aceste faze sunt urmatoarele:

pregatirea terenului si a solului fertil;
alegerea speciilor care urmeaza a fi plantate;
pichetarea gropilor;
saparea gropilor;
asigurarea de material saditor;
ambalarea si transportul materialului saditor;
stratificarea materialului saditor;
aprovizionarea cu tutori;
pregatirea materialului saditor pentru plantare;
taierea pentru formarea coroanei.
Pregatirea terenului
Operatia consta in defrisarea vegetatiei improprii, scoaterea buturugilor si a radacinilor, strangerea si indepartarea
pietrelor si a gunoaielor, nivelarea terenului si asigurarea cu pamant vegetal (daca este cazul).
Alegerea speciilor pentru plantare
La alegerea speciilor care urmeaza a fi plantate se vor avea in vedere prevederile proiectului si prezentului Caiet de
Sarcini.
Pichetarea gropilor
Pichetarea gropilor consta in masurarea distantelor conform planului de situatie, pozitionarea locului prin baterea
tarusilor (pichetilor) sau marcarea locului prin gropite, facute cu sapa sau cazma.
Saparea gropilor
Dupa stabilirea pe teren a locului de plantare se trece la separarea gropilor.
Gropile vor fi astfel sapate, incat centrul fiecareia sa corespunda pichetului pus pentru groapa respectiva.
Saparea gropilor se va face mecanic sau manual.
Dimensiunile gropilor pentru plantatii in aliniament, parcari si perdele sunt:
Saparea mecanica:
pentru arbori, diametrul este de 0.50-1.00 m si adancimea de 0.40 0.80 m;
pentru arbusti, diametrul este de 0.30-0.40 m, adancimea de 0.30 m;
Saparea manuala gropile au sectiune patrata:

pentru arbori, 0.50 1.00m X 0.50-1.00m X 0.40-0.80 m;
pentru arbusti, 0.30 m X 0.30 m X 0.30 m.
Peretii gropilor trebuie sa fie perfect netezi.

La executarea gropii, pamantul rezultat din separarea treimii superioare a gropii si cel rezultat din restul sapaturii va
fi asezat in gramezi separate, de o parte si de alta a gropii (functie de natura materialelor separate).
Pag 186/354
UAT 1 Bragadiru
Pamantul sapat din partea de sus a gropii, unde de regula solul este fertil, se pune pe fundul gropii si in zona
radacinilor (la plantare).
O data cu saparea gropilor vor fi indepartate pietrele, radacinile, stolonii de pir si larvele insectelor vatamatoare, in
special cele de carabusi si de coropisnite.
Gropile sapate vor fi protejate corespunzator pana la plantare.
Asigurarea materialului saditor
Aprovizionarea cu pamant saditor se va face de la pepiniera producatoare, cu cateva zile inainte de plantare;
imediat dupa ce a fost ales, va fi depozitat provizoriu, in conditiile de la art.10 pana ce va fi transportat la locul de
plantare.
Ambalarea si transportul materialului saditor
Puietii vor fi livrati din pepiniera, ambalati corespunzator.
Ambalarea puietilor consta in mocirlirea radacinilor, legarea si ambalarea lor in baloturi, iar numarul de puieti se va
stabili in functie de marimea acestora, astfel incat greutatea unui ambalaj de puieti fara balot de pamant sa nu
depaseasca 50 kg.
Este obligatoriu ca pe fiecare ambalaj sa se puna cate o eticheta de lemn sau tabla de zinc, rezistenta la intemperii,
purtand urmatoarele date: denumirea producatorului, specia si varietatea (denumire stiintifica si nume romanesc),
categorie, STAS 5971-2004; un al doilea exemplar al etichetei se introduce in ambalaj. Fiecare transport de puieti,
atat pe calea ferata, cat si cu mijloacele auto va fi insotit de avizul de transport al materialului saditor si certificatul
fitosanitar, eliberat de organele competente.
Transportul puietilor se va efectua in max. 2 zile de la data verificarii calitatii.
Depozitarea provizorie a materialului saditor
Depozitarea provizorie a puietilor in santier se va face in santuri dinainte executate pe o durata scurta de timp cel
mult 20 zile de la scoaterea din pepiniera sau de la stratificare.
Puietii se aseaza in legaturi de 5-100 buc, in functie de grosimea lor, iar cei din speciile cu radacini voluminoase se
aseaza cate unul.
Puietii se aseaza pe fundul santului (de aproximativ 45 cm) in pozitie verticala sau putin inclinata, iar radacinile
puietilor vor fi acoperite cu pamant bine maruntit in grosime de 10-15 cm, tasat deasupra radacinilor; deoarece
pamantul trebuie sa umple golurile dintre radacini, daca este uscat va fi umezit cu apa.
Dupa scoatere, atat pepinierile, cat si locul de plantare, puietii se pastreaza in depozite amplasate in locuri umbrite,
ferite de vanturi si intemperii, pentru a se evita deshidratarea, uscarea, inundarea, degerarea, incingerea sau
roaderea de catre animale.
Aprovizionarea cu tutori. Concomitent cu asigurarea materialului saditor se face si aprovizionarea cu tutorii necesari.
Tutorii se confectioneaza din lemn de salcam, stejar, brad, molid sau metal, cu diametrul de 4-8 cm, iar lungimea se
stabileste astfel:
0.20 cm partea care se infinge in pamant;
0.80 m adancimea gropilor;
lungimea corespunzatoare trunchiului puietului, masurata de la suprafata terenului sistematizat pana la
prima ramura a coroanei: la puieti in forma de varga (fara coroana), aceasta parte este de cel putin 1.80 m.
In cazul tutorilor confectionati din lemn, pentru a preveni putrezirea portiunii din tutore ingropata in pamant, se va
unge aceasta portiune in lungime de 1.00 m cu gudron care a fost fiert timp de o ora.
Pregatirea materialului saditor. Aceasta consta in urmatoarele operatii:
Verificarea puietilor scosi de la depozitare si inlaturarea celor care au suferit de uscaciune, de ger sau au
radacinile vatamate.
Toaletarea radacinilor la puietii sanatosi se face suprimandu-se radacinile zdrelite si scurtandu-se cele ce
depasesc dimensiunile gropii.
Pag 187/354
UAT 1 Bragadiru
Mocirlirea radacinilor cu un amestec de pamant vegetal, balegar proaspat de vaca si apa, care trebuie sa
fie atat de dens, incat sa se asigure incarcarea si buna acoperire a radacinilor.
Taierile pentru formarea coroanei
Taierea pentru formarea coroanei se va executa odata cu plantarea. Operatia de taiere se va executa in felul
urmator:
se aleg 3-5 ramuri ale coroanei, repartizate uniform in jurul axului si care se gasesc aproape si la distante
cat mai egale, unele de altele;
se scurteaza la o lungime de 35-45 cm de punctul de insertie, in asa fel incat taierea sa se faca deasupra
unui mugur plasat in afara; celelalte ramuri se vor taia de la punctul de insertie;
In cazul unei coroane mai dezvoltate, care are ramuri cu lungimea mai mare de 0.80m, scurtarea ramurilor se
executa la lungimea de 0.60-0.80 m; Axul de prelungire a trunchiului se va scurta prin taiere 25-30 cm deasupra
planului de taiere a ramurilor de baza ale coroanei.
La nuci nu se executa nici o taiere pentru formarea coroanei.
La puieti de arbori si pomi de talie mica nu se aplica fasonarea coroanei. La arbusti se va reduce proportional,
pentru a realiza echilibru intre puterea de absorbtie a radacinilor si necesarul de hrana al coroanei.
Prinderea si dezvoltarea puietilor depinde in mare masura de respectarea normelor tehnice de plantare, dupa cum
urmeaza.
Pentru speciile care se tuteleaza, se aduc tutorii la gropi si se infing in mijlocul gropilor la o adancime de cel putin 20
cm, in asa fel, incat toti tutorii sa se gaseasca pe linia prevazuta pentru plantare, la plantatiile in randuri sau in
amplasamentele stabilite prin planul de plantare la celelalte plantatii.
Groapa se umple pana la o adancime de 1/3 1/2 din adancimea ei, in functie de lungimea radacinilor puietului ce
se va planta; pamantul astfel pus in groapa, in jurul tutorelui se va tasa bine prin calcare cu piciorul.
Puietul scos din depozit, pregatit asa cum s-a aratat in capitolele respective, se va aseza in groapa pe partea de
nord a tutorelui, urmarindu-se sa nu fie plantat la o adancime mai mare decat aceea la care a fost plantat in
pepiniera; fac exceptie de la aceasta regula salciile si plopii, care se planteaza, astfel incat sa fie acoperiti cu
pamant pana la circa 20 cm cm deasupra coletului.
Pentru plopii altoiti, plantarea se face obligatoriu cu punctul de altoire la suprafata solului.
Radacinile se vor aseza in pozitia lor normala si se vor acoperi cu pamant bine maruntit, fara a se lasa goluri printre
ele, dupa ce se preseaza bine pamantul prin calcare cu piciorul.
Pentru retinerea si distributia apei catre zona radacinilor, in jurul puietilor se vor efectua mici palnii (ligheane) cu
diametrul de cca 50 cm si adancime de 8-10 cm.
Plantarile se vor face atat primavara, cat si toamna (din repaos vegetativ), cu conditia ca solul sa nu fie inghetat. La
plantarile de primavara, cat si la cele de toamna in teren uscat, fiecare puiet se uda cu 10-20 l de apa.
Pentru reusita plantarilor si asigurarea unei evolutii bune a culturilor, in perioada de seceta, se recomanda folosirea
de puieti arbusti in pungi de polietilena, iar udarea se face cu cisterna prevazuta cu furtun, administrandu-se cate cel
putin 10 l apa pentru fiecare arbust si 20 l apa pentru fiecare arbore.
Dupa plantare se executa un musuroi in jurul puietului.
Trunchiul puietului care se tuteleaza se leaga, fara a strange, in forma de 8 de capatul superior al tutorelui, care nu
trebuie sa depaseasca nivelul coroanei.
Plantatiile tinere limitrofe cu islazuri si cele de de pe sectoarele de drum pe care trec cirezi de vite vor fi protejate
impotriva distrugerilor cu maracini asezati strans in jurul trunchiului si prinsi in trei inele de sarma. Daca se dispune
de materiale, protejarea se face prin ingradire, formata din trei araci batuti in pamant in triunghi echilateral, in juril
trunchiului si prinsi intre ei cu doua inele de sipci batute in cuie, unul la partea superioara a aracilor si altul la
jumatatea inaltimii lor.
La plantatiile ce nu se protejeaza, conform indicatiilor de la punctele anterioare, puietii si tutorii se varuiesc pana la
inaltimea de 1,20 m imediat dupa plantare, pentru o mai buna conservare.
Pag 188/354
UAT 1 Bragadiru
Materialul saditor care va ramane la sfarsitul zilei de lucru se aseaza la stratificare pana la reanceperea lucrarilor de
plantare.
Controlul calitatii materialului saditor, inainte de punerea in opera (plantare) se realizeaza prin:
verificarea etichetei si a certificaturlui fitosanitar a materialului saditor;
verificarea calitatii puietilor pe loturi de max.1000 puieti de aceeasi specie, varietate si categorie, si anume:
varsta, dimensiunile, aspectul si dezvoltarea, starea sanitara si autenticitatea speciei, cf. STAS 5971-2004;
cantitatea livrata conform comenzii.
Esantionul verificat trebuie sa contina legaturi intregi daca puietii sunt grupati in legaturi;
7
7.1
CONSTRUCTII
STRUCTURA DIN BETON
7.1.1
GENERALITATI
Acest capitol cuprinde specificatiile tehnice pentru lucrrile de executare a elementelor din beton si beton armat.
Lucrarile de construcii pentru fundatii, infrastructura, suprastructuri din beton armat sau precomprimat trebuie sa fie
in concordanta cu specificatiile acestui capitol, si cu anexele NE 012-99 aprobat de MLPAT prin Ordananta 59/N din
august 1999 si prevederile STAS 1799-92 si CP 012/1-2007(pentru capitolul de alegere si producerea betonului).
Compozitia unui beton trebuie sa asigure cerintele privind rezistenta si durabilitatea acestuia conform CP 012/12007.
Cerintele pentru asigurarea rezistentei prescrise sunt date prin:
Relatia intre raportul apa / ciment (A/C) si rezistenta la compresiune a betonului, relatie determinata
pentru fiecare tip de ciment, tip de agregate si pentru o varsta data a betonului.
Clasele de rezistenta si rezistentele caracteristice determinate pe epruvet cilindru sau cub, conform
tabel 7 din CP 012/1-2007.
Cerintele pentru durabilitatea betonului sunt exprimate pe baza unor reguli care privesc compozitia betonului si
alegerea materialelor.
Astfel, in functie de clasa de expunere a constructiei in concordanta cu CP 012/1-2007 (in mediu uscat, umed, umed
cu inghet si agenti de dezghetare, mediu marin sau mediu chimic agresiv) si influenta regimului mediului asupra
cladirii (normal / moderat / sever) cerintele minime pentru a asigura lucrabilitatea necesara a betonului sunt indicate
in CP 012/1-2007 tabelul 1. iar dozajul minim de ciment pentru asigurarea durabilitatii betonului, acelasi cod in
tabelele F1.1 si F1.2.
Pentru expunerea structurii la medii mai severe, raportul apa / ciment (A/C) va fi mai mic.
Pentru a produce un beton durabil care sa reziste expunerii conditiilor de mediu inconjurator si care sa protejeze
armatura impotriva coroziunii trebuie respectate urmatoarele cerinte:
Selectarea materialelor componente ale betonului astfel incat acestea sa nu contina impuritati care pot
dauna durabilitatii sau sa produca coroziunea armaturii.
Alegerea compozitiei betonului astfel incat betonul:

- sa satisfaca toate criteriile de performanta specificate pentru betonul intarit;
- sa poata fi turnat si compactat pentru a forma o structura compacta pentru protejarea armaturii;
- sa se evite actiunile interne ce dauneaza betonului (ex. reactia alcalii agregate);
- sa reziste actiunilor externe cum ar fi cele din mediul inconjurator.
Pag 189/354
UAT 1 Bragadiru
Amestecarea, transportul, punerea in opera si compactarea betonului proaspat sa se faca astfel incat
materialele componente ale betonului sa fie uniform distribuite in amestec, sa nu intre in segregare .
Tratarea corespunzatoare a betonului pentru obtinerea proprietatilor necesare si protejarea

corespunzatoare a armaturii.
Cerintele de durabilitate necesare protejarii armaturii impotriva coroziunii, precum si pastrarea caracteristicilor
betonului la actiunile fizico-chimice pe timpul duratei de existenta proiectate, sunt legate in primul rand de
permeabilitatea betonului(pentru constructiile purtatoare de apa).
In CP 012/1 - 2007 se fac referiri la stabilirea gradului de impermeabilitate necesar betonului, functie de clasa de
expunere.
Normativul P73-78 stabileste nivelele de performanta ale betoanelor functie de gradul lor de impermeabilitate:
Adancimea limita de patrundere a apei
Presiunea apei (bar)
(mm)
100 mm
200mm
Gradul de impermeabilitate
P 4
P 4
P 8
P 8
P 12
P 12
12
Rezistenta la inghet- dezghet a betonului caracterizata prin gradul de gelivitate functie de numarul de cicluri de
inghet- dezghet trebuie sa satisfaca nivelele de performanta:
7.1.2
Gradul de gelivitate al betonului
Nr. de cicluri inghet- dezghet
G 50
50
G 100
100
G 150
150
STANDARDE SI NORME DE REFERINTA
NE 012 99
Ghid practic pentru executia lucrarilor din beton si beton armat
CP 012/1-2007
Cod de practica pentru producerea betonului
STAS
438/2-91
Produse din otel pentru armarea betonului. Srma rotunda trefilat
C 41 86
Normativ pentru alcatuirea, executarea si folosirea cofrajelor glisante.
C 162 73
Normativ pentru alcatuirea, executarea si folosirea panourilor plane pentru cofraje metalice pentru peretii
din beton monolit la cladiri
Pag 190/354
UAT 1 Bragadiru
C 11 74
Instructiuni tehnice privind alcatuirea si folosirea in constructii a panourilor din placaj pentru cofraj.
C 56-85
Normativ pentru verificarea calitatii lucrarilor de constructie si a instalatiilor aferente.
C 156 89
Indrumator pentru aplicarea prevederilor STAS 6657/3 89. Elemente prefabricate, din beton, beton
armat si beton precomprimat. Procedee si dispozitive de verificare a caracteristicilor geometrice.
C 149 87
Instructiuni tehnice privind procedeele de remediere a defectelor pentru elementele de beton si beton
armat.
C 16 84
Normativ pentru realizarea pe timp friguros a lucrarilor de constructii si a instalatiilor aferente.
SR EN 1008-2003
Apa pentru betoane si mortare
SREN
12620/2008
Agregate naturale grele pentru betoane si mortare cu lianti minerali
SREN
1/2004
Agregate naturale pentru betoane si mortare
13055-
STAS1799-92 a
se vedea si SR
EN 206-1:2002 i
SR EN 15041:2002
STAS
Constructii de beton, beton armat si beton precomprimat. Tipul si frecventa verificarilor calitatii materialelor
si betoanelor destinate executarii lucrarilor de constructii.
Agregate naturale grele pentru betoane si mortare cu lianti minerali. Metode de incercare
4606-80
STAS 10107/0 90
Calculul si alcatuirea elementelor structurale din beton, beton armat si beton comprimat.
STAS
10493-76
SR EN
2002
7.1.3
Marcarea si semnalizarea punctelor pentru supravegherea tasarii si deplasarii constructiilor si terenurilor
197/1-
Ciment Portland (tip I)
CERINTE DE BAZA
Betonul poate fi realizat pe baza unor compozitii stabilite in doua moduri:
amestecul de beton proiectat la statie de producator i controlat de un laborator autorizat; supus

aprobarii Proiectantului/Inginerului;
amestecul de beton prescris (prin caietul de sarcini si/sau de utilizator) i controlat de un laborator
autorizat.
Amestecul de beton proiectat:

Alegerea componentilor si stabilirea compozitiei betonului proiectat se face de catre producator pe baza unor
amestecuri preliminare stabilite si verificate de catre un laborator autorizat. Compozitia betonului trebuie proiectata
avand in vedere prevederile prezentului caiet de sarcini si Codului CP 012/1-2007.
In cazul amestecului de beton proiectat trebuie specificate datele de baza privind compozitia betonului:
clasa de rezistenta (conf. prevederilor din proiect);

Pag 191/354
UAT 1 Bragadiru
dimensiunea maxima a agregatelor (conf. prevederilor din prezentul caiet de sarcini);
consistenta betonului proaspat (conf. prevederilor din prezentul caiet de sarcini);
raportul A/C maxim (conf. prevederilor din prezentul caiet de sarcini);
tipul si dozajul minim de ciment (conf. prevederilor din prezentul caiet de sarcini)
Amestecul de beton prescris:

n proiect se specific urmtoarele date de baz n concordan cu standardele i reglementrile tehnice n vigoare,
menionate mai sus la capitoul 3.3:
Dozajul de ciment la mc de beton / clasa betonului;
Tipul si clasa cimentului;
Consistenta si raportul A/C ale betonului proaspat;
Tipul de agregate;
Dimensiunea maxima a agregatelor si zona de granulozitate;
Tipul si cantitatea de aditiv sau adaos.
Dozajul minim de ciment pentru betonul simplu si betonul armat, in functie de conditiile de expunere, stabileste
conform CP 012/1-2007 (anexei F si tabelelor F1.1 si F1.2.). Dozajele minime sunt valabile in cazul folosirii
agregatelor de 0 - 31 mm; pentru agregatele de 0 - 16 mm dozajele se sporesc cu 10%.
Stabilirea tipului de aditiv se face de catre:
Proiectant, in cazul in care utilizarea aditivului este impusa prin proiect.
Antreprenor, in urmatoarele cazuri:

-Realizarea cerintelor impuse de tehnologii speciale de executie, iar tipul de aditiv nu este
prevazut prin proiect;
-Executarea lucrarilor in alte conditii dect cele normale (pe timp calduros sau friguros);
-Obtinerea rezistentelor de control pe faze la termene scurte.
Furnizorul de beton/Producatorul, pentru realizarea cerintelor de lucrabilitate, rezistenta, imbunatatirea

omogenitatii betonului si dupa caz, a maririi duratei de transport.
Consistenta betonului la locul punerii in opera se stabileste de catre Antreprenor, in conformitate cu prevederile
tabelului 3 din CP 012/1-2007, astfel incat betonul sa poata fi transportat si pus in opera in conditii optime.
7.1.4
NIVELE DE PERFORMANTA ALE BETONULUI
Pentru betonul proaspat:
Consistenta, ca masura a lucrabilitatii, poate fi determinata conform tabelelor 4,5,6 din CP012/1-2007
prin urmatoarele metode: tasarea conului, remodelare VE-BE, grad de compactare si raspandire;
Continutul de aer poate fi determinat conform SR EN 12350-7/2009 si ASTMC173 folosind metode

gravimetrice sau volumetrice sub presiune.
Densitatea aparenta a betonului proaspat trebuie sa fie in concordanta cu SR EN 12350-6.
Pentru betonul intarit:
REZISTENTA LA COMPRESIUNE Clasa betonului este definita pe baza rezistentei caracteristice fck
cil (fck cub) care este rezistenta la compresiune in N/mmp determinata pe cilindrii de 150/300 mm (sau
pe cuburi cu latura de 150 mm) la varsta de 28 zile, sub a carei valoare se pot situa statistic cel mult
5% din rezultate.
Pag 192/354
UAT 1 Bragadiru
C
4/5
8/10
12/15
16/20
20/25
25/30
30/37
35/45
40/50
45/55
50/60
fck cil
12
16
20
25
30
35
40
45
50
fck cub
10
15
20
25
30
37
45
50
55
60
clasa
Pentru a determina clasa betonului, se folosesc epruvete confectionate in tipare conform SR EN12390-7 /2009.
In unele cazuri speciale este necesar sa se determine cresterea rezistentei la perioade stabilite de timp pe probe de
dimensini similare cu cele folosite la determinarea clasei betonului. Mostrele vor fi pastrate in conditii similare ca
cele ale structurii expuse si vor fi testate la perioade prestabilite de timp. Cand nu exista mostre se vor efectua
incercari nedistructive pe structura.
Rezistenta la compresiune se va determina la 28 de zile in concordanta cu SR EN 12390-7/2009 si clasificata astfel:
Beton usor, cu densitate aparenta in conditii uscate (105C) mai mica de 2000 kg/mc
Beton cu densitate normala (medie si grea) cu densitate aparenta in conditii uscate (105C) mai mare
de 2000 kg/mc dar mai mica de 2500 kg/mc;
Beton foarte greu, cu densitate aparenta in conditii uscate (105C) mai mare de 2500 kg/m3.
7.1.5
MATERIALE
7.1.5.1 BETOANE DE CIMENT

7.1.5.1.1 CIMENT
Pentru realizarea claselor de beton prevazute in proiect se recomanda folosirea sortimentului de ciment Portland
clasa I /32.5 sau I/42.5, fara adaosuri, cu rezistenta initiala normala, conform conditiilor tehnice din SR EN 197/12002 (echivalentul lui Pa35 sau Pa40), SR3011,STAS 10092,SR 7055 si SR EN 206-1. Caracterizarea acestuia,
precum si domeniul si conditiile de utilizare sunt precizate tabelele F2.1, F2.2, F2.3, F2.4 din CP 012/1-2007.
Livrare si transport
Cimentul se livreaza in vrac sau ambalat in saci de hartie, insotit de un certificat de calitate. n cazul betoanelor gata
preparate livrarea cimentului se va face direct ctre productorul de beton. n cazul betoanelor preparate n antier,
livrarea cimentului se va face la depozitul antierului.
In cazul in care cimentul expediat de furnizor este preluat de o baza de aprovizionare, aceasta este obligata ca la
livrarea catre utilizator sa elibereze un certificat de garantie in care se mentioneaza:
tipul de ciment si fabrica producatoare;
data sosirii in depozit;
numarul certificatului de calitate eliberat de producator;
numarul avizului de utilizare dat de laborator;
garantarea respectarii conditiilor de depozitare.
Cimentul livrat in vrac se transporta in vagoane cisterna, autocisterna, containere sau vagoane inchise, destinate
exclusiv acestui produs.
Transportul cimentului ambalat in saci se face in vagoane inchise sau camioane acoperite.
Depozitarea cimentului se va face numai dupa receptionarea cantitativa si calitativa, inclusiv prin constatarea
existentei certificatului de calitate sau de garantie si verificarea capacitatii libere de depozitare in silozurile destinate
Pag 193/354
UAT 1 Bragadiru
tipului respectiv de ciment sau in incaperile special amenajate. Ori de cate ori este posibil, depozitarea cimenturilor
primite direct de la producator, se va face dupa verificarea la laborator a caracteristicilor fizice. Depozitarea
cimentului in vrac se va face in celule tip siloz, in care nu au fost depozitate anterior alte materiale. Depozitarea
cimentului ambalat in saci trebuie sa se faca in incaperi inchise. In cazul magaziilor din lemn, acestea vor avea
streasini de max. 50 cm latime, iar pardoseala va fi ridicata cu cel putin 30 cm deasupra nivelului terenului. In cazul
in care incaperea de depozitare are pardoseala de beton, sacii vor fi asezati pe scanduri dispuse cu interspatii,
pentru a se asigura circulatia aerului la partea interioara a stivei. Sacii vor fi asezati in stive, lasandu-se o distanta
libera de 50 cm de la peretii exteriori si pastrand imprejurul lor un spatiu suficient pentru circulatie. Stivele vor avea
marcate data sosirii cimentului, sortimentul si data fabricatiei. Cimentul se va intrebuinta in ordinea datelor de
fabricatie. Durata de depozitare nu va depasi 60 de zile de la data expedierii de catre producator pentru cimenturile
cu adaosuri si respectiv 30 de zile in cazul cimenturilor fara adaos. Cimentul ramas in depozit peste termenul de
garantie sau in conditii improprii nu va putea fi intrebuintat la lucrari de beton si beton armat decat dupa verificarea
starii de conservare si a rezistentelor mecanice. La depozitele intermediare, precum si la depozitele de rezerva ale
statiei de betoane se vor marca strict silozurile destinate fiecarui sortiment de ciment ce urmeaza a fi utilizat.
Marcarea silozurilor se va face prin inscrierea simbolului standardizat al cimentului cu litere si cifre de minimum 50
cm inaltime. Cand apare necesara schimbarea sortimentelor de ciment depozitate silozurile in cauza se vor goli
complet prin instalatia prenumatica si se vor marca corespunzator noului sortiment ce urmeaza a se depozita. Pe
intreaga perioada de exploatare a silozurilor se va tine evidentia loturilor de ciment depozitate in fiecare siloz, prin
inregistrarea zilnica a primirilor si livrarilor.
Controlul calitatii cimentului. Verificarea calitatii cimentului se va face:
la aprovizionare, inclusiv prin verificarea certificatului de garantie emis de producator sau de baza de
livrare conform punctului SR EN 197-1,SR 3011,SR 7055,STAS 10092 si SR En 206-1.
inainte de utilizare, de catre un laborator autorizat.
Controlul calitatii cimentului este prezentat in SR EN 197-1,SR 3011,SR 7055,STAS 10092 si SR En

206-1.
7.1.5.1.2 AGREGATE NATURALE

Conditii tehnice. Pentru prepararea betoanelor avand densitatea aparenta cuprinsa intre 2001- 2500 kg/m3, se
folosesc agregate cu densitate normala (1201-2000 kg/m3), provenite din sfaramarea naturala si/sau din
concasarea rocilor. Conditii tehnice pe care trebuie sa le indeplineasca agregatele sunt indicate in SR EN 12620,SR
EN 13055-1 si SR EN 13242. Pentru prepararea betoanelor se vor utiliza sorturile:
nisip de granulozitate intre 0 si 3 mm si 3 la 7 mm;
pietris de granulozitate intre 7 si 16 mm si 16 si 31 mm.
Utilizarea altor sorturi de agregate se poate face numai cu acordul Proiectantului i/sau Inginerului. Curba de
granulozitate a agregatului total trebuie sa se incadreze functie de dozajul de ciment si consistenta betonului in
zona recomandata conform anexei L graficele L1,L2,L3,L4,L5 din CP 012/1-2007 .
Depozitare
Agregatele nu trebuie sa fie contaminate cu alte materiale in timpul transportului sau depozitarii. Agregatele trebuie
depozitate pe platforme betonate avand pante si rigole de evacuare a apelor. Pentru depozitarea separata a
diferitelor sorturi se vor crea compartimente cu inaltimea corespunzatoare evitarii amestecarii cu alte sorturi. In cazul
unor volume reduse de agregate, depozitarea se va face pe platforme din lemn, in lazi sau folosind amenajari
recuperabile. Nu este admisa depozitarea direct pe pamant sau platforme balastate.
Metodele de incercare sunt reglementate in SR EN 12620 si SR EN 13055-1. In cazul in care loturile sortimentelor
de agregate aprovizionate nu indeplinesc conditiile de calitate garantate se va refuza lotul.
7.1.5.1.3 APA
Apa utilizata la prepararea betoanelor poate sa provina reteaua publica sau alta sursa, dar in acest caz trebuie sa
indeplineasca conditiile tehnice prevazute in SR EN 1008.
Pag 194/354
UAT 1 Bragadiru
Apa folosita in santier nu va fi contaminate cu detergenti, materii organice, uleiuri, argila, etc.
7.1.5.1.4 ADITIVI
Aditivii sunt produse chimice care se adauga in beton in cantitati mai mici sau egale cu 5% substanta uscata fata de
masa cimentului.
Utilizarea aditivilor la prepararea betoanelor are ca scop:
imbunatatirea lucrabilitatii, in cazul elementelor cu armaturi dese, sectiuni subtiri sau a betonului
pompat;
obtinerea de betoane de clasa superioara;
reglarea procesului de intarire, intarziere sau accelerare, in functie de cerintele tehnologice;
cresterea rezistentei, durabilitatii si imbunatatirea omogenitatii betonului;
imbunatatirea impermeabilitatii.
Tipurile uzuale de aditivi si conditiile de utilizare sunt indicate in tabelul 2a di CP 012/1 -2007. Utilizarea altor tipuri
de aditivi sau utilizarea simultana a 2 tipuri de aditivi in cazul in care nu este cunoscuta compatibilitatea lor si
efectele secundare asupra betonului, este admisa numai dupa efectuarea de incercari preliminare si avizul unui
institut de specialitate.
7.1.5.1.5 ADAOSURI
Adaosurile sunt materiale anorganice fine ce se pot adauga in beton in cantitati de peste 5% substanta uscata fata
de masa cimentului, in vederea imbunatatirii caracteristicilor acestuia (lucrabilitate, grad de impermeabilitate,
rezistenta la agenti chimici agresivi), sau pentru a realiza proprietati speciale. Exista doua tipuri de adaosuri:
inerte, inlocuitor partial al partii fine de agregat, caz in care se reduce cu circa 10% cantitatea de nisip
0-3 mm din agregate. folosirea adaosului inert duce la imbunatatirea lucrabilitatii si compactitatii
betonului;
active, caz in care se conteaza pe proprietatile hidraulice ale adaosului. Adaosuri active sunt : zgura
granulata de furnal, cenusa, praful de siliciu, etc.
In cazul adaosurilor cu proprietati hidraulice, la calculul raportului apa/ciment (A/C) se ia in considerare cantitatea de
adaos din beton ca parte lianta.
Utilizarea adaosurilor se face in conformitate cu reglementarile specifice in vigoare, agremente tehnice sau pe baza
unor studii intocmite de laboratoare de specialitate. Adaosurile nu trebuie sa contina substante care sa inflenteze
negativ proprietatile betonului sau sa provoace corodarea armaturii.
Aptitudinea generala de utilizare este conform CP 012/1-2007,SR EN 12620,SR EN 12878, SR EN 450,SR EN
13263.
7.1.5.2 PREPARAREA BETONULUI
7.1.5.2.1 BETON PREPARAT PE SANTIER SI BETON GATA PREPARAT
Personalul implicat in activitatea de producere si control al betonului va avea cunostiintele necesare si va fi atestat
intern pentru aceste genuri de activitate. Pentru operatiunile de dozare si amestecare a betonului toate instalatiile si
echipamentele trebuie sa asigure prin buna lor functionare cerintele pentru aceste genuri de operatii, conform
prevederilor din CP 012/1-2007 tabel20.
In cazul in care betonul este livrat de la staii, Antreprenorul s verifice la producator buna functionare a
echipamentelor si instalatiilor si de asemenea sa verifice daca in momentul livrarii indeplineste conditiile tehnice
cerute si daca bonul de livrare contine toate informatiile necesare. Verificarea efectuata nu trebuie utilizata de statia
de betoane ca dovada a controlului calitatii betonului si nu absolva statia de preparare a betoanelor de raspunderea
Pag 195/354
UAT 1 Bragadiru
livrarii unui beton conform cerintelor si nici nu va exclude o respingere ulterioara a betonului de catre
Antreprenor/Inginer
Pentru asigurarea nivelului de calitate corespunzator cerinelor, Antreprenorul vor colabora cu un laborator autorizat,
altul decat cel al statiei de betoane, pentru acest gen de lucrari, care este echipat cu toata aparatura si instalatiile
necesare efectarii unor determinari specifice si controlului calitatii betonului. Daca Antreprenorul apeleaza la un
laborator independent, trebuie specificate prin contract toate determinarile necesare asigurarii si controlului calitatii
betonului, functie de specificul lucrarii.
7.1.5.2.2 PREPARAREA BETONULUI PENTRU TORCRETARE
Pentru a pregati mixtura de mortar cand se aplica torcretarea se va folosi cimentul Portland sau o compozitie de
ciment care satisface cerintele SR EN197-1-2002. Transportul,depozitarea si controlul calitatii cimentului se vor face
in conformitate cu Codul de Practica CP 012/1-2007. Mortarul va fi compus dintr-un amestec de ciment de Portland
si agregat fin. Componentele mixturii de mortar se vor conforma urmatoarelor cerinte:
Cimentul de Portland: Clasa 32.5 or 42.5;
Agregat fin: se va folosi doar nisip cu o granulometrie de maximum 5 mm. Continutul amestecului de
agregat folosit pentru pregatirea mortarului torcretat va fi de 6-8 %. Cantitatile de ciment folosite pentru
prepararea mortarului va fi de 575 kg/mc pentru cimentul clasa 32.5 si 500 kg/mc pentru cimentul de
clas 42.5.
Apa: Apa folosita la prepararea mortarului va fi potabila si va satisface cerintele STAS-ului SR EN

1008.
Aditivi: In caz de nevoie se pot folosi aditivi pentru prepararea mortarului pentru torcretare.
7.1.5.3 TRANSPORTUL BETONULUI

Transportul betonului trebuie efectuat luand masurile necesare pentru a preveni segregarea, pierderea
componentilor sau contaminarea betonului. Transportul betonului de la statie se va face numai cu autoagitatoare
fiind interzisa folosirea autobasculantelor cu bena amenajata special. Transportul local al betonului se poate efectua
cu bene, pompe, vagoneti, benzi transportoare, jgheaburi sau tomberoane. Mijloacele de transport trebuie sa fie
etanse pentru a nu permite pierderea laptelui de ciment. Ori de cate ori intervalul de timp pentru descarcarea si
reincarcarea cu beton a mijloacelor de transport depasesc o ora, precum si la intreruperea lucrului, acestea vor fi
curatate cu jet de apa. In cazul autoagitatoarelor, acestea se vor umple cu cca. 1 m3 de apa, se vor roti cu viteza
maxima timp de 5 minute, dupa care se vor goli complet de apa. Evacuarea va respecta cerintele planului de
protectiei a mediului. Se recomanda ca temperatura betonului proaspat la inceperea turnarii sa fie cuprinsa intre
5C si 30C. In situatia betoanelor cu temperaturi mai mari de 30C sunt necesare masuri suplimentare care se vor
stabili de catre un institut de specialitate sau un laborator autorizat prin adoptarea unei tehnologii adecvate de
preparare, transport, punere in opera si tratare a betonului, folosirea unor aditivi intarzietori eficienti, etc.
7.1.5.4 ARMATURI
7.1.5.4.1 CONDITII TEHNICE
Otelurile pentru beton armat trebuie sa se conformeze Specificatii tehnice privind cerinte si criterii de performanta
pentru otelurile utilizate in structuri din beton si sa indeplineasca conditiile tehnice prevazute in STAS 438/1-89
(pentru oteluri cu profil neted OB 37), in STAS 438/2-91 (pentru oteluri profilate PC 52, PC 60).
Tipurile de armaturi utilizate curent sunt:
OB 37 - otel beton rotund, neted, pentru armaturile constructive si la armaturile de rezistenta a caror
dimensionare rezulta din respectarea conditiilor de procent minim de armare;
PC 52 - otel beton cu rezistente superioare, avand profil periodic, pentru armaturile de rezistenta ale
elementelor structurale din beton armat.
Pag 196/354
UAT 1 Bragadiru
In cazul folosirii otelurilor din import este obligatorie existenta certificatului de calitate emis de unitatea care a
importat otelul sau cea care asigura desfacerea acestora. In certificatul de calitate se va mentiona tipul
corespunzator de otel din STAS 438/1-2/ 89-91, echivalarea fiind facuta prin luarea in considerare a tuturor
parametrilor de calitate. In cazul in care exista dubiu asupra modului in care s-a efectuat echivalarea, constructorul
va putea utiliza otelul respectiv numai pe baza rezultatelor incercarilor de laborator i mpreun cu acordul scris al
Proiectantului/Inginerului. Reglementarile tehnice pentru elemente din beton armat sunt specificate STAS 10107/090, capitolele 6 si 7.
7.1.5.4.2 LIVRAREA SI MARCAREA
Livrarea otelului beton se va face conform prevederilor in vigoare si insotita de certificatul de calitate. In cazurile in
care livrarea se face de catre o baza de aprovizionare, aceasta este obligata sa transmita certificate de
garantiecorespunzatoare loturilor pe care le livreaza. Documentele ce insotesc livrarea otelului beton de la
producator trebuie sa contina urmatoarele informatii:
denumirea si tipul de otel, standardul utilizat;
toate informatiile pentru identificarea loturilor;
greutatea neta;
valorile determinante privind criteriile de performanta.
Fiecare colac sau legatura de bare sau plase sudate va purta o eticheta, bine legata care va contine:
marca produsului;
tipul armaturii;
numarul lotului si al colacului sau legaturii;
greutatea neta;
viza CTC.
Otelul livrat de intermediari va fi insotit de un certificat privind calitatea produselor care va contine toate datele din
documentele de calitate eliberate de producatorul otelului beton.
7.1.5.4.3 TRANSPORTUL SI DEPOZITAREA
Barele de armatura, plasele sudate si carcasele prefabricate de armatura vor fi transportate si depozitate astfel incat
sa nu sufere deteriorari sau sa prezinte substante ce pot afecta armatura sau/si betonul sau aderenta betonarmatura.
Otelurile pentru armaturi sa fie depozitate separat pe tipuri si diametre, in spatii amenajate si dotate corespunzator
astfel incat sa se asigure:
evitarea conditiilor care favorizeaza corodarea otelului;
evitarea murdaririi acestora cu pamant sau alte materiale;
asigurarea posibilitatilor de identificare usoara a fiecarui sortiment si diametru.
7.1.5.4.4 CONTROLUL CALITATII

Armaturile vor fi verificate conform Codului NE 012-99 Armarea betonului. Pentru fiecare cantitate si sortiment
aprovizionat, operatia de control se realizeaza conform prevederilor din capitolul 17 (pct. 17.2.1.1. ( f ) si din anexa
VI.1 (pct. A.5) ale acestui Cod, si anume:
examinarea existentei si continutului documentelor de certificare a calitatii si compararea datelor

inscrise in certificat cu cerintele reglementate pentru produs;
examinarea aspectului;
verificarea prin indoire la rece;

Pag 197/354
UAT 1 Bragadiru
verificarea caracteristicilor mecanice (rezistenta la rupere, limita de curgere, alungirea la rupere).
7.1.5.4.5 CERINTE TEHNICE SPECIFICE ARMATURILOR DE TIP PLASE SUDATE

Plasele sudate acoperite de rugin vor fi curate, se va ndeprta stratul de oxid de fier cu perii de srm. Dup
ndeprtarea stratului de rugin, descreterea seciunii armturii rezultat trebuie s nu depeasc toleranele
prevzute n standarde.
7.1.5.4.6 TAIEREA SI FASONAREA ARMATURILOR
Fasonarea barelor, confectionarea si montarea carcaselor de armatura se va face in stricta conformitate cu
prevederile proiectului si cu respectarea prevederilor de alcatuire pentru elementele din beton armat prevazute in
STAS 10107/0 - 90, coroborat cu NORMATIV P 100-1/2006 Cod de proiectare seismica-Partea I- Prevederi de
proiectare pentru cladiri referitor la urmatoarele:
ancorarea armaturilor longitudinale si transversale;
prevederi suplimentare pentru stalpi;
prevederi suplimentare pentru grinzi;
prevederi suplimentare pentru placi.
Inainte de a se trece la fasonarea armaturilor, Antreprenorul va analiza prevederile proiectului, tinand seama de
posibilitatile practice de montare si fixare a barelor,precum si de aspectele tehnologice de betonare si compactare.
Daca se considera necesar se va solicita reexaminarea de catre proiectant a dispozitiilor de armare in proiect.
Armaturile care se fasoneaza trebuie sa fie curate si drepte. In acest scop se vor indeparta:
eventualele impuritati de pe suprafata barelor;
rugina prin frecare cu perii de sarma, in special in zonele in care barele urmeaza a fi innadite prin
sudura.
Dupa indepartarea ruginei, reducerea dimensiunilor sectiunii barei nu trebuie sa depaseasca abaterile limita la
diametru prevazute in standardele de produs. Otelul beton livrat in colaci sau bare indoite trebuie sa fie indreptat
inainte de a se proceda la taiere si fasonare, fara a se deteriora insa profilul. La intiderea cu troliul, alungirea
maxima nu va depasi 1 mm/m. Barele taiate si fasonate vor fi depozitate in pachete etichetate, in asa fel incat sa se
evite confundarea lor si sa se asigure pastrarea formei si curateniei lor pana in momentul montarii. In cazul in care,
datorita conditiilor locale, poate fi favorizata corodarea otelului, se recomanda montarea si betonarea armaturilor in
maximum 15 zile de la fasonare.
Armaturile se vor termina cu sau fara ciocuri, conform prevederilor din proiect. Fasonarea ciocurilor si indoirea
armaturilor se va realiza cu o miscare lenta, fara socuri. La masinile de indoire nu se admite curbarea barelor din
oteluri cu profil periodic la viteza mare a masinii, cand aceasta are doua viteze. Se interzice fasonarea armaturilor la
temperaturi sub -10 C. Barele cu profil periodic avand diametrul mai mare de 25 mm se vor fasona la cald.
Recomandari privind fasonrea barelor, montarea si legarea armaturilor sunt date in anexa II.1. a Codului NE 01299.
Armatura trebuie taiata, indoita, manipulata astfel incat sa se evite:
deteriorarea mecanica (de ex. crestaturi, loviri);
ruperi ale sudurilor in carcase sau plase sudate;
contactul cu substante care pot afecta proprietatile de aderenta sau pot produce procese de coroziune.
7.1.5.4.7 MONTAREA ARMATURILOR

Montarea armaturilor poate sa inceapa numai dupa receptionarea calitativa a cofrajelor si acceptarea de catre
Proiectant / Inginer a procedurii de betonare in cazul elementelor sau partilor din structura al caror volum depaseste
100 mc si este necesar sa fie prevazute rosturi de turnare.
Pag 198/354
UAT 1 Bragadiru
La montarea armaturilor se vor adopta masuri pentru asigurarea bunei desfasurari a turnarii si compactarii betonului
prin:
crearea unor spatii, intre armaturile longitudinale de la partea superioara a grinzilor, care sa permita
patrunderea libera a betonului sau a furtunelor prin care se descarca betonul, la intervale de max. 3 m;
crearea spatiilor necesare patrunderii vibratorului, de minim 2,5 xdiametrul barei celei mai groase, si la
intervalul maxim de 5 ori grosimea elementului in care se toarna betonul, uzual diametrele
vibratoarelor fiind de 38 sau 58 mm.
In cazul in care nu sunt asigurate conditiile de mai sus:
se va monta sau incheia partial armatura superioara, urmand a se completa inainte de ultima etapa de
betonare;
se va solicita, daca este cazul, reexaminarea dispozitiei barelor din elementul respectiv, prevazute in
proiect.
Armaturile vor fi montate in pozitia prevazuta in proiect, luandu-se masuri care sa asigure mentinerea acestei pozitii,
in timpul turnarii betonului (distantieri, agrafe, capre, etc.). In acest sens se vor prevedea:
cel putin patru distantieri la fiecare mp de placa sau perete structural;
cel putin un distantier la fiecare metru liniar de grinda sau stalp (pentru > 12 mm), si cel putin doi
distantieri la fiecare metru liniar de grinda sau stalp (pentru < 12 mm);
cel putin un distantier intre randurile de armaturi in fiecare doi metri liniari de grinda in zona cu
armatura pe doua sau mai multe randuri.
Este interzisa folosirea ca distantiere a cupoanelor din otel-beton, cu exceptia distantierilor intre randuri de armatura
pe doua sau mai multe randuri, la grinzi. Pentru mentinerea in pozitie a armaturilor de la partea superioara a plcilor
se vor folosi capre din otel-beton sprijinite pe armatura inferioara sau pe distantieri si dispuse intre ele la distanta de
maximum un metru (1 buc/mp) in camp, respectiv la 50 cm (4 buc/mp) in zonele in consola. In cazul armaturilor cu
diametru mai mare de 14 mm se admite depasirea distantelor mentionate, dar astfel incat sa se asigure pastrarea
pozitiei armaturii. In asemenea situatii, caprele pot fi inlocuite cu bare sudate de armatura inferioara si respectiv
superioara. Praznurile si piesele metalice inglobate vor fi fixate prin punct de sudura sau legaturi cu sarma de
armatura elementului, sau vor fi fixate de cofraj, astfel incat sa se asigure mentinerea pozitiei lor in timpul turnarii
betonului. Se recomanda ca, atunci cand se dispune de mijloace mecanice de ridicare si montaj, armatura sa se
monteze sub forma de carcase preasamblate, de preferinta sudate prin puncte. Inainte ca betonul sa fie turnat,
armatura trebuie sa nu prezinte noroi, ulei, vopsea, agenti de intarziere si antiaderent, trebuie indepartata rugina,
zgura, zapada, gheata, grasime sau orice alta substanta care poate avea efecte chimice adverse asupra otelului
sau betonului, sau reduce legatura dintre otel si beton.
7.1.5.4.8 LEGAREA ARMATURILOR
Barele de armatura trebuie sa fie legate intre ele, la incrucisari, prin legaturi de sarma neagra (STAS 889 - 80) sau
prin sudura electrica prin puncte. Cand legarea se face cu sarma, se vor utiliza doua fire de sarma de 1,15 mm
diametru. Retelele de armaturi din plci si diafragme vor avea legate in mod obligatoriu doua randuri de incrucisari
marginale pe intreg conturul. Restul incrucisarilor, din mijlocul retelelor, vor fi legate in sah. Retelele din plcile curbe
se vor lega in toate punctele de incrucisare. La grinzi si stalpi vor fi legate toate incrucisarile barelor armaturii cu
colturile etrierilor sau cu ciocurile agrafelor. Restul incrucisarilor acestor bare cu portiunile drepte ale etrierilor pot fi
legate numai in sah, din doua in doua bare.
7.1.5.4.9 INNADIREA BARELOR
Innadirea barelor se face in conformitate cu prevederile proiectului prin suprapunere (de regula), sau suprapunere si
sudura, respectand reglementarile din STAS 10107/0-90, punctul 6.3. privind sudarea barelor din otel beton.
Innadirile prin sudura a barelor se realizeaza prin sudarea manuala cu arc electric, prin suprapunere sau cu eclise,
cu respectarea modului de executie, a lungimilor minime necesare ale cordonului de sudura si controlului calitatii
conform prescriptiilor tehnice specifice (C150-99). Nu se permite folosirea sudurii la innadirea armaturilor din oteluri
Pag 199/354
UAT 1 Bragadiru
ale caror calitati au fost imbunatatite pe cale mecanica (sarma trasa). Aceasta interdictie nu se refera si la sudurile
prin puncte de la nodurile plaselor sudate executate industrial.
7.1.5.4.10 TOLERANTE ADMISIBILE
Tolerantele admise la petrecerea armaturilor sunt mentionate in anexa II.2 a normativului NE 012-99.
7.1.5.4.11 STRATUL DE ACOPERIRE CU BETON
Pentru asigurarea durabilitatii elementelor structurii prin protectia armaturii contra coroziunii si buna conlucrare cu
betonul este necesar ca la elementele din beton armat sa se realizeze un strat de acoperire a armaturilor avand
grosimea corespunzatoare prevederilor din STAS nr. 10107/0-90 punctul 6.1. (pentru medii considerate fara
agresivitate chimica) si respectand prevederile din anexa II.3. NE 012-99 (pentru medii cu agresivitate chimica).
Pentru asigurarea stratului de acoperire proiectat se dispun corespunzator distantieri din materiale plastice sau
mortar. Este interzisa utilizarea distantierilor din cupoane metalice sau lemn.
Din punctul de vedere al conditiilor de expunere la actiunea intemperiilor si umiditatii ridicate, elementele situate in
spatii inchise si cele in contact cu exteriorul (la fatade) dar protejate prin tencuire sau alt strat de protectie echivalent
se incadreaza in categoria I. Pentru elementele executate monolit pe santier si
incadrate in categoria I, grosimea minima a stratului de acoperire cu beton a armaturilor este de:
pentru placi si pereti structurali: 15 mm, dar respectand conditia de a fi cel putin egala cu 1.2 diametrul
barelor de pe primul rand;
pentru grinzi, stalpi, bulbi ai peretilor structurali: 25mm;
pentru fundatii: 35 mm pe fata care vine in contact cu betonul de egalizare, sau pentru fetele turnate in
cofraj (de ex. grinzi de fundare).- categoria III: 45 mm pe fata care vine in contact direct cu
pamantul.(categoria IV). In cazul betoanelor de clasa < C16/20 valorile de mai sus se sporesc cu 5 mm
pentru categoriile de expunere II, III, IV.Grosimea minima a stratului de acoperire a armaturilor
longitudinale trebuie sa respecte valorile anterioare, dar sa fie cel putin egala cu 1.2Xdiametrul barei
de armatura longitudinala. Grosimea maxima a stratului de acoperire a armaturilor longitudinale se
limiteaza la 50 mm. Grosimea stratului de acoperire a armaturilor longitudinale trebuie sa fie de regula
multiplu de 5mm, si se obtine prin rotunjirea in plus sau cu cel mult 2 mm in minus a valorilor
determinate conform conditiilor specificate anterior.
7.1.5.4.12 INLOCUIREA ARMATURILOR PREVAZUTE IN PROIECT

In cazul in care nu se dispune de sortimentul si diametrele prevazute in proiect, se poate proceda la inlocuirea
acestora numai cu avizul Proiectantului / Inginerului. Inlocuirea armaturilor prevazute in proiect se va inscrie pe
planurile de executie care se depun la Cartea Constructiei si va fi vizata de proiectantul structurist care a intocmit
proiectul.
7.1.5.4.13 INNADIREA PRIN SUDARE A BARELOR
Innadirile prin sudare ale barelor vor indeplini conditiile din STAS 438/1-89 si STAS 438/2-91 cu privire la valorile
minime ale limitei de curgere Rc (R0,2) si ale rezistentei la rupere; limita de curgere a innadirii sudate se considera
incarcarea la care epruveta prezinta o deformatie remanenta mai mica sau cel mult egala cu 0.2%. Sudarea se va
putea efectua numai pentru temperaturi mai mari de 0C. Pentru temperaturi cuprinse intre 15 0 C sunt
permise innadirile cu sudura numai in spatii protejate si cu o preincalzire la limita superioara (300 C). Deasemenea,
in acest caz, se va lucra numai pe baza dispozitiei speciale a responsabilului tehnic de executie cu sudura.
Preincalzirea barelor se va executa cu flacara oxiacetilenica sau cu alte surse termice. In caz de vant puternic,
ceata sau ploaie, se vor proteja punctele de lucru unde se executa sudurile. Dupa terminarea sudarii, la temperaturi
exterioare mai mici de +5C, sau la vant puternic si umiditate ridicata, innadirea sudata se va impacheta in materiale
termoizolante uscate, protejate impotriva umezelii, pentru asigurarea unei raciri lente. Capetele barelor care
urmeaza a fi sudate se vor taia manual, cu mijloace mecanice, sau cu flacara, urmata de o curatire mecanica
suplimentara a fetei prelucrate. Capetele barelor care sudeaza se vor curata cu peria de sarma pana la obtinerea
Pag 200/354
UAT 1 Bragadiru
unui luciu metalic pe lungimea innadirii prin sudare, precum si pe suprafetele transversale ale capetelor ce se
sudeaza. Masinile si agregatele de sudare vor fi manipulate, intretinute si verificate de personal calificat,
controlandu-se buna functionare a echipamentelor pentru reglarea parametrilor de sudare; de asemenea se vor
verifica masinile si agregatele noi, puse in functiune. Se va urmari permanent, prin montarea unui voltmetru, variatia
tensiunii din reteaua de alimentare a masinilor sau agregatelor de sudare si se va interzice sudarea in perioadele in
care se constata o varatie a tensiunii mai mari de 10% fata de tensiunea nominala, luandu-se masuri
pentruinlaturarea acestor variatii. Agregatele de curent continuu vor indeplini conditiile din normele de fabricatie,
avand puterea nominala indicata si dispozitive de reglare fina a curentului de sudare.
7.1.5.5 COFRAJE SI SUSTINERI
Cofrajele si sustinerile lor trebuie sa fie astfel alcatuite si montate incat sa indeplineasca urmatoarele conditii:
sa asigure obtinerea formei, dimensiunilor si gradului de finisare, prevazute in proiect pentru

elementele ce urmeaza a fi executate respectandu-seinscrierea in abaterile admisibile precizate in
anexa III.1. din Codul NE 012-99.
sa fie etanse astfel incat sa nu permita pierderea laptelui de ciment.
sa fie stabile si rezistente sub actiunea incarcarilor care pot apare in procesul de executie.
sa fie suficient de rigide pentru a asigura satisfacerea tolerantelor pentru structura si a nu afecta
capacitatea sa portanta.
sa fie astfel dispuse incat sa fie posibila amplasarea corecta a armaturii, cat si realizarea unei
compactari corespunzatoare a betonului.
sa respecte reglementarile tehnice in vigoare. Supravegherea si controlul vor asigura realizarea

cofrajelor in conformitate cu planurile de executie si reglementarile tehnice specifice.
sa asigure ordinea de montare si demontare stabilita fara a se degrada elementele de beton cofrate
sau componentele cofrajelor si sustinerilor.
sa permita la decofrare o desfacere facila, o preluare treptata a incarcarii de catre elementele care se
decofreaza, fara deteriorarea sau lovirea betonului.
Suprafata interioara a cofrajului trebuie sa fie curata. Substantele de ungere a cofrajului (agentii de decofrare)
trebuie aplicate in straturi uniforme pe suprafata interioara a cofrajului, iar betonul trebuie turnat cat timp acesti
agenti sunt eficienti. Agentii de decofrare nu trebuie sa pateze betonul, sa afecteze durabilitatea betonului, sau sa
corodeze cofrajul, sa se aplice usor, sa-si pastreze proprietatile neschimbate in conditiile climatice si dinamice de
executie a lucrarilor. Alegerea agentilor de decofrare se va face pe baza reglementarilor tehnice sau agrementelor.
Cofrajele se pot confectiona din: lemn sau produse pe baza de lemn, metal sau produse din material plastic.
Materialele utilizate trebuie sa corespundareglementarilor specifice in vigoare. Detaliile de alcatuire a cofrajelor se
vor elabora de catre Antreprenor in cadrul proiectului tehnologic de executie sau de catre un institut specializat.
Cofrajele, sustinerile si piesele de fixare se vor dimensiona tinand seama de precizarile date in Ghidul pentru
proiectare si utilizarea cofrajelor. Manipularea, transportul si depozitarea cofrajelor se va face astfel incat sa se
evite deformarea si degradarea lor (umezire, murdarire, putrezire, ruginire, etc.). Este interzisa depozitarea
cofrajelor direct pe pamant sau depozitarea altor materiale pe stivele de panouri de cofraje.
Inainte de inceperea operatiei de montare a cofrajelor se vor curati si pregati suprafetele care vor veni in contact cu
betonul ce urmeaza a se turna si se va verifica si corecta pozitia armaturilor. Montarea cofrajelor va cuprinde
urmatoarele etape:
trasarea pozitiei cofrajelor;
asamblarea si sustinerea provizorie a panourilor;
incheierea, legarea si sprijinirea definitiva a cofrajelor.
In cazurile in care elementele de sustinere a cofrajelor reazema pe teren se va asigura repartizarea solicitarilor
tinand seama de gradul de compactare si de posibilitatile de inmuiere, astfel incat sa se evite producerea tasarilor.
Pag 201/354
UAT 1 Bragadiru
In cazurile in care terenul este inghetat sau expus inghetului rezemarea sustinerilor se va face astfel incat sa se
evite deplasarea acestora in functie de conditiile de temperatura.
7.1.6
PUNEREA IN OPERA A BETONULUI
7.1.6.1 REGULI GENERALE PENTRU BETONARE

Executarea lucrarilor de betonare se vor face in prezenta unui reprezentant al Antreprenorului sau a Inginerului.
Reprezentantul Antreprenorului va fi permanent prezent la betonare conform normativului NE 012-99. Betonul va fi
turnat imediat ce a fost livrat in santier. Nu este permisa depasirea timpului maxim de transport si modificarea
consistentei betonului.
Turmarea betonului va fi supreavegheata dupa urmatoarele reguli:
Cofrajele ce vor fi in contact cu betonul proaspat vor fi udate cu 2 3 ore inainte de turnarea betonului,
iar excesul de apa se va inlatura.
Betonul va fi incarcat in bene, targi, pompe si alte dispozitive sau turnat direct in cofraje.
Daca betonul nu are lucrabilitatea ceruta sau este segregat, va fi respins si turnarea va fi interzisa.
Se admite imbunatatirea consistentei (pentru lucrabilitate) numai prin folosirea unui aditiv
superplastifiant, conform prevederilor din CP012/1-2007.
Inaltimea de cadere libera la turnarea betonului nu trebuie sa fie mai mare de 3 m in cazul
elementelor cu latime de maxim 1.00 m, si de 1.50 m in celelalte cazuri, inclusiv elemente de suprafata
(fundatii, grinzi, plci, etc).
Betonarea elementelor cofrate pe inaltimi mai mari de 3.00 m se va face prin ferestre laterale sau prin
intermediul unui furtun sau tub (alcatuit din tronsoane de forma tronconica), avand capatul inferior
situat la maximum 1.50 m de zona care se betoneaza.
Betonul trebuie sa fie raspandit uniform in lungul elementului, urmarindu-se realizarea de straturi
orizontale de maximum 50 cm inaltime si turnarea noului strat inainte de inceperea prizei betonului din
stratul turnat anterior.
Se vor lua masuri pentru a se evita deformarea sau deplasarea armaturilor fata de pozitia prevazuta,
indeosebi pentru armaturile dispuse la partea superioara a Plcilor in consola. Daca totusi se produc
asemenea defecte, ele vor fi corectate in timpul turnarii.
Se va urmari cu atentie inglobarea completa in beton a armaturilor, respectandu-se grosimea stratului

de acoperire, in conformitate cu prevederile proiectului.
Nu este permisa ciocanirea sau scuturarea armaturii in timpul betonarii si nici asezarea vibratorului pe
armaturi.
In zonele cu armaturi dese se va urmari cu toata atentia umplerea completa a sectiunii, prin indesarea
laterala a betonului cu sipci sau vergele de otel, concomitent cu vibrarea lui. In cazul ca, aceste masuri
nu sunt eficiente, se vor crea posibilitati de acces lateral al betonului prin spatii care sa permita
patrunderea vibratorului.
Se va urmari comportarea si mentinerea pozitiei initiale a cofrajelor si sustinerilor acestora, luandu-se

masuri operative de remediere in cazul constatarii unor deplasari sau cedari.
Circulatia muncitorilor si utilajului de transport in timpul betonarii se va face pe podine, astfel rezemate
incat sa nu se modifice pozitia armaturii. Este interzisa circulatia directa pe armaturi sau pe zonele cu
beton proaspat..
Betonarea se face continuu pana la rosturile de lucru prevazute in proiect sau in procedura de
executie.
Pag 202/354
UAT 1 Bragadiru
Durata maxima admisa a intreruperilor de betonare, pentru care nu este necesara luarea unor masuri
speciale la reluarea turnarii, nu trebuie sa depaseasca timpul de incepere a prizei betonului. In lipsa
unor determinari de laborator, aceasta se va considera 2 ore de la prepararea betonului in cazul
cimenturilor cu adaosuri, si respectiv 1.5 ore in cazul cimenturilor fara adaosuri.
In cazul in care s-a produs o intrerupere de betonare mai mare, reluarea turnarii este permisa numai
dupa pregatirea suprafetelor rosturilor.
Instalarea podinelor pentru circulatia lucrarilor si mijloacelor de transport pe planseele betonate

precum si depozitarea pe ele a unor schele, cofraje sau armaturi este permisa numai dupa 24 48 de
ore de la terminarea betonarii, in functie de temperatura mediului si tipul de ciment utilizat (de exemplu,
24 ore pentru temperatura peste 20C si ciment de tip I de clasa mai mare de 32.5).
7.1.6.2 PREGATIREA TURNARII BETONULUI

Executarea lucrarilor de betonare poate sa inceapa numai daca sunt indeplinite conditiile urmatoare:
Intocmirea procedurii pentru betonare obiectului in cauza de catre Antreprenor si acceptarea acesteia
de catre Inginer. Procedura cuprinde detalierea regulilor de executie si de control a calitatii, tinand
seama de cerintele impuse prin proiect, de posibilitatile de dotare si organizare a executiei, precum si
de prevederile din NE 012-99 si CP 012/1-2007.
In cazul betonului preparat pe santier: sunt realizate masurile pregatitoare, sunt aprovizionate si
verificate materialele necesare (ciment, agregate, aditivi, adaosuri, armaturi, piese inglobate, cofraje,
etc.) si sunt in stare de functionare utilajele si dotarile necesare, in conformitate cu prevederile
procedurii de executie.
Sunt asigurate posibilitati de spalare a utilajelor de transport si punere in opera a betonului, in

concordanta cu prevederile in vigoare privind protectia mediului.
Sunt stabilite si instruite formatiile de lucru in ceea ce priveste tehnologia de executie, precum si
asupra masurilor privind securitatea muncii si paza contra incendiilor.
Au fost receptionate calitativ lucrarile de sapaturi, cofraje si armaturi in concordanta cu contractul. De

mentionat ca, daca de la montarea si receptionarea armaturii a trecut o perioada indelungata (peste 6
luni), este necesara o inspectare a starii armaturii de catre o comisie alcatuita din Inginer, Antreprenor,
Proiectant si reprezentantul Inspectiei de Stat in Constructii care va decide oportunutatea expertizarii
starii armaturii de catre un expert sau un institut de specialitate si va dispune efectuarea ei; in orice
caz, daca se constata prezenta frecventa a ruginei neaderente, armatura - dupa curatire nu trebuie
sa prezinte o reducere a sectiunii sub abaterea minima prevazuta in standardele de produs; se va
proceda apoi la o noua receptie calitativa.
Suprafetele de beton turnat anterior si intarit, care vor veni in contact cu betonul proaspat sunt curatate
de pojghita de lapte de ciment sau de impuritati; suprafetele nu trebuie sa prezinte zone necompactate
sau segregate, si trebuie sa aiba rugozitatea necesara asigurarii unei bune legaturi intre cele doua
betoane.
Sunt stabilite si pregatite masurile ce vor fi adoptate pentru continuarea betonarii in cazul interventiei unor situatii
accidentale prin asigurarea:
statiei de betoane si mijloacele de transport de rezerva;
sursei sumplimentare de energie electrica;
materialele pentru protejarea betonului;
vibratori aditionali, echipamente de compactare;
conditiilor de creare a unui rost de lucru, etc.
Pag 203/354
UAT 1 Bragadiru
Nu se intrevede posibilitatea interventiei unor conditii climatice nefavorabile (ploi abundente, ger, furtuna, etc.). Sunt
prevazute masuri de dirijare a apelor provenite din precipitatii, astfel incat acestea sa nu se acumuleze in zonele
care urmeaza a se betona. Sunt asigurate conditiile necesare recoltarii probelor la locul de punere in opera si
efectuarii determinarilor prevazute pentru betonul proaspat, la descarcarea din mijlocul de transport. Este stabilit
locul de dirijare a eventualelor transporturi de beton care nu indeplinesc conditiile tehnice stabilite si sunt refuzate. In
baza verificarilor indelinirii in intregime a conditiilor sus mentionate se va consemna aprobarea inceperii betonarii,
prin intocmirea Procesului Verbal de control al calitatii lucrarilor respectiv faza determinanta armare elemente-de
catre:
Responsabilul Tehnic cu Executia al Antreprenorului;
Proiectantul lucrarii
Diriginte de Santier (reprezentantul beneficiarului)
Reprezentantul Inspectoratului de Stat in Constructii, in conformitate cu prevederile programului de

control al calitatii lucrarilor stabilite prin contract.
Aprobarea inceperii betonarii trebuie sa fie reconfirmata pe baza unor noi verificari in cazurile in care:
au intervenit evenimente de natura sa modifice situatia constatata la data aprobarii (intemperii,

accidente, reluarea activitatii la lucrari sistate si neconservate, etc.);
betonarea nu a inceput in interval de 7 zile de la data aprobarii.
Inainte de turnarea betonului trebuie verificata functionarea corecta a utilajelor pentru transportul local
si compactare a betonului.
7.1.6.3 BETONAREA DIFERITELOR ELEMENTE DE CONSTRUCTIE

Fundatii
Betonarea elementelor de fundatii din beton armat se va face pe un strat de egalizare, conform proiectului.
Elemente Verticale
La betonarea elementelor verticale - stalpi, diafragme, pereti, in cazul elementelor cu inaltimea de maximum 3.00 m,
se admite cofrarea tuturor fetelor pe intreaga inaltime si betonarea pe la partea superioara a elementului, daca
vibrarea betonului nu este stanjenita de grosimea redusa a elementului sau desimea armaturilor. Primul strat de
beton va avea o consistenta la limita maxima admisa prin procedura de executie si nu va depasi inaltimea de 30 cm.
Grinzi si stalpi
La betonarea grinzilor si plcilor se vor respecta urmatoarele precizari suplimentare:
Grinzile si planseele aceluiasi nivel se vor turna obligatoriu in acelasi timp. Se admite crearea unui rost
de lucru la 1/5 pana la 1/3 din deschiderea plcii si turnarea ulterioara a acesteia, numai in cazuri
exceptionale (suprafete foarte mari de plansee - sute, mii de mp);
La turnarea planseelor se vor folosi reperi dispusi la distanta de maximum 2 m, pentru a se asigura
respectarea grosimii prevazute prin proiect, si implicit planeitatea placii de planseu.
7.1.6.4 COMPACTAREA BETONULUI

Betonul va fi astfel compactat incat sa contina o cantitate minima de aer inclus. Compactarea betonului este
obligatorie si se poate face prin diferite procedee, functie de consistenta betonului, tipul elementului, etc. In timpul
compactarii betonului proaspat se va avea grija sa se evite deplasarea si degradarea armaturilor si/sau cofrajelor.
Betonul trebuie compactat numai atata timp cat este lucrabil.
Compactarea manuala
Se admite compactarea manuala (cu vergele sau sipci, in paralel cu ciocanirea cofrajelor), cu aprobarea Inginerului,
n urmtoarele cazuri:
Pag 204/354
UAT 1 Bragadiru
introducerea in beton a vibratorului nu este posibila din cauza dimensiunilor sectiunii sau desimii
armaturilor si nu se poate aplica eficient vibrarea externa;
intreruperea functionarii vibratorului (defectiune, intreruperea de curent electric, etc.), caz in care
betonarea trebuie sa continue pana la pozitia corespunzatoare unui rost.
Compactarea mecanica
In general compactarea mecanica se face prin vibrare. Se pot utiliza urmatoarele procedee de vibrare:
vibrarea interna folosind vibratoare de interior (pervibrator);
vibrarea externa cu ajutorul vibratoarelor de cofraj;
vibrarea de suprafata cu ajutorul vibratoarelor placa sau a riglelor vibrante.
Vibrarea interna
Este principalul procedeu de compactare a betoanelor. Tipul de vibrator va fi definit si aprovizionat la santier inainte
de inceperea betonarii. Alegerea tipului de vibrator (marimea capului vibrator, forta perturbatoare si frecventa
corespunzatoare a acestuia) se va face in functie de dimensiunile elementelor si posibilitatile de introducere a
capului vibrator (butelia) printre barele de armatura.
Consistenta betoanelor compactate prin vibrare interna depinde de forma elementului si desimea armaturilor. Durata
de vibrare optima se situeaza intre minim 5 secunde si maximum 30 secunde in functie de tasarea betonului si
tipului de vibrator utilizat. Distanta intre 2 puncte succesive de introducere a vibratorului de interior este de
maximum 1 m, reducandu-se in functie de caracteristicile sectiunii si desimea armaturilor. Grosimea stratului de
beton supus vibrarii se recomanda sa nu depaseasca 3/4 din lungimea capului vibrator (buteliei). La compactarea
unui nou strat, butelia trebuie sa patrunda de la 50 mm pana la 150 mm in stratul compactat anterior.
Semnele exterioare dupa care se recunoaste ca vibrarea s-a terminat sunt urmatoarele:
betonul nu se mai taseaza;
suprafata betonului devine orizontala si usor lucioasa;
inceteaza aparitia bulelor de aer la suprafata betonului.
Vibrarea externa
Este indicata in cazul elementelor turnate monolit de grosimi reduse si cu armaturi dese, la elementele prefabricate,
sau care nu pot fi compactate prin vibrare interna. In zonele in care este posibil se pot folosi suplimentar si
vibratoare de interior. In cazul elementelor compactate cu ajutorul vibratoarelor de exterior se vor lua masuri
constructive speciale, prin marirea rigiditatii cofrajelor si prin prevederea, in masura in care este posibil, de legaturi
elastice intre cofraje si elementele de sustinere si rezemare. Consistenta betoanelor compactate prin vibrare externa
se recomanda sa fie cu tasare minima 50 mm.
Vibrarea de suprafata
Se va utiliza la compactarea plcilor cu grosimea de maximum 200 mm. Consistenta betoanelor compactate prin
vibrare de suprafata se recomanda sa fie cu tasare minima 20 mm. Se recomanda ca durata vibrarii sa fie de 30 ...
60 secunde. Timpul optim de vibrare se va stabili prin determinari de proba efectuate in opera la prima sarja de
beton ce se compacteaza. Grosimea stratului de beton armat turnat (inainte de compactare) trebuie sa fie de
1,1...1,35 ori mai mare decat grosimea finala a stratului compactat, in functie de consistenta betonului. In cazul
determinarilor de proba prevazute in paragraful anterior se stabileste si grosimea stratului de beton turnat necesara
pentru realizarea grosimii finite a elementului. Distanta intre doua pozitii succesive de lucru ale plcilor vibrante
trebuie sa fie astfel stabilita, incat sa fie asigurata suprapunerea de minimum 50 mm in raport cu pozitia precedenta.
7.1.6.5 LUCRARI DE BETON IN CONDITII TEHNICE SAU PRIN PROCEDEE SPECIALE
7.1.6.5.1 BETOANE TURNATE PRIN POMPARE
Pag 205/354
UAT 1 Bragadiru
Materialele utilizate pentru prepararea betonului turnat prin pompare trebuie sa fie dozate, amestecate si controlate
corespunzator, conditii esentiale pentru realizarea unui beton optim tehnologiei de pompare. Dimensiunea maxima a
agregatelor va fi limitata la 1/3 din diametrul conductei de refulare. Clasele de beton recomandate pentru realizarea
in mod curent prin acest procedeu de punere in opera sunt C 8/10...C 20/25. Pomparea betoanelor de alta clasa
situata in afara acestui domeniu se va face numai dupa efectuarea unor incercari experimentale preliminare care sa
dovedeasca aplicabilitatea procedeului. La punerea in opera a betoanelor pompate, se vor lua urmatoarele masuri:
Pomparea va fi continua, fara intreruperi pentru a evita blocarea betonului in conducte;
Inaltimea libera de cadere a betonului sa fie maxim 0.50 m
Grosimea stratului de beton sa fie maxim 40 cm
Betonul sa fie compactat prin vibrare.
Alte recomandari privind compozitia betonului si tehnologia de pompare sunt date in codul NE 012-99
si CP 012/1-2007.
7.1.6.5.2 EXECUTAREA LUCRARILOR DE BETONARE PE TIMP FRIGUROS

Parametrul de baza pentru caracterizarea perioadei de timp friguros este temperatura aerului exterior, care se
masoara la ora 8 dimineata, la umbra, la 2,00 m inaltime de la sol si la distanta minima de cladiri sau orice alta
constructie. Zi friguroasa se numeste ziua in care temperatura aerului exterior este inferioara valorii de + 5C si nu
are tendinte de urcare. Reglementarea tehnica pentru executia lucrarilor de constructii pe timp friguros este
Normativul C16-84 care cuprinde toate prevederile desfasurarii activitatii in conditiile respective. Cateva din
prevederile pentru executia lucrarilor de beton armat sunt descrise in continuare, acestea urmand a fi completate cu
celelalte cerinte ale normativului C 16-84: Temperatura de inghet a betonului este considerata valoarea de 0C, cu
exceptia cazurilor in care se folosesc aditivi care coboara aceasta temperatura pana la o valoare specifica ce rezulta
din instructiunile lui de folosire. Cofrajele folosite se vor proteja cu materiale termoizolante. La executie cofrajele
trebuie sa fie curatate de zapada si gheata prin mijloace mecanice si in final, daca este posibil, prin intermediul unui
jet de aer cald. Aplicarea substantelor care usureaza decofrarea se face numai dupa curatarea si uscarea prealabila
a suprafetei cofrajului; Se va acorda o deosebita atentie rezemarii elementelor de sustinere a cofrajelor luandu-se
masuri corespunzatoare in functie de comportarea la inghet a terenului, si anume:
pentru pamanturile stabile la inghet rezemarea se va face pe talpi asezate pe terenul nivelat si curatat
in prealabil de zapada, de gheata si de stratul vegetal;
pentru pamanturile nestabile la inghet, precum si in cazurile umpluturilor, popii se vor aseza pe grinzi
cu suprafata mare de rezemare ingropate sub adancimea de inghet , pe fundatii existente.
Armaturile se vor depozita pe teren uscat, amenajat cu platforme de pietris compactat. Barele acoperite cu gheata
vor fi curatate inainte de taiere si fasonare prin ciocanire, prin zgariere cu unelte adecvate sau cu jet de aer cald
pentru topirea ghetii si uscarea apei rezultate. Nu se recomanda topirea ghetii cu apa calda decat daca exista
certitudinea ca aceasta nu va inghetadin nou pana la turnarea betonului. Este interzisa dezghetarea cu ajutorul
flacarii. Fasonarea armaturilor se va face numai la temperaturi pozitive. La prepararea betonului se va adopta o
cantitate de apa cat mai scazuta si aditivi plastifianti sau superplastifianti. Agregatele trebuie dezghetate inainte de
introducerea in malaxor (este interzisa dezghetarea cu apa calda) si aduse la temperatura minima de + 5 C.
Agregatele nu trebuie sa contina granule poroase care sa fie gelive.
La locul de preparare va fi afisata obligatoriu reteta de preparare a betonului, impreuna cu date privind:
Temperatura minima a apei si agregatelor la introducerea in malaxor;
Durata de malaxare a agregatelor cu apa, pana la adaugarea cimentului;
Durata totala de malaxare;
Pag 206/354
UAT 1 Bragadiru
Temperatura betonului la descarcarea acestuia din malaxor si temperatura betonului la locul de punere
in opera.
La transportul betonului la obiectiv, la punerea lui in opera si in perioada de maturizare se vor lua masuri de limitare
la minimum a pierderilor de caldura prin:
protejarea benelor prin izolarea lor termica si acoperirea in perioada de asteptare cu folii de polietilena
sau prelate;
reducerea la minimum a timpului de asteptare a betonului de la descarcare pana la aducerea la locul

de punere in opera;
protejarea imediata a elementului betonat conform solutiilor prevazute in cadrul masurilor de asigurare
a regimului termic (vezi Anexele C si D din C 16-84).
Este obligatorie compactarea tuturor betoanelor turnate pe timp friguros prin vibrare mecanica. La punerea in opera
a betonului se vor respecta prevederile din Anexa A din C 16-84. Inceperea sau reluarea oricaror lucrari de betonare
intrerupte din cauza gerului si intrate in aceasta stare in perioada de dezghet este permisa numai dupa pregatirea
corespunzatoare a rostului de intrerupere. Protejarea betonului dupa punerea in opera trebuie sa se faca intr-un
timp cat mai scurt. Se vor folosi cofraje izolate termic, saltele termoizolatoare, etc, acoperite intotdeauna cu folii de
polietilena sau prelate din panza impermeabila prin care sa se etanseizeze izolatia termica si sa se inchida si un
start de aer stationar (neventilat) de 3-5 cm grosime. La locul de punere in opera a betonului vor fi afisate
obligatoriu:
Temperatura betonului la livrare;
Temperatura betonului la terminarea punerii in opera;
Nivelul de asigurare pentru perioada de maturizare (conf. C 16-84);
Modul de protejare a betonului dupa turnare;
Durata proiectata pentru obtinerea gradului critic de maturizare.
Decofrarea se poate efectua numai daca sunt indeplinite conditiile din NE 012-99. Indeplinirea conditiilor de
decofrare se va controla prin incercari ale epruvetelor din beton pastrate in aceleasi conditii de regim termic ca si
elementul de constructie, conform NE 012-99.
7.1.6.6 ROSTURI DE LUCRU (DE BETONARE)
In masura in care este posibil, se vor evita rosturile de lucru, organizandu-se executia astfel incat betonarea sa se
faca fara intrerupere la nivelul respectiv sau intre doua rosturi de dilatare. Cand rosturile de lucru nu pot fi evitate,
pozitia lor trebuie stabilita prin proiect sau prin procedura de executie. Numarul rosturilor trebuie sa fie minim pentru
ca ele pot avea o rezistenta mai mica in comparatie cu restul structurii in cazul in care sunt tratate necorespunzator.
De asemenea exista riscul de diminuare a impermeabilitatii in rost cu consecinte in reducerea gradului de protectie
impotriva coroziunii armaturii. Rosturile de lucru vor fi localizate in zone ale elementelor structurii care nu sunt
supuse la eforturi mari in timpul exploatarii. La stabilirea pozitiei rostului de turnare se vor respecta urmatoarele
reguli:
La stalpi se vor prevedea rosturile numai la baza;
La grinzi, daca din motive justificate nu se poate evita intreruperea, aceasta se va face in regiunea de
moment minim;
In cazul in care grinzile se betoneaza separat de placa de planseu, rostul de lucru se lasa la 30 50mm sub nivelul inferior al plcii;
La plci, rostul de lucru va fi situat la 1/5 - 1/3 din deschiderea plcii;
La plansee cu nervuri, cand betonarea se face in directia nervurilor, rostul se va face in zona cuprinsa
intre 1/5 si 1/3 din deschiderea nervurilor;
Pag 207/354
UAT 1 Bragadiru
La plansee cu nervuri, cand betonarea se face perpendicular pe directia nervurilor, rostul se va face in
zona cuprinsa intre 1/5 si 1/3 din deschiderea grinzii principale.
Suprafata rosturilor de turnare la stalpi si grinzi va fi perpendiculara pe axa acestora, iar la plci si pereti,
perpendiculara pe suprafata lor; Tratarea rosturilor de turnare se face astfel:
Se buciardeaza suprafata de contact beton vechi / beton nou, se sulfa cu aer sub presiune, se spala
cu jet de apa (pentru a se indeparta pelicula de lapte de ciment aparuta pe suprafata rostului, in urma
vibrarii betonului);
Inaintea betonarii, betonul mai vechi trebuie udat la suprafata si lasat sa absoarba apa, dupa regula
beton saturat dar cu suprafata zvntat .
Cerintele de tratare a rosturilor de lucru enuntate trebuie sa fie indeplinite si in cazul rosturilor netehnologice, ce au
aparut ca urmare a conditiilor climaterice, din cauza unor defectiuni, nelivrarii la timp a betonului, etc.
7.1.6.7 DECOFRAREA
Elementele de constructii pot fi decofrate atunci cand betonul a atins o anumita rezistenta. Trebuie avute in vedere
conditiile speciale ale decofrarii elementelor din beton care au fost supuse inghetului in faza intaririi (pentru betonul
neprotejat). Elementele de constructii pot fi decofrate in momentul in care betonul are suficienta rezistenta pentru a
putea prelua integral sau partial, dupa caz, sarcinile pentru care au fost proiectate. Trebuie acordata atentie
deosebita elementelor de constructie care dupa decofrare suporta aproape intreaga sarcina prevazuta in calcul. Se
recomanda urmatoarele valori ale rezistentei la care se poate decofrara:
partile laterale ale cofrajelor se pot indeparta dupa ce betonul a atins o rezistenta de minimum 2,5
N/mm2, astfel incat fetele si muchiile elementelor sa nu fie deteriorate (orientativ 2 zile pentru o
temperatura de +50C si respectiv o zi pentru o temperatura de +150C).
cofrajele fetelor inferioare ale plcilor si grinzilor, se vor indeparta mentinand sau remontand popii de
siguranta, atunci cand rezistenta betonului a atins 70% fata de clasa pentru elementele cu deschideri
de maxim 6.00 m. Si 85% pentru elementele cu deschideri mai mari de 6.00 m.
Stabilirea rezistentelor la care au ajuns partile de constructie in vederea decofrarii se face prin incercarea
epruvetelor de control pe faze, confectionate in acest scop, si pastrate in conditii similare elementelor in cauza,
conform prevederilor din SR EN 12350-1. In cazul in care exista dubii cu privire la rezultatele incercarilor pe
epruvete se recomanda incercari nedistructive.
Viteza de dezvoltare a rezistentei betonului:
Rapida
Medie
Lenta
Raport A/C
Clasa cimentului
< 0.5
42.5 R 52.5 R
0.5 ... 0.6
42.5 R
< 0.5
32.5 R 42.5 R
Restul cazurilor
Restul cazurilor
Recomandari pentru termene minime de decofrare ale fetelor laterale:
Termenul de decofrare (in zile ) la temperatura mediulu (C)
Viteza de dezvoltarea a rezistentei

betonului
Lenta
+5C
+10C
+15C
2zile
1 zile
1 zile
Pag 208/354
UAT 1 Bragadiru
Medie
2 zile
1 zi
1 zi
Recomandari pentru termene minime de decofrare ale fetelor inferioare cu mentinerea popilor de siguranta:
Conditii tehnologice
Termenul de la turnare (in zile)
Viteza de dezvoltarea a rezistentei betonului
Lenta
Medie
Temperatura mediului (C)
+5 +10 +15
+5 +10 +15
Grinzi cu deschiderea de max. 6.00m
6 5 4
5 5 3
Grinzi cu deschiderea >6.00m
10 8 6
6 5 4
Recomandari pentru termene minime pentru indepartarea popilor de siguranta:

Conditii tehnologice
Termenul de la turnare (in zile)
Viteza de dezvoltarea a rezistentei betonului
lenta
medie
Temperatura mediului (C)
+5 +10 +15
+5 +10 +15
Grinzi cu deschiderea de max. 6.00m
18 14 9
10 8 5
Grinzi cu deschiderea cuprinsa intre 6.00m si 12.00m
21 18 12
14 11 7
Grinzi cu deschiderea >12.00mm
36 28 18
28 21 14
Observatii:
Termenele din tabelele anterioare sunt orientative, decofrarea urmand a se face pe baza procedurilor
de executie in momentul in care elementele au atins rezistentele minime indicate in NE 012-99.
Daca in timpul intaririi betonului temperatura se situeaza sub +5 0C atunci se recomanda ca durata
minima de decofrare sa se prelungeasca cu aproximativ durata inghetului.
In cursul operatiei de decofrare se vor respecta urmatoarele reguli:
-Desfurarea operatiei va fi supravegheat direct de ctre Antreprenor i n prezena Inginerului. Inginerul va fi

instiintat inainte de decofrare. In cazul in care se constata defecte de turnare (goluri, zone segregate, etc.), care pot
afecta stabilitatea constructiei decofrate, se va sista demontarea elementelor de sustinere pana la aplicarea
masurilor de remediere sau consolidare;
-Sustinerile cofrajelor se vor desface incepand din zona centrala a deschiderii elementelor si continuand simetric
catre reazeme;
-Slabirea pieselor de descintrare (pene, vinciuri, etc.) se va face treptat, fara socuri;
-Decofrarea se va face astfel incat sa se evite preluarea brusca a incarcarilor de catre elementele ce se decofreaza,
ruperea muchiilor betonului sau degradarea materialului cofrajelor si sustinerilor.
In cazul constructiilor etajate avand deschideri mai mari de 3.00 m, la decofrare se vor lasa popi de
siguranta. Amplasarea lor se recomanda a se stabili astfel:
La grinzi avand pana la 6.00 m deschidere se lasa un pop de siguranta la mijlocul acestora; la
deschideri mai mari numarul lor se va spori astfel incat distanta intre popi sau de la popi la reazeme
sa nu depaseasca 3.00 m;
La plci se va lasa cel putin un pop de siguranta la mijlocul lor si cel putin 1 pop la 12 m2 de placa;
Intre diferitele etaje popii de siguranta se vor aseza pe cat posibil unul sub altul.
Pag 209/354
UAT 1 Bragadiru
Nu este permisa indepartarea popilor de siguranta ai unui planseu aflat imediat sub altul care se cofreaza sau se
betoneaza. In temen de maximum 24 ore de la decofrarea oricarei parti de constructie se va proceda, de catre
Antreprenor, Inginer si de catre Proiectant (daca acesta a solicitat sa fie convocat), la o examinare amanuntita a
tuturor elementelor de rezistenta ale structurii, incheindu-se un proces verbal in care se vor consemna calitatea
lucrarilor, precum si eventualele defecte constatate. Se interzice efectuarea de remedieri, inainte de aceasta
examinare. In cazul constatarii unor defecte remedierea acestora se va face numai cu instiintarea si acordul
Proiectantului / Inginerului, conform prevederilor din instructiunile tehnice C 149-87.
7.1.6.8 TRATAREA BETONULUI DUPA TURNARE
In vederea obtinerii proprietatiilor potentiale ale betonului (in special) zona suprafetei trebuie tratata si protejata o
anumita perioada de timp, in functie de tipul structurii, elementului, conditiile de mediu din momentul turnarii si
conditiile de expunere in perioada de serviciu a structurii.
Tratarea si protejarea betonului trebuie sa inceapa cat mai curand posibil dupa compactare. Acoperirea cu materiale
de protectie se va realiza de indata ce betonul a capatat suficienta rezistenta pentru ca materialul sa nu adere la
suprafata acoperita. Tratarea betonului este o masura de protectie impotriva uscarii premature, in particular, datorita
radiatiilor solare si vantului. De asemenea este o masura de prevenire a urmatoarelor efecte:
antrenarii (scurgerilor) pastei de ciment datorita ploii sau apelor curgatoare;
diferentelor mari de temperatura in interiorul betonului;
temperaturii scazute sau inghetului;
eventualelor socuri sau vibratii care ar putea conduce la o diminuare a aderentei beton armatura (dupa
intarirea betonului).
Principalele metode de tratare/protectie sunt:
mentinerea in cofraje;
acoperirea cu materiale de protectie;
stropirea periodica cu apa;
aplicarea de pelicule de protectie.
Durata orientativa (in zile) a tratarii betonului:

Dezvoltarea rezistentei betonului
rapida
medie
lenta
Temperatura betonului in timpul tratarii (C.)

Conditii de mediu in timpul tratarii:
10
15
10
15
10
15
Elemente expuse indirect razelor solare, sau la umiditate

sub 80%
Elemente expuse razelor solare sau vantuluicu viteza

medie, umiditate peste 50%
Elemente expuse la razele intense ale soarelui sau la o

viteza mare a vantului sau la o umiditate sub 50%
10
In tabel sunt prezentate recomandari pentru tratarea unui beton cu ciment de tip I (Portland) si pentru temperaturi de
5, 10 15 (C). Durata de tratare depinde in mod substantial de temperatura betonului. De exemplu la 30C durata
tratarii poate fi aproximativ jumatate din durata tratarii betonului la 20C. Astfel izolarea prin cofraj poate fi o metoda
de reducere a timpului de tratare.
In lipsa unor date referitoare la compozitia betonului si la conditiile de expunere pentru a asigura conditii favorabile
si a reduce deformatiile din contractie se va mentine umiditatea timp de minim 7 zile dupa turnare. Acoperirea cu
materiale de protectie se va realiza cu prelate, rogojini, strat de nisip,etc. Aceasta operatie se va face de indata ce
Pag 210/354
UAT 1 Bragadiru
betonul a capatat suficienta rezistenta pentru ca materialul sa nu adere la suprafata acoperita. Materialele de
protectie vor fi mentinute permanent in stare umeda. Stropirea cu apa incepe dupa 2 -12 ore de la turnare, in functie
de tipul de ciment utilizat si temperatura mediului, dar imediat dupa ce betonul este suficient de intarit pentru ca prin
aceasta operatie sa nu fie antrenata pasta de ciment. Stropirea se va repeta la intervale de 2 - 6 ore, in asa fel incat
suprafata betonului sa se mentina permanent umeda. Se va folosi apa care indeplineste conditiile de calitate
similare cu conditiile pentru apa de amestecare a betonului. In cazul in care temperatura mediului este mai mica
decat (+ 50oC) nu se va proceda la stropirea cu apa, ci se aplica materiale de protectie. Peliculele de protectie se
aplica in conformitate cu reglementarile speciale. Pe timp ploios, suprafetele de beton proaspat vor fi acoperite cu
prelate sau folii de polietilena, atat timp cat prin caderea precipitatiilor exista pericolul antrenarii pastei de ciment.
Betonul ce ar urma sa se afle in contact cu apele provenite din precipitatii va fi protejat de actiunea acestora prin
devierea provizorie a apei timp de cel putin 7 zile.
7.1.6.9 EXECUTAREA BETOANELOR / MORTARELOR TORCRETATE
La executarea betoanelor / mortarelor torcretate se vor respecta prevederile normativului C130/78. Se vor folosi
doar masini potrivite torcretarii si se vor respecta instructiunile de folosire ale acestora. Pentru a asigura un jet
uniform de torcretare se va folosi un flux de aer comprimat potrivit tipului de echipament, la o presiune
constanta,fara pulsare. Daca este necesar,se va procura un rezervor tampon intre compresor si aparatul de
torcretare. Se vor inlatura toate impuritatile de pe suprafata peste care se va turna mortar torcretat si aceasta va fi
curatata, periata si umezita. Intre momentul prepararii mixturii pana la aplicarea mortarului pe suprafata nu trebuie
sa treaca mai mult de o ora. Ajutajul de torcretat va fi perpendicular pe suprafata de suport. Distanta dintre ajutaj si
suprafata suport va fi intre 0.5 m si 2.00 m, depinzand de presiunea disponibila pe ajutaj. Aplicarea straturilor de
torcretare se va face prin miscari circulare ale ajutajului. Torcretarea va incepe de sus in jos si se vor lua masuri
pentru a impiedica patarea suprafetei netorcretate inca. Straturile de beton / mortar torcretat vor fi armate cu plase
de armatura ce vor fi ancorate intr-un numar suficient de puncte (min.4 pe m2) de elementul de zidarie sau de beton
armat pe care se aplica torcretarea. Ancorele pentru beton se pot solidariza cu mortar epoxidic ce se compune din
doua elemente: rasina epoxidica si agregate de aglomerare. Mortarul va avea o perioada de intarire de 2 ore.
Ancorele pentru beton se amplaseaza in gauri efectuate in elementele de zidarie sau/si beton existente cu masini de
gaurit tipul roto-percutoare cu burghiu tungstren si putere ajustabila. Gaurile se vor curata cu aer comprimat produs
de echipamente care lucreaz fr ulei. Dupa curatarea gaurii se aplic o amors de rin epoxidic, dup care se
introduc ancorele. In principal succesiunea operatiilor este urmatoarea :
7.1.7
se decoperteaz tencuiala existent
se curt suprafaa peretelui prin frecare cu perii de srm
se adncesc rosturile zidriei pe cca. 1,5-2cm
se sufl cu aer comprimat i se spal cu jet de ap
se dispun plasele de armtur
plasele de armtur se susin de perete prin agrafe (min 8 cm/50 sau 4 buc/mp ) n guri date n
rosturile zidriei (n cazul placrii pe ambele fee agrafele traverseaz zidria, altfel ele pot fi ancorate
n grosimea zidriei, min 28cm)
se aplic mortarul prin torcretare

CONTROLUL CALITATII, DEVIATII ADMISIBILE
7.1.7.1 GENERALITATI
Reglementarile din Codul NE 012-99 prevad masurile obligatorii minime necesare controlului executiei structurilor
din beton si beton armat. Controlul cuprinde actiunile si deciziile esentiale ca si verificarile ce trebuie facute in
conformitate cu reglementarile tehnice specifice pentru satisfacerea cerintelor respective.
7.1.7.2 SISTEME DE CONTROL
Pag 211/354
UAT 1 Bragadiru
Controlul intern: desfasurat de catre producator si / sau Antreprenor, fiecare in domeniul sau de activitate; acest
control este exercitat:
din initiativa proprie (proceduri interne de control);
in conformitate cu reguli externe stabilite de Beneficiar sau de catre o organizatie independenta, la

cererea Beneficiarului.
Controlul extern: se efectueaza asupra unei intreprinderi de catre un organism independent de aceasta. Controlul
extern poate consta din:
verificarea masurilor de control intern (daca sunt in conformitate cu procedurile de control extern);
procedee de verificare suplimentare independente de sistemele de control intern.
Controlul de conformitate este exercitat pentru a verifica daca functionarea unei unitati sau a productiei se
desfasoara in conformitate cu regulile stabilite. Controlul de conformitate este in general o parte din controlul extern
si se efectueaza de catre organisme independente autorizate pentru efectuarea activitatii de certificare a calitatii
produselor folosit in constructii conform HG 728/94.
Frecventa si intensitatea controlului depind de consecintele cauzate de unele posibile erori in diferitele stadii ale
procesului de executie / productie a betonului si se stabilesc prin programe de control ale factorilor implicati. In ceea
ce priveste frecventa si masurile ce se adopta in cadrul controlului calitatii materialelor si betoanelor, prevederile
sunt specificate in Codul NE 012-99 si CP 012/1- 2007. Controlul calitatii lucrarilor de executie are la baza Legea
123/2007 privind calitatea in constructii, H.G. 272/94, H.G. 925/95 si H.G. 766/97completat cu HG 1231/2008.
7.1.7.3 CONTROLUL PROCESULUI DE EXECUTIE, PRODUCEREA BETONULUI
Controlul procesului de executie / productie a betonului poate fi efectuat de Antreprenor in sistem de control interior,
cu asigurarea nivelului de calitate corespunzator, responsabili tehnici cu sarcini specifice, sau printr-un organism
independent (control exterior). In ambele cazuri trebuie sa se dispuna de dotari corespunzatoare (echipament,
aparatura, personal) pentru realizarea inspectiilor si determinarilor. Datele relevante asupra controlului procesului de
executie / productie a betonului trebuie consemnate sub forma unor procese verbale sau in alte tipuri de documente.
Toate abaterile de la procedurile specificate in ceea ce priveste transportul, descarcarea, betonarea, compactarea,
tratarea betonului, etc, trebuie consemnate si raportate responsabililor cu executia lucrarilor. Procedurile de control
ale procesului de executie / productie a betonului intocmite de Antreprenor vor fi verificate de Inginer i/sau de un
organism autorizat, ca parte a controlului de conformitate. Incercarile si determinarile efectuate in cadrul controlului
procesului de executie/productie a betonului pot fi luate in considerare la recepie, pentru controlul de conformitate.
Verificarea calitatii materialelor componente si betonului se va face in conformitate cu prevederile din Codul NE 01299 si CP 012/1-2007 respectand si urmatoarele:
nu se admite trecerea la o noua faza de executie inainte de incheierea procesului verbal referitor la
faza precedenta, daca aceasta urmeaza sa devina o lucrare ascunsa;
in procesele verbale se vor preciza constatarile rezultate, daca corespund proiectului si daca se admite
trecerea la executarea fazei urmatoare;
daca se constata neconcordante fata de proiect sau prevederile prescriptiilor se vor stabili si consemna
masurile necesare de remediere.
Dupa executarea acestora se va proceda la o noua verificare si incheierea unui nou proces verbal.
7.1.7.4 CONTROLUL SI RECEPTIA LUCRARILOR DE DECOFRARE
In vederea asigurarii unei executii corecte a cofrajelor se vor efectua verificari etapizate, astfel:
preliminar, controlandu-se lucrarile pregatitoare si elementele sau subansamblurile de cofraje si

sustineri;
in cursul executiei, verificandu-se pozitionarea in raport cu trasarea si modul de fixare a elementelor;

Pag 212/354
UAT 1 Bragadiru
final, receptia cofrajelor si consemnarea constatarilor intr-un registru de procese verbale pentru
verificarea calitatii lucrarilor ce devin ascunse, tinand seama de prevederile capitolului 17 din NE 01299.
In cazul cofrajelor care se inchid dupa montarea armaturilor se va redacta un proces verbal de receptie calitativa
comun pentru cofraje si armaturi. La terminarea executarii cofrajelor se va verifica:
alcatuirea elementelor de sustinere si sprijinire;
incheierea corecta a elementelor cofrajelor si asigurarea etanseitatii acestora;
dimensiunile interioare ale cofrajelor, in raport cu cele ale elementelor, care urmeaza a se betona;
pozitia cofrajelor, in raport cu cea a elementelor corespunzatoare situate la nivelele inferioare;
pozitia golurilor.
7.1.7.5 CONTROLUL CALITATII MONTARII ARMATURILOR

La terminarea montarii armaturilor se va verifica:
Numarul, diametrul si pozitia armaturilor, in diferite sectiuni transversale ale elementelor structurii;
Distanta dintre etrieri, diametrul acestora si modul lor de fixare;
Lungimea portiunilor de bare care depasesc reazemele sau care urmeaza a fi inglobate in elemente
ce se toarna ulterior;
Pozitia innadirilor si lungimile de petrecere a barelor;
Calitatea sudurilor;
Numarul si calitatea legaturilor dintre bare;
Distantieri de mentinere a pozitiei armaturilor in cursul betonarii;
Modul de asigurare al grosimii stratului de acoperire cu beton si dimensiunile acestuia;
Pozitia, modul de fixare si dimensiunile pieselor inglobate.
Inadirile sudate vor fi executate numai de catre sudori care au sustinut examenul practic si teoretic pentru grupa 3 a
prevederilor de sudare. Innadirile sudate se vor poansona si verifica prin probe distructive, executate intercalat de
acelasi sudor si in aceleasi conditii cu sudurile din opera, in proportie de 3% din numarul total al innadirilor.
7.1.7.6 CONTROLUL CALITATII OPERATIUNILOR DE BETONARE
Controlul inainte de punerea in opera a betonului Inspectiile trebuie sa aiba in vedere urmatoarele aspecte
esentiale:
geometria cofrajului si pozitionarea armaturii;
inlaturarea impuritatilor si substantelor de orice fel de natura de pe suprafata cofrajelor in contact cu

betonul;
stabilitatea cofrajelor;
integritatea cofrajelor pentru a impiedica scurgerea pastei de ciment;
tratarea suprafetelor cofrajelor;
curatarea armaturilor de impuritati si substante care ar slabi aderenta;
dimensiunea distantierilor;
conditiile necesare unui transport eficient, masurile de compactare si tratare functie de consistenta
specificata a betonului;
Pag 213/354
UAT 1 Bragadiru
receptionarea calitativa a betonului;
rezultatele si concluziile verificarilor efectuate pana la aceasta faza;
asigurarea unui personal instruit;
asigurarea masurilor impotriva accidentelor/defectiunilor utilajelor.
In vederea asigurarii calitatii lucrarilor din beton si beton armat este obligatorie efectuarea unui control operativ si
adoptarea unor masuri conform CP 012/1-2007 si NE 012-99, urmarindu-se:
evitarea livrarii sau punerii in opera a unui beton ale carui caracteristici in stare proaspata nu
indeplinesc conditiile impuse;
adoptarea de masuri operative la statia productoare de betoane pentru corectarea compozitiei

betonului sau a conditiilor de preparare;
Controlul in timpul transportului, compactarea si tratarea betonului Inspectiile trebuie sa aiba in vedere urmatoarele
aspecte esentiale:
mentinerea omogenitatii betonului in timpul transportului si punerii in opera;
distributia uniforma a betonului in cofraj;
compactarea uniforma si evitarea segregarii in timpul compactarii;
inaltimea maxima de cadere a betonului;
viteza de turnare, tinand seama de actiunea betonului asupra cofrajelor;
durata intre etapele de amestecare, descarcare si turnarea betonului;
masuri speciale in cazul turnarii in conditii de vreme rece sau calduroasa;
masuri speciale in cazul rosturilor de lucru;
tratarea rosturilor inainte de turnare;
metode de tratare si durata tratarii betonului functie de conditiile atmosferice si evolutia rezistentei;
evitarea unor eventuale deteriorari ce pot apare ca urmare a unor socuri sau vibratii asupra betonului
proaspat.
In anexa VI.2. din NE 012-99 se prezinta in detaliu verificarile ce trebuie effectuate in diferite etape ale executiei.
Calitatea betonului pus in lucrare se va aprecia tinand seama de concluziile analizei efectuate conform controlului
de conformitate (prevederilor din CP 012/1-2007), asupra rezultatelor incercarii probelor de verificare a
clasei,prezentate in buletinul emis de laborator si concluziile interpretarii rezultatelor incercarilor nedist ructive sau
incercarilor pe carote, daca s-a cerut efectuarea lor in cadrul controlului opertiv. Rezultatul aprecierii calitatii
betonului pus in lucrare se consemneaza intr-un proces verbal incheiat intre Proiectant, Beneficiar/Inginer si
Antreprenor. Daca nu sunt indeplinite conditiile de calitate se vor analiza de Proiectant/Inginer masurile ce se impun.
In cursul betonarii elementelor de constructii se va verifica daca:
Datele inscrise in bonurile de transport ale betonului corespund comenzii si nu s-a depasit durata
admisa de transport;
Consistenta betonului corespunde celei prevazute;
Conditiile de turnare si compactare asigura evitarea oricaror defecte;
Se respecta frecventa de efectuare a incercarilor si prelevarilor de probe, conform prevederilor anexei

VI.1. din Codul NE 012-99;
Sunt corespunzatoare masurile adoptate de mentinerea pozitiei armaturilor, dimensiunilor si formei

cofrajelor;
Se aplica corespunzator masurile de protectie (tratare) a suprafetelor libere ale betonului proaspat;
Pag 214/354
UAT 1 Bragadiru
In condica de betoane se vor consemna:
seria talonului livrarii corespunzatoare betonului pus in opera;
locul unde a fost pus in lucrare;
ora inceperii si terminarii betonarii;
probele de beton prelevate;
masurile adoptate pentru protectia betonului proaspat;
evenimente intervenite (intreruperea turnarii, intemperii, etc);
temperatura mediului;
personalul care a supravegheat betonarea.
In cazurile in care Antreprenorul raspunde direct si de prepararea betonului, acesta este obligat sa verifice in paralel
calitatea cimentului si a agregatelor conform prevederilor anterioare, precum si modul de dozare, amestecare si
transport al betonului. Constatarile acestor verificari se inscriu in condica de betoane.
7.1.7.7 CONTROLUL CALITATII ELEMENTELOR DIN BETON SI BETON ARMAT
La decofrarea oricarei parti de constructie se va verifica:
Aspectul elementelor, semnalandu-se daca se intalnesc zone cu beton necorespunzator (beton

necompactat, segregat, goluri, rosturi de betonare,etc.);
Dimensiunile sectiunilor transversale ale elementelor betonate;
Distanta intre diferitele elemente;
Pozitia elementelor verticale (stalpi, pereti) in raport cu cele corespunzatoare situate la nivelul imediat
inferior;
Pozitia golurilor;
Pozitia armaturilor care urmeaza a fi inglobate in elemente ce se toarna ulterior;
Verificarile specificate mai sus se efectueaza prin sondaj. Se va consemna in procesul verbal daca sunt respectate
prevederile prezentului proiect. La consemnarea constatarilor se va tine seama de prevederile anexei III.1. din NE
012-99 privind Abaterile admisibile pentru elementele din beton armat si respectiv Defectele admisibile din
anexa III.2. a NE 012-99.
7.1.7.8 CONTROLUL CALITATII LUCRARILOR DE TORCRETARE
Lucrarile de torcretare se vor face in conformitate cu cerintele Capitolului 17 din Codul de Practica NE 012-99.
Calitatea aderentei materialului la suprafata de suport va fi verificata prin ciocanirea suprafetei. Ariile care suna a gol
vor fi indepartate si torcretate. Mortarul torcretat va fi evaluat vizual de Antreprenor si Inginer.
7.1.7.9 ABATERI ADMISE
Abaterile limita admisibile la fasonarea si montarea armaturilor sunt indicate in anexa II.2. a Codului NE 012-99 si in
Normativul C56-85 privind verificarea calitatii si receptia lucrarilor de constructii pentru elementele din beton armat.
Abateri maxime la armaturi (in mm)
Lung.
Element
Distante
intre
bare
Grosime
acoperire
strat
de
Lung.
<1 m
Lung.110m
>10
m
L petrecere
inadiri
pozitie
inadire
Pag 215/354
Obs
UAT 1 Bragadiru
Fundatii
10
10
20
30
3d
50
C28-83
Pereti
20
30
3d
50
C28-83
Stalpi
20
30
3d
50
C28-83
Grinzi
20
30
3d
50
C28-83
Placi
20
30
3d
50
C28-83
Intre etrieri
10
20
30
3d
50
C28-83
Abaterile limita admise fata de dimensiunile din proiect pentru elemente de cofraj si cofrajele montate sunt
prevazute in C 56-85 , cu unele observatii suplimentare indicate in anexa III.1. a Codului NE 012-99.
Abateri limita ale cofrajelor si elementelor decofrate din beton si beton armat
ELEMENT DUPA DECOFRARE

COFRAJ
Inclinare suprafata fata de:

Sectiune:
Element
Fundatii
dimens. de referinta
abat (mm)
inclinare
cofraj
Lungime
15
3 mm/m
Latime
15mm
Inaltime
10
(total
dupa decofrare
Verticala
1m
1m
total
Orizontala
1m
1m
total
20 mm <2m
20mm >2m
16
20
16
16
20
10
30mm
<3m 16mm
Lungime
Pereti
3-6m 20mm
10
>3m. 25mm
Latime
Grosime
<10cm.3mm
>10cm.5mm
10
<3m 16mm
Inaltime
3-6m 20mm
Stalpi
>3m 25 mm
Dimensiune sectiune
<50cm 5mm
>50cm 8mm
Lungime
Grinzi
Dimensiune sectiune
Placi
Lungime
10
3
10
2 mm/m
idem
10 mm
<3m 16mm
(total)
Pag 216/354
10
UAT 1 Bragadiru
(Latime)
10
3-6m 20mm
Grosime
>3m 25mm
>10cm 5mm
Abaterile fata de dimensiunile cerute ale elementelor de cofraj, gata confectionate (extras din normativul C 56- 85 cu
completari):
pentru lungime: 4 mm;
pentru latime: 3 mm;
Abaterile fata de dimensiunile din proiect ale cofrajelor si ale elementelor din beton armat dupa decofrare sunt date
in anexa III.1. din Codul NE 012-99. Abaterile fata de dimensiunile din proiecte sau prescriptii tehnice pentru
armaturile elementelor din beton armat sunt date in anexa II.2 din Codul NE 012-99.
7.1.7.10 DEFECTE ADMISIBILE
Sunt admise urmatoarele defecte privind aspectul si integritatea elementelor din beton si beton armat:
Defecte de suprafata (pori, segregari superficiale, denivelarii locale) avand adancimea de maximum 1
cm, suprafata de maximum 400 cm2 defect, iar totalitatea defectelor de acest tip fiind limitate la
maximum 10% din suprafata fetei elementului pe care sunt situate;
Defecte in stratul de acoperire al armaturilor (stirbiri locale, segregari) avand adancimea mai mica
decat grosimea stratului de acoperire armatura, lungimea maxima de 5 cm, iar totalitatea defectelor de
acest tip fiind limitata la maximum 5% din lungimea muchiei respective.
Defectele care se incadreaza in limitele mentionate anterior pot sa nu se inscrie in procesul verbal care se
intocmeste la examinarea elementelor dupa decofrare, dar vor fi in mod obligatoriu remediate conform Normativului
C 149/87 pana la receptionarea lucrarii. Defectele care depasesc limitele mentionate anterior se inscriu in procesul
verbal care se intocmeste la examinarea elementelor dupa decofrare si vor fi remediate conform solutiilor stabilite
de Proiectant / Inginer i/sau expert dupa caz.
7.1.8
RECEPTIONAREA STRUCTURII DE REZISTENTA DIN BETON
Receptionarea structurii de rezistenta se va efectua pe intreaga constructie sau pe parti de constructie, conform
Normativului C 56 85 , Anexa I.1. Aceasta receptie are la baza examinarea directa efectuata pe parcursul
executiei in cadrul controlului interior sau exterior. Suplimentar, se vor verifica:
Documentele de certificare a calitatii prevazute de reglementarile in vigoare pentru materialele livrate;
Existenta si continutul proceselor verbale de receptie calitativa privind cofrajele, armarea, aspectul
elementelor dupa decofrare, - aprecierea calitatii betonului pus in lucrare, precum si existenta si
continutul proceselor verbale pentru fazele determinante;
Existenta si continutul documentelor de certificare a calitatii, in cazul in care betonul a fost livrat de
catre o alta unitate de constructii;
Constatarile consemnate in cursul executiei in cadrul controlului interior si/sau exterior.
Confirmarea prin procese verbale a executarii corecte a masurilor de remedieri prevazute in diferitele
documente aparute pe parcursul executiei;
Consemnarile din condica de betoane;
Buletinul privind calitatea betoanelor;

Pag 217/354
UAT 1 Bragadiru
Dimensiunile de ansamblu si cotele de nivel;
Dimensiunile diferitelor elemente in raport cu prevederile proiectului;
Pozitia golurilor prevazute in proiect;
Pozitia relativa, pe intreaga inaltime a constructiei a elementelor verticale (stalpi, pereti) consemnanduse eventualele dezaxari;
Incadrarea in abaterile admise, conform prevederilor din Normativul C 56- 85, Anexa I.Ide la punctul
III.14.;
Orice alta verificare care se considera necesara.
In vederea receptiei structurii unei constructii, in cazurile in care se solicita de catre Proiectant / Inginer,
Antreprenorul va prezenta Beneficiarului/Inginerului buletine de analiza pe beton intarit prin incercari nedistructive.
Alegerea elementelor si numarul necesar de incercari se face de catre Proiectant/ Inginer. Verificarile efectuate si
constatarile rezultate la receptia structurii de rezistenta se consemneaza intr-un proces verbal incheiat intre
Beneficiar/Inginer, Proiectant si Antreprenor, precizandu-se in concluzie daca structura in cauza se receptioneaza
sau se respinge. In cazurile in care se constata deficiente in executarea structurii, se vor stabili masurile de
remediere, iar dupa executarea acestora se va proceda la o noua receptie. Acoperirea elementelor structurii cu alte
lucrari (zidul, tencuieli, protectii, finisaje) este admisa numai pe baza dispozitiei data de Beneficiar/Inginer sau de
Proiectant. Aceasta dispozitie se va da dupa incheierea receptiei structurii de rezistenta sau in cazuri justificate,
dupa incheierea receptiei partiale a structurii de rezistenta. Examinarea rezistentelor betonului la varsta de 28 de
zile se va face la receptia definitiva a structurii de rezistenta. Calitatea betonului livrat de statia de betoane se va
aprecia pe baza analizarii rezultatelor obtinute la varsta de 28 de zile pe probe prelevate la statia de betoane, in
conformitate cu precizarile anexei VI.3. din NE 012-99. In urma acestei anali ze se stabilesc eventualele masuri
necesare imbunatatirii calitatii betonului care se va produce in continuare.
7.2
7.2.1
STRUCTURA METALICA
GENERALITATI
Acest caiet de sarcini cuprinde specificatiile tehnice pentru lucrarile de executie a elementelor si structurilor
metalice.
7.2.2

STAS 505/2-86
Otel laminat la cald. Table groase. Conditii tehnice de calitate.
EN 10025/2004
Otel laminat la cald. Otel U.
STAS 767/0-88
Constructii civile, industriale si agrozootehnice. Tolerante si asamblari in
constructii. Conditii tehnice generale de calitate
STAS 767/2-78 Constructii civile, industriale si agricole. Imbinari cu nituri si suruburi pentru structuri din
otel. Specificatii de executie
SR EN ISO 4014/2003 Bolturi cu capete hexagonale infiletate partial tip A si B
STAS 5540/6 -77
Testarea imbinarilor
C 150 -99
agricole.
Normativ privind calitatea imbinarilor sudate din otel ale constructiilor civile, industriale si
C 56-85
Normativ pentru verificarea calitatii lucrarilor de constructie si a instalatiilor aferente.
SR ISO 4016 Bolturi cu capete hexagonale infiletate partial

SR ISO 4032 Piulita hexagonala tip A si B
Pag 218/354
UAT 1 Bragadiru
SR NE ISO 9013
Sudare si proceduri similare. Clasele de calitate si tolerantele de dimensiune
pentru suprafetelor taiate termic (cu flacara oxiacetilenica)
SR EN 10021 Oteluri si produse siderurgice. Conditii tehnice generale de livrare.
7.2.3
PRESCRIPTII SI CERINTE PRIVIND CALITATEA MATERIALELOR
Dimensiunile si tolerantele pentru sectiunile de otel laminat la cald trebuie sa satisfaca conditiile urmatoarelor
prescriptii tehnice: Conditii generale tehnice", SR EN 10021 "Oteluri si produse siderurgice. Conditii tehnice
generale de livrare", STAS 564 "Otel laminat la cald. Otel U", STAS 424 " Otel laminat la cald. Otel cornier cu aripi
egale", STAS 505/2-86 "Otel laminat la cald. Table groase. Conditii tehnice de calitate". Sudarea metalelor.
Electrozii inveliti pentru sudarea otelurilor cu arc electric. Conditii tehnice generale de sudura. STAS 1125-2
"Sudarea metalelor. Electrozii inveliti pentru sudarea otelurilor carbon si slab aliate. Conditii tehnice." Bolturile
hexagonale, suruburile si piulitele brute trebuie sa satisfaca cerintele SR ISO 4032 "Suruburi cu cap hexagonal
partial filetate grade C" si ISO 4032 "Piulite hexagonale stil 2 grade A si B". Bolturile hexagonale, suruburile si
piulitele de precizie trebuie sa satisfaca cerintele SR EN 4016 "Suruburi cu cap hexagonal partial filetate grade A si
B " si ISO 4033 "Piulite hexagonale stil 2 grade A si B", STAS 4242 "Suruburi cu cap hexagonal. Clase de executie
A si B". La executie se vor folosi, atat dimensional cat si calitativ, numai materialele indicate in proiect, orice
schimbare de materiale (calitate sau dimensiuni semifabricat) se va face numai cu avizul scris al
Proiectantului/Inginerului si se vor anexa la documentatia de insotire a produsului. Materialele utilizate vor fi
garantate de furnizori cu certificate de calitate privind compozitia chimica, caracteristicile si incercarile mecanice
conform standardelor in vigoare. Materialul de adaos pentru sudura va fi corespunzator elementelor care se
asambleaza si va fi de asemenea insotit de certificatele de calitate garantate de furnizori. Materialul de adaos va fi
stabilit de Antreprenor functie de procedeul de sudare adoptat. Nu se admit remedieri prin sudura a defectelor ce
depasesc limitele de admisibilitate prescrise in standardele respective.
7.2.4
VERIFICAREA CALITATII
Controlul calitatii si receptia in uzina se va face conform H.G.R. Nr.273/94, Legii 123/2007, STAS 767/0-88 si C15099, efectuandu-se incercarile prescrise si intocmindu-se documentele legale ce vor insoti furnitura la Beneficiar.
Inainte de executie materialele vor fi verificate din punct de vedere calitativ si dimensional de catre organul de
control autorizat. Asupra fiecarui reper se vor face urmatoarele verificari:
7.2.5
identitatea materialului cu cel prevazut in proiect; in caz de modificari se vor prezenta derogarile
avizate de factori autorizati;
starea de curatire, prelucrare si/sau finisare a suprafetelor conforma cu cele indicate pe desenele de
executie sau mentionate;
Verificarile si masuratorile se vor face cu mijloace sau aparate de control adecvate scopului si gradului
de precizie cerut;
Defectele admise in materialul de baza vor fi cele admise in standardele de material, iar abaterile de
forma ale semifabricatelor se vor incadra in limitele admise de standardele de produse. In lipsa acestor
certificate Antreprenorul trebuie sa faca probele necesare conform standardelor in vigoare si sa
intocmeasca certificatele de calitate corespunzatoare.
LIVRAREA, MANIPULAREA, DEPOZITAREA
Inainte de a fi livrata pe santier, fiecare piesa de otel prelucrata trebuie marcata distinct in conformitate cu desenul
de montaj. La manipularea, incarcarea, transportarea, descarcarea elementelor de constructii metalice se vor lua
toate masurile pentru a se asigura evitarea producerii deformatiilor. Materialul marunt (gusee, suruburi, piulite,
saibe, etc) va fi transportat in lazi rezistente.
Pag 219/354
UAT 1 Bragadiru
7.2.6
EXECUTIA LUCRARILOR, MONTAREA, INSTALAREA, ASAMBLAREA
Toate operatiile de executie si montaj se vor efectua cu personal calificat in acest gen de lucrari, coordonat tehnic.
Unitatea ce executa constructiile metalice si montajul acestora va asigura si masurile de securitate a muncii si paza
contra incendiilor necesare realizarii acestor lucrari. Orice modificari fata de proiect vor fi aduse la cunostiinta
Proiectantului/Inginerului pentru a fi avizate si introduse in documentatie.
Executia tuturor ansamblelor si subansamblelor de confectii metalice (stalpi, grinzi, pane, balustrazi etc) se vor face
in ateliere specializate care vor confirma calitatea materialelor folosite si a elementelor rezultate prin certificate de
calitate si procese verbale.
Montarea elementelor de constructii metalie se realizeaza dupa reguli care fixeaza tolerante la montarea ale
acestora si care sunt cuprise in STAS 767-0 "Constructii civile, industriale si agrozootehnice. Tolerante si asamblari
in constructii. Conditii tehnice generale de calitate."
Tehnologia de executie a structurii metalice si a armaturilor rigide se va stabili de catre constructor in conformitate
cu proiectul de executie si recomandarile din prezentul caiet de sarcini.
7.2.6.1 PREGATIRE, DEBITARE, SANFRENARE

Inainte de punerea in executie a produselor se va analiza proiectul in vederea stabilirii tehnologiei de executie.
Laminatele vor fi curatate inainte de a fi debitate, prelucrate si apoi imbinate. Suprafata profilelor laminate trebuie sa
fie neteda si fara fisuri. Defectele superficiale pot fi indepartate cu polizorul cu conditia ca dupa indepartare,
grosimea materialului sa nu scada sub limitele prevazute in standardul pentru tolerante. Nu se admit remedieri prin
sudura a defectelor de suprafata. Se recomanda ca taierea la dimensiune a tablelor sau celorlaltor profile sa se faca
cu mijloace mecanice. In cazul in care taierea se face cu flacara oxiacetilenica se va lasa un adaos suficient pentru
a se inlatura materialul decarburat prin prelucrarea mecanica a muchiilor. Piesele prelucrate nu trebuie sa prezinte
muchii ascutite, bavuri, pete de zgura. Rugozitatea lor va fi de maxim 25m.
7.2.6.2 SUDARE
Sudurile si dimensiunile rosturilor imbinarilor sunt reprezentate si notate, functie de grosimea materialelor si tipul de
sudura ales pentru imbinarea reperelor. Documentatia tehnica pentru asamblarea prin sudura se elaboreaza de
catre firma care uzineaza elementele din otel si trebuie sa cuprinda:
pregatirea si prelucrarea materialului; debitarea cu pastrarea marcii otelului si executia rosturilor;
tehnologia de asamblare a elementelor: pregatire, trasare, ordine de asamblare, utilaje si dispozitive

de lucru;
programul de control calitativ;
indicatii privind preasamblarea in uzina, depozitarea, marcarea si asamblarea pentru transport precum
si schemele de incarcare in mijloacele de transport.
7.2.6.2.1 LUCRARI DE SUDARE SI ASAMBLARE LA TEMPERATURI SCAZUTE

La executia lucrarilor pe timp friguros se vor respecta prevederile Normativului C 16 84:
Etape/Procese
tehnologice
Depozitarea
Proces tehnologic/conditii
Temperatura C
Elementele metalice in depozite descoperite, pe suporti de

Pag 220/354
Durata
UAT 1 Bragadiru
lemn, amplasati pe platforme din pietris compactat, amenajate
pe teren uscat.
Depozitarea
Materialele de imbinare suruburi, piulite, saibe, nituri

ambalate pe categorii si dimensiuni in depozite inchise si
uscate.
Depozitarea
Electrozi, fluxuri si sarma de sudura invelite in suplimentar in

folii de polietilena, asezate pe rafturi la o inaltime minima de 50
cm fata de pardoseala.
Montarea
Curatirea de rugina si uscarea portiunilor destinate imbinarilor
Montarea
Manipularea, asezarea la pozitie, sprijinirea pe calaje si

asamblarea provizorie.
Montarea
Executarea imbinarilor fara sudura
Vopsirea
Vopsirea
-10C
Durata de
executie
-10C
Durata de
executie
-10C
Durata de
executie
Chituirea pe suprafete uscate
-10C
2 zile
Grunduirea elementelor, pe suprafete uscate in incaperi

incalzite
+10C
1 zi
Sudurile se vor executa fara intrerupere. Sudarea se va incepe si termina pe piese terminale (accesorii). Utilajele
(dispozitivele) de sudura vor fi protejate corespunzator contra intemperiilor prin adapostirea in baraci. Cablurile ce
servesc la alimentarea cu curent electric vor fi pozate pe suporti de lemn; nu se admite ingroparea cablurilor in
zapada sau asezarea lor pe pamantul inghetat. La sudare se vor respecta urmatoarele conditii:
Proces tehnologic / montaj
Temperatura
Uscarea electrozilor in cuptoare speciale; Electrozii se vor aproviziona la punctul de lucru

in cantitati care sa nu depasesca necesarul pentru 2 ore de lucru.
Preincalzirea zonelor pe care se aplica cordoane de sudura:
Conform
- piese cu grosimi pana la 25 mm
normelor
- piese cu grosimi peste 25 mm
furnizorilor
Depunerea succesiva a staturilor de sudura inainte de racirea zonei de imbinare. La

depunerea unui strat nou, temperatura celui precedent nu trebuie sa fie mai mica de:
100 150C
150 500C
Uscarea electrozilor in cuptoare speciale; Electrozii se vor aproviziona la punctul de lucru

in cantitati care sa nu depasesca necesarul pentru 2 ore de lucru.
200 C
Durata- zile
1
Inainte de
inceperea
sudurii
Durata de
executie
Timpul de lucru al sudorilor se va micsora, in functie de temperatura, alternand cu pauze de aproximativ 10 minute
pentru odihna si incalzire. Sudarea otelului, inclusiv sudurile de prindere care se incorporeaza in lucrarea finisata,
trebuie sa corespunda prevederilor C 150 "Normativ privind calitatea imbinarilor sudate din otel ale constructiilor
civile, industriale si agricole." De asemenea, se vor respecta urmatoarele prescriptii tehnice:
SREN ISO 9013 "Sudarea si procedeele conexe. Clase de calitate si tolerante dimensionale ale
suprafetelor taiate termic (cu flacara oxigaz)"
STAS 10564-2/81 "Taierea cu plasma a metalelor. Clase de calitate ale taieturilor ".
Antreprenorul va intocmi tehnologia de sudare tinand seama de calitatea materialelor imbinate, tipul de sudura
indicat in proiect, continuitatea si lungimea cordonului de sudura, compozitia si calitatile mecanice ale acestuia.
Nivelul de acceptare al defectelor sudurilor va fi nivelul C. Procedeele de sudura aplicate vor avea in vedere
Pag 221/354
UAT 1 Bragadiru
prevenirea aparitiei de deformari ale tablelor sau rigidizarilor, deformari care ar putea introduce tensiuni interne care
sa influenteze negativ comportarea elementelor structurale. Suprafetele care trebuie sudate se vor curata de rugina,
zgura, ulei, vopsea etc. si numai dupa aceea se va trece la executarea sudurilor. Inainte de sudare se controleaza
ca marginile prelucrate sa corespunda plansei de executie si sa nu prezinte defecte ca: exfolieri, fisuri, urme de
zgura, pori, etc. Preincalzirea reperelor in vederea sudarii, respectiv detensionarea lor, se prescrie la tehnologia de
executie (la tablele de 25 mm grosime). Materialul de adaos pentru sudura se prescrie de catre Proiectant prin
tehnologia de sudare, functie de calitatea materialelor imbinate, tipul si dimensiunea sudurii, astfel incat sa se
asigure calitatea ceruta prin clasa de calitate stabilita. Remedierea sudurilor se va face sub control autorizat si vor fi
mentionate in documentatia de insotire a produsului. Acestea vor fi verificate dupa remediere, in conditiile prescrise
pentru sudurile initiale. Lungimea sudurilor de prindere care vor fi incorporate in lucrarea finisata nu va fi mai mica
decat de patru ori grosimea piesei celei mai groase sau de 50mm, Imbinarile executate prin sudura manuala,
semiautomata sau automata vor avea caracteristicile mecanice minime cerute pentru materialele pieselor care se
sudeaza. Sudarea constructiilor metalice se va executa la o temperatura de peste + 5oC. In cazul executiei sudurilor
in aer liber trebuie luate masuri pentru protejarea locului de sudura si a sudorului de vant, ploaie si zapada.
7.2.6.3 FABRICATIE
Generaliti
Tot oelul structural trebuie fabricat n conformitate cu STAS 500/2 "Oeluri de uz general pentru construcii. Condiii
generale tehnice, SR EN 10021 "Oeluri i produse siderurgice. Condiii tehnice generale de livrare" n afar de
cazul n care se specific altfel. nainte de a fi livrat pe antier, fiecare pies de oel prelucrat trebuie marcat
distinct n conformitate cu desenul de montaj. nceperea fabricrii pieselor de oel trebuie fcut cu un anun scris
prealabil de o sptmn.
Elemente de rezemare
Plcile de reazem ale stlpilor i grinzilor, prin care se face transmiterea efortului de compresiune, se realizeaz
astfel nct feele de mbinare s fie n contact perfect, cu excepia unor zone mici, care nu trebuie s depeasc
20% din suprafaa total, n care caz spaiul ntre dou piese nu trebuie s depeasc 0,15mm.
Fabricaie - placute de rigidizare - debavurare, mbinare.
Antreprenorul va efectua urmatoarele:
-se vor tia i se vor poliza plcutele de rigidizare, pentru a asigura contactul pieselor ce se vor suda;
-se vor ndeprta toate bavurile i muchiile ascuite;
-se va folosi o vopsea contrastant i compatibil pentru a marca oelul cruia i s-a fcut tratament anticoroziv,
nainte de a fi livrat pe antier
-nu se executa alte mbinri dect cele din planurile de detalii
7.2.6.4 MONTAJ
La montaj se va verifica in mod obligatoriu existenta si calitatea tuturor subansamblelor componente. Montajul se va
executa conform planselor de executie. Intreprinderea care monteaza structura metalica va intocmi urmatoarea
documentatie (conform STAS 767/0-88):
masuri privind depozitarea si transportul pe santier a elementelor de constructii;
organizarea platformelor de preasamblare pe santier cu indicarea mijloacelor de transport si ridicat ce

se folosesc;
verificarea dimensiunilor implicate in obtinerea tolerantelor de montaj impuse;

Pag 222/354
UAT 1 Bragadiru
pregatirea si executia imbinarilor de montaj;
verificarea cotelor si nivelelor indicate in proiect pentru constructia montata;
ordinea de montaj;
metode de sprijinire si asigurarea stabilitatii elementelor in fazele intermediare de montaj;
tehnologia de sudura pe baza de procedee de sudura conform standardelor in vigoare;
programul de control al calitatii si receptia pentru furnitura, executia montajului si protectia anticoroziva
in conformitate cu H.G.R. Nr.273/94, Legii 123/2007, STAS 767/0-88 si C 150-84.
7.2.6.5 DISPOZITIVE DE FIXARE

Bolurile hexagonale, uruburi i piulie brute trebuie s satisfac cerinele SR ISO 4016 "uruburi cu cap hexagonal
parial filetate grad C"; ISO 4033 "Piulie hexagonale stil 2 grad A i B. Bolurile hexagonale, uruburi i piulie de
precizie. Bolurile hexagonale, uruburi i piulie de precizie trebuie s satisfac cerinele SREN ISO
4014/2003"uruburi cu cap hexagonal parial filetate grad A i B " i ISO 4033 "Piulie hexagonale stil 2 grad A i B.
7.2.6.6 PREGTIREA SUPRAFEEI

Decaparea i perierea cu peria de srm. Se nltura prin dltuire, decapare i perierea cu peria de srm, de pe
suprafeele de oel, rugina i cojile izolate, zgura de sudur i stropii. Se curaa crpturile. Se ndeprteaza uleiul,
grsimile i murdria.
7.2.6.7 MONTAREA STALPILOR METALICI
Stalpii metalici vor fi montati in concordanta cu urmatoarele proceduri:
-cu dispozitivul stabilit se agata stalpul in macara si se transporta la locul de montaj.
-se prind ancorajele necesare pentru mentinerea verticalitatii.
-se asaza stalpul pe pozitia corecta si se axeaza pe cele doua directii.
-se prind ancorajele de piesele special prevazute si cu ajutorul lor, se verticalizeaza stalpul.
-se executa imbinarea conform proiectului.
-se desprinde stalpul din macara.
7.2.6.8 MONTAREA FERMELOR METALICE
Fermele metalice se vor monta in concordanta cu urmatoarele proceduri:
-Stalpul se va masura la ambele capete ale deschiderii;
-se corecteaza capetele stalpilor in functie de rezultate;
- se verifica dimensiunile si geometria fermei conform proiectului;
-se marcheaza cu vopsea axele longitudinale ale fermelor;
-se monteaza sustinerile pentru ferme conform fisei tehnologice;
-se echipeaza fermele cu piesele necesare pentru ridicare;
-se agata fermele cu dispozitivul special de ridicare si se transporta cu macaraua la locul si inaltimea de montaj;
Pag 223/354
UAT 1 Bragadiru
-se monteaza fermele, executandu-se imbinarea, conform proiectului de executie si fisei tehnologice;
-se ancoreaza ferma cu tiranti pentru a preveni rasturnarea ei sau orice alta deformatie perpendiculara pe planul ei;
-se desprinde ferma din macara si se repeta operatiile cu alta ferma.
Tehnologia este valabila si pentru montarea panelor si contravantuirilor metalice.
7.2.6.9 ACOPERIRI DE PROTECTIE SI VOPSIRI
Elementele structurii metalice se vor acoperi cu un grund protector pentru perioada de depozitare, anterioara
montajului, pentru evitarea inceperii fenomenului de coroziune. Grundul protector nu trebuie sa contina plumb si
trebuie aprobat de Inginer. Grundul protector se va aplica uniform si continuu pe toate suprafetele. Tehnologia de
aplicare a grundului si a vopselii (sau vopselii termo-spumante de protectie la incendiu) se va face conform
instructiunilor furnizorului. Eventualele deteriorari ale grundului protector survenite pe perioada transportului sau la
depozitare vor fi remediate la locul de depozitare, in care scop se va livra o cantitate suplimentara de grund
protector impreuna cu subansamblele (accesoriiile). Suruburile, saibele si ancorele autoperforante se vor conserva
cu orice tip de vaselina sau unsoare minerala.
7.2.7
CONTROLUL CALITATII
Verificarea controlului calitatii se face conform STAS 767-2-78 "Constructii civile, industriale si agricole. Constructii
din otel. Conditii generale de calitate" pentru:
conditii de calitate;
controlul calitatii executiei elementelor si al cordoanelor de sudura;
remedierea defectelor de sudura;
controlul tehnic de calitate inainte de operatia de sudare;
controlul tehnic de calitate in timpul operatiei de sudare;
controlul tehnic de calitate al elementelor si al imbinarilor sudate.
Imbinarile constructiilor metalice trebuie sa satisfaca cerintele C150 - "Normativ privind calitatea imbinarilor sudate
din otel ale constructiilor civile, industriale si agricole", STAS 767-2 "Constructii civile, industriale si agricole. Imbinari
nituite si imbinari cu suruburi la constructii din otel. Prescriptii de executie".
Verificarile specificate pentru suduri trebuie sa fie efectuate in conformitate cu schema urmatoare:
Obiective de verificat
Tipul imbinarii
Sudura cap la
cap
Conformitatea verificarii cu clasa de calitate
- clasa de calitate C2
- controlul cu lichide penetrante si controlul cu pulberi
magnetice 100%
- controlul cu radiatii penetrante
Sudura de colt
- 10% pentru clasa C2-nuexista defecte

- 100% pentru clasa C2-dupa remedieri
Verificare conform Normativelor
STAS
5540
imbinarilor"
"Incercari
ale
STAS 5976/1 "Incercari

imbinarilor sudate in colt"
ale
STAS
6606"Defectoscopie
cu
radiatii
penetrante.
Controlul
imbinarilor sudate prin topire
Pentru sudori se vor respecta urmatoarele conditii:

Pag 224/354
UAT 1 Bragadiru
toti sudorii trebuie sa posede un cerificat aprobat de aptitudini sau o calificare aprobata,
corespunzatoare clasei de lucrari la care vor fi angajati. Se va prezenta la cerere o copie a cerificatului
de aptitudini;
daca sudorii nu poseda cerificate de aptitudini aprobate, se prezinta spre aprobare probe in
conformitate cu STAS 9523/1-1974 "Examinarea si autorizarea sudorilor" privind aptitudinile sudorilor
pentru clasa de lucrari care urmeaza sa fie executate.
unitatile care executa imbinari sudate sunt obligate sa utilizeze sudori autorizati intern si verificati
periodic, sudori autorizati ISCIR sau RNR;
autorizatia interna este valabila in cadrul intreprinderii timp de 2ani de la verificarea calificarii sudorului
in conditiile STAS 9532/1 "Examinarea si autorizarea sudorilor".
Toate sudurile si suprafetele adiacente trebuie sa fie examinate vizual pentru a se constata absenta
urmatoarelor defecte:
-
crapaturi in sudura sau in suprafetele adiacente;
incluziuni de zgura;
porozitate;
lipsa lipirii la marginea sudurii;
unghi interior;
profil concav al sudurii;
cordon de sudura excesiv de convex;
o tranzitie proasta intre sudura si elementele sudate;
lipsa alinierii intre componentele imbinarii;
lipsa de penetrare a radacinii sudurii;
un cordon de penetrare excesiv.
Defectele admise la suduri se vor incadra in prevederile din standardele pentru clasa a III-a de calitate. Remedierile
sudurilor se vor face sub control autorizat. Acestea vor fi verificate dupa remediere in conditiile prescrise pentru
sudurile initiale.
7.2.7.1 TOLERANTE
Tolerantele admise la uzinare sunt cele prevazute in STAS 767/0-88.
Abaterile de dimensiune admise pentru elementele structurale de otel situate deasupra fundatiilor trebuie sa se
incadreze in urmatoarele limite:
pentru orice suprafata orizontala nominala masurata de la nivelul de referinta cel mai apropiat, 5mm;
pentru orice suprafata nominala verticala masurata de la linia de referinta cea mai apropiata, 5mm.
Independent de tolerantele indicate mai sus, se iau in considerare urmatoarele:
Abaterea admisa a dimensiunilor sectiunii transversale a elementelor incorporate fata de cele indicate
pe desene trebuie sa fie egala sau mai mica de 3mm sau 1:500 fiind luata in considerare cea mai
mica din cele doua, in afara de cazul cand in desene se prevede altfel.
Abaterea admisa in verticalitate a elementelor trebuie sa fie egala sau mai mica de 1:500.
Abaterea admisa in inclinare trebuie sa fie egala sau mai mica de 1/1000 din lungimea elementelor.
Abaterile totale maxime admisibile fata de dimensiunile orizontale si verticale nu trebuie sa

depaseasca 1:1000 sau 30mm, fiind luata in considerare cea mai mica dintre cele doua.
Pag 225/354
UAT 1 Bragadiru
7.2.8
RECEPTIA PIESELOR SI SUBANSAMBLELOR
Receptia pieselor va fi efectuata de reprezentantii Furnizorului si Beneficiarului, furnizorul are obligatia de a pune la
dispozitie urmatoarele acte:
buletine de control CTC pentru piese si subansamble;
buletine de calitate pentru materiale;
procesele verbale cu rezultatele probelor si verificarilor;
buletinele de analiza pentru controlul sudurilor, inclusiv a celor remediate (daca este cazul).
Receptia elementelor, subansamblurilor si structurilor metalice se va face in prezenta reprezentantului

Beneficiarului, a Proiectantului si a Inginerului. Eventualele neconcordante sau modificari efectuate la proiect vor fi
operate de proiectant in documentatia de executie.
7.2.9
CONDITII DE EXPLOATARE
Dupa darea in exploatare, constructia metalica nu va fi supusa altor solicitari in afara celor inscrise in proiect. In
timpul exploatarii nu se va schimba destinatia constructiei si nu se va modifica structura constructiva.
Beneficiarul/Beneficiarul va inspecta periodic constructia metalica, cel putin o data pe an. In afara acestor inspectii
periodice sunt necesare inspectii suplimentare ale constructiei metalice astfel:
in primele 6 luni de la darea in exploatare (Inspectii periodice);
in caz de cutremur, incendiu, actiunea vantului etc.
Defectele constatate cu ocazia acestor inspectii se vor consemna intr-un proces verbal si apoi se trece la
remedierea lor. Lucrarile cu caracter de reparatii si consolidari se vor face numai in conformitate cu legislatia in
vigoare privind proiectarea si executia, precum si cu respectarea Legiii 123/2007 privind calitatea in constructii.
8
ARHITECTURA
8.1
GENERALITATI
Specificatiile tehnice generale definesc standardele minime, dar se pot modifica sau completa cu acordul
Proiectantului si Inginerului. Aprobarea doar de catre Proiectant nu este suficienta oriunde sunt implicate probleme
contractuale. In aceste cazuri deasemenea este necesar acordul in scris al Inginerului.
In caz de neconformitate cu aceste Caiete de Sarcini, Inginerul poate da dispozitii pentru intreruperea lucrarilor si sa
dea instructiuni privind orice masuri necesare care trebuie luate pe cheltuiala Antreprenorului. Vezi Conditiile
Generale ale Contractului.
La executarea lucrrilor se vor utiliza numai materialele consemnate n proiect.
Orice propunere de nlocuire trebuie motivat de contractant i aprobat de ctre Proiectant i Inginer.
Rolul diferitelor parti implicate in proiect este definit de Legea nr. 10/1995. Aceasta include rolul Proiectantului cand stipuleaza ca orice
modificare a proiectului original trebuie aprobata si inregistrata de el.
Ca parte a cerintelor de calitate in constructii Antreprenorul, Inginerul si Beneficiarul vor urmari performanta
lucrarilor finalizate.
Urmarirea comportamentului lucrarilor construite si interventiile in timp reprezinta o evaluare a conditiilor tehnice ale
constructiei si preservarea capacitatii de functionare pe intreaga durata de functionare.
Urmarirea regulata se face prin examinare directa vizuala si cu mijloace simple de masurare, conform previziunilor
din Manualul de Constructii (Romanesc) si normelor tehnice specifice care guverneaza lucrarile prezente si
categoria de constructii.
OPERATIUNI PREMERGATOARE
Pag 226/354
UAT 1 Bragadiru
Inainte de inceperea lucrarilor, intreg personalul de executie va fi instruit asupra procesului tehnologic a fazelor de
lucru si asupra masurilor de protectie a muncii conform vol.1 NTSM.
Instructajul va fi inscris in fisa individuala de protectia muncii.
Inainte de inceperea lucrarilor, terenul se va imprejmui cu panouri metalice, acolo unde este cazul, si se vor afisa
placute avertizoare de interzicere a accesului persoanelor neautorizate (vizibile si noaptea).
Muncitorii vor purta echipament de protectie, ochelari si casca si vor fi dotati cu toate sculele, utilajele si dispozitivele
necesare operatiunilor ce urmeaza a fi executate.
Unitati de masura si scopul lucrarilor : Toate unitatile de masura vor fi in conformitate cu Standardele ISO.
8.1.1
Folosirea normelor si standardelor romanesti va prevala in Contractul pentru lucrari, Lista cu Standardele romanesti.
In absenta Sandardelor romanesti pentru lucrarile specifice, se vor folosi standarde pentru lucrari similare sau
Standarde europene relevante.
Antreprenorul trebuie sa respecte normele de sanatate si de protectie a muncii in vigoare. Deasemenea, trebuie sa
respecte normele de incendiu, mai ales cand se folosesc substante periculoase. Masurile particulare care se vor lua
si recomandarile pentru transportul si depozitarea adecvata a materialelor de constructie se vor gasi in diverse
capitole ale acestor Caiete de Sarcini.
Lucrarile de arhitectura trebuie executate in conformitate cu prezentul proiect -partea scrisa si partea desenata- si in
conformitate cu urmatoarele standarde, normative si prescriptii:
Legea nr. 50/1991
privind autorizarea executarii lucrarilor de constructii, cu modificarile si completarile

ulterioare
Legea nr. 261/2009
privind aprobarea Ordonanei de urgen a Guvernului nr. 214/2008 pentru

modificarea i completarea Legii nr. 50/1991 privind autorizarea executrii lucrrilor de
construcii
Ordin nr. 839/2009
pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 50/1991 privind

autorizarea executrii lucrrilor de construcii
Ordin nr. 1867/2010
pentru completarea Ordinului nr. 839/2009 pentru aprobarea Normelor de aplicare a

Legii nr. 50/1991 privind autorizarea executrii lucrrilor de construcii
Legea nr. 10/1995
privind calitatea in constructii, cu modificarile si completarile ulterioare
HG nr. 272/1994
pentru aprobarea Regulamentului privind controlul de stat al calitatii in constructii
HG nr. 273/1994
privind aprobarea Regulamentului de recepie a lucrrilor de construcii i instalaii

aferente acestora
Legea nr. 350/2001
privind amenajarea teritoriului si urbanismului, cu modificarile si completarile ulterioare
C 107/0-2002
Normativ pentru proiectarea i execuia lucrrilor de izolaii termice de cldiri, indicativ

(revizuire C107/1982).
C 107-2005
Normativ privind calculul termotehnic al elementelor de construcie ale cldirilor.
Ord.MLPTL nr.1576/2002
Normativ privind siguranta in exploatare indicativ NP068/2002
Ord.MLPTL nr.607/2003
Normativ pentru proiectarea i executarea hidroizolaiilor din materiale bituminoase la

lucrrile de construcii NP 04002
Pag 227/354
UAT 1 Bragadiru
MAI-Ordin nr.3/06.01.2011
Norme metodologice din 06.01.2011 privind avizarea si autorizarea privind securitatea

la incendiu si protectia civila- Mon.Of.partea I nr.36/14.01.2011
MAI-Ordin nr.262/2010
Dispozitii generale de aparare impotriva incendiilor la spatii si constructii pentru birouri.

Mon.Of.partea I nr.831/13.12.2010
C 300-94
Normativ de prevenire si stingere a incendiilor pe durata executarii lucrarilor de

constructii si instalatii aferente acestora. Buletinul constructiilor nr. 9/1994
P118-99
Normativ de prevenire si stingere a incendiilor
Legea nr. 307/2004
Privind apararea imp[otriva incendiilor
NE 002-97
Norme tehnice privind masurile de asigurare a igienei si sanatatii oamenilor, a refacerii

si protectiei mediului la lucrarile de executie a constructiilor. 47/N/03.03.97
8.1.2
PROTECTIA MUNCII SI SECURITATEA LA INCENDIU
La executie se vor respecta prevederile normativelor republicane de protectia muncii, aprobate de Ministerul Muncii
si Ministerul Sanatatii cu Ordinele nr.110/77 si 39/1977 si cu celelalte prescriptii din normativele mentionate la
conditiile generale, respectiv :
Legea protectiei muncii nr.319/2006
HG 1425/2006 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor Legii protectiei

muncii 319/2006
Este obligatorie respectarea de catre executant a normelor privind securitatea la incendiu in timpul executiei
lucrarilor conform Normativului C300, aprobat cu ordinul nr.20N/11.07.1994.
8.2
LUCRARI DE TENCUIELI
8.2.1
GENERALITATI
Acest caiet de sarcini cuprinde specificatiile tehnice pentru lucrarile de tencuieli.

Prevederile prezentului capitol se refera la conditiile, modul de alcatuire si executie a tencuielilor descrise in
paragraful urmator.
Lucrarile de tencuieli pot fi clasificate dupa urmatoarele criterii:
Dupa pozitia lor in constructii:

-
Tencuieli interioare, executate in interiorul constructiei pe pereti sau tavane;
Tencuieli exterioare pe fatade.
Dupa natura suprafetei pe care se aplica:

-
Tencuieli pe suprafete de beton si de beton armat (la pereti, grinzi, stalpi si tavane) si pe
suprafetele de tencuiala de piatra (pereti si stalpi) care se executa in trei straturi (sprit,
grund si strat vizibil);
Tencuieli la tavane din beton cu suprafete plane (plansee din beton armat turnat monolit
sau realizate din fasii prefabricate din beton armat) tencuielile pot fi aplicate in doua straturi
(sprit si tinci - strat vizibil).
Dupa modul de finisare al fetei vazute:

-
Tencuieli obisnuite
Pag 228/354
UAT 1 Bragadiru
Suprafata tencuielii este numai netezita (driscuita) urmand a primi finisajul prin zugraveli sau tapete. La randul lor
tencuielile obisnuite se impart in:
-
Tencuieli brute, alcatuite din mortar de var gras cu sau fara adaos de ciment, netezit in
stare bruta; se intrebuinteaza la interior in depozite, in pivnite, subsoluri etc.
Tencuieli driscuite, netezite cu drisca, mortarul pentru stratul vizibil fiind preparat cu nisip fin
(tinci); aceasta se aplica pe pereti si tavanele cladirilor de locuit si cladirilor sociale si
publice, culturale, precum si pe suprafetele prevazute ca suport pentru hidroizolatii.
Tencuieli sclivisite
Stratul vizibil se netezeste cu drisca de otel, fiind executate numai dintr-o pasta de ciment in care se pot adauga in
unele cazuri si anumite materiale hidrofobe (de exemplu apa-stop, coloranti etc.) deoarece se utilizeaza la interior
pe peretii incaperilor care sunt udati sau spalati cu apa.
Toate aceste tipuri de tencuieli enumerate mai sus vor fi aplicate diferit, corespunzator necesitatilor functionale si
estetice ale suprafetelor in care se folosesc si prescriptiilor din proiect.
-
Tencuieli subiri
Aplicarea tencuielilor subiri se face numai dup uscarea amorsei.

Aplicarea se poate face pentru orice fel de suport prin netezire sau sub form de stropi. Pe parcursul executrii
lucrrilor de tencuire se va urmri ca n corpurile mari (la faade), tencuielile s se execute cu aceeai arj de
material pentru a nu se produce diferene de nuan suprtoare.
Aplicarea mortarelor pentru toate tipurile de tencuieli se face dup controlul i pregtirea prealabil a suprafeelor
suport.
Tencuielile interioare se vor executa naintea celor exterioare, pentru a se permite uscarea lor.
Lucrrile se vor executa cu asigurarea condiiilor de temperatur i umiditate pentru a nu se afecta calitatea
lucrrilor, n special n cazul tencuielilor exterioare:
condiii de iarn: tmin = +10C;
condiii de var: t = +10C +30C;
umiditate 65%
Controlul calitii stratului suport i pregtirea acestuia.

Executarea tencuielilor pe stratul suport se va face la un anumit interval de timp pentru a se asigura:
8.2.2
uscarea n limite care s nu afecteze calitatea lucrrilor ulterioare;
limitarea tasrilor pentru a se evita fisurrile i desprinderile ulterioare ale materialului.
MATERIALE SI ECHIPAMENTE UTILIZATE, CONTROLUL CALITATII, LIVRARE, MANIPULARE,

DEPOZITARE
Mortarele pentru tencuieli au in componenta urmatoarele materiale:
Var hidrat in pulberi pentru constructii
Var pasta
Ciment
Ipsos de constructii
Agregate
Nisipul natural de cariera sau de rau poate fi partial inlocuit cu:
nisip provenit din concasarea rocilor naturale

Pag 229/354
UAT 1 Bragadiru
nisip de mare
Proportia in care se vor utiliza in amestecul de mortar se va stabili prin incercari, asigurandu-se insa un continut de
cel putin 50% nisip natural.
Aditivi
Plastifianti. In cazul sorturilor de ciment se poate utiliza si aditiv plastifiant. Dozarea plastificantilor
organici se face pe baza de incercari preliminare.
Acceleratorii de intarire. Clorura de calciu se poate utiliza ca accelerator de intarire pentru zidarie de
ciment si ciment - var, la lucrarile executate pe timp friguros. Clorura de calciu se adauga in apa de
amestec, sub forma de solutie cu concentratia de 10% (cu densitatea 1,083) sau 20% (cu densitatea
1,477) in proportie de 3% fata de masa cimentului.
Pentru evitarea aparitiei eflorescentelor, in cazul constructiilor de locuinte si social culturale, se va

limita adaosul de clorura de calciu la max. 2%.
Adaosul de clorura de calciu da rezultate bune in cazul mortarelor cu consistenta pana la 8cm la careul
etalon.
Intarzietorii de priza: Pentru mortarele de ipsos se vor utiliza intarzietori de priza.

Stratul vizibil al tencuielilor se va executa dintr-un mortar denumit tinci de aceeasi compozitie cu a stratului de
baza. Rezistenta mortarelor folosite la diferite straturi trebuie sa scada de la suprafata suportului spre exterior.
Pentru gleturi se utilizeaza pasta de ipsos, var sau pasta de var sau slam de carbid cu adaos de ipsos. Pentru
profile se utilizeaza pasta de ipsos.
Perioadela maxime de utilizare a mortarelor din momentul prepararii lor, astfel incat sa fie utilizate in conditii bune la
tencuieli interioare, sunt:
La mortar de var marca M 40T, pana la 12 ore;
La mortar de ciment (marca M100T) si ciment var (marca M50T) fara intarzietor, pana la 10 ore, iar
cu intarzietor pana la 16 ore.
8.2.3
EXECUTIA LUCRARILOR. MONTAREA, INSTALAREA, ASAMBLAREA
Toate materialele vor fi introduse in lucrare numai dupa ce in prealabil s-a verificat ca au fost livrate cu certificate
care sa confirme ca sunt corespunzatoare normelor respective.
Mortarele de la statii sau centrale pot fi introduse in lucrare numai daca transportul este insotit de o fisa care sa
contina caracteristicile tehnica ale acestora.
Consistenta mortarelor pentru executarea tencuielii umede interioare, vor trebui sa corespunda urmatoarelor
aplicatii etalon (valori obtinute prin probele la beton prin vibrare):
Pentru sprit:
-
aplicarea mecanizata a mortarelor 12 cm;
aplicarea manuala a mortarelor 9 cm;
8.2.3.1 OPERATIUNI PREGATITOARE

Lucrarile ca trebuie efectuate inainte de inceperea executarii tencuielilor:
controlul suprafetelor care urmeaza a fi tencuite; suprafetele suport trebuie lasate un timp oarecare
pentru ca sa nu se mai produca tasari sau contractii, mortarul la zidarii sa se intareasca in rosturi iar
suprafetele de beton sa fie relativ uscate, pentru ca umiditatea sa nu influenteze aderenta tencuielilor;
terminarea sau suspendarea lucrarilor a caror executie simultana sau ulterioara ar putea provoca
deteriorarea tencuielilor;
Pag 230/354
UAT 1 Bragadiru
suprafetele suport sa fie curate suprafetele din plasa de rabit trebuie sa aiba plasa bine intinsa si sa fie
legate cu mustati de sarma zincata de elementele pe care se aplica;
suprafetele pe care se aplica sa nu prezinte abateri de la verticalitate si planeitate, mai mari decat cele
prescrise pentru elementele de constructii respective prin caietele de sarcini;
rosturile zidariei de caramida vor fi curatate pe o adancime de 3-5 mm, iar suprafetele netede
(sticloase) de beton vor fi admise in stare rugoasa;
verficarea executiei si receptiei lucrarilor de protectie (invelitori plansee etc.) sau a caror executie
ulterioara ar putea provoca deteriorarea lor (conducte de instalatii tamplarie)
precum si daca au fost montate toate piesele auxiliare: ghermele praznuri suporti metalici, coltari;
8.2.3.2 EXECUTAREA TRASARII SUPRAFETELOR DE TENCUIT

Efectuarea trasarii suprafetelor de tencuit se va face prin repere de mortar (stalpisori) cu o latime de 8-12 cm si o
grosime astfel incat sa se obtina suprafetele verticale sau orizontale (la tavane) cu o planeitate ce se va inscrie in
abaterile admisibile. Mortarul din care se vor executa stalpisorii va fi similar cu cel din care se va executa grundul.
8.2.3.3 EXECUTIA AMORSARII
Suprafetele de beton inclusiv stalpii si planseele vor fi stropite cu apa dupa care se vor amorsa cu un
sprit din ciment si apa in grosime de 3 mm;
Suprafetele de zidarie de caramida/bloc vor fi stropite cu apa si amorsate prin stropire cu mortar fluid
de grund in grosime de 3 mm;
Pe suprafetele de b.c.a. spritul se va executa cu mortar si ciment-var compozitie 1:0.25:3 (ciment, var,
nisip);
Pe suport de plasa de rabit galvanizat se va aplica direct smirul din mortar cu aceiasi compozitie cu a
mortarului pentru stratul de baza.
Amorsarea suprafetelor se va face cat mai uniform fara discontinuitati fara prelingeri pronuntate, avand o suprafata
rugoasa si aspra la pipait.
8.2.3.4 EXECUTIA STRATULUI DE BAZA
Grundul in grosime 5-20 mm se va executa pe suprafete de beton dupa cel putin 24 ore de la aplicarea spritului si
dupa cel putin 1 ora in cazul suprafetelor de caramida. Daca suprafata spritului este prea uscata sau executata pe
timp foarte calduros acesta se va uda cu apa in prealabil executarii grundului:
Aplicarea organizata a spritului si grundului in incaperi pe pereti si tavane la inaltime de pana la 3 m,

se executa de pe pardoselile respective, si capre mobile.
Partea superioara a peretilor si tavanelor incaperilor cu inaltime mai mare de 3 m se vor executa de pe
platforme de lucru continue.
Mortarul folosit la grund are dozajul prevazut. Instructiuni tehnice privind compozitia si prepararea
mortarelor de zidarie si tencuiala C17-82 , fiind de marca M10T-M100T si care se va preciza in
piesele desenate.
Grosimea grundului se va incadra in grosimea reperelor de trasare, (stalpisori) si se va verifica in

timpul executiei obtinerea unei suprafete verticale si plane, fara asperitati pronuntate, neregularitati,
goluri.
Pe suprafete de b.c.a. stratul al doilea (grundul) va fi de 10-12 mm. grosime si se va executa dupa
zvantarea primului strat, cu mortar 1:2:8 (ciment, var, nisip).
Pag 231/354
UAT 1 Bragadiru
Inainte de aplicarea stratului vizibil, se va controla suprafata grundului sa fie uscata suficient si sa nu
aiba granule vizibile de var nestins.
8.2.3.5 EXECUTAREA STRATULUI VIZIBIL
Stratul vizibil al tencuielilor interioare-tinci va avea compozitia ca si a grundului, insa cu nisip fin de
pana la 1 mm.
Grosimea tencuielilor de 2-5 mm se va obtine din aruncarea cu mistria a mortarului la intervale de timp,
iar intre ele, sa va nivela suprafata de tinci cu drisca.
Grosimea tinciului la pereti de BCA va fi de 1-3 mm din acelasi mortar ca pentru grund, cu nisip de 0-1
mm.
Gletul de var la incaperile zugravite se va realiza prin inchiderea porilor tinciului cu strat subtire de var
si adaos de ipsos, 100 kg la 1 m de var pasta.
Gleturile de ipsos executate pe suprafete ce urmeaza a se vopsi se va realiza prin acoperirea tinciului
cu un strat subtire de cca. 2 mm de pasta de ipsos.
Gletul de ipsos se va aplica numai pe un strat suport care are un anumit grad de umiditate in cantitati
strict necesare inainte de terminarea prizei ipsosului.
Tencuielile interioare pe pereti de b.c.a. se va executa dupa trecerea a cel putin 15 zile de la executia
zidariei.
La tencuielile sclivisite stratul vizibil se netezeste cu drisca de otel si se executa numai din pasta de
ciment.
Toate marginile tencuielilor care vor fi probabil expuse supuse socurilor mecanice sau actelor de
vandalism trebuie protejate de profile metalice.
In cazul executiei tencuielilor interioare, la o temperatura exterioara mai mica de +5C, se vor lua
masurile speciale prevazute in normativul Normativul pentru executarea lucrarilor pe timp friguros
indicativ C 16-79.
8.2.4
CONTROLUL CALITATII, ABATERI ADMISE
Suprafetele suport ale tencuielilor vor fi verificate de Antreprenor si receptionate de Beneficiar si

Inginer conform prevederilor contractuale pentru verificarea si receptionarea lucrarilor ascunse.
Inainte de executarea tencuielilor, Antreprenorul va obtine acordul Inginerului privind tehnologia de

executie, utilizarea tipului si compozitia mortarului indicat in proiect precum si aplicarea straturilor
succesive in grosimea prescrisa.
Antreprenorul si Inginerul vor verifica daca masurile de protectie impotriva inghetului si uscarii fortate
sunt aplicate si daca in primele zile de la executia tencuielilor peretii din blocuri de b.c.a. s-au stropit cu
apa.
Rezultatul incercarilor pe epruvete de mortar se vor prezenta Beneficiarului si Inginerului (inspectorului

de santier) in termen de 48 ore de la obtinerea buletinului pentru fiecare lot (transport) de mortar.
Receptia pe faza de lucrari se face in cazul tencuielilor interioare prin verificarea:

-
rezistentei mortarului;
numarului de straturi aplicate si grosimilor respective, cel putin un sondaj la fiecare 200 m;
aderenta la suport si intre straturi;
planeitatea suporturilor si linearitatea muchilor (bucata cu bucata).
Pag 232/354
UAT 1 Bragadiru
Rezultatele verificarilor se inscriu in registrul de procese-verbale de lucrari ascunse si se efectueaza

inainte de executia zugravelilor si vopsitoriilor.
Verficarea aspectelor tencuielilor se va face vizual cercetand tencuiala forma muchiilor intrande si
iesinde.
Suprefetele tencuite trebuie sa fie uniforme sa nu aibe denivelari, ondulatii fisuri, impiscaturi de var
nestins urme vizibile de reparatii locale.
Muchiile de racordare a peretilor cu tavanele,, colturile, spaletii ferestrelor si usilor, glafturile ferestrelor
trebuie sa fie vii sau rotunde (cum s-a specificat in desene), drepte si perfect verticale sau orizontale,
in functie de caz.
Trebuie incluse margini protective din metal si profile pentru colturi in toate locatiile care probabil vor fi
expuse la socuri mecanice si acte de vandalism.
Suprafetele tencuite nu trebuie sa prezinte crapaturi, goluri, portiuni neacoperite cu mortar la

racordarea tencuielilor cu tamplaria, in spatele radiatoarelor si tevilor etc.
Verificarea planeitatii suprafetelor tencuite se face cu un dreptar de 2 m lungime, in orice directie pe

suprafata tencuita.
Gradul de netezire a suprafetelor tencuite se va verifica numai la cele gletuite si se va aprecia prin
plimbarea palmei pe suprafata respectiva.
Grosimea stratului de tencuiala se va verifica prin batere de cuie sau prin sondaje in locuri mai putin
vizibile.
Aderenta straturilor de tencuiala la stratul suport se va verifica prin ciocanire cu un ciocan de lemn; un
sunet de gol arata calitatea necorespunzatoare si necesita verifcarea intregii suprafete dezlipite.
8.2.4.1 VERIFICAREA INAINTE DE INCEPEREA TENCUIELILOR
existenta procedurii tehnice de executie in documentatia primita de la antreprenor;
daca au fost terminate lucrarile de zidarie si instalatii ingropate (existenta procesului verbal pentru
lucrarile ce devin ascunse);
daca suprafetele suport sunt corespunzatoare;
daca materialele componente ale mortarului sunt corespunzatoare calitativ si sunt insotite de certificate
de calitate.
8.2.4.2 VERIFICAREA IN TIMPUL EXECUTARII TENCUIELILOR
se respecta reteta de mortar prevazuta in proiect;
daca se respecta timpii intermediari de uscare a straturilor individuale;
daca se respecta grosimea stratului de mortar;
daca se respecta procedura tehnica de executie;
se aplica masurile de protectie impotriva uscarii fortate;
daca s-au prelevat probe de mortar in vederea incercarii;
aderenta cu stratul support este corespunzatoare.
8.2.4.3 VERIFICAREA LA TERMINAREA TENCUIELILOR
verificare vizuala a calitatii lucrarilor pentru a depista eventualele defecte ce depasesc limitele
admisibile;
Pag 233/354
UAT 1 Bragadiru
Inginerul in cazul respectarii cerintelor specificate trebuie sa intocmeasca procesul verbal de lucrari
ascunse in care se specifica daca s-a respectat caietul de sarcini, si daca aspectul general al tencuielii,
forma muchiilor , scafelor si profilurilor, aderenta straturilor de stratul suport sunt corespunzatoare;
verificare a planeitatii suprafetelor tencuite;
verificarea grosimii straturilor de mortar;
8.2.4.4 ABATERI ADMISE LA RECEPTIA CALITATIVA A TENCUIELILOR

Defecte
Tencuieli brute
Tencuieli driscuite
Tencuieli gletuite
Umflaturi, ciupituri, denivelari,

fisuri lipsuri in jurul ferestrelor, in
spatele radiatoarelor si tevilor
impuscaturi de var nestins urme
vizibile de reparati locale
Maxim 3 cm la fiecare m.
Nu se admit
Nu se admit
Maxim 2 la m.
Nu se admit
Nu se admit
Neregularitati ale planeitatii

suprafetelor tencuite pe orice
directie (la verificarea facuta cu
un dreptar de 2 m lungime).
Nu se verifica
Max. 2
neregularitati/m2 in
orice directie, avand
adancimea pana la 2
mm.
Max. 2 neregularitati/m in orice

directie, avand adancimea sau
inaltimea pana la 1 mm.
Abateri la verticala a tencuielilor

peretilor.
Max. cele admise pentru

elemente suport.
Pana la 1 mm / m si
max. 3 mm pe toata
inaltimea ncaperii.
Pana la 1 mm / m si max. 2 mm pe
Abaterile de la verticala si
orizontala a muchiilor intrande si
iesinde racordarea tamplariilor
cu spaletii, glafturile ferestrelor,
racordarea peretilor cu avanul.
Max. cele admise pt.

Suportul elementelor.
Pana la 1 mm / m si
max. 3 mm de
element.
Pana la 1 mm / m si max. 2 mm pe
toata inaltimea sau lungimea
Abaterile de raza la suprafete

curbe.
Nu se verifica.
Pana la 5 mm.
Pana la 3 mm.
Zgrunturi mari (pana la 3 mm),

basicari sau zgarieturi in
adancime (pana la 3 mm) in
driscuiala stratului de
acoperire.
8.3
toata inaltimea incaperii.
elementului.
ZUGRAVELI
8.3.1
MATERIALE SI ECHIPAMENTE UTILIZATE
Principalele materiale sunt:
vopseaua lavabila pentru pereti si tavane;
vopseaua pe baza de ulei, emailuri , lacuri pentru tamplarie de lemn sau metalica;
chituri, grunduri, ipsos.
Pag 234/354
UAT 1 Bragadiru
Materialele utilizate la executarea zugravelilor si vopsitoriilor vor avea caracteristicile tehnice conform standardelor
in vigoare.
Depozitarea materialelor pentru zugraveli se face in spatii inchise, ferite de umezeala. Materialele livrate in bidoane
de tabla sau PVC vor fi depozitate separat, ambalajele fiind inchise ermetic si etans.
Depozitele trebuie sa satisfaca conditiile de securitate impotriva incendiilor, recomandandu-se ca temperature de
depozitare sa fie cuprinsa intre 7 20C.
8.3.2
PREGATIREA SI EXECUTIA LUCRARILOR
8.3.2.1 PREGATIREA SUPRAFETELOR

8.3.2.1.1 SUPRAFETE GLETUITE SI TENCUITE
Suprafeele de tencuieli gletuite (var sau ipsos), trebuie s fie plane i netede,fr desprinderi i fisuri.
Fisurile si neregularitatile din suprafetele tencuite se pot repara folosind aceeasi tencuiala sau glet, in functie de tipul
iregularitatilor.
Toate fisurile i neregularitile din suprafetele gletuite se chituiesc sau se spcluiesc cu past de aceeai
compoziie cu a gletului. Pasta de ipsos folosit pentru chituire: preparat n volume (2 pri ipsos la 1 parte ap) n
cantiti mici. Pentru suprafeele mai mari se prepar past ipsos-var, 1 parte 1 i 1 parte lapte de var folosit n cel
mult 20 minute de la preparare.
Dup uscare suprafeele reparate se slefuiesc cu hrtie de lefuit, pereii de sus n jos, i se cur cu perii sau
bidinele curate i uscate.
8.3.2.1.2 SUPRAFETE METALICE
Suprafeele metalice nu trebuie s prezinte pete de rugin, grosimi de orice fel, vopsea veche, noroi etc. Se asigura
indepartarea ruginei (ex.: prin frecare cu peria de srm, spacluri de oel, hrtie sticlat sau soluii decapante, etc.).
Petele de grsime se terg de grsime cu solveni, exclusiv petrol lampant i benzin auto.
Tmplria metalic se aduce pe antier grunduit cu un grund anticoroziv corespunztor vopselelor de ulei.
8.3.3
EXECUTIA LUCRARILOR
Zugrveli i vopsitoriile se vor executa n conformitate cu proiectul de execuie i prevederile din prezentul Caiet de
sarcini.
Lucrrile de finisare a pereilor i tavanelor se vor ncepe la temperatura aerului, n mediu ambiant, de cel puin
+5C.;n cazul zugrvelilor, regim de temperatur ce se va ine n tot timpul execuiei lucrrilor i cel puin 5 ore
pentru zugrveli i 15 zile pentru vopsitorii, dup executarea lor.
Finisajele lucrarilor exterioare de vopsitorii nu se vor executa pe timp de cea i nici la un interval mai mic de 2 ore
de la ncetarea ploii i nici pe timp de vnt puternic sau ari mare.
nainte de nceperea lucrrilor de zugrveli i vopsitorii (exceptand zugraveala cu var) se va verifica dac
suprafeele suportau umiditatea de regim: 3% suprafeele tencuite i 8% suprafeele gletuite. n condiii de umiditate
a aerului de pn la 60% i temperatura +15-20C, acestea se obin n 30 zile de la tencuire i 15 zile de la gletuire.
Umiditatea se verific prin dispozitive omologate sau alte procedee (se poate verifica umiditatea i cu o soluie
fenolftalein 1%, ce se aplic cu pensula pe o suprafa mic, dac se coloreaz n violet sau roz, stratul respectiv
are umiditate mai mare de 3%).
Diferena de temperatur ntre aerul nconjurtor i suprafaa care se vopsete nu trebuie s fie mai mare de 6C,
pentru evitarea condensrii vaporilor.
Pag 235/354
UAT 1 Bragadiru
Antreprenorul nu trebuie sa foloseasca vopsele cu termen de utilizare depit. Se pot folosi numai pe baz de
confirmare a unui laborator de specialitate a pstrrii calitilor vopselelor n limitele standardelor i normelor de
fabricaie.
Vopsitorie cu vopsea lavabila
In acest subcapitol se cuprind specificaiile tehnice, condiiile i modul de execuie a vopsitoriei cu vopsea lavabila
aplicata la interior pe tencuieli gletuite cu glet de ipsos n ncperi cu umiditate relativ a aerului pn la 60, la perei
i tavane.
Vopsitoria cu vopsea lavabila se va aplica pe suprafeele interioare tencuite i gletuite cu glet de ipsos
Vopsitoria cu vopsea lavabila se realizeaz n urmtoarea ordine:
n prealabil se face verificarea gletului i rectificarea eventual a suprafeei acestuia.
Pentru preaprarea grundului se introduce n vasul de pregtire un volum de vopsea lavabila i un

volum egal de ap i se omogenizeaz.
Grundul se aplic numai manual cu bidineaua sau cu pensula lat; timpul de uscare este de minimum
2 ore la temperatura +15oC i o or la +25oC mai mare.
Vopsitoria cu vopsea lavabila se realizeaz aplicnd dou straturi de vopsea diluat cu ap n

proporie de 4:1 (volumetric); aplicarea se va face cu pistolul sub presiune; nainte de folosire
vopseaua se strecoar prin sit cu 900 ochiuri/cm2.
Bidoanele i vasele cu vopsea se vor nchide etan de fiecare data cand se intrerup lucrarile. La reluarea lucrului,
vopseaua va fi bine omogenizat .
Pe parcursul executrii lucrrilor se verific n mod special de ctre Inginer (dirigintele de lucrare):
ndeplinirea condiiilor de calitate a suprafeei suport specificate mai sus;
calitatea principalelor materiale introduse n execuie, conform standardelor i normelor interne de

fabricaie;
respectarea prevederilor din proiect i dispoziiilor de antier;
corectitudinea execuiei cu respectarea specificaiilor producatorului de vopsea;
Lucrrile executate fr respectarea celor menionate n fiecare subcapitol i gsite

necorespunztoare se vor reface sau remedia;
Recepia lucrrilor de zugrveli i vopsitorii se va face numai dup uscarea lor complet.
Vopsirea tamplariei din metal

Executia lucrarilor de vopsitorie se va face dupa efectuarea unor operatiuni pregatitoare dupa cum urmeaza:
aplicarea primului strat de vopsea se face dupa terminarea completa a zugravelilor si pardoselilor cu
luarea de masuri de protejare a acestora;
verificarea corectitudinii montarii si functionarii tamplariei;
indepartarea de pe suprafetele metalice a petelor de rugina sau grasime.
Executarea vopsitoriei pentru tamplarie:

Inceperea lucrarilor de vopsitorie pentru tamplaria din metal se va face la o temperatura a aerului in mediul ambiant
de cel putin 15C, regim ce se mentine pe tot parcursul executiei lucrarilor si cel putin 15 zile dupa executarea lor.
Se recomanda ca suprafetele vopsite sa fie in pozitie orizontala.
Incaperile unde se vopseste trebuie sa fie lipsite de praf si bine aerisite, fara curenti puternici de aer.
Pag 236/354
UAT 1 Bragadiru
8.3.4
8.3.4.1 VERIFICARI INAINTE DE INCEPEREA EXECUTIEI

Se vor verifica urmatoarele:
Daca etapa anterioara a fost integral incheiata (existenta PV receptie pentru stratul suport: glet,
tencuieli, beton etc.);
Existenta procedurii tehnice de executie pentru zugraveli si vopsitorii in documentele prezentate de

constructor;
Certificatele de calitate pentru materialele folosite care sa ateste ca sunt in conformitate cu normele si
cu cerintele Beneficiarului;
Agrementele tehnice pentru produse si procedee noi;
PV de receptie pentru lucrarile destinate a proteja zugravelile si vopsitoriile (invelitori, streasini).
8.3.4.2 VERIFICARI IN TIMPUL EXECUTIEI LUCRARILOR

Zugraveli si vopsitorii ale peretilor si tavanelor
Se vor verifica urmatoarele:
Daca este respectata procedura tehnica de executie;
Utilizarea retetelor si compozitiei amestecurilor indicate in prescriptiile tehnice ale produselor utilizate;
Aplicarea masurilor de protectie impotriva uscarii bruste, spalarii prin ploaie sau inghetarii;
Aspectul zugravelilor;
Corespondenta zugravelilor si vopsitoriilor care se executa cu cele din proiect;
Aspectul zugravelilor;
Uniformitatea zugravelilor pe intreaga suprafata (nu se admit pete, suprapuneri);
Aderenta zugravelilor interioare si interioare la stratul suport prin frecare usoara cu palma de perete;
Rectiliniaritatea liniaturilor de separatie se va verifica cu ochiul liber si cu un dreptar (trebuie sa fie fara
innadiri si de latime uniforma pe toata lungimea).
Vopsirea si lacuirea tamplariei din lemn si metal

Trebuie verificate urmatoarele:
Suprafetele vopsite cu vopsele de ulei, emailuri, lacuri trebuie sa prezinte pe toata suprafata acelasi
ton de culoare si acelasi aspect lucios sau mat, dupa cum este prevazut in proiect (nu se admit straturi
stravezii, pete, desprinderi, crapaturi sau fisuri);
La vopsitoriile executate pe tamplarie se va verifica buna acoperire cu pelicula de vopsea a

suprafetelor , bine chituite si slefuite in prealabil; se va controla ca accesoriile (silduri, drucare,
cremoane, etc) sa nu fie patate cu vopsea;
Separatiile dintre zugraveli si vopsitorii pe un acelasi perete , precum si cele dintre zugraveala peretilor
si a tavanelor terbuie sa fie distincte , fara suprapuneri si separatii.
8.3.4.3 VERIFICARI LA TERMINAREA LUCRARILOR

La terminarea unei faze de lucrari , verificarile se efectueaza cel putin una pentru fiecare incapere si cel putin una la
fiecare 100 mp.
Pag 237/354
UAT 1 Bragadiru
Lucrarile de zugraveli, vopsitorii si tapete se pot receptiona si la Receptia la terminarea lucrarilor obiectivului de
investitie, efectuandu-se aceleasi verificari ca la punctul anterior, dar cu o frecventa de 1/5.
Lucrarile de zugraveli, vopsitorii si de decoratiuni (tapet etc.) trebuie verificate
foarte atent deoarece sunt cele mai vizibile parti ale lucrarilor executate.
8.4
LUCRARI DE PARDOSELI
Acest capitol cuprinde specificatiile tehnice pentru lucrarile mortar, sapa din ciment sclivisit, pardoseli din mozaic
turnat in-situ, placari de pardoseala cu PVC pentru salile de sport, placarea pardoselilor cu ceramica, piatra si
parchet.
8.4.1
ALCATUIREA PARDOSELILOR
In general pardoselile sunt alcatuite din urmatoarele straturi:
Stratul suport va fi din mortar M100T.
Stratul de uzura va asigura:
8.4.2
siguranta in utilizare;
rezistenta la sarcini statice si dinamice;
confortul termic si acustic;
clasa de combustibilitate prescrisa;
ABATERI ADMISIBILE
Abaterile de la planeitate ale stratului suport nu trebuie sa depaseasca:
max 20 mm fata de dreptarul de 2m lungime la suprafata terenului de fundatie;
max 10 mm fata de dreptarul de 2m lungime la suprafata stratului suport rigid (sarpanta din ciment sau
scanduri pentru pardoseala din lemn).
Conditiile tehnice de calitate pentru fiecare tip de pardoseli vor fi in concordanta cu prevederile Normativul pentru
controlul calitatii lucrarilor in constructii si aferent instalatiilor, C 56/85, capitolul 8 Pardoseli.
8.4.3
MATERIALE SI ECHIPAMENTE UTILIZATE
Principalele materiale folosite folosite pentru finisajele si tencuielile de pardoseala sunt:
Sape sau alte finisaje pentru pardoseli turnate in-situ

-
apa pentru constructii, conform SR EN 1008/2003
Nisip conform SR EN 12620/2003;
Ciment Portland, conform SR 388/95;
agregate din piatra pentru mozaic, conform STAS 1134-71;
Ciment alb Portland, pentru mozaic in-situ, conform SR 7055/96;
Ciment Pa 35, acc. to SR 1500/96;
Agregate Naturale, conform cu SR EN 12620/2003;
Placi ceramice glazurate;

-
Placi ceramice portelate pentru pardoseli (rezistente la acid pentru laboratoare);
Pag 238/354
UAT 1 Bragadiru
Placari sintetice continue pentru pardoseli;

-
Placi mozaicate pentru pardoseli de dimensiuni mici, medii, aranjate pe carton;

Finisaje din PVC in special pentru salile de sport.
Accesorii
-
Strat poliuretanic sau din polistiren, izolatie fonica, de grosime 5mm ca strat izolator sub
parchet sau de 15 mm pentru sapa autonivelanta;
Folie PE ca bariera pentru vapori;
Cuie din otel, conform STAS 2111/90;
Suruburi si dibluri din plastic pentru pereti;
Hidrat de clor tehnic, conform STAS 339 80
Spirt alb rafinat tip C, conform STAS 44-84
Corpuri abrazive, conform STAS 601/1 84
Acidul oxalic, conform STAS 4992-68
Oxizi de vopsire
Adeziv Prenadez 300, sau similar aprobate, conform NTR 2830-75;
Adeziv pentru pardoselile din salile de sport
Fasii autoadezive pentru pardoseala din PVC si punerea covorului;
Finisaj poliuretanic sau ulei pentru parchet masiv;
ceara pentru parchet, conform NII 1564 69.
Panza bituminoasa si mastic bituminos cald sau rece;
Placi speciale din metal sau plastic pentru scari;
Rosturi de separare metalice;
Tabla de acoperire (inox sau aluminiu) pentru rosturi;
Tabla de acoperire (alama, inox) pentru rosturile dintre diferite finisaje pentru pardoseli;
Echipamente
-
Masina pentru lustruit mozaic.
Materialele folosite trebuie sa aiba caracteristici conform standardelor in vigoare specifice si normelor tehnice
folosite in constructii .
8.4.4
TRANSPORT SI DEPOZITARE
De indata ce sunt sunt livrate pe santier, materialele vor fi verificate de Antreprenor, sa se constate daca au fost
corect transportate si impachetate. Antreprenorul trebuie sa se asigure ca depozitarea s-a facut conform
previziunilor si normelor standardelor si normelor tehnice in vigoare. Trebuie verificate urmatoarele lucruri:
Transportul covoarelor de PVC se face cu mijloace obinuite de transport, acoperite, uscate, curate i
nchise, sulurile fiind aezate vertical. Depozitarea se face n locuri uscate i acoperite, la temperaturi
cuprinse ntre + 5C+35C, ferite de aciunea luminii solare directe, n poziie vertical.
Transportul i depozitarea bidoanelor cu adeziv i diluant se va face cu respectarea dispoziiilor privind

transportul i depozitarea materialelor inflamabile, ferite de posibilitatea de explozie, cu respectarea
normelor de paz contra incendiilor, temperatura de depozitare va fi ntre + 15C i + 20C.
Pag 239/354
UAT 1 Bragadiru
Poliacetatul de vinil, dispersie apoas se va depozita n magazii acoperite, la temperatura de + 5 C

+ 35 C. Dac se vor desface ambalajele i materialul nu se va consuma n ntregime, acesta trebuie
legat (nchis) imediat. Termenul de garanie este de 3 luni de la data fabricaiei.
Piatra de mozaic se va contracta, livrat n saci de 50 Kg, pe sortimente i culori diferite. Transportul
se face cu mijloace de transport acoperite.
Plcile de gresie ceramic se vor livra i transporta n cutii de carton (max.40 Kg/buc.). Depozitarea se
face n spaii acoperite.
Acidul clorhidric tehnic se va depozita, transporta i manipula cu respectarea prevederilor n vigoare

referitoare la securitatea muncii privind produsele corozive. Transportul se va face n ambalaje de
sticl sau material plastic, care vor fi nchise cu dopuri de sticl sau de plastic.
Ambalajele cu white-spirit se vor depozita n magazii aerisite sau aer liber, ferite de razele solare.
Acidul oxalic tehnic livrat n butoaie de lemn sau alte ambalaje, se vor depozita n magazii uscate.
Cimentul pentru sape, mozaic si si mortar va fi ferit de aciunea umezelii, ngheului i de amestecul cu
corpuri strine, att n timpul transportului (ce se face n saci), ct i n timpul depozitrii, ce se face pe
sorturi, n magazii sau soproane.
Toate materialele vor avea Agrement tehnic i/sau Certificate de calitate i se va indica tehnologia de execuie
conforme cu fia productorului.
Controlul materialelor ntrebuinate, al dozajelor, al modului de execuie i al procesului tehnologic pentru
executarea pardoselilor se va face pe toat durata lucrrii.
8.4.5
EXECUTIA, MONTAREA, INSTALAREA, ASAMBLAREA
8.4.5.1 REGULI GENERALE

In cazul c proiectul nu prevede altfel, linia de demarcaie dintre dou tipuri de pardoseli, care se execut n ncperi
vecine, va coincide cu proiecia pe pardoseal a mijlocului grosimii foii uii n poziie nchisa
Pardoselile vor fi plane, orizontal i fr denivelri n aceeai ncpere i la trecerea dintr-o ncpere n alta. Fac
excepie pardoselile care au denivelri i pante prevzute n proiect.
Executarea fiecrui strat component al pardoselii se va face numai dup executarea stratului precedent i
constatarea de catre Inginer c acesta a fost bine executat.
La trecerea de la execuia unui strat la altul, se va realiza o legtur ct mai perfect ntre straturi.
8.4.5.2 LUCRARI EXECUTATE INAINTEA INCEPERII LUCRARILOR DE PARDOSELI
Executarea pardoselilor se va face numai dup terminarea lucrrilor prevzute sub pardoseli (canale, fundaii,
conducte, instalaii electrice, sanitare, de nclzire, etc) i efectuarea probelor prescrise, precum i dup terminarea
n ncperea respectiv a tuturor lucrrilor de construcii montaj, a cror execuie ulterioar ar putea deteriora
pardoseala.
Diversele strpungeri prin planeu, rosturile dintre elementele prefabricate ale planeului, adnciturile mai mari, etc
se vor astupa sau chitui, dup caz, cu mortar de ciment.
Armturile sau srmele care eventual ies din planeul de beton armat vor fi tiate sau ndoite.
Pag 240/354
UAT 1 Bragadiru
Conductorii electrici care se monteaz sub pardoseal (pe suprafaa planeului) vor fi acoperii cu mortar de ciment
n grosimea strict necesar pentru protejarea lor.
Inainte de executarea pardoselilor se va verifica dac conductele de instalaii sanitare sau de nclzire central, care
strpung planeul, au fost izolate corespunztor, pentru a se exclude orice contact direct al conductelor cu planeul
i pardoseala.
Atunci cnd este necesar se va face o nivelare a suprafeei stratului suport existent cu ajutorul unui strat de beton
sau mortar de nivelare (egalizare), care trebuie s fie suficient de ntrit cnd se va aeza peste el mbrcmintea
pardoselii.
Compoziia, dozajul i natura acestui strat de egalizare se vor indica prin proiect la fiecare tip de pardoseal n
parte, n funcie de solicitrile la care este supus pardoseala.
8.4.5.3 EXECUTIA STRATULUI SUPORT
Stratul suport elastic trebuie s fie bine compactat, astfel nct sub ncrcrile din exploatare s nu se taseze,
provocnd degradarea mbrcminii pardoselii. In cazul sapelor autonivelante, aceasta trebuie executata la
grosimea la necesara conform standardelor si indicatiilor din proiect .
Stratul suport va fi constituit dintr-o ap de egalizare M100T, aplicat direct pe suprafaa respectiv.
Stratul suport rigid trebuie s aib suprafaa plan i neted. In zonele suprafeei unde apar neregulariti care
depesc abaterile admisibile, corectarea suprafeei se va face prin spiuirea, curirea i splarea sa, dup care se
va aplica un mortar de ciment, avnd acelai dozaj de ciment ca al stratului suport respectiv. Aceast ap de
egalizare care se va executa dup ce tencuielile interioare au fost terminate, se va realiza din mortar de ciment
marca M 100 T, avnd consistena de 5 cm (la testul standard cu con) pentru pardoseli.
Inainte de turnarea mortarului de ciment, suprafaa pe care se aplic va fi bine curat i udat.
Mortarul de ciment, preparat cu nisip 07 mm, se va ntinde pe suprafaa respectiv i se va nivela cu dreptarul
tras pe fii de ghidaj din mortar de ciment sau pe ipci de ghidaj, fixate n prealabil la nivel.
Stratul suport trebuie s fie aderent la suprafaa pe care este aplicat, la ciocnirea uoar cu ciocanul de zidar
trebuie s prezinte un sunet plin.
Condiiile de finisare a suprafeei apei de egalizare sunt urmtoarele:
suprafaa trebuie s fie plan i neted (fr asperiti, bavuri, granule rmase n relief sau adncituri);
sub dreptarul de 2 m lungime se admit cel mult dou unde cu sgeta maxim de 1 mm.
pentru sapele autonivelante, daca se specifica in proiect: se amplaseaza folii din poliuretan sau
polietilena, in grosime de 15 mm, s-a pus sub sapa la margini astfel incat sa nu apara punti fonice.
In timpul executrii lucrrilor de instalaii, zugrveli sau a altor lucrri de finisaj, se vor lua msuri pentru protejarea
apei de egalizare din mortar de ciment, spre a nu fi deteriorata sau murdrita spre a nu se mpiedica aderena
gletului sau adezivului pe suprafaa stratului suport.
De asemenea, se vor lua msuri pentru protejarea apei de egalizare din mortar de ciment de aciunea urmtoarelor
substane agresive care le pot ataca sau distruge:
acizi minerali i organici (acid clorhidric, acid sulfuric, acid azotic, acid acetic, acid lactic, acid formic,
etc);
alcalii i leii;
produi petrolieri (uleiuri minerale, motorin, petrol lampant, pcur, etc.);
produse zaharoase;
sruri (sulfai, clorura de sodiu concentrat saramur etc.);
substane oxidante (hipoclorit de sodiu, potasiu, bicromai, cromai, azotai, azotii etc.);
Pag 241/354
UAT 1 Bragadiru
8.4.6
uleiuri vegetale.
EXECUTIA PARDOSELILOR FINISAJ
Executarea stratului de uzur (finisaj) pentru fiecare tip de pardoseal se va face conform prevederilor din capitolele
ce urmeaz.
8.4.6.1 PARDOSELI DIN PVC
Prevederile prezentului subcapitol se refer la condiiile tehnice privind executarea pardoselilor din covor PVC
suport textil sau pardoseli polivinilice antiderapante detrafic intens.
Alcatuirea pardoselii
Pardoseala din covor PVC este alctuit din:
apa de egalizare a planeului, realizat din mortar de ciment M 100 T;
sapa autonivelanta;
mbrcminte alctuit din covor de PVC pe suport textil sau pardoseli polivinilice, montat cu adeziv
adecvat sau prenandez sau similar aprobat, peste apa de egalizare;
plintele vor fi executate din PVC din acelasi tip de material ca cel aplicat pe pardoseala;
Pardoselile cu mbrcminte aplicat prin lipire se vor executa cu etanarea rosturilor prin sudur cu nur din PVC
plastifiat.
Executarea finisarilor pardoselilor
Materiale utilizate
Pardoseli polivinilice de trafic intens ;
Adezivi-conform SR EN 1372/2002_Adezivi. Metode de incercare a adezivilor pt. imbracaminte de

pardoseala si tapete.Incercarea la desprindere si SR EN 1373/2002_Adezivi. Metode de incercare a
adezivilor pt. imbracaminte de pardoseala si tapete.Incercarea la forfecare ;
Snur plastifiant :
Sapa autonivelanta ;
Cuie din srm de oel conform STAS 2111/90;
Nisip, conform SR EN 12620/2003;
Caracteristicile care trebuie respectate de covoarele PVC de trafic intens :

Caracteristica
Unitate de masura
Valori admisibile
Grosime
mm
2,5 3
Rezistenta la foc
Neinflamabil , clasa C1
Grad de gelifiere
Fara fisuri sau crapaturi
Absorbtia la apa
mg/cm
1,4 1,7
Rezistenta la uzura
g/cm
0,0003 0,0005
Rezistenta la tractiune
- longitudinal
7,3 7,7
N/mm
7,1 7,3
- transversal
Pag 242/354
UAT 1 Bragadiru
Elasticitatea
mm
0,7 0,8
Rezistenta la compresiune
mm
0,8 0,9
Duritatea
Grade
70 - 71
Previziunile acestui subcapitol se refera la conditiile tehnice privind executarea pardoselii din PVC .
Structura pardoselii
Pardoselile din PVC se executa dupa cum urmeaza:
se foloseste pentru covorul din pvc adeziv adecvat, si se intinde pe sapa din ciment;
plinta este din lemn de stejar sau PVC fixate in cuie sau in suruburi;
Pardoseala din pvc lipita cu adeziv se poate executa cu sau fara elemente de etansare. In incaperile cu instalatii de
apa si current este obligatoriu sa se etanseze imbinarile de la pardoseala cu o banda din PVC.
Executarea finisajului pentru pardoseala
In ncperile n care urmeaz s se monteze dalele sau covorul se va asigura, nainte de montarea mbrcminii,
un regim climatic cu temperatura de cel puin + 16oC i umiditatea relativ a aerului de maximum 60%.
Acest regim se va menine n tot timpul executrii mbrcminii pardoselii i cel puin 30 zile dup terminarea
acestei operaiuni, dac ntre timp nu s-a trecut la regimul de exploatare normal a ncperilor.
Umiditatea stratului suport din mortar de ciment sau beton, n cazul lipirii covorului sau dalelor cu prenadez 300 sau
similar aprobate, nu trebuie s depeasc 3 % (n procente de greutate). Msurarea exact a umiditii stratului
suport se face cu ajutorul aparatelor de masura omologate.
In lipsa acestui aparat, umiditatea stratului suport se poate verifica astfel:
cu ajutorul unei pensule curate se aplic pe o poriune mic (circa 2 x 5 cm) din suprafaa stratului
suport, o soluie de fenolftalein n alcool, n concentraie de 1 %, dac poriunea respectiv se
coloreaz n violet sau n roz intens, stratul suport are o umiditate mai mare de 3 %;
Suprafaa stratului suport din mortar se va rzui cu ajutorul unei rachete metalice pentru nlturarea eventualelor
resturi de mortar i de material provenit din zugrveli. In cazul cnd dup aceast operaie rmn bavuri sau urme
n relief, acestea se vor ndeprta cu o piatr abraziv. Praful se va nltura, cu mtura, din ntreaga ncpere,
acordndu-se o atenie deosebit colurilor intrnde. Pentru ndeprtarea complet a prafului se va cura apoi
suprafaa cu o perie cu prul scurt.
Din acest moment ncperea n care se lucreaz se nchide, interzicndu-se accesul persoanelor strine, iar
muncitorii care execut lucrrile vor purta nclminte curat cu talp moale; este interzis folosirea acestei
nclmini n afara ncperilor respective.
Atunci cnd suprafaa stratului suport prezint neregulariti frecvente, ntreaga suprafa, dup frecarea cu piatr
abraziv, se va corecta printr-o gletuire subire (maximum 1,5 mm grosime). In cazul unor adncituri izolate este
suficient o chituire local.
Pregatirea covoarelor pentru aplicare
Pentru montare, covorul se va croi n conformitate cu un plan de montaj, ntocmit n prealabil, cu respectarea
urmtoarelor criterii:
fiile de covor se vor aplica paralel cu unul din pereii ncperii, cu rosturile dintre ele orientate n
direcia de circulaie maxim i dac este posibil i n direcia principalei surse de lumin natural;
rosturile perpendiculare pe peretele care cuprinde ua nu trebuie s cad n dreptul golului uii;
dac n cele dou ncperi alturate se monteaz acelai tip de covor cu fia nu se va ntrerupe n
dreptul uii; cnd n dou ncperi alturate fiile cu culori diferite sau la racordarea cu o pardoseal
Pag 243/354
UAT 1 Bragadiru
de alt natur, atunci rostul dintre fiile colorate diferit sau rostul de racordare a celor dou tipuri de
pardoseli se va plasa la mijlocul grosimii foii uii;
se va urmri repartizarea cea mai economic a fiilor de covor n ncperea cu minimum de rosturi i
de fii mai nguste de 50 cm;
Covorul va fi adus n ncperile n care va fi montat, se va derula sulul i se va tia n fii, cu 23 cm

mai lungi dect dimensiunea respectiv a ncperii.
Pentru valorificarea capetelor de material, rmase dup tierea fiilor la dimensiunile necesare, se admite ca o
fie s se realizeze din dou pri, nu mai mult de una pentru o ncpere. Fia nndit se va amplasa lng
perete, de preferin opus uii sau ferestrei i cu rostul de nndire ntr-o poziie ct mai puin expus circulaiei.
Fiile tiate se vor aeza n poziiile de montare i se vor lsa desfurate timp de minimum 24 ore, pentru
aclimatizare i n acelai timp pentru eliminarea tensiunilor interne aprute n material datorit ederii n sol a
covorului.
Dup aclimatizare, fiile de covor vor fi croite definitiv cu 23 mm mai scurte fa de profilul peretelui;
La nie, radiatoare, sobe, palei de ui, n dreptul evilor de instalaii etc, fiile covor se vor tia i ajusta dup
conturul respectiv, utiliznd un cuit pentru croit.
Lipirea covorului cu adeziv
Inainte de aplicarea adezivului, att suprafaa stratului suport, ct i capetele fiilor de covor, se vor cura bine de
praf, cu ajutorul unor perii i al unei crpe. De asemenea, se va cura bine nclmintea muncitorilor i nu se va
circula cu ea n afara ncperilor n care se lucreaz.
Fiile de covor curate, vor fi aezate din nou (nelipite) n poziie de montaj, cu margini longitudinale petrecute pe
o lime de circa 2 cm ncepnd cu ultima fie aezat se apuc unul din capetele fiilor i se aeaz peste
captul opus, astfel ca cele dou jumti ale fiecrei fii s se suprapun, iar spatele covorului va fi la exteriorul
fiecrei bucle astfel formate.
Pentru lipirea cu adeziv se va ncepe cu fia de covor de lng peretele cel mai apropiat de ua de acces din
ncpere.
Se va aplica cte un strat adeziv, de ctre doi muncitori, concomitent, att pe jumtile fiilor de covor ntoarse ct
i suprafaa stratului suport care a rmas astfel neacoperit; de-a lungul tuturor marginilor longitudinale ale fiilor
de covor ct i a marginilor nnditurilor se va lsa cte o zon de cca 5 cm lime, neuns de adeziv, pentru a
mpiedica, n aceast faz, lipirea covorului n dreptul marginilor.
La poriunile curbe din dreptul buclelor formate de fiilor de covor, pentru a putea urmri curbarea buclei, adezivul
se va aplica cu muchia larg a unei buci dreptunghiulare de covor PVC tiate la dimensiunile 2 x 12 cm.
Aplicarea adezivului att pe stratul suport ct i pe spatele fiilor de covor din PVC se va face cu ajutorul unui
paclu dinat, care se va trage n contact cu suprafaa pe care se aplic adezivul, astfel ca n urma lui s rmn
numai cantitatea de adeziv care trece printre dini; paclul se va ine nclinat fa de direcia de ntindere a adezivului
n aa fel ca excesul de adeziv s se preling pe lng marginea spaclului, spre partea nc neuns cu adeziv.
Adezivul se va aplica n strat subire i ct mai uniform; nu se admit aglomerri (cuiburi) de adeziv. Cantitatea total
de adeziv va fi de circa 0,700 Kg/mp, adic cte circa 0,350 Kg/mp, att pentru stratul suport ct i pentru fia de
covor.
Circulaia direct pe stratul suport uns cu adeziv este interzis; nu se va face pe fiile de covor gata lipite sau pe
petice curate (neunse) de material, care se pot aeza pe stratul suport.
Lipirea covorului se va face dup 2040 minute de la aplicarea adezivului, interval de timp necesar pentru
zvntarea excesului de solvent din adeziv, care variaz n funcie de umiditate i gradul de ventilaie a ncperii.
O indicaie asupra momentului potrivit pentru lipire, se obine prin aplicarea degetului uscat pe stratul de adeziv; se
consider c lipirea se face numai atunci cnd degetul nu mai este murdrit i se simte o oarecare aderen.
Pag 244/354
UAT 1 Bragadiru
Jumtate de fii de covor care au fost unse se vor aeza peste suprafeele respective ale stratului suport, care i
ele au fost unse. Aceast aezare s se fac dintr-o dat, exact pe locul indicat, deoarece deplasrile ulterioare ale
fiilor de covor nu mai pot fi fcute fr a provoca deteriorri ale adezivului.
Aceast aezare a fiilor de covor prin lipire se va face pe poriuni mici i n mod succesiv pentru a evita prinderea
de aer sub fia de material. Antreprenorul va presa manual fiecre fie n parte; operaia de presare se va face de
la mijlocul fiei de covor ctre marginile ei i din axul fiei de covor ctre marginile sale.
In cazul folosirii cuitului pentru croit, sub poriunea de suprapunere a fiilor de covor se vor aeza nite benzi
(straifuri) din aceleai materiale, cu o lime de cca 5 cm care vor fi plasate cu faa n jos; aceste benzi au rolul s
mpiedice lipirea fiilor cu adezivul din dreptul rostului i s ajute la tierea ulterioar a covorului.
Dup lipirea tuturor fiilor de covor pe fiecare jumtate de camer, pardoseala se va presa cu un rulou metalic (cu
mner lung), avnd greutatea de 2530 Kg, lungimea de 4050 cm i diametrul de 1215 cm; ruloul este
mbrcat la exterior cu un bandaj elastic din cauciuc moale, avnd grosimea de 1,52 cm (pentru lipirea covorului).
In cazul suprafetelor mici, in lipsa acestui rulou, pardoseala se va presa cu mna prin intermediul unei crpe.
Eventualele urme de adeziv rmase pe suprafaa covorului se vor ndeprta imediat, dup fiecare operaie de lipire,
prin frecare cu o crp aspr i uscat, dac curarea nu se face imediat, suprafaa covorului va rmne ptat.
Lipirea fiilor de covor n cea de-a doua jumtate a ncperii se va face conform instructiunilor artate mai sus.
Dup minimum 24 ore de la lipirea covorului, marginile petrecute ale fiilor de covor rmase nelipite, se vor tia i
lipi.
Tierea se va face ncepnd din apropierea unui perete i se va executa prin tragere, avndu-se grij ca platbanda
de ghidare s fie permanent n contact cu muchia covorului. La capetele covorului dinspre perei, la care nu ajunge
lama cuitului de mai sus, tierea se va face cu ajutorul cuitului pentru croit.
Dup tiere se vor nltura traifurile, se vor ridica (rsfrnge) marginile fiilor, se va cura bine din nou suprafaa
stratului suport i se va aplica adezivul cu grij, att pe stratul suport i pe marginile covorului.
Se va evita introducerea adezivului pn la linia de ntlnire covor strat suport pentru a nu se produce aglomerri
de adeziv.
Cu ajutorul unor distaniere de lemn se vor menine rsfrnte marginile covorului timp de 2040 minute, necesar
evaporrii excesului de solvent, dup care se vor aplica pe stratul suport i se vor presa puternic cu ajutorul unui
dispozitiv special de predare, al unei role de circa 20 cm lungime sau n lipsa acestora, cu partea lat a unui ciocan
de 5001000 gr.
Dup lipirea marginilor covorului la fiecare rost, suprafaa pardoselii se va cura de toate urmele de adeziv nou
aprute.
In cazul ncperilor pentru care fiile de covor necesare rezult mai scurte de 4 m, aplicarea adezivului i lipirea
covorului se va face ntr-o singur etap pe ntreaga suprafa a pardoselii; fiile aezate anterior pe stratul suport
pentru aclimatizare, se vor ridica i depozita ntr-o ncpere alturat cu faa n jos i peste hrtii curate, pentru a se
putea aplica adezivul pe ntreaga suprafa a stratului suport i a fiilor de covor.
Modul de aplicare a adezivului, timpul necesar pentru evaporarea excesului de solvent, modul de tiere a marginilor
longitudinale, precum i modul de lipire a rosturilor vor fi aceleai ca i la lipirea covorului pe jumti de ncpere.
Montarea plintelor
Plinte PVC din acelasi material ca cel de pe pardoseala; se vor monta conform instructiunilor producatorului.
Lucrari de finisare pentru pardoselile din PVC
Suprafaa pardoselii din PVC i a profilelor plintelor din lemn sau PVC se va cura de eventualele resturi de adeziv
prin frecare cu o crp aspr i uscat. In timpul acestei operaii se vor ine ferestrele deschise.
Pentru ndeprtarea prafului se va terge suprafaa pardoselii din PVC cu o crp moale, umed i bine stoars,
dup 15 minute se va aplica pe suprafaa pardoselii din PVC un strat subire i uniform din cear. Ceara se va lsa
s se usuce timp de circa 60 minute, dup care cu o alt crp moale, curat i uscat, se va freca uor suprafaa
Pag 245/354
UAT 1 Bragadiru
pardoselii din pvc pn la lustruirea complet; n cazul lipirii covorului pvc cu adeziv poliacetat de vinil, dispersie
apoas, aceast operaie se va efectua dup minimum 16 ore de la lipire.
Curarea i ndeprtarea prafului se va face numai dup ce se constat lipsa solvenilor inflamabili, ntruct exist
pericolul formrii electricitii statice i deci posibilitatea producerii unor incendii.
Conditii tehnice de calitate
Pe parcursul executrii lucrrilor Antreprenorul si Inginerul vor verifica n mod special respectarea urmtoarelor
condiii:
covorul trebuie s fie lipit pe toat suprafaa, iar la ciocnirea uoar cu un ciocan de zidar s prezinte
un sunet plin, nu se admit coluri i margini nelipite sau umflturi;
fiile din PVC trebuie s fie bine alturate, nu se admit rosturi mai mari de 0,5 mm lime la covor i
mai mari de 0,4 mm lime la dale i nici denivelri la rosturi;
suprafaa pardoselii trebuie s fie complet plat i neted, nu se admit poriuni n relief sau adncituri;
suprafaa pardoselii trebuie s fie curat, lustruit, nu se admit pete;
racordrile la pardoseli de alt natur, strpungerile, obiectele fixate pe stratul suport, etc trebuie s fie
bine psuite la croire.
8.4.6.2 PARDOSELI DIN CIMENT SCLIVISIT, MOZAIC TURNAT SI GRESIE CERAMICA

Prevederile prezentului subcapitol se refer la condiiile tehnice privind executarea pardoselilor din ciment sclivisit,
mozaic turnat in-situ i gresie ceramic.
Executia lucrarilor de pardoseli
Alctuirea structurii pardoselilor de ciment sclivisit, mozaic turnat in-situ i gresie ceramic, va fi:
La ciment sclivisit:
-
stratul suport format din mortar M 100T, simplu sau armat conform prevederilor proiectului;
mbrcmintea de minim 30 mm grosime din mortar de ciment sclivisit, 600 Kg la m3 nisip;
plinte cu margini drepte sau rotunde.
La mozaic turnat in-situ i gresie ceramic:

-
ap din mortar de ciment, de egalizare sau de montaj de 30-50 mm grosime;
mbrcminte din mozaic turnat de cca 15 mm grosime sau gresie ceramic;
plinte monolit de mozaic turnat sau din gresie ceramic.
Executarea pardoselilor de ciment sclivisit

Stratul suport se va executa din beton marca B 100 simplu sau armat (plasa mai mic de 0,8 pe umplutur) de 8-10
cm grosime, se vor lua rosturi la turnare la 4-5 mm distan n ambele sensuri se va controla nivelul fa de linia de
vagris (nivel) prin fii de beton B 100 executate la distane sub 2 m. Betonul turnat ntre fii se va nivela cu
dreptarul rezemat pe fiile de ghidaj; n ncperile cu sifoane de scurgere sau similare se va da betonului pante de
1 pn la 1,5 % spre punctul de scurgere.
Imbrcmintea din mortar de ciment sclivisit se recomand s se execute imediat dup turnarea stratului suport
dup terminarea prizei betonului, ns nainte de ntrirea acestuia, spre a asigura o bun legtur ntre
mbrcmintea i stratul suport.
Executarea imbracamintilor din mortar de ciment sclivisit
Pag 246/354
UAT 1 Bragadiru
Imbrcmintea din mortar de ciment sclivisit se vor executa dintr-un strat de mortar de ciment de circa 20 mm
grosime, cu faa sclivisit (neted sau rolat cu ajutorul unei perii cu dini).
Prepararea mortarului se va face cu un dozaj de 600 Kg ciment la 1 mc nisip. La nceput se va amesteca nisipul
uscat i cimentul pn la obinerea unui amestec omogen i de culoare uniform. Cantitatea de ap, care se va
introduce ulterior, trebuie s dea un mortar care s se ntind, uor cu mistria, fr s fie ns prea fluid. Mortarul de
ciment se a prepara n cantitile strict necesare care pot fi puse n lucrare nainte de nceperea prizei.
Dac n ncperile unde se execut pardoselile sunt scurgeri de lichide, atunci se vor prevedea pante de 11,5 %
spre punctele care colecteaz aceste scurgeri. Inainte de aplicarea mbrcminii din mortar de ciment sclivisit,
suprafaa stratului suport rigid din beton sau a planeului de beton armat va fi curat de praf, moloz, ipsos, var,
vopsele, pete de grsime, uleiuri i se va uda din abuden cu ap.
Realizarea stratului de mortar de ciment, la grosimea indicat n proiect se va face prin turare ntre ipci de reper
(martor).
Faa vzut sclivisit se va obine prin baterea mortarului de ciment proaspt aternut cu mistria (pn la apariia
laptelui de ciment), aruncarea pe suprafaa stratului de mortar de ciment, nainte de nceperea prizei, a unei cantiti
de ciment i sclivisirea acestuia prin trecere cu mistria.
In cazul suprafeelor rolate se va trece rola cu dini pe suprafaa mbrcminii din mortar de ciment, imediat dup
sclivisirea ei.
Dup executarea sclivisirii, pentru a evita fisurarea datorit aciunii soarelui i curenilor puternici de aer,
mbrcmintea din mortar de ciment sclivisit, se va proteja dup terminarea prizei, prin acoperire cu rogojini, saci
goi, etc care se vor stropi cu ap timp de 7 zile.
Pentru a se preveni fisurarea provocat de contracii, la suprafeele mari cu mbrcmini din mortar de ciment
sclivisit se vor prevedea rosturi longitudinale i transversale. Dac proiectul nu prevede distanele dintre rosturi,
atunci mbrcmintea din mortar de ciment sclivisit se va executa n panouri cu laturile de 2,02,5 m.
Executarea pardoselilor din mozaic turnat in-situ
Stratul suport se va realiza pe un suport rigid de beton dintr-un strat de beton de poz clasa C 7.5/10 de 30-50 mm
grosime, se vor lsa rosturile la turnare la suprafeele de max. la 2-2,5 m distan n ambele sensuri; se va controla
nivelul fa de linia de vagriz prin ipci de repere aezate la 1,5 2 m, n intervalul dintre ipci se va turna i ndesa
mortar care se va nivela cu ajutorul dreptarului; apoi se scot ipcile, iar golurile se umplu cu acelai mortar,
suprafaa fiind rugoas, se recomand ca mbrcmintea de mozaic turnat s se execute imediat dup terminarea
prizei mortarului de ap, ns nainte de ntrirea acestuia.
Imbrcminile din mozaic turnat se vor executa dintr-un strat de mortar de ciment cu piatr de mozaic, de mrirea
i la culoarea comandat cum se specifica in proiect.
Imbrcminile din mozaic turnat se vor executa cu piatr de mozaic cu granulozitate continu sau discontinu, de
aceeai provenien i culoare sau de provenien i culori diferite. Cnd se va folosi piatra de mozaic de
provenien diferite, rezistena la uzur a acestora trebuie s fie egal.
Cantitatea de ciment va fi de 600 Kg la 1 mc de piatr de mozaic. Pentru coloarea stratului de mortar de ciment cu
piatr de mozaic se pot aduga colorani minerali sau cimenturi colorate n proporie de cel mult 5 % din greutatea
cimentului. Cnd pentru colorare sunt necesare cantiti mai mari de colorani minerali (pn la 15% din greutatea
cimentului), se vor face ncercri prealabile, pentru a se stabili amestecul optim, care s nu conduc la scderea
rezistenelor mortarului de ciment cu piatr de mozaic. Prepararea mortarului de ciment cu piatr de mozaic se va
face amestecnd nti bine, n stare uscat, cimentul i colorantul, amestec care apoi se rstoarn peste piatra de
mozaic aezat n prealabil pe o platform, dup care se amestec bine cu lopata, pentru a se asigura rspndirea
uniform a granulelor de mozaic n mas. Apoi se va aduga apa necesar pn se va obine un mortar care s se
ntind uor, fr a fi prea fluid.
Imbrcminile din mozaic turnat se vor executa plane i orizontale. In ncperi prevzute cu sifoane de pardoseal
sau cu guri de evacuare, mbrcminile din mozaic turnat se vor executa cu pante de 11,5 %, spre punctele de
scurgere.
Pag 247/354
UAT 1 Bragadiru
Dup ntinderea mortarului de ciment de poz, se va turna tot ntre ipci de reper, mortarul de ciment cu piatr de
mozaic ntr-un strat standard de 15 mm grosime.
Stratul de mortar de ciment cu piatr de mozaic se va ntinde cu mistria i nivela cu dreptarul, dup care se va
compacta cu dosul mistriei grele pn va apare laptele de ciment la suprafa. Se vor scoate ipcile de ciment cu
piatr de mozaic, dup care stratul se va ndesa cu cilindre metalice sau cu mistria de mozaicar. La ntinderea
mortarului de ciment cu piatra de mozaic se va urmri distribuia uniform a pietrei de mozaic ca desime i mrime a
granulelor.
Imbrcminile din mozaic turnat se pot executa ntr-o singur culoare sau cu desene (carouri, figuri) n mai multe
culori, n conformitate cu detaliile din proiect.
Pentru stabilirea nuanei culorii i a mrimii i uniformitii mozaicului se vor efectua ncercri preliminare.
Cimentul obinuit se utilizeaz mpreun cu coloranii minerali pentru obinerea culorilor: rou, negru i cenuiu iar
cimentul alb pentru culorile alb, galben, verde i albastru.
La mbrcminile cu desene, acestea se vor obine folosind abloane din ipci sau tabl de forma desenului cerut.
In interiorul acestor abloane se va turna stratul de mortar din ciment cu piatra de mozaic de alt culoare pe locurile
din suprafaa mbrcminii rmase neumplute cu mortar.
Dup turnarea stratului de mortar de ciment cu piatra de mozaic i terminarea prizei, pentru a se evita fisurarea
datorit uscrii prea rapide din cauza curenilor de aer sau a aciunii soarelui (cnd mbrcmintea din mozaic turnat
se execut la exterior terase, balcoane), mbrcmintea din mozaic turnat se va proteja n primele zile de la
turnare prin acoperire cu rogojini, saci de hrtie sau rumegu de brad n grosime de 2040 mm), care se vor uda
periodic cu apa, asigurndu-se la suprafaa pardoselii o stare de umiditate care se va menine pn la frecarea
mbrcminii.
Nu se va utiliza rumegus de stejar sau alte reziduri, deoarece pateaza suprafata imbracamintii.
Bordurile si prervazele se vor executa tot din mozaic, cu aceeai compoziie, dar avnd o alt culoare dect cmpul
mbrcminii.
Finisarea suprafeei mbrcminilor din mozaic turnat se va face prin frecare, lefuire, ceruire i eventual lustruire
sau prin buciardare, cnd aceast operaie este prevzut n graficul pentru finisaje al proiectului.
Predarea se va face n mod obligatoriu dup 46 zile de la turnarea mortarului de ciment cu piatr de mozaic, dup
ce acesta a cptat o rezisten suficient pentru a nu disloca piatra de mozaic la frecare. Intervalul de timp optim,
dup care se va putea executa operaia de frecare se va determina pe baza probelor care se fac pe mbrcmintea
de pardoseal respectiv.
Frecarea se face cu maina de frecat sau manual, cu piatr abraziv, prin frecare se nltur poghia de ciment
aderent pe faa mozaicului i granula de mozaic devine aparent totodat se corecteaz micile denivelri,
nlturndu-se toate asperitile de pe faa mozaicului. In tot timpul frecrii, suprafaa mbrcminii din mozaic
turnat se menine umed. A doua frecare, denumit lefuire, se va face cu o piatr abraziv cu granulaie fin, pn
la netezirea perfect, udndu-se suprafaa pardoselii continuu cu ap.
In timpul frecrii, mai ales cu maina, se va avea n vedere c operaia de frecare s se fac n mod uniform pe
ntreaga suprafa a pardoselii, astfel nct o poriune s nu fie frecat mai mult dect cealalt.
Dup ce mbrcmintea din mozaic turnat este lefuit supfrafaa se va cura de pasta rezultat de la frecare
(lefuire cu rumegu uscat, care se va mtura sau prin alte procedee, apoi se va spla suprafaa cu ap curat i se
va lsa s se usuce dup care se va cerui cu cear de parchet i se va lustrui.
Inainte de ceruire se poate executa o lustruire cu sare de mcri (oxalat, acid de potasiu), cu ajutorul unei buci de
psl.
In ncperi cu suprafaa pardoselii mai mari de 9 mp pentru a se prentmpina fisurarea mortarului de ciment cu
piatra de mozaic se va turna n panouri cu suprafee de maximum 2 m2, desprite fie prin rosturi de turnare, fie prin
benzi, care se umplu apoi cu mortar de ciment cu piatr de mozaic cu aceeai compoziie, dar de culoare diferit. In
locul benzilor de mortar de ciment cu piatr de mozaic se pot folosi baghete de sticl aezate pe muchie, cu faa
superioar la nivelul mbrcminii de pardoseal.
Pag 248/354
UAT 1 Bragadiru
In cazul mortarelor de ciment cu piatr de mozaic preparat cu ciment alb, se mai adaug i 1525 % ciment
obinuit (n volume fa de cimentul alb) pentru a se evita apariia fisurilor datorit contraciilor.
Executarea pardoselilor din gresie ceramica
Imbrcminile din plci din gresie ceramic se vor executa pe un strat suport rigid din beton sau pe un planeu de
beton armat.
Plcile din gresie ceramic se vor monta, pe stratul suport rigid din beton sau pe planeul de beton armat, prin
intermediul unui strat de mortar de ciment de poz, avnd dozajul de 300350 kg ciment la 1 m3, n grosime de 30
50 mm sau pe un strat de adeziv aplicat pe sapa sclivisita.
Inainte de montare, pentru evitarea absorbiei de ap din mortarul de poz, plcile din gresie ceramic se vor
menine n ap timp de 23 ore.
Pentru evitarea cumulrii efectelor deformaiilor difereniate, ntre ansamblul de pardoseal mbrcmintea din
plci din gresie ceramic i mortarul de ciment de poz cu restul suprafeei, stratul suport rigid din beton format
din sapa si placi de beton armat ct i conturul pereilor adiacenti, stlpilor, se vor lua msuri care s permit
deformarea acestora independent.
In cazul n care se aplic mbrcmintea de pardoseal i mortarul de ciment de poz direct pe planeul de beton
din elemente prefabricate care i-au consumat deformaiile sau pe planee turnate monolit, la care montarea
pardoselii se face dup 90 zile de la turnare. Imbrcmintea din plci de gresie ceramic se poate aplica direct dup
o prealabil preumezire a plcii de beton.
In cazul n care se aplic mbrcmintea de pardoseal pe planee crude sau pe straturi suport din beton, ntre
acestea i pardoseal se va prevedea un strat de ntrerupere a aderenei hrtie, folie de polietilen, etc.
La prepararea mortarului de ciment de poz se va utiliza ciment cu nmuiere normal de tipul Pa 35 i nisip 03
mm (la care partea fin sub 0,2 mm s nu depeasc 1/3) n amestec cu 1 parte ciment la 3,54 pri nisip. Nu se
vor utiliza cimenturi cu ntrire rapid (P40, etc).
Mortarul de ciment sau adezivul pentru montarea plcilor din gresie ceramic se va prepara la faa locului, n
cantiti strict necesare i va avea o lucrabilitate plastic vrtoas, factorul ap ciment fiind de maximum 0,5.
Aezarea plcilor se va face montndu-se la nceput plcile reper. Plcile se vor monta n patul de mortar astfel
pregtit, n rnduri regulate, cu rosturi de 23 mm ntre plcile din gresie ceramic.
Dup aezarea plcilor pe o suprafa corespunztoare razei de aciune a minii muncitorului (circa 60 cm lime),
la plcile la care se constat denivelri se adaug sau se scoate local din mortarul de ciment de poz. Apoi se face
o verificare a planeitii suprafeei cu un dreptar aezat pe diagonalele suprafeei executate i ghidat dup nivelul
poriunii de pardoseal executat anterior, ndesndu-se atent plcile n mortarul de ciment de poz, prin batere
uoar cu ciocanul peste dreptar, astfel nct striurile de pe spatele plcilor s ptrund n masa de mortar i s se
asigure planeitatea suprafeei.
Operaia se continu n acest mod pe toat suprafaa care se execut ntr-o zi de lucru. Apoi ntreaga suprafa se
inund cu lapte de ciment fluid pentru ca aceasta s intre bine n rosturi, hidratnd i mortarul de poz.
Umplerea rosturilor se va face la 35 zile dup montarea plcilor din gresie ceramic, iar n intervalul de la montare
i pn la rostuire pardoseala nu va fi dat n circulaie i se va umezi prin stropire cu apa cel puin o dat la 24
ore.
Curarea mbrcminii din plci din gresie ceramic de excesul de lapte de ciment se va face prin aternere de
rumegu de lemn uscat, dup dou ore de la inundarea cu lapte de ciment i prin mturarea rumeguului.
Imbrcmintea din plci din gresie ceramic nu se va freca pentru finisare, ci dup curarea cu rumegu de lemn
se va terge cu crpe nmuiate n ap i apoi se va cerui.
Plcile din gresie ceramic se vor monta simplu sau n conformitate cu desenele din proiect cum este indicat de
Proiectant si Inginer.
La intersecia pardoselii cu elementele verticale sub plinte se vor realiza interspaii de 510 mm care se vor
umple cu un material elastic.
Pag 249/354
UAT 1 Bragadiru
In cazul suprafeelor mari se recomand realizarea unor rosturi de dilatare la circa 30 mp sau 6m, funcie de
modularea structurii.
Executarea scafelor si plintelor
La mbrcminile din mortar de ciment sclivisit se vor executa scafe de 100150 mm nlime, turnate din mortar
de ciment sclivist cu dozajele i n condiiile tehnice indicate la aceste mbrcmini.
La mbrcminile din mozaic turnat scafele sau plintele se vor executa turnate pe loc sau vor fi prefabricate din
beton mozaicat. Ele nu se vor aeza peste tencuial, ci direct pe perete, prin intermediul unui strat din mortar de
ciment.
Scafele sau plintele din mozaic turnate pe loc se vor executa cu dozajele i n condiiile tehnice indicate in
paragrafele privind mbrcminile din mozaic turnat (vezi mai sus). Inlimea scafelor sau plintelor va fi de
100150 mm, iar grosimea lor va fi astfel stabilit nct s depeasc faa tencuielii de 58 mm.
La mbrcminile din plci din gresie ceramic se vor monta elemente de racordare (coluri speciale interne si
externe, socluri, scafe) pentru a curata usor imbinarile intre pereti si pardoseli, fixate cu mortar de ciment astfel
nct s depeasc faa tencuielii cu 58 mm. In cazul in care se tencuiesc si peretii in aceeasi incapere, capatul
superior al scafei trebuie sa fie in perfecta linie cu marginea exterioara a faiantei.
Conditii tehnice de calitate
In timpul executrii mbrcminilor din beton de ciment turnat monolit se vor face urmtoarele verificri:
8.4.7
se va controla timpul de lucru pentru un ciclu de turnare (de la turnarea apei n betonier pn la
terminarea punerii betonului n oper), acest interval de timp nu trebuie s depeasc o or pe timp
clduros i o or i jumtate pe vreme rcoroas.
Se va verifica lucrabilitatea betonului, determinat prin metoda trasrii cu trunchiul de con avnd
nlimea de 30 cm.
Se va verifica respectarea condiiilor tehnice de calitate prevzute n STAS 2560/3-84.
Pentru lucrrile gsite necorespunztoare, Inginerul va da dispoziii de antier pentru remediere sau
refacere.
CONTROLUL CALITATII
8.4.7.1 VERIFICAREA INAINTE DE INCEPEREA LUCRARILOR

Existenta procedurii tehnice de excutie pentru lucrari de pardoseli in documentatia de calitate a
constructorului;
Existenta certificatelor de calitate pentru materiale;
Incheierea lucrarii executate anterior (existenta procesului verbal de receptie calitativa pentru stratul
suport);
Incheierea lucrarilor de instalatii a caror executare ulterioara ar putea degrada pardoselile;
Agremente tehnice ale Inginerului pentru produse si procedee noi;
Existenta proiectului tehnic si a detaliilor de executie pentru pardoseli;
Existenta personalului de executie specializat pentru lucrari de pardoseli.
Atunci cand stratul suport este un planseu de beton este necesar sa fie asigurata curatarea si spalarea
lor cu apa inainte de executia pardoselilor.
Pentru platformele de la intrari etc.: Atunci cand stratul suport este din pamant trebuie verificat ca
straturile succesive de umplutura sa nu fie mai groase de 15 20 cm, sa fie bine compactate si udate;
Pag 250/354
UAT 1 Bragadiru
stratul de sub pardoseala va fi realizat din pietris ciuruit sau agregate marunte si nisip necesare pentru
ruperea capilaritatii.
Izolarea conductelor de instalatii care strapung pardoseala;
Acoperirea cu mortar de ciment a conductelor de instalatii electrice care se monteaza sub pardoseli
pentru a se asigura protejarea lor;
Depozitarea corespunzatoare a materialelor pe santier:
8.4.7.2 VERIFICARI IN TIMPUL EXECUTIEI
Pentru executarea stratului suport din sapa de ciment trebuie verificat daca:
-
sapa de egalizare se realizeaza din mortar de ciment de clasa M 10 T avand consistenta

de 5 cm masurata pe conul etalon;
se respecta procedura tehnica de executie;
se respecta detaliile proiectului in ceea ce priveste grosimea, planeitatea si pantele sapei

executate;
daca s-au prelevat probe de mortar de ciment pentru incercarea lor intr-un laborator
autorizat;
daca fixarea pe stratul suport este corespunzatoare;
turnarea sapei se face in panouri de max 2,5 mp separate prin rosturi longitudinale si
transversale;
se realizeaza compactarea sapei prin baterea mortarului de ciment cu dreptarul si mistria

pana la aparitia laptelui de ciment la suprafata;
se realizeaza protejarea suprafetelor pentru evitarea aparitiei fisurilor acoperirea cu rogojini

care se vor mentine umede timp de 7 zile;
ca grosimea maxima a sapei sa nu fie mai mare de 3 cm.
Pentru executia stratului de uzura trebuie urmarita:

-
respectarea proiectului si a detaliilor de executie;
respectarea fisei tehnice a produsului folosit, care reprezinta instructiunile producatorului

pentru montaj.
8.4.7.3 VERIFICAREA LA SFARSITUL EXECUTIEI LUCRARILOR DE PARDOSELI
8.5
Existenta si continutul certificatelor de calitate pentru materiale;
Existenta si continutul proceselor verbale de lucrari ascunse;
Aspectul vizual al pardoselilor la terminarea lucrarilor;
Gradul de aderenta al stratului de uzura la stratul suport;
Existenta rezultatelor la incercarile efectuate si consemnarea lor.
LUCRARI DE TAMPLARIE DIN PVC
Prezentul capitol cuprinde specificatii tehnice privind lucrrile de montaj la tmplria din PVC/Aluminiu/ ce va fi
livrat pe antier de ctre productor.
Antreprenorul va inainta spre aprobare dimensiunile tipului de gol (in masura in care acesta nu este impus de
planuri si/sau desene ulterioare), tabelele de calcul i desene detaliate la scar. Producia poate incepe numai dupa
verificarea pe teren i aprobarea acestora.
Pag 251/354
UAT 1 Bragadiru
Tmplria nu trebuie s produc zgomot sau vibraii audibile ca urmare a vntului, curenilor de aer sau traficului
auto.
8.5.1
MATERIALE SI ECHIPAMENTE UTILIZATE.
8.5.1.1 MATERIALE UTILIZATE LA REALIZAREA TAMPLARIEI PVC PENTRU USI SI FERESTRE

Feronerie:
Fabricat din oel inoxidabil conform cu cerinele RAL RG 607/3-1995 Asigurarea calitii feroneriei
batante i oscilobatante
Uile de acces cu funciune de evacuare n caz de incendiu vor fi prevzute cu dispozitive anti-panic
la interior i vor fi obligatoriu cu deschidere ctre exterior.
Incuietori:
Inchizatorile sunt din AlMgSi, aliaj inoxidabil care nu permite coroziunea sau aliajul de aluminiu turnat
GALMg3. Inchizatorile pentru partile care se deschid vor fi atasate si reglate. Toate inchizatorile vor
livrate cu minimum 3 chei.
Geam termoizolator
Geamul nu va prezenta zgrieturi, va fi curat i corect sigilat. Furnizorul de geam va poseda Certificat de la
productorul de sticl cu depunere Low-E c dispune de dotarea necesar procesrii acestui tip de geam.
Usile si toate ferestrele la care geamurile termoizolatoare se monteaza pana la 80 cm distanta de podea sau
pamant, si panourile de usa care se monteaza la o distanta de pana la 150cm de podea trebuie echipate cu geamuri
securizate. Panourile din sticla montate la 30cm pe fiecare parte a usii si la o distanta de pana la 150cm de podea
sau de parter trebuie deasemenea sa fie din geam securizat.
Profilele de separare a ochiurilor de geam sunt deasemenea din aliaj AlMgSi 0,5. se vor fixa pe intreaga lungime.
Geamul termoizolator are o garnitura din cauciuc.
Panourile vitrate: panourile vitrate mai mici de 25cm pot fi din geam obisnuit de 6mm. Panourile vitrate mai mari de
25cm trebuie sa fie geam securizat de 4mm sau 6mm, cel de-al doilea tip se foloseste pentru panouri vitrate mai
mari de 70cm.
8.5.2
LIVRARE SI TRANSPORT
Ramele cu geam termoizolator sau fara geam se vor transporta in pozitie verticala. Se va evita deteriorarea
suprafetei ramelor. In cazul transportului de lunga distanta se recomanda utilizarea ambalajelor din carton si a
distantierelor din carton.
Ramele se vor trata ca mai sus si trebuie transportate in siguranta, iar impactul trebuie evitat.
n cazul suprafeelor vitrate foarte mari, ce implic o greutate sporit mai mare de 50g, se vor utiliza dispozitive
speciale adaptate pentru ridicarea/deplasarea cu mijloace mecanizate.
Tmplria/geamul termoizolator trebuie depozitate n spaii protejate mpotriva intemperiilor. Se vor aseza pe
suporturi orizontale sau verticale; pentru geamul termoizolator se vor utiliza numai suporturi oblice/verticale.
Depozitarea se va face astfel nct tmplria/geamul s nu sufere deformri care ar putea s strice sau s impiedice
utilizarea.
Canalele de drenare si bavurile trebuie sa curatate pentru a evita blocajul. Materialele abrazive trebuie deasemenea
indepartate de partile mobile pentru a evita zgarierea.
Ramele trebuie tinute la distanta de gudron si bitum pentru a nu se pata. Siliconul si alte materiale etansatoare in
general nu au efect asupra ramelor, dar produsele pe baza de solventi se vor evita.
Tmplria asamblat (parial), ct i geamul termoizolator, se vor livra in situ nsoite de certificat de calitate i
declaraie de conformitate emise de productorul respectiv
Pag 252/354
UAT 1 Bragadiru
Pe timpul depozitrii se va evita deteriorarea suprafeelor. Materialele utilizate pentru suporturi nu trebuie s
deterioreze tmplria/geamul n nici un fel.
8.5.3
EXECUTIA LUCRARILOR
Tamplaria se va monta in golurile pregatite in cladirile noi sau in golurile existente in zidarie dupa demontarea
tamplariei care va fi inlocuita. Se vor folosi instructiunile de supraveghere pentru fiecare sistem pentru a se asigura
ca se comandat dimensiunea si modelul adecvat. Ferestrele si usile sunt finisate, iar golul trebuie sa fie finisate
inainte de montare. Golul trebuie sa cuprinda pragul, si trebuie admise tolerante pentru ca fereastra sa poata fi
montata. Tamplaria nu trebuie montata pana cand golul nu este finisat si nu trebuie folosit ca model pentru lucrarile
de constructie.
Pentru a evita zgarierea ramelor este esential sa se evite transportarea de materiale prin ferestre dupa montarea
lor.
8.5.3.1 LUCRARI IN AFARA SANTIERULUI
Montarea feroneriei - cu uruburi protejate anticoroziv (otel inoxidabil, garnituri din neopren, vopsea protectiva).
Montarea garniturilor - mbinare cap la cap cu evitarea ntinderii sau lipirii.
Garniturile trebuie sa fie suficiente ca numar si rezistente la presiunea vantului.
Executia tamplariei din PVC pentru usi si ferestre.
Debitarea tocurilor i a cercevelelor se va face cu main special de debitat PVC.
Armarea profilelor - profilele de rigidizare se fixeaz n camera profilului cu uruburi autoperforante la 40 cm.
Sudarea profielor PVC - termosudare cu maini speciale de sudur. Cordonul de sudur nu va prezenta pori sau
culoare gri-glbuie.
Tamplaria se livreaza pe santier asamblata, iar montarea se executa in santier.
8.5.4
ASIGURAREA CALITATII, ABATERI ADMISE
Dup ce structura de baz a fost terminat:
Antreprenorul trebuie s se asigure, nainte de fabricarea tmplriei, dimensiunile rezultate fizic (in
urma executiei) corespund cu cele stabilite in planuri verificarea la recepia materialelor;
Atunci cand furnizorul pentru tmplrie, avand in vedere toleranta admisa, va observa ca structura de
baza nu este perfect verticala, va atentiona proiectantul care, in urma consultarii Antreprenorului, va
indica masurile ce trebuie luate.
Verificarea pe parcursul execuiei:
Verticalitatea si orizontalitatea cat si pozitia in goluri
Masuri de protectie impotriva deteriorarii de alte specialitati.
Verificarea dup montaj:
se vor verifica fixarea corect a tocurilor, izolarea corect a golului dintre toc i perete cu spum
poliuretanic, etanarea cu silicon.
verificarea aspectului, a poziionrii corecte a garniturilor i baghetelor, a montrii feroneriei, a montrii

geamului, a funcionalitii ferestrelor;
mnerele uilor vor fi instalate conform proiectului. Mnerele verticale tip bar vor amplasate la
distan mai mare de 8cm una de alta.
Abateri admise:
Pag 253/354
UAT 1 Bragadiru
Deformatia maxima:
-
8.6
n directia orizontala cu geam simplu: 1/300; cu geam dublu: 1/500.
Limite de toleran pe verticala la tmplria instalat:

-
Cadru ferestre: 2 mm/m
Cadru usi: 1 mm/m
LUCRARI DE TAMPLARIE INTERIOARA METALICA
Prezentul capitol cuprinde specificaii tehnice privind lucrrile de montaj ale tmplriei interioare din lemn ui
vitrate, cat si usi metalice pantru interior.
Elemente componente:
Tocuri metalice;
Partiii vitrate: normale, rezistente la foc i etane la fum;
Ui interioare metalice: normale i respectiv rezistente la foc;
Baghete de fixare pentru geamuri;
Elemente de suspendare si nchidere.
8.6.1
MATERIALE
8.6.2
Ui metalice(nerezistente la foc)
-
Foaie de u din tabl de oel galvanizat profilat/cutat rigidizat cu profile din oel
galvanizat, grosimea finit de 45 mm;
Toc metalic din profile ambutisate de 2 mm din oel galvanizat, cu mbinri sudate la coluri
i dispozitive de fixare rezistente, praguri metalice (drepte sau etane);
Feroneria aferenta tipurilor de confectie ilduri, mnere, balamale, cilindru pentru

incuietoari speciale, dim oel placat cu crom;
Finisaj : grund anticoroziv
Ui metalice rezistente la foc (F60 i F90)

-
La fel ca la punctul a) dar foaia de u este umplut cu MDF, balamale galvanizate cu

sistem de securitate, dispozitiv de auto nchidere (amortizor), etanare cu garnituri
rezistente la foc;
Opional cu panou de vizionare cu geam armat rezistent la foc;
Dispozitiv antipanic la uile de evacuare n caz de incendiu.
Rostul dintre toc i perete s fie astupat numai cu materiale rezistente la foc, conform
specificaiilor productorului sau cele specifice rezistenei la foc, nu se admite folosirea
spumei poliuretanice pentru etanarea acestui rost;
CONTROLUL CALITATII
Verificarea calitii se va face pe faze:
Verificarea la livrare
Verificarea nainte de punerea n oper
Verificarea la recepia preliminar

Pag 254/354
UAT 1 Bragadiru
Se vor verifica:
existena i calitatea tuturor accesoriilor metalice;
corespondena cu prevederile proiectului;
existena i calitatea acesoriilor de prindere;
verificarea n urma depozitrii / manipulrii cu privire la deteriorri.
8.6.3
LIVRARE, MANIPULARE, DEPOZITARE
Tmplria se livreaz ncheiat, pregtit pentru finisare sau gata finisat conform tabelelor de tmplrie, nsoit de
certificat de calitate i declaraie de conformitate emise de productorul respectiv.
Livrarea se receptioneaz conform STAS 799 86. efii echipelor de montaj vor participa la recepia tmplriei i a
accesoriilor.
Transportul i manipularea se vor executa manual.
Tmplria trebuie depozitat n spaii protejate mpotriva intemperiilor, n spaii nclzite cu o temperatur i
umiditate constant. Se vor aseza pe suporturi orizontale sau verticale. Depozitarea se va face astfel nct tmplria
s nu sufere deformri care ar putea s strice sau s mpiedice utilizarea. Pe timpul depozitrii se va evita
deteriorarea suprafeelor. Materialele utilizate pentru suporturi nu trebuie s deterioreze tmplria/geamul n nici un
fel.
nainte de montaj, cu cel puin 24 h, tmplria de lemn se va depozita n zona de lucru pentru a se realiza
aclimatizarea.
8.6.4
EXECUTIA LUCRARILOR, MONTARE, INSTALARE, ASAMBLARE
Urmtoarele precizri sunt valabile pentru ui ui metalice care nu sunt rezistente la foc. n cazul uilor rezistente la
foc se vor urma prescripiile productorului i/sau cele specifice acestor tipuri de ui.
Operatiuni pregtitoare de lucrri ce trebuie a fi terminate nainte de nceperea montajuIui tmplriei:
materializarea trasarii pozitiei fiecarui gol;
fixarea praznurilor pentru tmplrie si cele pentru finisarea paleilor i glafului;
terminarea tencuielilor n zonele adiacente golurilor precum i a pardoselilor i plafoanelor; mbrcarea

n folie din plastic a tocurilor i marcarea pe acestea a punctelor corespunztoare marcate pe conturul
golului, naltime, adncime, verticalitate, centrare.
Pozarea i echiparea tmplriei:
fiecare toc este adus n poziie si fixat n prima faz prin pene la coluri i la interval de maximum 1,5
m, penele vor fi tratate n prealabil cu carbolineum sau ulei mineral;
fixarea definitiv a tocurilor i praiuirea interioar pentru mpiedicarea deformrii pn la momentul

ntririi spumei poliuretanice;
injectarea cu spum izolant a spaiilor rmase libere ntre toc i gol
completarea vopsitoriei anticorozive la fixarea tocurilor rnetalice
executarea finisajelor la palei si glafuri;
nlaturarea proteciei din folie de plastic;
retuuri si completri;
nchiderea tmplriei n goluri prin pervazuri, baghete sau prin cordoane de chituri simple sau tiocolice
Pag 255/354
UAT 1 Bragadiru
Toate uile care atunci cnd sunt deschise pot cauza deteriorri ale pereilor adiaceni, radiatoarelor, panourilor de
placare etc. vor fi prevzute cu opritori ce se monteaz n pardoseal.
8.6.5
Se vor verifica:
8.7
existena i calitatea tuturor accesoriilor metalice;
verticalitatea tocurilor i cptuelilor; nu se admit abateri mai mari de 1mm/m;
abaterile de la planeitatea foilor de ui sau cercevele mai lungi de 1,5 m s fie mai mici de 1% din
lungimea pieselor respective;
ntre foaia de u i pardoseal s fie un spaiu constant (3 8 mm);
potrivirea corect a foilor de ui (luft) precum i a cercevelelor pe tocuri, pe toat lungimea falului
respectiv; abaterea este de 2 mm;
ntre cercevea i marginea paletului tencuit trebuie s fie un spaiu de minim 3,5 cm;
accesoriile metalice s fie bine montate i s funcioneze perfect;
balamalele, cremoanele, drucrele s fie montate la aceeai nlime (nlime constant) de la

pardoseal, pentru fiecare n parte;
TAMPLARIE DIN LEMN
Toata tamplaria trebuie marcata in stricta concordanta cu planurile si trebuie fixate in cea mai buna metoda posibila
si cu aprobarea Inginerului si Beneficiarului.
Structura de lemn se va prinde corect, se va verifica, prinse in suruburi sau bolturi cum este necesar. Imbinarile
longitudinale din sageacuri, etc. trebuie facute pe suporturi.
Elementele din lemn cu imbinari suprapuse, trebuie sa se suprapuna 150mm sau de 2 ori inaltimea elemntului cel
mai mare.
Cuiele, suruburile, piron, bolturi, ancore pentru incadrare si conectori pentru elemente de lemn trebuie prevazute
unde este necesar si cum este proiectat.
In afara de imbinarile care sunt proiectate in lucrarile structurale altele nu sunt premise decat cu permisiunea
anterioara din partea Proiectantului sau Inginerului. Nici un element structural nu va fi taiate fara directionarea lor.
Pentru alte lucrari de tamplarie, elementele din lemn, vor fi pe cat posibil dintr-o bucata pe aceeasi deschidere.
La colturi, elementele din lemn vor fi imbinate pe jumatate pentru elementele de aceasi grosime si se vor suprapune
suficient pentru materialele de grosimi diferite.
8.7.1
ELEMENTE PENTRU FINISAJE/TAMPLARIE DIN LEMN
Calitatea tamplariei/elementelor pentru finisaje, grosimea panourilor si tipul conexiunilor si constructiilor sunt definite
conform proiectului tehnic. In locul placilor aglomerate, este de preferat sa se foloseasca articole din lemn solide
care se vor finisa cu poliuretan sau lac alchidic deoarece acestea se pot retusa si repara usor. Trebuie evitata
folosirea finisajelor si a produselor laminate care sunt greu de retusat si de revopsit pe santier.
Se vor evita finisaje din vopsea de ulei, care adesea necesita intretinere excesiva.
Pentru tamplaria din lemn, nu se vor folosi panouri din fibra cu densitate medie cu placare cu vopsea pentru ca nu
sunt suficient de robuste si durabile, se vor folosi placi aglomerate cu placare din rasini de melamina sau lemn
masiv (furniruit sau lacuit).
Feroneria, deasemenea, va fi de calitate institutionala. Se vor folosi balamale legate cap la cap ori de cate ori este
posibil. Se vor folosi piese glisante cu rulmenti de buna calitate cu capacitatea de incarcare adecvata pentru scopul
Pag 256/354
UAT 1 Bragadiru
propus. Tragerea sertarelor si ale usilor nu trebuie sa aiba bariere, dar nu trebuie sa iasa intr-un mod care sa
sugereze ca tragerea poate fi folosita ca etapa (o problema comuna pentru tragerea sertarelor joase).
Feroneria folosita la tamplarie trebuie sa fie disponibile in mod obisnuit si usor de gasit in Romania. Se va folosi
doar feronerie care a fost disponibila pentru mult timp si care se asteapta sa fie disponibila si in viitor.
8.7.2
CONTROLUL CALITATII
Toate elementele din lemn folosite la tamplarie vor fi uscate si tratate impotriva ciupercilor.
Fabricarea tuturor elementelor din lemn se va face din elemente standardizate si trebuie sa fie in concordanta cu:
Continutul maxim de umiditate max.19%;
Clasa III de calitate standard pentru elementele din lemn in concordanta cu STAS 1928-90 si 1949-86
pentru orice sortiment;
Originea cherestelei
Se recomanda sa se foloseasca cherestea din productia interna .
Tratamente de conservare
Elementele din lemn indicate in proiect vor fi conservate si tratate si vor fi in concordanta cu cerintele aplicate
conform STAS 2925-86. Aceste conservari se vor face in concordanta cu normele romanesti de sanatate si
siguranta.
Conservarea pentru panourile din lemn tratate structurile pentru acoperis care probabil vor intra in contact cu
sistemele de membrana ale acoperisului si cu scandurile din lemn trebuie aprobate de Inginer si de producatorul
sistemului de acoperis.
Produse de ignifugare
Toate elementele structurale din lemn din mansarde, trebuie tratate cu produse ignifuge conform standardelor in
vigoare.
8.7.2.1 ABATERI ADMISIBILE
Abaterile dimensiunilor, in acelasi timp ale dimensiunilor de livrare si nominale trebui sa fie cuprinse in urmatoarele
limite:
pentru lungimi > 500 mm : 0,1 %
pentru lungimi < 500 mm : 0,5 mm
pentru latimi > 200 mm : 0,2 %
pentru latimi < 200 mm : 0,2 mm
pentru grosimi : 0,2 mm.
DEFORMARI
Existenta oricaror deformari se va stabili la livrare.
FORMA DREPTUNGHIULARA
Deformarea formei dreptunghiulara nu va depasi 0,2 % masurata de-a lungul latimii.
BOMBARE
Bombarea nu va depasi 0,5 % din latime la livrare.
INDOIRE
Pentru lungimi care nu sunt mai mari de 1,0 m, indoirea nu va depasi 0,5 % din lungime la livrare.
Pag 257/354
UAT 1 Bragadiru
Pentru lungimi care sunt mai mari de 1,0 m, indoirea nu va depasi 1,0 % din lungime la livrare.
Daca produsele se vor monta doar prin lipire, acest lucru trebuie mentionat cand se face comanda. Pentru aceste
produse, indoirea nu va depasi 0,5 % din lungime.
MARGINI DREPTE
Pentru lungimi mai mici de 1,0 m, nu va depasi 0,2 mm.
Pentru lungimi mai mari de 1,0 m, nu va depasi 0,5 mm.
PRELUCRARE
Calitatea prelucrarii pe partile vizibile ale tamplariei din lemn masiv trebuie sa fie astfel incat sa poata primi finisajul
fara alte operatii exceptand frecarea usoara.
Toate componentele vor fi prelucrate cu atentie si finisate pe partea vizibila. Abateri usoare ale texturii lemnului sau
defecte similare, cand se pot indeparta usor prin sablare.
DURITATE SI UZURA
Duritatea se va masura in concordanta cu EN 1534-2000 pentru produsele din lemn si cele pe baza de lemn. Uzura
se va masura confrom pr ENV 13696. Valorile necesare pentru duritate si uzura, cand lemnul nu este protejat, vor fi
mentionate in proiectele tehnice.
FORTA MECANICA
In caz de disputa si daca forta mecanica este relevanta (de exemplu pentru scarile, dulapurile, rafturile pentru carti
din lemn), si daca grosimea materialelor livrate nu este in conformitate cu detaliile de executie,
materialele/produsele din lemn sau pe baza de lemn se pot testa in concordanta cu:
EN 408-1995 pentru materialele din lemn sau pe baza de lemn,
EN 789-2004 si EN 1058-1998 pentru produsele pe baza de lemn.
Cerinte pentru componentele din lemn pentru scari
Calitatea admisa pentru cherestea conform EN 942-1996

Clasa EN 942
Element
Margine
Imbinare coada de
lemnului
randunica
J40
20 mm/m
4 pe metru, nu se
permite cu finisaj
transparent
J30
2 mm/m
Se permite, daca
este laminat
20 mm/m
Nu se permite
20 mm/m
4 pe metru, daca
este laminat
Finisaj
transparent
Opac
J30
Partea orizontala a
scarii
Partea
Abatere a texturii
Finisaj
Nu se permite
J10
verticala
Coloana a
unei scari
J30
Contractie
J40
Pag 258/354
UAT 1 Bragadiru
in spirala
Mana
curenta
J10
Balustrada
Protectie
8.7.3
J30
J30
2 mm/m
J10
2 mm/m
J30
20 mm/m
Nu se permite
4 pe metru
VERIFICAREA CALITATII LUCRARILOR
8.7.3.1 VERIFICARI INAINTE DE INCEPEREA EXECUTIEI

Trebuie sa verifice :
Existenta procedurilor tehnice de executie pentru lucrari de tamplarie
Existenta certificatelor de calitate pentru materiale si verificarea vizuala a calitatii lemnului utilizat (sa
nu aiba fisuri , sa nu fie degradat );
Existenta proiectului tehnic si a detaliilor de executie;
Corespondenta sectiunilor tamplariei cu prevederile proiectului;
8.7.3.2 VERIFICARI IN TIMPUL EXECUTIEI LUCRARILOR DE SARPANTA

Trebuie sa verifice:
Respectarea procedurii tehnice de executie prezentata de constructor in documentele de calitate;
Respectarea proiectului si a detaliilor de executie;
8.7.3.3 VERIFICARI LA SFARSITUL EXECUTIEI LUCRARILOR DE MONTAJ A TAMPLARIEI

Trebuie sa verifice:
8.8
8.8.1
Existenta si continutul certificatelor de calitate ale materialelor;
Existenta agrementelor tehnice;
Examinarea directa a calitatii lucrarilor verificandu-se prin sondaj sectiunile elementelor , distanta
dintre elemente, aspectul visual al elementelor;
Existenta si continutul proceselor verbale de receptie calitativa si de lucrari ascunse intocmite pentru
aceasta lucrare.
IZOLATII
GENERALITATI
Acest capitol cuprinde specificatiile tehnice pentru hidroizolatii cu materiale bituminoase si a unor lucrari aferente
acestora, in scopul protectiei constructiilor subterane si supraterane.
Hidroizolatiile sunt lucrari de constructii cu rolul de a impiedica patrunderea umezelii si a apelor meteorice, freatice
sau tehnologice in interiorul cladirii sau in elementele de constructii si asigura pastrarea in bune conditii a
caracteristicilor fizico mecanice ale materialelor care compun constructiile .
Capitolele inrudite:
Pag 259/354
UAT 1 Bragadiru
Reabilitare termica;
Lucrari de tinichigerie
8.8.2
MATERIALE SI STANDARDE
8.8.2.1 MATERIALE
Materiale cu membrane gudronate:
Membrane hidroizolanta cu bitum aditivat , conform STI 29-86.
Materiale bituminoase pentru amorsare, fixare si izolare:
Bitum pentru lucrarile de hidroizolatie tip H 68/75 si H 80/90,conform STAS 7064-78;
Bitum cu adaos de cauciuc tip SAC 95/1 05, conform STAS 10546-76;
Solutie de bitum tip CITOM, conform STAS 6800-1991;
Emulsie cationica gudronata, conform STAS 11342-79;
Emulsie anionica gudronata, conform STAS 11342-79;
Emulsie bituminoasa tip Hidrobet, conform NTR 4978-72;
(SUBIF) suspensie de bitum cu filer granulat, conform STAS 558- 85;
(CELOCHIT) suspensie de bitum cu filer granulat, chit ,conform STAS 661-71.
Materiale auxiliare:
Materiale diferite si parti de imbinare pentru lucrarile aferente la membrane hidroizolante.
8.8.2.2 LIVARE, MANIPULARE, DEPOZITARE

Materialele folosite trebuie sa corespunda conditiilor de calitate prevazute in standardele in vigoare si vor fi insotite
de certificate de calitate.
Manipularea si transportul materialelor bituminoase se va face cu atentie, pentru a nu le deteriora, pe distante cat
mai scurte.
Toate materialele in suluri pentru hidroizolatii se vor depozita cel putin sub soproane si vor fi ferite de lovituri.
La depozite se vor lua masuri de paza contra incendiilor, conform normelor in vigoare.
8.8.3
EXECUIA LUCRRILOR
8.8.3.1 LA TERASE, ACOPERISURI SI GRUPURI SANITARE

La lucrarile de hidroizolatii se vorfolosi membranele hidroizolante.
La membranele hidroizolante se vor respecta instructiunile producatorului.
8.8.3.2 LA ELEMENTELE SUBTERANE
La lucrarile de hidroizolatie a constructiilor contra apelor, cu sau fara presiune, trebuie sa se respecte prevederile
STAS 2355/2 87, ale normativului C 112 86 cap. 4.8 si ale detaliilor respective ale proiectului.
Izolatia hidrofuga se va realiza pe toata inaltimea peretilor subsolului. Protectia hidroizolatiei verticale se va realiza
din zidarie de caramida plina, minimum 12,5 cm grosime.
Modul de alcatuire a izolatiei hidrofuge sub cota terenului este precizata, prin planurile de executie ale proiectului.
Pag 260/354
UAT 1 Bragadiru
8.8.4
VERIFICAREA CALITATII LUCRARILOR. ABATERI ADMISE
Lucrarile de hidroizolatii, majoritatea lor fiind lucrari ascunse, calitatea lor se va verifica pe etape de executie,
incheindu-se proces-verbal, din care sa rezulte ca au fost respectate urmatoarele:
calitatea suportului rigiditate, aderenta, planeitate, umiditate, constatari facute conform normelor in
vigoare;
calitatea materialelor de hidroizolatii conform certificatelor de calitate;
pozitionarea si ancorarea pieselor metalice (daca este cazul);
calitatea amorsajului si lipirea corecta a fiecarui strat al hidroizolatiei, incusiv a celorlalte lucrari de
constructii aferente;
strangerea flanselor si platbandelor aferente stapungerilor;
8.8.4.1 VERIFICARI INAINTE DE INCEPEREA LUCRARILOR DE HIDROIZOLATII

Inaintea inceperii lucrarilor de hidroizolatii trebuie facute urmatoarele verificari:
Verificarea terminarii etapei executata anterior (PV receptie calitativa strat suport);
Verificarea planeitatii stratului suport, fiind admisa o singura denivelare de 5 mm. pe o suprafata
verificata cu dreptarul de 2 m in orice directie;
Existenta rosturilor de dilatatie de 2 cm. latime pe conturul si in campul sapelor, peste termoizolatiile
noi;
Existenta certificatelor de calitate pentru materialele si semifabricatele care intra in componenta

hidroizolatiilor;
Existenta agrementelor tehnice pentru produse si procedee noi;
Calitatea materialelor livrate si corespondenta cu prevederile proiectului;
Calitatea stratului suport prin verificari ale planeitatii, porozitatii si curatirii acestuia;
Existenta pantelor stratului suport catre gurile de scurgere.
8.8.4.2 VERIFICARI PE PARCURSUL EXECUTIEI LUCRARILOR DE HIDROIZOLATII

Dupa verificarea planeitatii , daca se constata anumite denivelari se va face corectarea lor cu mortar de ciment , iar
termoizolatiile se vor proteja cu foi bitumate sau cu pelicula de mortar special. Inaintea aplicarii stratului de
hidroizolatie se va verifica starea de umiditate a stratului suport (pentru care la fiecare 1000 mp., se fac 5 probe prin
desprinderea unei fasii de carton bitumat de 5 x 20 cm lipita de suport, care dupa 2 ore trebuie sa se rupa prin
carton sau prin stratul de bitum sau se verifica cu aparate pentru verificarea umiditatii).
In timpul executiei trebuie verificat:
lipirea corecta a foilor;
latimea de petrecere a foilor (7-10 cm. longitudinal, minimum 10 cm frontal), se admit 10 % din foi cu
cu petrceri de minim 5 cm longitudinal si min 7 cm. frontal);
respectarea directiei de montare a foilor; pana la 20 % panta se pot monta paralel cu streasina, dar
peste 20 % numai in lungul liniei de cea mai mare panta;
mentinerea, in cazul izolatiilor subterane, nivelelui apelor freatice la min. 30 cm sub nivelul cel mai
coborat al lucrarii respective;
racordarea corecta a izolatiilor verticale cu cele orizontale;
Pag 261/354
UAT 1 Bragadiru
tinichigeria aferenta acoperisurilor trebuie racordata cu hidroizolatia si bine fixata de elementele de

constructie;
realizarea comunicarii cu atmosfera a stratului de difuzie pe sub sorturi, copertine, sau tuburi;
8.8.4.3 VERIFICARI LA TERMINAREA LUCRARILOR

Etanseitatea hidroizolatiilor prin inundarea cu apa timp de 72 ore a acoperisurilor cu pante pana la 7 % inclusive.
Nivelul apei va depasi cu minimum 2 cm . punctual cel mai ridicat ;
Etanseitatea camerelor unde inundarea va fi efectuata timp de 72 ore, grosimea stratului de apa fiind de 3,6 cm ;
La constructiile supuse presiunii hidrostatice a apelor subterane, dupa asigurarea masurilor de contrapresiune, se
opresc epuismentele, lasand hidrizolatia timp de 48 ore sub presiune maxima.
9
9.1
INSTALATII INTERIOARE
LUCRARI PENTRU INSTALATII SANITARE INTERIOARE
Acest capitol contine specificatiile pentru reparatii generale si pentru instalatiile noi sanitare.
Pentru executarea lucrarilor se respecta standardele si normele tehnice in vigoare.
9.2
STAS 1478/90
Instalatii sanitare. Alimentarea cu apa la constructii civile si industriale. Prescriptii proiectare.
SR 1343/1-06
Determinarea cantitatilor de apa potabila pentru localitati urbane si
STAS 1795/87
Instalatii sanitare interioare. Canalizare interioara. Prescriptii fundamentale de proiectare.
rurale.
STAS 3051/91
Sisteme de canalizare. Canale ale retelelor exterioare de canalizare. Prescriptii
fundamentale de proiectare.
STAS 1629/1-81
Alimentare cu apa. Captari izvoare.
SR 1846/1-06
Canalizari exterioare prescriptii de proiectare. Determinarea debitelor de ape uzate de canalizare.
SR 1846/2-07
Canalizari exterioare prescriptii de proiectare. Determinarea debitelor de ape meteorice.
NP 086-05
Normativ pentru proiectarea, executarea si exploatarea instalatiilor de stingere a incendiilor.
NP003/96
Normativ pentru proiectarea,executia si exploatarea instalatiilor tehnico- sanitare si tehnologice cu
tevi din polipropilena.
NTPA 002/97
localitatilor.
Normativ privind conditiile de evacuare a apelor uzate in retelele de
canalizare ale
C 42/85
Normativ pentru executarea si receptionarea termoizolatiilor la elemente de instalatii.
STAS 1504/85
Instalatii sanitare.Distante de amplasare a obiectelor sanitare, armaturilor si accesoriilor.
STAS 10110/85
Alimentare cu apa. Statii de pompare
STAS 4165/88
Alimentare cu apa. Rezervoare de beton armat si beton precomprimat.
STAS 6002/88
Alimentare cu apa. Camine pentru bransament de apa
STAS 2308/81
Alimentare cu apa si canalizari. Capac si rama de fonta pentru camine de vizitare
STAS 6675/1/92
Tevi din policlorura de vinil. Conditii tehnice
ISO 3213/98
Tevi din polipropilena. Efectul timpului si presiuni asupra rezistentei

Pag 262/354
UAT 1 Bragadiru
STAS 6686/80
Obiecte sanitare ceramice. Obiecte din portelan sanitar. Conditii tehnice generale de
calitate.
STAS 1540/89
Obiecte sanitare ceramice. Lavoare. Dimensiuni.
STAS 2066/90
Obiecte sanitare ceramice. Vase de closet. Dimensiuni principale.
STAS 2383/73
Obiecte sanitare ceramice. Pisoar. Dimensiuni principale.
STAS 6054/77
Teren de fundare. Adancimi maxime de inghet.
STAS 9827/5/75
Masuratori terestre. Trasarea pe teren a retelelor de conducte, canale, cabluri.
STAS 297/2/92
Culori si indicatoare de securitate. Reprezentari.
I9-1994
Normativ pentru proiectarea instalatiilor de alimentare cu apa si canalizare
Legea 10/1995
Calitatea in constructii
H.G.R. 766/1997 Hotarre pentru aprobarea unor regulamente privind calitatea in constructii.
H.G.R. 273/1994 Regulament de receptie a lucrarilor in constructii si instalatii aferente acestora.
P118/99
Normativ privind siguranta la foc
Legea nr. 307/2006
Privind apararea impotriva incendiilor
C300-1994
Normativ de prevenire si stingere a incendiilor pe durata executiei lucrarilor de constructii

si instalatii aferente acestora
C 56/1985
Normativ pentru verificarea calitatii si receptia lucrarilor de constructii si instalatii aferente
9.3
MATERIALE SI ECHIPAMENTE FOLOSITE
9.3.1
MATERIALE SI ECHIPAMENTE
Pentru alimentarea cu apa rece si apa calda se folosesc tevi din PEHD, polipropilena, obiecte sanitare, armaturi si
alte echipamente sanitare.
Pentru instalatiile de canalizare menajera interioara se folosesc tuburi, coturi si ramificatii in polipropilena, si
conducte PVC KG pentru tronsoane montate in exterior .
Cerinte minime pentru materiale:
Etansarea imbinarilor se va face cu materiale specializate, omologate.
Conductele montate in pereti se vor izola cu izolatii din cochilii.
Armaturile prevazute vor corespunde presiunilor de lucru cerute prin proiect: pana la presiuni de 10 bar
se vor utiliza robinete de trecere cu cu ventil sferic, cu mufe filetate pentru asamblarea cu tevi de
polipropilena (D20mm 63mm) si robinete cu ventil sferic din alama sau otel (1/2" - 2").
Pentru racordarea la punctele de consum (baterii amestecatoare sau robinete de serviciu) se vor
monta armaturi de inchidere si reglaj:
coltar 1/2" cu racord pentru legaturi flexibile (la puncte de consum montate pe obiecte de
portelan sau M.P.)
drept 1/2" - 3/4" cu mufe filetate pentru tevi din otel (la puncte de consum montate in
perete).
Se vor monta armaturi de golire in toate punctele cerute prin proiect. Robinetele de golire vor fi drepte
cu cep STAS 1602/80, cu corp de alama pentru turnat AmT1 si mufa filetata pentru racordarea la tevi,
din otel la un capat si racord olandez pentru racordul piesei port-furtun la celalalt capat.
Pag 263/354
UAT 1 Bragadiru
Colectoarele orizontale montate ingropat in pamant se vor executa din tuburi si piese de legatura din
PVC greu, imbinate prin mufare avnd inel de cauciuc pentru etanarea mbinrii i cu respectarea
strict a instruciunilor productorului.
Toate obiectele sanitare vor avea culoarea indicata in proiect, si vor fi din portelan sanitar vitrificat cu
finisaj deosebit fara imperfectiuni, cu smaltul dens, lucios, fara porozitati, care sa permita mentinerea
igienei perfecte.
In cadrul aceluiasi obiectiv, toate obiectele sanitare si armaturile de utilizare trebuie asigurate de un
singur furnizor ale carui referinte sa ateste calitatea produselor furnizate.
Obiectele sanitare din fonta emailata vor fi cu emailul continuu, fara imperfectiuni si porozitati care sa
duca la aparitia ruginei in material.
Izolatia termica a conductelor se va face cu cochilii izolatoare, iar protectia termoizolatiei se va face cu
folie de material plastic.
Conducta de alimentare cu ap potabil va fi din eav de polietilen de nalt densitate PEHD-80,

SDR 17.6, din clasa de presiune Pn 6, avnd 90 x 5,1 mm .
Principalele caracteristici ale PEHD sunt :
Densitate..- 945 960 kg/m;
Limita de curgere.- 20 23 N/mm;
Alungirea la rupere .- > 600 %
Modulul de elasticitate de fluaj la pliaj .- 1200 N/mm;
Coeficientul de dilatare linear .- 0,14 mm/m;
Coeficientul de conductibilitate termic la 20C..- 0,4 W/mK;
Rezistena minim echivalent (MRS) .- 8,0 MPa.
9.3.2
VERIFICAREA CALITATII. LIVRARE, MANIPULARE, DEPOZITARE
Toate materialele aprovizionate trebuie s fie nsoite de Certificatul de calitate i agremente tehnice respectiv
Declaraie de conformitate ale producatorului. Materialele utilizate PEHD si PVC trebuie s se ncadreze , in ceea
ce priveste rezistena i condiiile de montaj, n prevederile normativului I 1 / 78.
Toate conductele sistemelor instalate apa rece, apa calda menajera, canalizare gravitationala, de la punctul cel mai
de jos, pana la invelitoare (inclusiv), vor fi supuse incercarilor:
de etanseitate,
de rezistenta,
de functionare.
Verificarea calitatii materialelor folosite se va face vizual si se probeaza prin documentatii de certificare a calitatii
care trebuie sa insoteasca lotul livrat.
Robinetele vor fi verificate inainte de montare prin executarea ctorva manevre de inchidere deschidere pentru
constatarea asamblarii corecte a tuturor pieselor componente.
Tuburile din polipropilena/PVC se aranjeaz ordonat pentru transport/depozitare trebuie prinse convenabil pe toata
lungimea pentru evitarea deteriorrii la extremiti (mufe).
Manipularea se poate face manual pentru fiecare tub n parte sau cu dispozitive pentru mijloace mecanizate; pentru
celelalte materiale utilizate(obiecte sanitare, etc.) manipularea se va face obligatoriu manual pentru evitarea
oricror deteriorri. Depozitarea se va face n locuri special amnajate, ferite de intemperii, lumina solar direct, n
locuri ferite de umezeal. Stivuirea se va face pe suprafee orizontale i uniforme.
Pag 264/354
UAT 1 Bragadiru
Tuburile nu trebuie depozitate la o nlime mai mare de 1,50 m pentru evitarea posibilelor deformri n timp.
La temperaturi joase operaiunile de transport, stivuire, instalare trebuie efectuate cu grij maxim innd cont de
proprietile/comportarea materialelor n aceste condiii climaterice.
9.3.3
EXECUTIA LUCRARILOR
Faze de lucru:
Trasarea locatiei pentru conductele de apa , obiectele sanitare si a conductelor de canalizare ;
Montarea conductele de apa si obiectele sanitare;
Imbinarea si montarea conductelor de canalizare;
n reelele instalaiilor interioare de ap, comune pentru incendiu i consum menajer se vor folosi numai evi din OL
Zn,
n cazul n care se folosesc reele separate pentru incendiu fa de alte reele pentru care se utilizeaz materiale
plastice, acestea se vor separa din exteriorul cldirii. n cminul de ramificaie pe conducta din material plastic se
prevede un organ de nchidere care se va nchide n caz de incediu.
n aceast din urm situaie instalaiile interioare de ap de consum se pot executa din PEHD dar instalaiile
interioare de incediu se execut numai din eav de OL Zn cu diametrul de 2.
Pentru legaturile la obiectele sanitare de la coloane si conductele de distributie se prevad tevi zincate in
conformitate cu prevederile I9-1995. La montarea conductelor zincate, imbinarea trebuie facuta prin fitinguri zincate
si ca urmare urmatoarele activitati trebuie executate cu atentie:
Executarea filetului
Polizarea filetului
Imbinare prin infiletare prin fiting-uri si armaturi.
Inainte de inceperea executiei va studia cu atentie traseele conductelor de apa si canalizare prevazute
in proiect.
La montarea conductelor din Ol Zn se vor respecta instructiunile din I9/1995 .

Executia instalatiilor de apa si canalizare se va face coordonat cu celelalte instalatii (termice, electrice).
Trecerea conductelor prin pereti sau fundatii se va face prin golurile precizate in proiectul de rezistenta pe care
Antreprenorul are obligatia de a le executa.
In cazul in care golurile lipsesc se vor executa prin forare dupa aprobarea de catre Inginer cu masuri speciale de
mentinerea rezistentei structurii
Montarea conductelor se va face pe traseele prevazute in proiect cu pantele specificate.
Sustinerea conductelor se va face cu bratari.
Izolatia termica se va face cu material izolant montat prin lipire si protejata la exterior.
Pe coloanele de canalizare se vor monta piesele de curatire.
9.3.3.1 INSTALATII SANITARE INTERIOARE
Dezafectarea instalaiilor sanitare interioare existente. Vor fi dezafectate numai acele instalatii prevazute in proiect a
se dezafecta. Se va prezenta modul de evacuare a materialelor dezafectate.
Montarea conductelor Conductele de apa potabila de distributie, racord si legaturi au fost prevazute din tuburi de
polietilena de inalta densitate si polipropilena pentru alimentare cu apa.
Pag 265/354
UAT 1 Bragadiru
Se vor face imbinari cu racorduri olandeze numai in locuri accesibile, vizitabile. In portiunile in care conductele
traverseaza elementele de constructii, nu se admit imbinari.
Instalatia de distributie se traseaza conform proiectului. La montarea conductelor in plasa pe un singur rand sau pe
mai multe randuri, se va lasa spatiu suficient intre randurile de conducte si elementele de constructii pentru plecarile
derivatiilor, manevrarea robinetelor, precum si pentru intretinere, revizii, reparatii etc.
Distantele minime in cm intre conductele montate pe traseu paralel:
Referinta
Distante minime(cm)
Intre conturul conductelor neizolate
Intre conturul conductei neizolate si constructia finita
Intre fetele exterioare a conductelor izolate
Intre fata exterioara a izolatiei si constructia finita
Intre flansele armaturilor a doua conducte apropiate
La conductele izolate, pozitia armaturilor va fi decalata astfel incat distanta intre flansa armaturii si conducta
apropiata sau izolatia acesteia sa fie 3 cm.
Fata de conductorii electrici sau conductele de gaze combustibile, traseele conductelor instalatiilor de apa vor fi
montate la distante normate prin normativul I.7, respectiv I.6/1986.
Conductele vor fi sustinute prin suporti suspendati, tipizati, In conformitate cu prevederile proiectului
Se pot utiliza si alte tipuri de sustineri cu conditia acceptarii lor catre Inginer.
Suportii de sustinere a conductelor trebuie sa asigure deplasarea conductelor prin dilatare fara modificarea
geometriei traseului.
Distantele recomandate intre suportii mobili ai conductelor de apa (I.9/1994)
Diametrul nominal
Conducte neizolate (m)
Conducte izolate (m)
3/8" - 1/2"
3,3
2,0
3/4" - 1"
4,2
3,0
1.1/4" - 1.1/2"
5.1
4.0
2" - 2.1/2"
6.1
5.1
3"
6.7
5.7
4" sau peste
7.5
6.5
Preluarea dilatarilor conductelor de apa calda de consum se realizeaza prin schimbari de directie si schimbari ale
nivelului traseului etc. asa cum sunt prevazute prin proiect.
Suportii fixi daca nu sunt precizati ca pozitie prin proiect, se vor monta dupa cum urmeaza
(I.9/1982):
Diametrul nominal
Distanta intre suportii ficsi. Temperatura

40C(m)
Distanta intre suportii ficsi. Temperatura

60C(m)
3/4" - 1.1/4""
100
90
2"
115
100
Pag 266/354
UAT 1 Bragadiru
2.1/2"
125
110
3"
135
120
4"
150
130
Suportii ficsi se vor realiza conform detaliilor tip . Se pot utiliza suporti propusi de Antreprenor cu conditia acceptarii
lor de catre Inginer.
Daca nu se precizeaza altfel prin proiect, legaturile conductelor spre obiectele sanitare se realizeaza ingropat in
slituri orizontale sau verticale, in zidarie luandu-se la montaj masurile necesare pentru a permite dilatarea
conductelor ingropate.
mbinarea conductelor i racordurilor de PEHD
mbinarea conductelor PEHD se va face prin sudur sau cu flane in functie de recomandarile producatorului.
Sudura se poate executa n dou moduri:
cap la cap cu disc (oglind) cu rezisten, deci o sudur prin fuziunea capetelor;
cu termoelemente, pentru sudura pieselor electrosudabile (manoane, coliere de priz).
Factorii care condiioneaz realizarea sudurii i rezistena la presiunea interioar sunt:
temperatura exterioar care poate influena sudura, prin timpul de sudur, pentru cazul temperaturilor
> 5C sau n cazul temperaturilor < 5C, prin necesitatea unei protecii (cort, prelat sau folie de
plastic) care trebuie s acopere maina de sudur i sudorul i care va fi ncalzit cu ajutorul unui
generator de aer cald, pentru a evita rcirea brusc, ce poate duce la fragilitatea sudurii;
n caz de temperaturi > 40 45 C i expunere direct la razele soarelui, protecia locului de munc
prin acoperire, n scopul obinerii unei temperaturi uniforme pe tot conturul tubului, iar n msura n
care este posibil, extremitile opuse ale tubului de sudat se obtureaz pentru a reduce ct mai mult
posibil rcirea suprafeelor sudurii prin aciunea curenilor de aer, vntului;
compatibilitatea materialelor sudate, adic indicele de fluiditate - topire MFI s fie cuprins ntre 0,4
0,7(1,3) gr/10 min. sau, acelai tip de polietilen PE 80, etc.;
sudorii vor fi instruii de productori sau atestai de institutii autorizate;
respectarea parametrilor de sudur: presiune (apsarea suprafeelor) i timp, precum i timpul de

rcire nainte de ndeprtarea clemelor de fixare ale dispozitivului de poziionare.
La efectuarea mbinrilor prin sudare este foarte important s se realizeze o bun aliniere axial a conductelor i se
vor cura bine capetele conductelor de impuriti.
9.3.3.1.1 SUDURA CAP LA CAP CU REZISTEN
Procedeul const din pregtirea i apoi nclzirea pieselor de asamblat (conduct/conduct, conduct/racord,
racord/racord) n zona de sudur la temperatura necesar i din aplicarea asupra acestora a unei presiuni
necesare, sudura realizndu-se omogen, fr aport suplimentar de material.
Realizarea acestui procedeu trebuie s se fac n condiiile verificrii temperaturii de sudare i prin utilizarea
aparatelor de sudur, care permit controlul valorii presiunii aplicate.De regul, factorul de sudur este egal cu 1.
9.3.3.1.2 SUDURA CU TERMOELEMENTE A PIESELOR (MANOANE, COLIERE DE PRIZ)
Procedeul const din pregtirea i apoi electrosudarea pieselor (manoane, coliere de priz) pe tub, cu ajutorul
rezistenelor ncorporate n piese. De regul, factorul de sudur este > 1.
n cazul acestui procedeu, condiiile mediului i pregtirea, sunt mai importante dect aparatul de sudur.
9.3.3.1.3 MBINAREA CU FLANE
Pag 267/354
UAT 1 Bragadiru
La mbinarea cu flane, prin intermediul adaptorului de flane, (gt) se va avea n vedere corelarea flanelor
metalice adiionale cu cele ale robinetelor, dup standardele ISO, n funcie de presiune. Procedeul de mbinare cu
flane este cel clasic, folosindu-se uruburi i piulie din oel cadmiat i garnituri din carton impregnat cu ulei grafitat
Armaturi
Se vor prevedea dupa caz urmatoarele armaturi:
de trecere pentru montaj aparent sau ingropat,
de inchidere si reglaj, drept sau coltar,
de golire
de retinere
de siguranta
Acestea se vor monta in pozitiile indicate prin desenele proiectului.

Se vor monta armturi de golire n toate punctele de minim. Robinetele de golire vor fi drepte cu cep, STAS 1602,
corp din alam turnat AMT 1 i mufa filetat pentru racordarea la evi de oel la un capt i racord olandez pentru
racordarea piesei portfurtun la cellalt capt.
Se vor uiliza robinete de golire cu dop filetat din PP, cu lan pentru protecia racordului pentru portfurtun.
Armaturile se vor monta tinand seama de urmatoarele conditii:
usor accesibile
usor demontabile
Toate armaturile in timpul executiei vor fi montate in pozitia inchis.
Montarea obiectelor sanitare

Obiectele sanitare i accesoriile acestora se pot monta numai dup ce s-au efectuat proble de presiune ale reelelor
de distribuie apei reci i calde ce consum i dup ce s-au terminat lucrrile de finisare din ncperi, pentru a se
evita degradarea lor.
Obiectele sanitare trebuie montate dupa ce finisajele peretilor au fost executate; nlimea de montaj prevzut n
proiect se msoar de la cota pardoselii finite. Montajul obiectelor sanitare se va face prin intermediul consolelor,
uruburilor cu dibluri, dup caz.
Lavoarele trebuie fixate de elementele cladirii, prin intermediul unor dispozitive tip.
Vasele de W.C. se vor prinde de pardoseala cu bolturi speciale si garnituri din cauciuc. Se verifica daca bolturile
respective se potrivesc cu pozitia gaurilor vasului.
Pozitia orizontala a vasului W.C. se verifica cu polobocul. Daca este nevoie, pentru a aduce vasul in pozitie
orizontala, intre vas si pardoseala se pun bucati de teava din plumb si locul se umple cu ciment alb. Bazinul se va
monta la vas cu suruburi speciale si garnituri din cauciuc.
Protectie
Obiectele sanitare se vor proteja pana la finalizarea lucrarilor pentru a evita deteriorarea. Toate capetele
conductelor trebuie astupate pentru a le proteja impotriva patrunderii de pamant, ipsos etc.
9.3.3.2 INSALATIILE DE CANALIZARE

Conducte de canalizare
Produsele trebuie sa corespunda normelor de calitate in vigoare printre care se mentioneaza STAS 1515/87 si
STAS 1694/95.
Pag 268/354
UAT 1 Bragadiru
La montarea tuburilor de scurgere, indiferent de materialele din care sunt facute, se vor respecta urmatoarele:
reducerea la strictul necesar a numarului schimbarilor de directie;
racordurile la coloane sau colectoare la un unghi de 45;
se vor evita schimbarile de directie la unghiuri de 90;
se vor evita traseele pe sub utilaje.
La conducte se vor monta sustineri astfel:
la traseele orizontale si veticale, la fiecare imbinare, minimum una pe metru de traseu;
Pentru conducte de canalizare, se vor folosi suporturi galvanizate omologate sau cele propuse de furnizorul
tubulaturii. Sustinerile propuse de Antreprenorul lucrarii vor fi supuse aprobarii inginerului.
Scurgerea i colectarea apelor pluviale
Scurgerea apelor pluviale se realizeaz prin conducte i piese PEHD mbinate cu mufe cu electrofuziune sau mufe
cu garnituri. Colectarea apelor pluviale se realizeaz prin receptoare de teras din Ol inox cu folie de contact i
nclzire electric.
Curatire si verificare
Se vor prevedea tuburi de curatire la schimbarile de directie, ramificatii greu accesibile pentru curatire, precum si pe
traseele liniare lungi, la distantele urmatoare:
Distanta intre piesele de
curatire, ape conventional curate
Distanta intre piesele de curatire, ape

uzate menajere
50-70
15
100
20
12
Diametrul nominal (Dn)
Pe coloanele de scurgere se vor prevedea tuburi de curatire la baza coloanei, deasupra ultimei ramificatii si intre
acestea la 2...3 nivele, daca nu se prevede altfel prin proiect. Inaltimea de montaj a pieselor de curatire pe coloane
va fi de 0,4/0,8m la pardoseala.
Scurgeri de la pardoseli
Se monteaza sifoane de pardoseala pentru colectarea apelor accidentale sau de la curatenie in pozitiile prevazute
in proiect, dupa cum urmeaza:
in grupuri sanitare, sifoane simple cu racorduri laterale;
La montarea colectoarelor si sifoanelor se vor respecta detaliile din proiect si instructiunile furnizorilor.
Ventilarea conductelor de canalizare

Se vor realiza conducte de ventilare primara si secundara, asa cum sunt prevazute
prin proiect:
ventilare principala prin prelungirea coloanelor peste invelitoare,
ventilare in cascada prin gruparea succesiva a ventilatiilor principale de la acelasi nivel sau nivele
diferite, in vederea realizarii unei singure iesiri peste invelitoare,
ventilare secundara:
-
separata pana deasupra invelitorii,
prin racordare la o coloana de ventilatie invecinata,
prin racordare la o coloana de scurgere invecinata cu iesire directa.
Pag 269/354
UAT 1 Bragadiru
Racordarea coloanelor de ventilatie secundara la coloanele de scurgere se va face sub un unghi ascutit cu varful iin
jos.
Coloanele de ventilare ale canalizarii se realizeaza din tuburi de P.V.C. neplastifiat, asamblate si montate conform
I.1/1978 sau din fonta de scurgere.
9.3.3.3 IZOLATIE FONICA A CONDUCTELOR
Se vor respecta cu strictete toate masurile prevazute prin proiect, impotriva transmiterii zgomotelor si anume:
Bratari de sustinere la conductele din metal cu strat antifonic (cauciuc sau pasla 0,3 - 0,8mm),
Racorduri elastice intre conductele de distributie si agregatele hidromecanice,
Izolarea fonica prin tampoane de cauciuc a soclului flotant al agregatelor hidromecanice, de

elementele fixe ale constructiei (pardoseli, socluri din beton etc.).
Se vor aplica toate prevederile Normativului I 9-94, Cap. 10 si toate reglementarile tehnice la care se
refera acesta.
9.3.4
TESTE SI VERIFICARI
Conductele de apa rece si calda vor fi supuse la urmatoarele incercari:
Incercarea de etanseitate la rece;
Incercarea de etanseitate si rezistenta la cald a conductelor de apa calda;
Incercarea de functionare a conductelor de apa rece si apa calda.
Incercarea de etanseitate la presiune la rece ca si incercarea de etanseitate si rezistenta la cald se vor

executa inainte de montarea armaturilor de serviciu la obiectele sanitare, extremitatile conductelor fiind
obturate de dopuri.
Presiunea de incarcare va fi egala cu 1,5 presiunea de regim dar nu mai mica de 6bari.
Conductele se vor mentine sub presiune cel putin 20 min. In acest interval nu se admite scaderea presiunii.
Incercarea de functionare se va face dupa montarea armaturilor la obiectele sanitare.
Verificarea se va face prin deschiderea simultana a robinetelor de consum.
Conductele interioare de canalizare vor fi supuse la:
Incercarea de etanseitate
Incercarea la functionare
Incercarea de etanseitate se va verifica pe traseul conductelor si la punctele de imbinare.

Incercarea de etanseitate consta in umplerea cu apa a conductelor pna la nivelul de refulare din sifoanele de
pardoseala si a obiectelor sanitare.
Incercarea de functionare se va face prin alimentarea cu apa a obiectelor sanitare, verificndu-se conditiile de
scurgere.
9.3.4.1 ABATERI ADMISIBILE
La instalatiile sanitare nu e admit pierderi de presiune in timpul testelor cu apa si nici scurgeri de apa la canalizare.
9.3.4.2 VERIFICARI
Daca toate robinetele, sistemele si obiectele sanitare sunt montate conform proiectului
Pag 270/354
UAT 1 Bragadiru
9.4
Daca s-au folosit materiale adecvate si daca traseele conductelor sunt conform proiectului.
Montarea corecta a sistemelor pentru sustinerea conductelor, sistemelor si obiectelor sanitare
Functionarea normala a obiectelor sanitare, robinetelor, cat si aspectul estetic general al instalatiilor
sanitare.
INSTALATII TERMICE
9.4.1
STAS 530/1-87
Tevi din otel fara sudura, trase sau laminate la rece pentru constructii.
STAS 7656-90
Tevi din otel sudate longitudinal pentru instalatii.
STAS 5560-81
Mufe din otel pentru tevi filetate de instalatii. Dimensiuni.
STAS 10400/1-87
Robinet de golire cu ventil. Conditii speciale de calitate.
STAS 10400/2-76
Robinet de reglare cu ventil. Lungimi de constructie.
STAS 564 -86
Otel laminat la cald.
STAS 7132-86
Instalatii de incalzire centrala. Masuri de siguranta la instalatiile de incalzire centrala cu

apa avand temperatura maxima de 115C.
EN 1057
evi de cupru pentru instalaii.
STAS 11754
Armaturi industriale din otel. Supape de siguranta cu arc. Tipuri, diametre nominale si
presiuni nominale.
I13
Normativ pentru proiectarea si executarea instalatiilor de incalzire centrala.
STAS 1733
Garnituri nemetalice. Garnituri pentru suprafete de etansare plane. Dimensiuni.
STAS 7277
Garnituri din cauciuc de uz general nerezistente la produse petroliere.
STAS 4377
Compensatoare de dilatare. Compensatoareplane in forma de U, L, Z.

calcul.
STAS 9154/80
Armaturi pentru instalatii sanitare si de incalzire centrala. Conditii tehnice generale de

calitate.
NP 058
Normativ pentru proiectarea si executarea instalatiilor de incalzire centrala.
NP 059
Normativ pentru exploatarea instalatiilor de incalzire centrala.
Prescriptii
de
SR EN 15287-1:2008 Couri i canale de fum pentru focare obinuite la construcii civile. Prescripii generale
GP 051
Ghid pentru proiectare, executie si exploatare a centralelor termice mici.
STAS 2250
Elemente pentru conducte. Presiuni nominale, presiuni de incercare si presiuni de lucru

maxime admisibile.
STAS 1181
Armaturi industriale din fonta si otel. Robinete cu ventil. Conditii tehnice de calitate.
I25
Instructiuni tehnice pentru efectuarea probelor hidraulice si pneumatice la recipiente.
I12
Normativ privind efectuarea incercarilor de presiune la conducte.
NGPM
Norme generale de protectia muncii.
STAS 8420
Termometre tehnice cu rezistenta.

Pag 271/354
UAT 1 Bragadiru
STAS 12604
Protectia impotriva electrocutarii. Prescriptii generale.
STAS 8558
Masuri de siguranta contra incendiilor. Determinarea incombustibilitatii materialelor de

constructii.
STAS 6647
Masuri de siguranta contra incendiilor. Elemente rezistente la foc pentru protectia

golurilor din pereti si plansee.
P 118
Normativ de siguranta la foc a constructiilor.
C 300
Normativ de prevenire si stingere a incendiilor pe durata executarii lucrarilor de

constructii si a instalatiilor aferente acestora.
GP 063
Ghid pentru proiectare, executie si exploatare a dispozitivelor si sistemelor de evacuare a

fumului si gazelor fierbinti din constructii in caz de incendiu.
I36
Ghid pentru proiectarea automatizarii instalatiilor din centrale si puncte termice.
C 142
Instructiuni tehnice pentru executarea si receptionarea termo-izolatiilor la elementele de

instalatii.
STAS 6156 /86
Protectia impotriva zgomotului in constructii civile si social-culturale.
P 122
Instructiuni tehnice pentru proiectarea masurilor de izolare fonica la cladiri civile, socialculturale si tehnico-administrative.
C 125
Normativ pentru proiectarea si executarea masurilor de izolare fonica si a tratamentelor

acustice la cladiri.
STAS 12025 /1-81
Acustica in constructii. Efectele vibratiilor asupra cladirilor sau partilor de cladire, limite
admisibile.
9.4.2
Principalele materiale utilizate sunt:
tevi de otel pentru distributie si coloane;
tevi de cupru pentru legaturile la radiatoare si coloane;
piese de legatura intre cupru si otel;
fitinguri, robineti;
radiatoare din tabla de otel;
termoizolatie pentru conducte;
echipamentele centralei termice;
Materialele, agregatele si aparatele utilizate la executarea instalatiilor de incalzire vor avea caracteristicile si
tolerantele prevazute in standardele de stat sau in prescriptiile tehnice ale producatorilor interni sau externi si vor
satisface conditiile tehnice cerute in proiectul de incalzire.
Ele vor trebui sa fie insotite de:
Certificatul de calitate al furnizorului care sa confirme realizarea de catre produsul respectiv a

caracteristicilor tehnice prevazute
Fise tehnice de detaliu continind caracteristicile produsului si durata de viata in exploatare, in care se
mentioneaza aceste caracteristici
Instructiuni de montare, probare, intretinere si exploatare a produsului
Certificatul de garantie indicind perioada de timp in care se asigura realizarea caracteristicilor
Pag 272/354
UAT 1 Bragadiru
Certificate de atestare a performantelor materialelor, agregatelor si aparatelor emise de catre institute

de specialitate abilitate in acest scop.
Elementele recomandate de Inspectia de Stat pentru Controlul Cazanelor, Recipientelor sub Presiune si Instalatiilor
de Ridicat (ISCIR) trebuie sa fie conform cerintelor acestuia, si conform celor care vor fi omologate de Biroul Roman
Metrologie Legala (BRML).
9.4.3
VERIFICAREA MATERIALELOR
La executarea lucrarilor se utilizeaza numai materiale, agregate si aparate ce corespund cerintelor proiectului.
Antreprenorul se asigura de existenta certificarilor si de cunoasterea lor de catre personalul specializat propriu.
Inaintea punerii in opera, toate materialele si aparatele se supun unui control cu vizual pentru a constata daca nu au
suferit degradari de natura sa le compromita tehnic (deformari sau blocari la aparate, starea filetelor, a flanselor,
functionarea armaturilor, stuturi deformate sau lipsa, etc.); se remediaza defectiunile respective sau se inlocuiesc
aparatele si materialele ce nu pot fi aduse in stare corespunzatoare prin remediere.
Se verifica daca recipientele sub presiune (cazane hidrofoare, boilere etc.) au fost supuse controlului ISCIR, daca
au placa de timbru si cartea tehnica de exploatare aferenta.
La aparatele de masura si control, montate de Antreprenorul instalatiei de incalzire se verifica existenta formelor de
atestare a controlului Biroului Roman de Metrologie Legala (BRML).
9.4.4
DEPOZITARE SI MANIPULARE
Pastrarea materialelor pentru instalatii se face in depozitele de materiale ale santierului, cu respectarea masurilor de
prevenire si stingere a incendiilor si in conformitate cu instructiunile furnizorului.
Materialele de instalatii asupra carora conditiile atmosferice nu au influenta nefavorabila pe durata depozitarii, se
depoziteaza in aer liber, in stive sau rastele, pe platforme betonate sau balastate, special amenajate in acest scop,
cu respectarea normelor specifice de securitatea muncii.
Materialele ce pot fi deteriorate de agentii climatici (radiatoare, armaturi mari) se depoziteaza sub soproane si se
acopera cu prelate sau foi de polietilena.
Materialele ce se deterioreaza la umiditate sau radiatie solara (armaturi fine, fitinguri, aparate de masura si control,
echipamente de automatizare, aparate cu motoare electrice precum si produse din materiale plastice) se pastreaza
in magazii inchise, in rastele.
Manipularea materialelor se va face cu respectarea normativelor de tehnica securitatii muncii si in asa fel incit sa nu
se deterioreze. Se va da o atentie deosebita materialelor casante sau usor deformabile (radiatoare, panouri
incalzitoare, convectoare, prefabricate, etc.)
9.4.5
PROBE
Instalatiile termice se supun la urmatoarele probe:
Proba la rece;
Proba la cald;
Proba de eficacitate.
Probele se executa conform recomandarilor cuprinse in Normativul I 13/02.

Orice material si echipament care se va utiliza pentru instalatii mai intai se va verifica din punt de vedere al calitatii,
pe baza Certificatului de Calitate al producatorului. Materialele care sunt defecte sau deformate accidental nu se vor
utiliza. Altfel intraga responsabilitate va fi a personalului de executie.
Materialele care nu au Certificat de Calitate de la producator se vor examina si se va atesta calitatea de catre
laboratoare autorizate.
Pag 273/354
UAT 1 Bragadiru
Probele de functionare la rece si la cald se vor face la fata locului si dupa remedierea eventualelor defecte si poate
incepe faza de intretinere. Intretinerea consta din grundire, vopsire, izolatie termica, si se stie ca cerintele de calitate
sunt mai importante decat criteriile estetice si organizatorice.
Personalul care lucreaza la probele de presiune ale conductelor va fi intruit in prealabil, conform prescribtiilor Art.
3.11 din Normele de Protectie a Muncii pentru activitatile de asamblarea in constructii. Pentru echipamentele
importate de beneficiar, acesta trebuie sa prezinte instructiunile de executie, de asamblare, de testare, de verificare,
de acceptare si punere in functiune. Arzatoarele importate de beneficiar trebuie sa fie conform Normelor C31 ISCIR
si trebuie sa fie autorizat de ISCIR inainte de punere in functiune.
Vasele de expansiune inchise trebuie deasemenea sa fir conform Normelor ISCIR si trebuie autorizate de ISCIR
inainte de punerea in functiune.
Beneficiarul trebuie sa autorizeze personal calificat, conform instructiunilor CR 5-82 ale ISCIR-ului, pentru
exploatarea echipamentelor.
9.4.5.1 PROBE DE PRESIUNE SI CALITATE
Probele de presiune se fac pentru a verifica rezistenta mecanica si etansarea elementelor instalatiei si consta din
umplerea instalatiei cu apa si verificarea presiunii.
Probele de presiune sunt obligatorii pentru intreaga instalatie si se va face cand sunt conectate toate echipamentele
de la instalatiei termice, centralei termice, retelele de conducte, unitatile de consum (radiatoare, agregate si arii de
incalzire).
In cazul in care se folosesc radiatoare cu rezistenta nominala, este necesar sa fie conform presiunii maxime reduse
decat cea a restului de instalatie, proba de presiune a instalatiei se va face fara centralele termice respective, fiind
inlocuite cu radiatoarele din stoc (rezistente la presiune) sau conducte pentru conectari tur-retur.
Proba de presiune se face inainte de finisarea elementelor instalatiei (vopsire, izolatie termica, etc.), inchiderea lor in
conducte si canale fara acces de vizitare in pereti si in palsee sau incastrarea lor in elementele constructiei, cat si
inainte de finisarea constructiei. Proba se face cand temperatura aerului este mai mare de +5C.
Presiunea de proba se determina in functie de presiunea maxima de regim si de modul de executie al instalatiei
astfel:
o data si jumatate presiunea maxima de regim, dar nu mai mica de 5 bar, la instalatiile montate
aparent si la cele mascate sub finisaje uzuale;
dublul presiunii de regim, dar nu mai mica de 5 bar, la instalatiile ce au parti care se mascheaza sub
finisaje deosebite;
presiunea prevazuta in caietul de sarcini pentru partile din instalatii care se inglobeaza in elemente de
constructie (serpentine sau conducte in pereti, plafoane sau pardoseli realizate numai cu tevi trase);
la presiunile prescrise de instructiunile ISCIR, pentru partile de instalatii care sint supuse prevederii
acestor prescriptii.
Verificarea comportarii instalatiei la proba la rece poate fi inceputa imediat dupa punerea ei sub presiune, prin
controlul rezistentei si etanseitatii tuturor imbinarilor. La imbinarile sudate controlul se face prin ciocanire iar la restul
imbinarilor prin examinarea cu ochiul liber.
Masurarea presiunii de proba se incepe dupa cel putin 3 ore de la punerea instalatiei sub presiune si se face cu un
manometru inregistrator sau cu cu manometru indicator clasa de precizie 1.6 prin citiri la intervale de 10 minute,
timp de 3 ore.
Rezultatele probei la rece se considera corespunzatoare daca pe toata durata probei, manometrul nu a indicat
variatii de presiune si daca la instalatie nu se constata fisuri, crapaturi sau scurgeri de apa la imbinari si
presgarnituri.
In cazul constatarii unor scaderi de presiune sau a defectiunilor enumerate mai sus, se procedeaza la remedierea
acestora si se repeta proba; rezultatele se inscriu in procesul verbal al instalatiei.
Pag 274/354
UAT 1 Bragadiru
Dupa executarea probei, golirea instalatiei de apa este obligatorie daca nu s-au introdus solutii antiinghet.
9.4.5.2 PROBA LA RECE
Aceste probe sunt obligatorii pentru intreaga instalatie si se vor efectua dupa finisarea elementelor. In ceea ce
priveste proba, se asigura deschiderea, inchiderea si reglarea totala a robinetelor, cat si inchiderea conexiunilor de
aerare, reglarea robinetelor de siguranta de la arzatoare si a vaselor de expansiune inchise inainte de inceperea
probelor.
Inainte de probe intreaga instalatie se va curata inautru prin spalare hidraulica. Proba de presiune trebuie sa fie de 6
bari.
Imbinarile sudate se vor verifica prin lovire cu ciocanul, iar celelalte se vor examina vizual.
Presiunea de proba se va masura de cel putin trei ore dupa conectarea instalatiei la presiune, cu ajutorul unui
manometru.
Rezultatele probelor la rece vor fi considerate satisfacatoare daca in timpul intregului test de presiune, manometru
nu va indica variatii de presiune si daca nu se gasesc fisuri, crapaturi, pierderi de apa la imbinari si garniturile pentru
presiune.
9.4.5.3 PROBA LA CALD
Probele la cald se vor face conform Normativului I13-02 pentru proiectarea si executarea instalatiilor de incalzire
centrala, Capitolele 23.10 - 23.17. o data cu aceste probe se regleaza si instalatia.
Proba la cald se va efectua cu agent termic cu debitul, temperatura si presiunea de regim.
Dupa 2 ore de functionare se va verifica daca toate elementele instalatiilor de ncalzire se ncalzesc uniform si nu se
constata pierderi.
Odata cu proba la cald se va efectua si reglajul calitativ al instalatiilor.
Proba la cald se face cu scopul verificarii etanseitatii, a modului de comportare la dilatare-contractare si la circulatia
apei in instalatiile de incalzire.
Proba se efectueaza in doua faze: la temperatura de 50C in prima faza, in faza a doua la cea mai ridicata
temperatura de regim (90C).
Proba la cald are drept scop verificarea etanseitatii, a modului de comportare la dilatare-contractare si a circulatiei
agentului termic la temperatura cea mai inalta de functionare a instalatiei.
Proba la cald se va efectua inaintea vopsirii si izolarii termice a instalatiei si dupa inchiderea completa a cladirii.
Proba se va executa in perioade de timp cu temperaturi ambiante mai mari de +5C.
In timpul probelor se vor verifica imbinarile corpurilor de incalzire si armaturile, spre a se constata eventualele
pierderi. Se va controla daca dilatarile au fost preluate in bune conditii si se va verifica, de asemenea, daca se face
o buna aerisire a instalatiei.
Se va verifica daca temperatura corpurilor de incalzire nu prezinta diferente sensibile.
In cazul constatarii unor pierderi de presiune sau la aparitia pierderilor de apa se va proceda la remedierea
defectiunilor si repetarea probei. Dupa efectuarea probei golirea instalatiei este obligatorie.
Rezultatele tuturor probelor vor fi consemnate n procese verbale, semnate att de executant ct si de beneficiar, n
care se vor consemna cu exactitate toate rezultatele nregistrate, constatarile facute, precum si toate eventualele
operatii de remediere care s-au efectuat.
9.4.5.4 PROBA DE EFICACITATE

Pag 275/354
UAT 1 Bragadiru
Se efectueaza proba de eficacitate a instalatiei pentru a verifica daca instalatia realizeaza in incaperi gradul de
incalzire prevazut in proiect. Ea se executa cu intreaga instalatie in functiune si numai dupa ce toata cladirea a fost
terminata. Pentru ca verificarea sa fie cit mai concludenta, se va alege o perioada rece, cind temperaturile
exterioare in momentul efectuarii acestei probe trebuie sa fie 0C si valoarea lor medie zilnica in timpul probei sa nu
varieze cu mai mult de 3C fata de temperatura exterioara medie a celor doua zile precedente.
Pentru proba de eficacitate a instalatiei de incalzire centrala cu corpuri incalzitoare, se incalzeste cladirea cel putin
trei zile inaintea probei iar ultimele 48 de ore inaintea probei, agentul termic se regleaza conform graficului de reglaj,
in limita unor abateri de 2C. pe timpul probei instalatia trebuie sa functionaze continuu si toate usile si ferestrele
cladirii sa fie inchise.
Se masoara temperaturile aerului exterior si ale agentului termic pe conductele de ducere si intoarcere, verificinduse corelarea acestor parametrii conform graficului de reglaj calitativ.
Se citesc temperaturile interioare din incaperi cu ajutorul unor termometre montate in mijlocul incaperii, la o inaltime
de 0.75 m de la pardoseala; in cazul incaperilor cu o deschidere mai mare de 10 m citirile se vor face pe zone
cvasipatrate cu suprafete de maximum 100 m2, tot la inaltimea de 0.75 m. In incaperi de locuit masurarea
temperaturii se face in cel putin 3 puncte din incapere la o distanta de cel putin 2 m de la peretele incaperii si la o
inaltime de 0.75 m de la pardoseala; in cadrul probei se urmareste stabilirea si uniformitatea temperaturii aerului din
incaperi si durata probei. Daca cladirea este expusa soarelui se iau in considerare numai citirile de temperaturi
efectuate intre orele 7 si 11.
Pentru a asigura precizia masuratorilor se recomanda alegerea de termometre cu gradatii corespunzatoare si
anume:
pentru temperaturi exterioare 1/5C;
pentru temperaturi interioare 1/5C;
pentru temperaturile agentului termic 1/2C.
Verificarea termometrelor se va face inainte de folosire iar in timpul masuratorilor ele vor fi ferite de influente
perturbatorii (curenti de aer, radiatii termice, caldura umana).
Incaperile in care se masoara temperatura interioara vor fi:
la parter: incaperile de colt si cele alaturate intrarilor neincalzite in mod obligatoriu, de asemenea, alte
camere dupa apreciere;
la ultimul nivel: incaperile din colt in mod obligatoriu si alte incaperi dupa apreciere;
la nivelurile intermediare: camerele dorite de Beneficiar, dar nu mai putin de 10% din ele.
La cladirile cu multe niveluri se asigura efectuarea a cel putin cite o masuratoare la fiecare nivel.
La incalzirea cu aer cald, chiar si in cazul combinarii acesteia cu corpuri de incalzire, se fac pe langa masuratorile
de temperatura mentionate anterior, masuratori ale vitezei aerului, in conformitate cu prevederile "Normativului
pentru proiectarea instalatiilor de ventilare" I5.
Rezultatele probelor de eficacitate se considera satisfacatoare daca temperaturile aerului interior corespund cu cele
din proiect, cu o abatere de la -0.5C pina la +1C, in cladirile civile si de la -1C pina la +2C in incaperile de
productie si daca viteza aerului satisface prevederile din prescriptiile de protectia muncii; rezultatele se inscriu in
procesul verbal al instalatiei.
In afara de aceste probe se prevad o serie de verificari functionale si de siguranta specifice:
functionarea dispozitivelor de siguranta si a limitatoarelor de temperatura si presiune;
masurarea randamentului, consumului de combustibil, temperaturii si continutului gazelor de ardere

conform metodologiei ISCIR si a instructiunilor producatorului cazanului;
pornirea-oprirea automata a cazanelor si reglarea arderii corespunzator schemei termomecanice si de

automatizare adoptate;
Pag 276/354
UAT 1 Bragadiru
pornirea-oprirea pompelor de circulatie;
Se verifica modul de legare al vaselor de expansiune la instalatie si functionarea sistemelor de expansiune.

In vederea asigurarii dezaerisirii si golirii instalatiei se verifica eficienta dezaerisirii in punctele cele mai ridicate ale
instalatiei si golirea in punctele cele mai coborite.
La instalatia de automatizare se verifica:
functionarea termostatelor;
modul de amplasare al sondelor de temperatura astfel incat acestea sa dea informatii corecte;
functionarea instalatiei de automatizare si a armaturilor motorizate, in toate regimurile prevazute

(nominale, reduse, sezoniere).
La instalatia de evacuare a gazelor de ardere se verifica:
tirajul;
etanseitatea canalelor si a cosurilor de fum;
functionarea accesoriilor de reglare si siguranta.
La instalatiile de combustibil se verifica:
oprirea automata a arzatorului la intreruperea alimentarii cu combustibil sau a scaderii presiunii gazelor
sub valoarea minima sau a intreruperii alimentarii cu aer;
oprirea arzatorului in cazul neinitierii flacarii;
asigurarea trecerii automate de la un combustibil la altul in cazul arzatoarelor mixte;
oprirea automata a alimentarii cu combustibil la atingerea presiunii si temperaturii limita a agentului

termic.
Inainte de punerea in functiune, conductele de gaze naturale sau GPL se supun la incercari de:
rezistenta;
etanseitate.
Probele se fac cu aer, la presiunile stabilite prin STAS 8281 in functie de destinatia si treapta de presiune a
conductelor.
Conductele de apa rece si apa calda de consum se supun la urmatoarele incercari:
de etanseitate la presiune la rece
de functionare la apa rece si calda.
Se respecta cu strictete specificatiile din standardul I9 referitoare la probe.

9.4.6
NORME DE PROTECTIA MUNCII
Se vor respecta cu strictete prevederile urmatoarelor reglementari:

Norme generale de protectia muncii - NGPM-96
Normativul privind exploatarea instalatiilor de ncalzire centrala I13/1-98
In toate etapele cuprinse n operatiile de executie ale instalatiilor de ncalzire, vor fi respectate cerintele esentiale
referitoare la protectia, siguranta si igiena muncii si anume:
siguranta n exploatare;
igiena si sanatatea oamenilor;
protectia mpotriva zgomotului;

Pag 277/354
UAT 1 Bragadiru
siguranta la foc.
Verificarile, probele si ncercarile echipamentelor componente ale instalatiilor de ncalzire vor fi efectuate
respectndu-se instructiunile specifice de protectie a muncii n vigoare pentru fiecare categorie de echipamente.
Conducatorii de ntreprinderi, sau de sectoare care executa instalatiile, au obligatia sa asigure:
luarea de masuri organizatorice si tehnice pentru crearea conditiilor de securitate a muncii;
realizarea instructajului de protectie a muncii a ntregului personal de executie la cel mult 30 de zile si
consemnarea acestuia n fisele individuale sau alte formulare specifice care urmeaza sa fie semnate
individual;
controlul aplicarii si respectarii de catre ntreg personalul a normelor si instructiunilor specifice;
verificarea cunostintelor asupra normelor si masurilor de protectie a muncii.
Realizarea instructajelor specifice de protectia muncii, verificarea cunostintelor si abaterilor de la normele n

vigoare, inclusiv sanctiunile aplicate, vor fi consemnate n fisele de instructaj individuale.
Zonele cu instalatii n probe sau zonele periculoase se ngradesc si se avertizeaza, interzicndu-se accesul altor
persoane dect celor autorizate.
Persoanele care schimba zona de lucru (locul de munca), vor fi instruite corespunzator noilor conditii de lucru.
Instructajul va avea n vedere si masurile ce se impun pentru manevre urgente n scopul evitarii producerii unor
accidente.
Masurile de protectia muncii indicate n prezenta lucrare nu sunt limitative, acestea urmnd a fi completate de
executant cu instructiuni specifice, care vor fi afisate la locul de munca.
9.5
INSTALATII DE VENTILATIE
9.5.1
STAS 4369 /81
Instalatii de incalzire, ventilare si conditionare a aerului. Terminologie.
STAS 6648/1-82
Instalatii de ventilare si climatizare. Calculul aporturilor de caldura din exterior. Prescriptii

fundamentale.
STAS 6648/2 -82
Instalatii de ventilare si climatizare. Parametrii climatici exteriori.
STAS 10750 -88
Instalatii de ventilare si climatizare. Rame cu jaluzele. Clasificare si tipizare.
STAS 12781
Instalatii de ventilare si climatizare. Determinarea puterii termice a bateriilor de racire cu

apa.
STAS 12795-89
Instalatii de ventilare si climatizare. Determinarea pierderilor de sarcina ale bateriilor de

incalzire si de racire.
STAS 9624-89
Tabla subtire din otel laminat la rece. Dimensiuni.
STAS 2028-80
Otel laminat la cald. Tabla zincata.
STAS 7836/1,2-80
Profile din banda de otel formate la rece. Profil cornier cu aripi egale din otel cu rezistenta
la rupere peste 490 N/mm2. Dimensiuni.
STAS 8250-80
Profile din banda de otel formate la rece. Profil cornier cu aripi neegale.
STAS 6156
Acustica in constructii. Protectia impotriva zgomotului in constructiile civile si socialculturale. Limitele admisibile si parametrii de izolare acustica.
I 13-2002
Normativ pentru proiectarea si executarea instalatiilor de incalzire central
P 118
Norme tehnice de proiectare in realizarea constructiilor privind protectia la actiunea

focului
Pag 278/354
Dimensiuni.
UAT 1 Bragadiru
C300/94
Normativul de prevenire a incendiilor pe durata executarii lucrarilor de instalatii si

constructii aferente
C 56/1985
Normativ pentru verificarea calitatii si receptia lucrarilor de constructii si instalatiile

aferente
SR 6724
Ventilarea dependintelor din cladirile de locuit. Prescriptii de proiectare.
GP 063
Ghid pentru proiectare, executie si exploatare a dispozitivelor si sistemelor de evacuare a

fumului si gazelor fierbinti din constructii in caz de incendiu.
C 142
Instructiuni tehnice pentru executarea si receptionarea termo-izolatiilor la elementele de

instalatii.
GT 021
Ghid privind metode si tehnici de reducere a zgomotelor si vibratiilor produse de

echipamentele instalatiilor de ventilare si climatizare in constructii.
P 122
Instructiuni tehnice pentru proiectarea masurilor de izolare fonica la cladiri civile, socialculturale si tehnico-administrative.
C 125
Normativ pentru proiectarea si executarea masurilor de izolare fonica si a tratamentelor

acustice la cladiri.
In restul cazurilor, daca in descriere nu exista alte specificatii, se vor respecta urmatoarele norme si prescriptii
tehnice in vigoare:
Normativul I 5-98
Normativul I 13/02
Normativul I 9-94
Obligatiile si directivele ce decurg din:
9.5.2
Norme si prescriptii: C 16-84; I 1-78; P96-86; I22-84; C90-83; C107-82; C125-87; NP52-88; PE924/E35; C4-77; C56-85; I25-72; HG 273/1994 privind aprobarea Regulamentului de receptie a lucrarilor de
constructii si instalatii aferente acestora.
Materialele, agregatele si aparatele utilizate la executarea instalatiilor vor avea caracteristicile si tolerantele
prevazute in standardele de stat sau in prescriptiile tehnice ale producatorilor interni sau externi si vor satisface
conditiile tehnice cerute in proiect.
Ele vor trebui sa fie insotite de:
Certificatul de calitate al furnizorului care sa confirme realizarea de catre produsul respectiv a

caracteristicilor tehnice prevazute;
Fise tehnice de detaliu continind caracteristicile produsului si durata de viata in exploatare, in care se
mentioneaza aceste caracteristici;
Instructiuni de montare, probare, intretinere si exploatare a produsului ;
Certificatul de garantie indicand perioada de timp in care se asigura realizarea caracteristicilor;
Certificate de atestare a performantelor materialelor, agregatelor si aparatelor emise de catre institute

de specialitate abilitate in acest scop.
Elementele de instalatii care fac obiectul instructiunilor Inspectiei de Stat pentru Controlul Cazanelor, Recipientelor
sub Presiune si Instalatiilor de Ridicat (ISCIR) vor trebui sa corespunda si prevederilor acestora, iar cele care sint
supuse conditiilor de omologare ale Biroului Roman de Metrologie Legala (BRML)trebuie sa fie insotite de
certificatul de atestare.
Pag 279/354
UAT 1 Bragadiru
Retelele de conducte se executa folosind tevi din otel, din materiale neferoase sau materiale plastice care sa
corespunda conditiilor mecanice, termice si de protectie anticoroziva a instalatiei.
Aceleasi conditii se impun si pentru fitingurile de uz comun sau cele speciale pentru anumite parti ale instalatiei sau
pentru un anumit tip de teava. Materialele folosite la executarea tubulaturii de ventilare sunt :
9.5.3
Tabla zincat obinut prin laminare din OL 34 i zincat la cald. Grosimea stratului de zinc trebuie s
corespund unei cantiti depuse de minim 350 g/mp pe ambele fee.
Profile din otel pentru sustineri si flanse
Saltele din vat mineral cu coeficient de conductivitate termic 0,065 kcal/mp h grd, higroscopicitate
max. 0,5 %. Umiditatea nu trebuie s depeasc 2 %. Se folosesc la izolarea canalelor de aer i a
pieselor speciale.
Band de oel 20x2 mm (STAS 1945-90), folosite la inelele antiglisante i antitasante pentru susinerea
termoizolaiei.
Garnituri de carton bituminat de 5 mm grosime folosite la mbinarea tubulaturii prin flane pentru
asigurarea unui etaneiti corespunztoare.
TRANSPORT DEPOZITARE SI MANIPULARE
Transportul materialelor, echipamentelor si componentelor de instalatii se va efectua cu mijloace adecvate

mecanizate acoperite, asigurate contra deteriorarilor datorate socurilor, vibratiilor, coroziunii si temperaturii, in
concordanta cu indicatiile producatorilor.
Pastrarea echipamentelor de instalatii se va face in magazii sau spatii de depozitare organizate in acest scop, cu
respectarea reglementarilor in vigoare privind prevenirea si stingerea incendiilor si in conformitate cu instructiunile
furnizorului.
Echipamentele asupra carora conditiile atmosferice nu au practic influenta nefavorabila pe durata depozitarii se vor
depozita in aer liber, pe platforme special amenajate in acest scop, cu respectarea normelor specifice de paza si
tehnica securitatii muncii.
Materialele ce pot fi deteriorate de intemperii sau de actiunea directa a soarelui se depoziteaza in magazii inchise.
Foile de tabla se vor aseza orizontal pe grinzi de lemn in magazii sau soproane. Se interzice asezarea foilor de tabla
direct pe pamant.
Manipularea materialelor se va face cu respectarea normelor de tehnica securitatii muncii si in asa fel incit sa nu se
deterioreze. Se va da o atentie deosebita materialelor casante sau usor deformabile.
9.5.4
EXECUTIA LUCRARILOR. CONDITII TEHNICE DE EXECUTIE SI MONTAJ
Tolerantele admise la executarea canalelor fata de dimensiunile nominale sint indicate in tabelul de mai jos:
ABATEREA MAXIMA ADMISIBILA (mm)
Diametrul sau latura mare a
canalului (dimensiuni nominale)
(mm)
Canale din
tabla
Canale din zidarie de

caramida sau beton
Canale din Plci

de materiale
plastice
Canale
din
Plci de fibre
minerale
100-250
280-500
500-1000
Pag 280/354
UAT 1 Bragadiru
1120-1400
12
10
1600-2000
10
15
12
Pentru canalele de ventilare din alte materiale decit cele specificate in tabel, tolerantele admise se vor stabili
asimiland materialele agrementate cu cele din tabel. Canalele de tabla trebuie sa respecte dimensiunile
standardizate.
Grosimile canalelor de aer se vor incadra in prevederile normativului I5/79 ;
Imbinarile longitudinale ale tablelor din otel sau aluminiu pentru confectionarea tronsoanelor drepte sau a pieselor
speciale se vor realiza in urmatoarele moduri:
prin falturi, pentru tabla din otel negru si zincat cu grosimi pina la 1.2 mm inclusiv;
prin sudura cu flacara fara material de adaos, pentru tabla neagra cu grosime de 1.5 mm sau mai
mare;
prin nituire, pentru tabla zincata a carei grosime nu permite imbinarea prin falt, precum si pentru tabla
din otel inoxidabil sau tabla de aluminiu.
Falturile longitudinale pentru asamblarea foilor de tabla se executa dupa cum urmeaza:
pentru canale cu latura (diametrul) sub 1 m:

-
falturi duble, pentru grosimi ale tablei pina la 0.8 mm inclusiv;
falturi simple, pentru grosimi de 1 mm si mai mari;
falturi de colt, pentru grosimi pina la 0.8 mm inclusiv, la incheierea conductelor cu sectiune
rectangulara.
pentru canale cu latura (diametrul) mai mare de 1 m:

-
falturi combinate constind din falturi duble sau simple intarite cu nituri sau sudura. In cazul
sudarii prin puncte, acestea se vor dispune alternat pe doua siruri, pasul dintre doua puncte
consecutive ale aceluiasi sir fiind de 10 mm, iar distanta dintre siruri de 7 mm;
falturi de colt pentru grosimi pina la 0.8 mm inclusiv, la incheierea conductelor cu sectiune
rectangulara avind latura mare pina la 1250 mm;
falturile simple sau duble vor fi bine etansate, presate uniform si fara ondulatii. Pentru a se
asigura o suprafata interioara neteda, falturile vor fi presate numai catre exterior.
Pentru executarea falturilor simple, la croirea tablelor se vor lasa margini cu latimi de 17 mm pe o latura si 8 mm pe
cealalta latura. Pentru falturile duble aceste latimi vor fi de 28 mm si respectiv 15 mm.
Canalele circulare se pot realiza si cu falt in spirala (tip spiromatic).
Imbinarile longitudinale prin sudura cu flacara se vor realiza prin indoirea in plan perpendicular a muchiilor foilor de
tabla care se asambleaza, pe o inaltime egala cu de 3 ori grosimea tablelor si prin topirea muchiilor de sudura astfel
indoite, fara material de adaos. Latimea cordonului de sudura realizat in aceste conditii nu va depasi de doua ori
grosimea tablelor asamblate.
Lungimea tronsoanelor drepte se vor stabili dupa caz in functie de dimensiunile foilor de tabla, de conditiile de
transport si montaj, urmarindu-se realizarea unor tronsoane cu lungime maxima posibila.
Nu se admit deformri vizibile la pereii canalelor de aer. La canalele de aer rotunde nu se admit abateri vizibile de
la forma circular a seciunilor. La canalele regtangulare nu se admit laturi concave sau convexe. Muchiile canalelor
rectangulare vor fi drepte.
9.5.4.1 RIGIDIZAREA CANALELOR DE VENTILATIE

Pag 281/354
UAT 1 Bragadiru
Tronsoanele drepte se vor rigidiza in functie de forma si dimensiunile sectiunii precum si de presiunea aerului in
canal. Rigidizarea se va realiza prin rame de rigidizare, nervuri, realizate prin presare sau prin alte sisteme
agrementate.
Ramele de rigidizare se monteaza pe perimetrul canalelor la exterior si se fixeaza pe canale prin nituri.
La imbinarile transversale prin flanse, acestea se considera elemente de rigidizare.
Piesele speciale (curbe, piese cu schimbare de sectiune, ramificatii, etc.) nu se rigidizeaza.
9.5.4.2 IMBINAREA TRONSOANELOR SI A PIESELOR SPECIALE
Imbinarile transversale (imbinarile pentru asamblarea cap la cap a tronsoanelor drepte si a pieselor speciale) se pot
realiza prin falturi, eclise mobile, flanse, mansoane de racord nituite sau prin alte tehnologii agrementate.
Imbinarile transversale prin falturi sint admise numai daca se pot realiza prin mijloace mecanizate si daca asigura
sustinerea tubulaturii de ventilare-climatizare astfel ca:
la tubulatura orizontala intre doua imbinari transversale consecutive sa se gaseasca cel putin un punct
de reazem sau de suspendare
la tubulatura verticala, prin modul de montare, imbinarea transversala sa fie solicitata la sarcini
admisibile.
Falturile pentru imbinarile transversale vor fi executate simple, culcate, la orice grosime de tabla.
La canalele de aer cu diametrul sau latura mare peste 500 mm, falturile pentru imbinare transversale vor fi intarite
cu nituri sau puncte de sudura electrica, situate la distante de 250 mm.
Imbinarile transversale prin falturi vor fi presate catre exterior astfel incit suprafata interioara a canalului sa fie cit mai
neteda.
Daca aerul vehiculat in interiorul canalelor orizontale contine vapori care pot condensa, partea inferioara a imbinarii
prin falturi se va etansa la exterior prin lipire cu aliaj de cositor, dupa cum urmeaza:
la canalele circulare se va etansa arcul de cerc de 90
la canalele rectangulare se va etansa faltul pe toata lungimea canalului plus 20 mm pe fiecare din
laturile verticale adiacente.
Imbinarile transversale cu eclise mobile se pot aplica la tubulatura de ventilatie-climatizare din tabla neagra sau
zincata, cu sectiune rectangulara avind latura mare pina la 600 mm si se vor executa in conformitate cu fisa
tehnologica in vigoare.
Imbinarea cu eclise mobile se recomanda la confectionarea tubulaturii in ateliere cu dotare adecvata (masini cu role
pentru executarea falturilor sau abkant).
Imbinarea cu eclise mobile se poate utiliza pentru asamblarea tronsoanelor drepte, a pieselor speciale ale tuturor
tipurilor de instalatii de ventilare-climatizare (introducere de aer proaspat, recirculare, evacuarea gazelor si vaporilor,
desprafuire) in cazul in care particulele din aer au forma granulara.
Imbinarile cu eclise mobile nu se vor folosi in urmatoarele cazuri:
la imbinari supuse la solicitari mecanice (burdufuri la ventilatoare, racorduri la tubulatura flexibila, etc)
la racordarea tubulaturii la masini si aparate de ventilare (baterii de incalzire, filtre, aparate de

conditionare, ventilatoare, organe de reglaj, sibare) precum si la utilajele tehnologice
la instalatiile de desprafuire in care aerul vehiculat este incarcat cu scame, talas, etc
-
la tubulaturile parcurse de aer cald cu temperatura mai mare de 70C
in spatii cu pericol de incendiu sau explozie.
Pag 282/354
UAT 1 Bragadiru
Tubulaturile imbinate cu falturi sau eclise mobile vor avea din loc in loc si imbinari cu flanse, pentru a se crea
posibilitati de demontare, in conformitate cu conditiile de montaj sau cu cerintele specificate ale instalatiei. Imbinarile
cu flanse se vor folosi in special pentru a realiza conditii deosebite de rigiditate, etanseitate si demontabilitate a
tubulaturii de aer, precum si pentru canale cu diametrul sau latura mare peste 600 mm.
Materialul flanselor, gaurile pentru suruburi si modul de fixare pe canalele de aer se vor stabili in functie de
dimensiunile canalelor.
Montarea flanselor pe canalul de aer se va face astfel incat planul flanselor sa fie perpendicular pe axa canalului.
Imbinarile cu flanse se vor prevedea cu garnituri de etansare, montate intre flanse si confectionate din carton moale
(mucava) sau din cauciuc moale, cu grosimea minima de 4 mm.
Cartonul sau cauciucul pentru garnituri se va alege in functie de natura aerului sau a gazelor vehiculate si de gradul
de etanseitate necesar.
Garniturile vor fi taiate si montate astfel incit marginile lor sa nu patrunda in interiorul canalului de aer. Dupa
executarea fiecarei imbinari transversale este obligatorie verificarea acestei conditii.
Portiunile din canal expuse la deformari prin socuri se vor imbina la ambele capete prin flanse cu suruburi, pentru a
putea fi inlocuite cu usurinta.
9.5.4.3 PREVEDERI GENERALE DE MONTAJ
La montarea instalaiilor de ventilarea se vor repecta prevederilor normativului I 5 / 79.
Construcia cldirii trebuie s permit introducerea aparatelor i tubulaturii; trebuie s fie practicate toate golurile n
fundaii, perei, planee prevzute n proiect. Dac unele goluri lipsesc, spargerile care trebuie efectuate se vor face
de ctre antreprenor numai cu avizul Inginerului.
Introducerea n centralele de ventilare a apratelor i mainilor care se monteaz pe postamente , fundaii , console
platforme, etc. se va face numai dup executarea acestora i ntrirea betonului.
Pentru realizarea unui montaj corect este necesar trasarea i nsemnarea tuturor elementelor componente.
9.5.4.4 MONTAREA CANALELOR DE VENTILARE
Canalele de ventilare-climatizare se vor monta in linie dreapta orizontala sau verticala, fara sageti sau devieri.
Canalele de aer verticale nu vor avea abateri de la verticala mai mari de 2 - 3 mm pe 1 m inaltime.
Inainte de montarea la pozitie, se vor asambla la nivelul pardoselii sau al platformei de lucru, numarul maxim posibil
de tronsoane si piese speciale alcatuind portiuni de canal avind forme si lungimi determinate de conditiile locale de
pe santier.
In alcatuirea portiunilor de canal, asamblarea tronsoanelor se va face astfel incit falturile longitudinale sa fie dispuse
alternat pentru a nu forma o cusatura continua.
La canalele rectangulare, imbinarile longitudinale prin falt se vor alterna de pe o fata pe alta a tronsoanelor
consecutive.
La instalatiile care vehiculeaza aer incarcat cu vapori, tronsoanele de canal se vor asambla astfel ca la partea
inferioara a canalului sa nu existe imbinari longitudinale.
Sustinerea canalelor de aer se va face cu elemente de sustinere tipizate. La canalele orizontale, sustinerile se vor
prevedea la distantele indicate in tabel:
Diametrul sau latura canalului rectangular(mm)
Distanta maxima de sustinere
sub 400
peste 400
Pag 283/354
UAT 1 Bragadiru
NOTA: pentru canalele de ventilare-climatizare realizate din materiale noi agrementate, distanta dintre suporti ve fi
indicata in agrementul tehnic.
Capacele de vizitare se vor monta pe peretele inferior ( eventual lateral ) al canalului.
9.5.4.5 MONTAREA VENTILATOARELOR CENTRIFUGALE
nainte de montare ventilatorului se va face verificarea caracteristicilor nscrise pe plcuele de identificare datele
proiectului, controlul exterior generat al strii agregatului, existenei vaselinei de ungere n casetele rulmenilor ,
starea izolaiei motoarelor electrice.
naiante de fixarea definitiv pe poziie se va regla orizontalitatea aezrii ventilatorului i motorului.
Pentru asigurarea condiiilor normale de funcionare a unui ventilator se vor lua urmtoarele msuri:
legarea la pmnt a motorului electric:
verificarea legturilor din cutia de borne a motorului electric astfel nct sensul de nvrtire a rotorului
ventilatorului s fie corect.
Ventilatoarele centrifugale se pot monta pe fundatii asezate direct pe pamint, pe plansee, pe console fixate in pereti,
pe suporturi metalice, pe stilpi de beton armat, suspendate de plansee.
La montarea pe elementele de constructie trebuie sa se verifice rezistenta acestora la sarcinile statica si dinamica,
luindu-se eventual masuri de consolidare a lor.
Montarea ventilatoarelor pe postamente si fundatii asezate direct pe sol sau pe pardoseli pe sol este recomandata
fata de celelalte sisteme din punctul de vedere al evitarii transmiterii vibratiilor in intreaga cladire.
Fundatiile si postamentele ventilatoarelor trebuie asezate distantat de elementele de constructie ale cladirii.
Trebuie evitat ca straturile de amortizare a vibratiilor sa fie supuse actiunii apei, uleiului sau caldurii.
9.5.4.6 MONTAREA VENTILATOARELOR AXIALE
Se face pe canale de aer sau in orificii special amenajate in peretii incaperii. Pentru o functionare normala a
ventilatorului (fara zgomot si cu vibratii cit mai reduse), se vor respecta urmatoarele masuri:
axele ventilatorului si motorul electric sa fie bine centrate si perfect orizontale, flansa sa fie bine fixata
in perete sau pe canalul de aer;
sa se prevada pe suportul motorului o placa amortizoare de zgomot din cauciuc sau pisla de 3-5 mm
grosime;
sa se evite intrarea sau iesirea fortata a aerului, neparalela cu axul, asigurindu-se intre orice cot si
ventilator o portiune dreapta de canal cu lungimea de cel putin patru diametre sau, daca aceasta nu
este posibil, sa se prevada intre cot si rotor un dispozitiv celular de paralelizare a vinelor de aer
daca se lucreaza cu aer cu umezeala mare sau incarcat cu praf sau vapori de acizi, motorul trebuie
montat in exteriorul canalului de aer
sa se prelungeasca carcasa (tubul) ventilatorului cu o portiune de canal dreapta avind o lungime de

circa 1.5 - 2 ori diametrul pe partea de refulare a ventilatorului
ventilatoarele axiale montate in peretii exteriori vor fi protejate contra ploii sau zapezii prin jaluzele si
vor avea dispozitive prevazute cu plasa de sirma.
Pag 284/354
UAT 1 Bragadiru
9.5.4.7 MONTAREA ECHIPAMENTELOR DE VENTILATIE SI CLIMATIZARE

Montarea si punerea in functiune se va efectua in conformitate cu prevederile din cartea tehnica a produsului .
Generatoarele de aer cald se vor verifica inainte de montaj daca indeplinesc conditiile de siguranta la foc in privinta
partilor componente.
Inainte de montaj este necesar un control pentru a se constata:
starea generala (daca depozitarea sau transportul s-au facut corespunzator);
starea de curatenie a interiorului bateriei, in special a spatiului dintre aripioarele tevilor;
starea aripioarelor, care trebuie sa fie plane si perpendiculare pe axele tevilor;
rigiditatea sistemului de fixare a bateriei din tevi in rama;
starea flanselor de racordare la canalele de aer, care trebuie sa fie perfect plane.
Sistemul de fixare al bateriilor trebuie sa fie solid si independent de canalele de aer si legaturile la instalatia de
incalzire, in care nu trebuie sa produca solicitari. Elementele de constructie pe care sint fixate bateriile trebuie
verificare printr-un calcul de rezistenta.
Racordarea bateriei la canalele de aer se face prin intermediul flanselor din otel cornier, prinse cu buloane si
prevazute cu garnituri din material rezistent la temperatura.
Racordarea bateriilor la conductele de incalzire (apa calda si supraincalzita sau abur de joasa sau medie presiune)
este de preferat sa se faca prin intermediul flanselor, care permit, fata de racordurile olandeze, o manipulare mai
usoara la montare si demontare.
Legaturile bateriei de incalzire trebuie prevazute cu posibilitatea de a se dilata, astfel incit sa nu produca solicitari
importante in armaturile ce se prevad la intrarea si iesirea agentului incalzitor.
Bateria se va monta astfel incit sa se asigure aerisirea, golirea si eliminarea condensatului.
Daca bateria se monteaza in goluri de zidarie, se va realiza si se va verifica dupa montaj etanseitatea perfecta de-a
lungul perimetrului golului.
Pozitia de montaj a bateriei va fi in toate cazurile cea indicata de fabrica producatoare.
9.5.4.8 MONTAREA FILTRELOR
Se va efectua in conformitate cu indicatiile sau instructiunile producatorului.
La montarea filtrelor de aer in goluri de zidarie, se va asigura etansarea rosturilor pe intreg perimetrul filtrului.
Se vor verifica de asemenea: functionarea corecta a dispozitivelor pentru evacuarea prafului, etanseitatea partilor
tronsoanelor sau camerelor de colectare a prafului.
9.5.4.9 MASURI PENTRU ATENUAREA ZGOMOTULUI SI VIBRATIILOR
Se au in vedere prescriptiile din "Normativul privind proiectarea executarea masurilor de izolare fonica si a
tratamentelor acustice in cladiri" - C125.
Toate echipamentele producatoare de vibratii vor fi prevazute cu:
elemente elastice intercalate intre agregate, aparate si fundatia pe care se aseaza. Elementele elastice
vor corespunde dupa caz cu numarul, dimensiunile, forma, duritatea, constanta elastica reiesite din
calcul sau indicate de firmele furnizoare in concordanta cu marimea, greutatea, centrul de greutate,
debitul, situatia aparatului, in cazul in care amortizarea vibratiilor nu s-a facut prin constructie.
burdufuri elastice atat pe aspiratie cit si pe refularea agregatului (aparatului) cu elemente de legatura
intre echipamentul considerat si tubulatura de ventilare.
Pag 285/354
UAT 1 Bragadiru
9.5.5
VERIFICAREA CALITATII. ABATERI ADMISIBILE
Dupa terminarea lucrarilor de montaj si inainte de predarea catre Beneficiar, toate instalatiile de ventilare climatizare vor fi supuse unui ansamblu de operatii tehnice avind drept scop verificarea instalatiei executate in ceea
ce priveste corespondenta cu prevederile proiectului, performantele si efectele scontate, precum si crearea tuturor
conditiilor necesare unei functionari corecte.
Punerea in functiune si darea in exploatare va cuprinde operatiile specificate mai jos, care vor fi efectuate in
urmatoarea ordine:
lucrari pregatitoare;
verificarea instalatiei;
punerea in functiune a instalatiei;
reglarea instalatiei;
probarea echipamentului din instalatie;
verificarea eficacitatii globale.
9.5.5.1 VERIFICARE INSTALATIEI

Instalatiile de ventilare - climatizare vor fi verificate cu privire la:
corespondenta cu prevederile proiectului, cu prescriptiile din standardele in vigoare, precum si cu

prevederile din normativul I 5/98;
corespondenta dintre caracteristicile echipamentului instalat si cele prevazute in proiect.
Se va verifica existenta certificatelor de incercare si de calitate la aparatele si masinile enumerate mai jos si se vor
confrunta caracteristicile indicate in aceste certificate cu cele din proiect precum si cu cele scrise pe etichetele fixate
pe echipamente, la:
ventilatoare;
pompe;
filtre de aer;
baterii de incalzire si de racire;
camere de umidificare;
aparate de conditionare;
corespondenta dintre geometria instalatiei realizate si cea proiectata;
calitatea executiei;
functionarea elementelor componente;
alimentarea cu energie electrica, apa rece, apa calda, agent frigorific;
conditiile necesare pentru pornirea instalatiei;
conditiile necesare in vederea asigurarii unei durate de serviciu cit mai indelungate;
conditiile necesare in vederea asigurarii masurilor de tehnica securitatii indicate in proiect;
conditiile necesare pentru prevenirea si stingerea incendiilor;
nivelul de zgomot din incaperile ventilate sau climatizate.
Pag 286/354
UAT 1 Bragadiru
9.5.5.2 VERIFICAREA INSTALATIEI IN DETALIU
Prizele de aer proaspat: pozitia prizei, dimensiunile, fixarea, existenta unor dispozitive de protectie
contra vintului si a patrunderii vietuitoarelor;
Conductele de aer: materialul, izolatia termica, constructia pieselor speciale. Se va urmari daca au
aparut rezistente aeraulice suplimentare fata de cele prevazute in proiect;
Capace de vizitare si curatire: pozitia, dimensiunile;
Ventilatoare: amplasarea, verificarea, racordarea la tubulatura, pozitia de montaj, tipul constructiv,

debitul, presiunea, turatia, sensul, felul actionarii;
Motoare electrice ale ventilatoarelor: pozitia, tipul, tensiunea, racordareala retea, fixarea, turatia si
punerea la pamint;
Bateriile de incalzire si racire: pozitia, racordarea la tubulatura de aer, dimensiunile de gabarit, tipul
constructiv, fixarea si caracteristicile functionale;
Filtrele de aer: pozitia in instalatie, modul de racordare la tubulatura, dimensiunile de gabarit, fixarea,
tipul constructiv, caracteristicile functionale;
Atenuatoare de zgomot:locul de montare in instalatie, tipul, fixarea;
Dispozitivele de reglare: pozitia in instalatie, tipul, accesul la comenzi;
Gurile de introducere: pozitia in instalatie si incaperea ventilata, numarul, dimensiunile, modul de

montare, accesul aerului din conducta in gura de ventilare, tipul constructiv, existenta dispozitivelor de
reglare a debitului de aer si pentru orientarea jetului (daca au fost prevazute in proiect);
Gurile de evacuare: pozitia in instalatie si incaperea ventilata, numarul, dimensiunile, modul de

montare, tipul constructiv, existenta dispozitivelor de reglare a debitului de aer (daca au fost prevazute
in proiect);
Dispozitivele de aspiratie ale instalatiilor de ventilare locala: pozitia in instalatie si fata de surse de
generare a noxelor, forma, dimensiuni, existenta dispozitivelor de reglare (daca au fost prevazute in
proiect);
Filtrele si separatoarele de praf: pozitia de montare in instalatie, modul de racordare la tubulatura, tipul
si caracteristicile functionale, sistemul de evacuare al prafului colectat, fixarea;
Gurile de evacuare a aerului viciat: pozitia de montare, fixarea, protectia contra patrunderii
vietuitoarelor, tipul, dimensiunile;
Sistemele de automatizare: schema, pozitia si tipul traductoarelor si a organelor, modul de actionare

asupra elementelor instalatiei;
Aparate de masura si control: existenta sigiliului si a buletinului de verificare emis de unitatea

metrologica respectiva.
9.5.5.3 CONTROLUL STARII DE CURATENIE A INSTALATIEI

Se va asigura starea de curatenie in interior si in exterior a tuturor elementelor instalatiei (conducte de aer,
ventilatoare, guri de ventilare, aparate de climatizare, centrale de ventilare-climatizare).
Inainte de montarea elementelor de filtrare, se vor verifica daca sint curate:
conductele de aer, in interior;
plasele de sirma si jaluzelele prizelor de aer;
camerele de aer din centrala de ventilare si in special camerele de amestec;
rigolele, canalele de scurgere, sistemele si elementele de golire;

Pag 287/354
UAT 1 Bragadiru
elementele interioare ale ventilatoarelor (in masura in care este posibil accesul in interiorul carcaselor
ventilatoarelor);
bateriile de incalzire si de racire;
tevile de colectare a apei de condensatie de la bateriile de racire;
bazinele camerelor de umidificare;
camerele de umidificare;
separatoarele de picaturi;
clapetele, jaluzelele cu reglare simultana si orice alt dispozitiv de reglare;
gurile de ventilare;
elementele sensibile ale traductoarelor.
La verificarea calitatii executiei se va observa daca:
dimensiunile canalelor se incadreaza in tolerantele prescrise;
nu exista deformari vizibile la peretii canalelor de aer, suprafete concave sau convexe, falturi
neetansate, neuniform presate sau cu ondulari;
suruburile sint strinse suficient;
garniturile de etansare se incadreaza in sectiunile interioare ale canalelor de aer;
ramele de rigidizare sint fixate strins pe canale, fara joc intre profile si peretii canalelor.
Verificarea modului de montare al canalelor de aer se va face vizual, urmarindu-se daca exista curburi sau sageti
ale traseelor drepte.
Se vor verifica pantele canalelor indicate in proiect, precum si modul de evacuare al condensului.
Se va verifica prin sondaj soliditatea fixarii canalelor.
Verificarea calitatii izolarii termice se va face vizual.
Verificarea calitatii sistemelor de izolare impotriva transmiterii vibratiilor.
Verificarea, motoarelor electrice, etc. se va face cu aparate de masura.
Verificarea calitatii dispozitivelor de reglare si inchidere se va efectua prin examinarea modului in care isi
indeplinesc functiunea.
Etanseitatea sistemului de conducte se va verifica prin proba cu fum, proba cu solutie de apa cu sapun sau prin
compararea debitelor de aer (debitele din ramificatii si in canalul principal, masurate cu acelasi tip de aparat, vor
putea diferi cu cel mult 10%: debitele din gurile de ventilare si in canalul principal, masurate cu tipuri diferite de
aparate vor putea diferi cu cel mult 15%).
Inainte de punerea in functiune a ventilatoarelor, bateriilor de incalzire/racire, filtrelor, a aparatelor de conditionare a
aerului, se vor efectua operatii de verificare a functionarii instalatiilor electrice aferente, cu alimentarea intrerupta si
cu instalatia sub tensiune.
Pe parcursul executarii lucrarilor se va verifica coordonarea si corelarea lucrarilor de montare a instalatiilor de
ventilare si climatizare cu lucrarile de constructii auxiliare (platforme, postamente, goluri).
9.5.5.4 PUNEREA IN FUNCTIUNE A INSTALATIEI
Punerea in functiune a instalatiei de ventilare-climatizare comporta urmatoarele operatii:
pornirea in sarcina redusa;
pornirea in sarcina normala;

Pag 288/354
UAT 1 Bragadiru
functionarea de proba.
Pornirea instalatiei in sarcina redusa se va realiza prin inchiderea partiala a saibarului sau a altui organ de reglare,
montat pe ventilator.
Se va constata daca in tubulatura de aer nu se produc suprapresiuni sau depresiuni excesive.
Se va verifica daca rotorul ventilatorului se invarteste in sensul corect.
Prin deschiderea treptata a organului de reglaj se va trece la sarcina nominala, constatindu-se:
lipsa de vibratii sau zgomote anormale la ventilator, motor si sistemul de transmisie;
curentul la pornirea motorului pentru reglarea releelor de protectie;
lipsa unor scantei la motor sau la aparatajul de pornire-protectie;
lipsa unei incalziri anormale a motorului electric;
lipsa de scurgeri de lubrifiant din elementele sistemului de ungere;
lipsa de incalzire a lagarelor si palierelor;
la motoare cu viteza variabila se verifica turatia la viteze reduse.
Se vor evita porniri repetate la intervale scurte a motorului electric pentru a evita supraincalzirea acestuia.
Functionarea de proba se va stabili de la caz la caz, de la citeva ore la citeva zile.
9.5.5.5 REGLAREA INSTALATIEI
Toate instalatiile de ventilare-climatizare se vor regla inainte de predarea catre Beneficiar, astfel incit:
dispozitivele de reglare montate in ramificatii si in gurile de ventilare sa asigure debitele de aer indicate
in proiect la toate gurile de introducere si evacuare;
dispozitivele de reglare centrala montate la ventilator sa asigure debitul total al instalatiei indicat in
proiect;
organele de reglare sa asigure alimentarea echipamentului de ventilare-climatizare cu energie

electrica, apa calda, apa rece, agent frigorific, la parametrii inscrisi in proiect (temperatura, presiune,
etc.).
9.5.5.6 PROBAREA INSTALATIEI

Inainte de predarea catre Beneficiar a instalatiilor de ventilare-climatizare se vor verifica, prin masurari,
caracteristicile tuturor aparatelor montate in instalatie in pozitie normala de lucru si anume: ventilatoare, baterii de
incalzire sau racire, filtre de aer proaspat, separatoare de praf.
De asemenea se vor verifica, prin sondaj, caracteristicile gurilor de introducere, a gurilor si dispozitivelor de aspiratie
la un numar care se va stabili de la caz la caz in functie de specificul instalatiei.
La ventilatoarele centrifugale, precum si la cele axiale montate in canal se va masura debitul de aer furnizat, in
situatia racordarii lor normale la instalatie si cu toate dispozitivele de reglare din instalatie fixate in pozitie normala
de functionare. Intre debitul de aer masurat si cel prevazut in proiect se admite o diferenta de 5% 10% din
debitul prevazut in proiect.
In cazul in care diferenta dintre debitul de aer masurat si valoarea prevazuta in proiect este mai mare decit cea
admisa sa va adopta una din urmatoarele masuri:
modificarea turatiei, in limitele admise de intreprinderea producatoare si cu acordul scris a acesteia;
modificarea rezistentei aeraulice a instalatiei, prin lucrari de corectare corespunzatoare;
Pag 289/354
UAT 1 Bragadiru
modificarea conditiilor initiale ale proiectului, numai cu acordul comun al Beneficiarului instalatiei si al
proiectantului.
Ventilatoarele axiale de perete, precum si ventilatoarele de acoperis (fara tubulatura de aer), nu vor fi masurate la
pozitia de montaj. La receptia instalatiei se vor admite caracteristicile certificate de intreprinderea producatoare.
La bateriile de incalzire sau de racire se vor determina valorile marimilor caracteristice care definesc variatia
temperaturilor aerului si ale agentului termic, in conditiile de functionare existente in momentul efectuarii probelor si
se vor confrunta cu valorile prescrise in proiect, corespunzatoare regimului nominal de functionare.
La filtrele de aer proaspat se va masura rezistenta aeraulica cu materialul filtrant in stare curata. Rezistenta
aeraulica astfel masurata poate fi cu cel mult 10% mai mare decit rezistenta initiala indicata in norma interna de
fabricatie.
In cazuri speciale, la cererea Beneficiarului sau in urma unor indicatii speciale date in proiect, se va masura si
gradul de retinere al prafului.
Datele rezultate din procesul de probare vor fi inscrise in fise de constatare.
9.5.5.7 PREVEDERI FINALE
Se vor lua masuri impotriva accesului persoanelor neautorizate si neinstruite in centrala de ventilare-climatizare, la
organele de reglaj, control si comanda, prin dispozitii sau dispozitive mecanice sau electrice de avertizare.
Se va asigura protectie impotriva patrunderii in instalatie a corpurilor straine, a precipitatiilor atmosferice si a
vietuitoarelor.
Instalatiile de ventilare si climatizare se vor executa astfel incit sa fie asigurata protectia persoanelor impotriva ranirii
acestora la contactul cu suprafetele accesibile ale elementelor instalatiei.
In acest scop:
Suprafetele instalatiei vor fi lipsite de muchii ascutite, taioase sau de rugozitati care pot provoca raniri;
Temperatura suprafetelor fierbinti ale instalatiei nu va depasi valorile maxime admise de NRPM;
Suprafetele accesibile ale instalatiei vor fi lipsite de produse nocive susceptibile de a fi emise, smulse
sau linse;
Se vor lua masurile de protectie impotriva electrocutarii, conform Normativului I7.
In afara conditiilor specificate in documentatia de contractare a proiectului, pentru executia lucrarilor si pentru
materialele utilizate sunt obligatorii urmatoarele:
instructiunile furnizorului de energie si depozitarea reziduurilor;
prescriptiile politiei sanitare din zona;
prescriptiile de protectie contra accidentelor, ale furnizorilor de energie si pentru depozitarea

reziduurilor, precum si prevederile asociatiei profesionale din care face parte instalatorul.
Toate formalitatile vor fi indeplinite de organele competente privitoare la declaratie, solicitarile de controale si
receptionare a obiectivului, vor fi indeplinite (personal si din timp) de catre Antreprenor. Conducerea santierului
trebuie instiintata concomitent asupra acestor activitati.
Pentru eventualele lucrari necesare suplimentar se va inainta spre aprobare conducerii santierului, inainte de
inceputul lucrarilor de executie, o oferta suplimentara, cu probe de calculatie pe baza ofertei principale.
Toate materialele vor fi insotite de certificate de calitate. Materialele specificate pot fi inlocuite numai in cazuri
justificate, cu aprobarea proiectantului. Schimburile de materiale se vor consemna in scris.
9.5.6
NORME DE PROTECTIA MUNCII
Se vor respecta cu strictete prevederile urmatoarelor reglementari:

Pag 290/354
UAT 1 Bragadiru
Normativul privind exploatarea instalatiilor de ncalzire centrala I13/1-98
In toate etapele cuprinse n operatiile de executie ale instalatiilor de ncalzire, vor fi respectate cerintele esentiale
referitoare la protectia, siguranta si igiena muncii si anume:
siguranta n exploatare;
igiena si sanatatea oamenilor;
protectia mpotriva zgomotului;
siguranta la foc.
Verificarile, probele si ncercarile echipamentelor componente ale instalatiilor de ncalzire vor fi efectuate
respectndu-se instructiunile specifice de protectie a muncii n vigoare pentru fiecare categorie de echipamente.
Conducatorii de ntreprinderi, sau de sectoare care executa instalatiile, au obligatia sa asigure:
luarea de masuri organizatorice si tehnice pentru crearea conditiilor de securitate a muncii;
realizarea instructajului de protectie a muncii a ntregului personal de executie la cel mult 30 de zile si
consemnarea acestuia n fisele individuale sau alte formulare specifice care urmeaza sa fie semnate
individual;
controlul aplicarii si respectarii de catre ntreg personalul a normelor si instructiunilor specifice;
verificarea cunostintelor asupra normelor si masurilor de protectie a muncii.
Realizarea instructajelor specifice de protectia muncii, verificarea cunostintelor si abaterilor de la normele n

vigoare, inclusiv sanctiunile aplicate, vor fi consemnate n fisele de instructaj individuale.
Zonele cu instalatii n probe sau zonele periculoase se ngradesc si se avertizeaza, interzicndu-se accesul altor
persoane dect celor autorizate.
Persoanele care schimba zona de lucru (locul de munca), vor fi instruite corespunzator noilor conditii de lucru.
Instructajul va avea n vedere si masurile ce se impun pentru manevre urgente n scopul evitarii producerii unor
accidente.
Masurile de protectia muncii indicate n prezenta lucrare nu sunt limitative, acestea urmnd a fi completate de
executant cu instructiuni specifice, care vor fi afisate la locul de munca.
9.5.7
MASURI DE PREVENIRE A INCENDIILOR
Norme PSI:
Norme tehnice de proiectare si realizarea constructiilor, privind protectia la actiunea focului P118/93.
Normativ pentru proiectarea si executarea instalatiilor sanitare I9/1994.
Normativ pentru proiectarea si executarea instalatiilor de ncalzire - I13/2002.
Norme de prevenire si stingere a incendiilor 381/1219/MC/1994.
Este necesara respectarea lucrarilor de prevenire si stingere a incendiilor si echiparea cu mijloace si echipamente
de prevenirea si stingerea incendiilor.
Obligatiile si raspunderile privind prevenirea si stingerea incendiilor revin unitatilor si personalului care executa
aceste instalatii.
Activitatea de prevenire si stingere a incendiilor este permanenta si consta n organizarea acesteia att la nivelul
central al unitatii care executa, ct si local, la unitatile specifice.
Personalul care executa instalatiile va fi instruit periodic n timpul executarii lor.
Pag 291/354
UAT 1 Bragadiru
Locurile cu pericol de incendiu sau explozie vor fi marcate cu indicatoare de avertizare conform prevederilor SR ISO
3864-1:2009 In vederea interventiei n caz de incendiu vor fi organizate echipe de interventie cu atributii concrete si
se vor stabili masuri de alertare a serviciilor proprii de pompieri si a pompierilor militari.
La executia instalatiilor se vor respecta prevederile din Normele generale de prevenire ti stingerea incendiilor
(Ord.MI nr.381/4.03.94) a normativului C 300 (Normativul de prevenire si stingere a incendiilor pe durata executarii
lucrarilor de constructii si instalatii aferente acestora), precum si alte normative n vigoare.
Inainte de executarea unor operatii cu foc deschis (sudura, lipire cu flacara, arcuri electrice, topire de materiale
hidroizolante etc.), se va face un instructaj special personalului care realizeaza aceste operatii.
In vederea prevenirii si propagarii incendiilor n cladiri, instalatiile de ventilare sau climatizare vor fi realizate conform
precizarilor din normativul I 5/1996.
Propagarea incendiilor prin tubulatura va fi mpiedicata prin prevederea clapetelor antifoc.
Lucrarile de sudura vor fi executate astfel nct sa se evite riscul producerii de incendii sau explozii si cu permis de
lucru cu fos deschis.
Nu vor fi executate concomitent sudura electrica si taierea cu flacara oxiacetilenica.
Spatiile n care se realizeaza sudurile vor fi mprejmuite cu panouri rezistente la foc evacundu-se materialele
combustibile si interzicndu-se accesul altor persoane dect cele care efectueaza lucrarile.
Generatoarele de acetilena vor fi amplasate n spatii ventilate si la distante de minim 10 m de surse de caldura,
cabluri electrice, arzatoare si la cel putin 5 m fata de butelia de oxigen. Generatoarele de acetilena vor fi amplasate
la distanta de zona de executie a sudurilor si de substante sau materiale combustibile. Vor fi utilizate generatoare de
sudura, recipienti de oxigen, furtunuri, butelii, reductoare etc., n stare perfecta care sa nu prezinte pericol de
incendiu sau explozie.
Spatiile n care se executa lucrari de vopsitorii sau decapari vor fi ventilate corespunzator fara recircularea aerului.
Se interzice prezenta oricarei surse de foc la distanta de minim 25 m de zona de vopsire. Aceste zone vor fi
mprejmuite cu panouri de protectie.
In spatiile de lucru este interzisa aprinderea focului, fumatul, utilizarea de dispozitive sau unelte care pot produce
scntei.
Cantitatea de vopsea, diluanti sau alte lichide inflamabile aflate la locul operatiunii va fi limitata la strictul necesar.
In timpul lucrului cu substante inflamabile se va tine seama de directia vntului astfel nct vaporii substantelor sa nu
fie ndreptati spre sursa de foc.
Se interzice fumatul sau lucrul cu foc deschis n zonele unde se executa izolatii sau operatii cu substante
inflamabile.
Masuri PSI:
Instructajul tuturor muncitorilor din santier.
Formarea unei echipe de pompieri civili, cu instructajul conform normelor.
Echiparea santierului cu mijloace de stingerea incendiilor.
Asigurarea unui post telefonic pentru anuntarea pompierilor militari n caz de incendiu.
Se mentioneaza ca masurile PSI si normele PSI indicate nu sunt limitative, ele vor fi completate n timpul executiei
cu masurile necesare conform specificului lucrarii.
Pag 292/354
UAT 1 Bragadiru
9.6
INSTALATII ELECTRICE
9.6.1
I 7 - 02 - Normativ pentru proiectarea si executarea instalatiilor electrice cu tensiuni pana la 1000 Vca
si 1500 Vca;
I 7-1/02 - Instructiuni tehnice privind calculul de dimensionare al coloanelor electrice din cladiri de
locuit;
I 18/1-01 - Normativ pentru proiectarea si executarea instalatiilor electrice interioare de curenti slabi
aferente cladirilor civile si de productie;
I 18/2-02 Normativ pentru proiectarea si execuatrea instalatiilor de semnalizare a incendiilor si a

sistemelor de alarmare contra efractiilor din cladiri;
I 20-2000 - Normativ pentru proiectarea si executarea instalatiilor de protectie contra trasnetului a

constructiilor;
P 118/99 Normativ pentru siguranta la foc a constructiilor;
NTE 007/08/00 - Normativ pentru proiectarea si executarea retelor de cabluri electrice;
PE116/1994 Normativ de incercari si masuratori echipamente si instalatii electrice;
PE 124 - Normativ privind alimentarea cu energie electrica a consumatorilor industriali si similari;
PE 136 - Normativ republican privind folosirea rationala a energiei electrice la iluminatul artificial si in
utilizari casnice;
PE134 - Normativ privind metodologia curentilor de scurt-circuit in retele electrice;
NP 099/2005 - Normativ pentru proiectarea, executarea, verificarea si receptionarea instalatiilor

electrice in zone cu pericol de explozie;
NP-061-02-Normativ pentru proiectarea si executarea sistemelor de iluminat artificial in cladiri;
C 56 - Normativ pentru verificarea calitatii lucrarilor de constructii si a instalatiilor aferente;
STAS 2612 -87- Protectie impotriva electrocutarilor. Limite admise;
STAS 3184/3 - Prize, fise si cuple pentru instalatiile electrice pana la 380 Vca si pana la 250 Vca si
pana la 25 A. Conditii tehnice speciale de calitate.
STAS 6865 - Conducte cu izolatie de PVC pentru instalatii electrice fixe;
SR EN 60529 - Grade de protectie asigurate prin carcase;
STAS 7656 - Tevi din otel sudate longitudinal pentru instalatii ;
STAS 9436 - Cabluri si conducte electrice;
SR 12294 - Iluminat artificial. Iluminat de siguranta in industrie;
SR HD 60364-5-559:2006 Instalatii electrice in constructii.Partea 5-55:Alegerea si instalarea

echipamentelor electrice.Corpuri si instalatii de iluminat;
SR HD 60364-7-703:2005 Instalatii electrice in constructii.Partea 7-703:Prescriptii pentru instalatii

sau amplasamente speciale;
Pag 293/354
UAT 1 Bragadiru
SR HD 60364-5-51:2006 Instalatii electrice in constructii.Partea 5-51:Alegerea si montarea

echipamentelor electrice.Reguli generale;
SR HD 60364-5-54:2007 Instalatii electrice de joasa tensiune..Partea 5-54:Alegerea si montarea

echipamentelor electrice.Sisteme de legare la pamant,conductoare de protectie si conductoare de
echipotentializare;
SR CEI 60364-5-53:2005/A1:2005 Instalatii electrice in constructii...Partea 5-53:Alegerea si

instalarea echipamentelor electrice.Sectionare,intrerupere si comanda;
SR CEI 61200-52:2005Ghid pentru instalatii electrice.Partea 52:Alegerea si instalarea

echipamentelor electrice.Sisteme de pozare;
SR CEI 61200-53:2005Ghid pentru instalatii electrice.Partea 53:Alegerea si instalarea

echipamentelor electrice.Aparataj;
SR HD 60364-6 :2007 Instalatii electrice de joasa tensiune..Partea 6:Verificare;
SR EN 60598-2-22:2004/A1:2004Corpuri de
iluminat pentru iluminatul de siguranta;
SR EN 60598-1:2005Corpuri de iluminat.Partea1:Prescriptii generale si incercari;
SR EN 60598-2-3:2004Corpuri de iluminat.Partea2-3:Conditii speciale. Corpuri de iluminat pentru

iluminatul public;
SR EN 50110Exploatarea instalatiilor electrice;
SR CEI 60050(461)+A1:1996Vocabular electrotehnic international.Capitolul 461:Cabluri electrice;
SR CEI 60050-845:2005Vocabular electrotehnic international.Capitolul 845:Iluminat;
Legea nr. 307/2006 privind apararea impotriva incendiilor;
C300 1994 Normativ de prevenirea si stingerea incendiilor pe durata executiei lucrarilor de

constructii si instalatii aferente acestora;
HGnr.273/1994 Regulamentul de receptie a lucrarilor de constructii si instalatii aferente acestora;
Norme specifice de protectie a muncii pentru transportul si distributia energiei electrice NSPM 2002;
STAS 4102/85 - Piese pentru instalatii de legare la pamant de protectie ;
iluminat.Partea2-22:Conditii
speciale.Corpuri
de
Prezenta lista nu este restrictiva. Se ia in consideratie intotdeauna ultima editie a actului normativ.
In timpul executiei lucrarilor se va proceda continuu la verificarea vizuala .Tuburile de protectie crapate sau subtiate
nu vor fi puse in opera. Conductorii sau cablurile care prezinta deteriorari ale izolatiei vor fi respinse.
Aparatele, tablourile electrice sau altele asemenea, puse in opera vor avea declaratii de conformitate sau vor avea
agrementele necesare conform legii nr. 10 privind calitatea in constructii.
Nu se vor schimba (inlocui) materialele prevazute in proiect decat cu aprobarea scrisa a Inginerului.
La receptia lucrarilor se vor respecta:
9.6.2
C56 Normativ pentru verificarea calitatii si receptia lucrarilor de constructii si instalatii aferente.
HGR 273-94 Regulament de receptie a lucrarilor de constructii si instalatii aferente acestora

OBLIGATIILE ANTREPRENORULUI
Inainte de inceperea lucrarilor de executie Antreprenorul are obligatia de a verifica intreaga documentatie si de a
sesiza Inginerul asupra eventualelor neconformitati si neconcordante constatate in proiect, in vederea solutionarii.
Se considera ca, Antreprenorul calificat in urma licitatiei pentru executarea lucrarii, cunoaste detaliile care fac parte
din regulile specifice executarii instalatiilor in constructii. Materialele si echipamentele utilizate vor corespunde
Pag 294/354
UAT 1 Bragadiru
dimensionarilor din proiect. Se vor lua masuri pentru pastrarea aspectului exterior, a integritatii si functionalitatii
materialelor si echipamentelor electrice pe timpul transportului si a depozitarii pentru a nu se deteriora prin
umezeala, apa, lovire.
Antreprenorul va manipula, depozita si proteja echipamentele si materialele in concordanta cu recomandarile
producatorului si cu cerintele NEMA 70B, Anexa I, intitulata "Intretinere si Depozitarea Echipamentelor in timpul
Constructiei".
Elementele deteriorate sau defecte se vor inlocui cu elemente noi de catre Antreprenor pe cheltuiala lui.
Cablurile se vor proteja impotriva socurilor mecanice.
Produsele vor fi livrate in cutii pentru a fi protejate impotriva deformarilor sau socurilor mecanice.
Materialele si produsele se vor depozita in locuri uscate si bine ventilate.
Documente tehnice
Pentru fiecare material, echipament sau utilaj achizitionat si care urmeaza a fi introdus in lucrare, Antreprenorul va
transmite Inginerului si Proiectantului, spre aprobare, cate o fisa tehnica care sa prezinte cu claritate numele
furnizorului, marca, tipul, caracteristicile tehnico-functionale, dimensiunile de gabarit, etc.
Toate documentele aprobate, fise tehnice, desene, rapoarte de probe trebuie pastrate in fisiere la sediul
Antreprenorului general, astfel incat sa poata fi consultate de toate partile implicate.
9.6.3
VERIFICARI SI PROBE
In timpul executiei lucrarii, Antreprenorul va efectua diferite verificari partiale si probe pentru a se permite
desfasurarea normala a lucrarii si pentru a se putea asigura integrarea instalatiei respective in ansamblul cladirii, in
concordanta cu proiectul.
Pentru ca acest lucru sa se poata realiza, Antreprenorul va face probe asupra unor parti ale instalatiilor, asa cum o
cer Inginerul sau Proiectantul, pentru a se permite asigurarea desfasurarii lucrarilor de constructii.
Pe parcursul executarii lucrarilor, verificarile de calitate se efectueaza de catre conducatorul tehnic al lucrarii si de
catre controlorii tehnici din cadrul compartimentului QA al intreprinderii de executie.
Pentru instalatiile care se ingroapa sau se ascund, verificarea calitatii se efectueaza conform instructiunilor pentru
lucrari ascunse.
Verificarile care constau din probe electrice sau mecanice vor fi efectuate de catre persoane autorizate (verificatori
autorizati, controlori tehnici de calitate etc).
Toate aparatele, echipamentele si utilajele vor fi controlate separat pentru a corespunde caracteristicilor prevazute
in proiect si calitatii functionale garantate de furnizor.
Materialele (conducte, tuburi, cabluri), aparatele, echipamentele si utilajele electrice ce urmeaza a fi utilizate pentru
executarea unei instalatii electrice, vor fi verificate scriptic, vizual si dupa caz si prin masuratori de sondaj cu ocazia
preluarii din magazie sau depozit pentru motoare.
Verificarea scriptica va consta din confruntarea datelor si caracteristicilor de calitate, de tip, dimensionale, electrice
etc. mentionate in certificatele de calitate, buletinele de omologare, buletinele de proba, etichetele si placutele care
insotesc materialele, aparatele, cu acelea prevazute in proiectul respectiv.
Verificarea vizuala se face examinand materialele, aparatele, pentru a se constata starea lor.
Verificarea prin masuratori prin sondaj se face la minimum 1% din tipodimensiunile de materiale si consta in
masurarea dimensiunilor (sectiune, diametre, lungimi) acestora cu sublerul, metrul.
Materialele, aparatele, echipamentele, ale caror caracteristici nu corespund cu cele din proiect sau care prezinta
defecte de calitate (izolatii rupte, pereti de tub cu fisuri, carcase sparte), vor fi respinse si nu se vor introduce in
lucrarile respective.
Pag 295/354
UAT 1 Bragadiru
Daca la verificarea prin masuratori de sondaj a dimensiunilor materialelor se constata neconcordanta intre datele
inscrise in actele ce insotesc materialele si cele constatate pe teren, vor fi efectuate verificari pe un numar de
tipodimensiuni ce va fi apreciat Antreprenor si aprobat de Inginer.
Toate materialele care nu corespund prevederilor proiectului sub acest aspect vor fi respinse si nu vor fi puse in
opera.
Toate conductele, cablurile, barele, tuburile si accesoriile lor vor fi verificate vizual la locul de montare, dupa
transport. Materialele care la aceasta verificare prezinta defectiuni neremediabile (conducte cu izolatia rupta, tuburi
din PVC sparte sau crapate etc) vor fi respinse. Pot fi admise pentru montare, in cazurile in care este posibil, numai
partile de material care nu prezinta deteriorari, insa numai dupa ce s-a facut o verificare severa a calitatii lor.
La conductele cu izolatie si manta si la cabluri se va verifica continuitatea electrica pe fiecare colac, respectiv
tambur, inainte de montare (pozare). Verificarea va fi efectuata cu inductorul (ohmmetrul) legandu-se la cele doua
borne ale acestuia capetele colacului; in cazul cablurilor, se vor lega la bornele aparatului, pe rand, doua cate doua
capetele conductelor cablului respectiv. Daca acul indicator al aparatului la invartirea manivelei arata rezistenta
nula, conducta prezinta continuitatea electrica (nu este intrerupta). Toate conductele care prezinta rezistenta infinita
(fiind intrerupte) vor fi respinse.
Dupa verificarea continuitatii electrice pe fiecare faza se vor verifica si eventuale scurt-circuitate intre faze.
Pozarea cablurilor, aparatajelor si a tablourilor se va face numai dupa ce sunt create conditii de conservare si
securitate a elementelor de instalatii. Inainte de a incepe montarea elementelor unei instalatii electrice se va verifica
vizual si, dupa caz, si cu instrumente de masura adecvate (metru, ruleta etc) daca lucrarile constructive efectuate
instalatiei corespund prevederilor din proiect si prescriptiilor tehnice.
La traseele alese (la trasaje, marcaje) pentru instalatia electrica, se va verifica daca:
lungimea traseului este cea mai scurta posibila;
au fost respectate distantele minime admise pana la conductele altor instalatii, inclusiv cele pana la
conductele instalatiei de paratrasnet (atunci cand nu au putut fi evitate traseele comune), precum si pana la
elemente de constructie;
au fost evitate locurile in care integritatea instalatiei ar putea fi periclitata in timpul exploatarii (datorita
loviturilor mecanice, umezelii, temperaturilor ridicate, agentilor corozivi etc);
au fost respectate conditiile in care, in anumite locuri si sub anumite inaltimi fata de pamant sau
pardoseala, este permisa executarea de trasee ale instalatiei electrice (de ex. trasee de cabluri neprotejate
in tuburi metalice nu sunt permise in canale de ventilatie, trasee de conducte in tuburi PVC nu sunt permise
in montaj direct pe elemente combustibile etc); toate traseele care la aceste verificari nu satisfac conditiile
impuse, vor fi reexaminate si retrasate.
La traversarile executate in elementele de constructie, pentru instalatia electrica, se va verifica daca amplasamentul
si executia respecta prevederile prescriptiilor tehnice in vigoare. Cele care nu corespund la verificare, vor fi refacute
si verificarea va fi repetata.
La locurile trasate pentru elementele de sustinere a instalatiei electrice (bratari, coliere, poduri, stalpi, console de
acoperis etc), se va verifica prin masuratori cu metrul, ruleta etc, daca au fost respectate prevederile cu privire la
distante, dimensiuni, executie etc din proiect si din prescriptiile tehnice.
La lacasurile marcate sau executate pentru doze, aparate etc, se va verifica daca locul ales este conform
prevederilor proiectului si se va verifica prin masuratori cu metrul ruleta etc, daca la montarea aparatelor vor fi
respectate distantele fata de elementele metalice legate la pamant si inaltimile, fata de suprafata finita a pardoselii,
prevazute in prescriptiile tehnice in vigoare. Daca la verificare se vor gasi lacasuri pentru doze, aparate etc,
prevazute in incaperi in care instalarea lor nu este permisa sau la alte distante sau inaltimi decat cele admise, ele
vor fi respinse impreuna cu tot traseul caruia apartin (atunci cand este cazul).
La pozitiile alese si trasate in vederea montarii de console, rame, postamente, nise etc, pentru aparate, masini,
tablouri, utilaje electrice, se va verifica daca amplasarea corespunde prevederilor proiectului si sunt evitate locurile
Pag 296/354
UAT 1 Bragadiru
care prezinta pericole pentru instalatie. De asemenea, se va verifica daca pot fi respectate distantele permise, fata
de elementele metalice legate la pamant, indicate in prescriptiile tehnice.
In cazul in care conditiile prevazute in proiect si in prescriptiile tehnice nu au fost respectate, nu va fi permisa
montarea aparatelor, motoarelor, tablourilor etc, decat dupa ce pozitiile nou alese sunt verificate si gasite
satisfacatoare.
La cazul instalatiilor electrice inglobate in panouri mari, inainte de turnarea betonului in cofraje, se va verifica fixarea
sigura in numarul prevazut si la locul stabilit in proiect, a tuburilor, dozelor, carligelor pentru locurile de lampa etc.
Dupa decofrare, la locul unde s-a efectuat turnarea (saniter, fabrica), se va verifica daca tuburile nu au fost obturate
sau nu au iesit din doze, daca in doze nu a patruns lapte de ciment, daca locul dozelor si carligelor nu s-a schimbat
etc.
Toate defectiunile vor fi remediate inainte de a se incepe tragerea conductelor in tuburi.
Inainte de inceperea lucrarilor de instalatii sau a unor parti din acestea, conducatorul tehnic al lucrarii trebuie sa
verifice daca fundatiile, esafodajele etc prevazute precum si golurile necesare au fost executate, in bune conditii din
punct de vedere al pozitiilor, dimensiunilor si calitatii.
Verificari de efectuat pe faze de lucrari
La incheierea unei faze de lucrari, respectiv la terminarea unor portiuni din instalatie, care pot functiona sau se pot
proba independent, verificarile si probele se fac cu participarea Inginerului, iar rezultatele se inscriu in registrul de
procese-verbale.
In cazul in care, in conformitate cu regulamentul intreprinderii respective de furnizare a energiei electrice, se impun
anumite lucrari legate de fazele de lucrari, acestea vor fi efectuate conform instructiunilor speciale, in prezenta
Inginerului.
Verificarile care constau din probe electrice sau mecanice vor fi efectuate de catre persoane autorizate (verificatori
autorizati, controlori tehnici de calitate etc), in prezenta Inginerului.
Rezultatele verificarilor vor fi inscrise in procese-verbale. Toate rezultatele partiale se vor sintetiza intr-un procesverbal care va servi la receptia preliminara, facand parte Cartea constructiei
Calitatea circuitelor electrice se va verifica dupa ce conductele electrice au fost trase in tuburi sau montate pe pereti,
inainte de acoperirea lor (cu mortar, pasta de ciment, rabit etc). La circuitele in cabluri, verificarea calitatii se va face
inainte de inchiderea canalelor, santurilor etc.
La toate circuitele electrice se va verifica vizual respectarea prevederilor cu privire la sistemul de marcare a
conductelor, in vederea usoarei lor identificari, de ex. prin culori, etichete etc. Vor fi respinse circuitele la care nu
este posibil sa se identifice vizual diferitele conducte (de faze, de protectie etc). Sistemul de identificare aplicat
trebuie sa corespunda prevederilor din prescriptiile tehnice in vigoare.
La legaturile electrice ale conductelor instalatiei electrice se va verifica vizual, prin sondaj, la cel putin 15% din
numarul total, daca acestea sunt executate in conformitate cu prevederile din prescriptiile tehnice in vigoare.
Daca la verificare se gasesc legaturi ale conductelor izolate executate in afara dozelor, cutiilor de derivatie,
mansoanelor etc, circuitul va fi refacut si legaturile executate conform prescriptiilor.
Legaturile conductelor de aluminiu executate prin rasucire vor fi respinse. Legaturile care se constata ca nu sunt
bine stranse sau nu prezinta siguranta, vor fi respinse si refacute.
Instalatiile electrice etanse executate in tuburi vor fi verificate cu aer la o presiune de 2,5 atm. Incercarea se va face
pe tronsoane de instalatie, astfel incat sa fie usoara localizarea rapida a eventualelor scapari. Toate capacele
dozelor, garniturile dozelor, curbele, mufele, vor fi bine fixate la locul lor. Daca se constata scapari, se vor face
remedierile necesare si proba se va repeta pana cand se realizeaza mentiunea constanta a presiunii.
La circuitele electrice se va masura rezistenta de izolatie intre conducte si intre conducte si pamant. Se recomanda
ca rezistenta de izolatie sa se masoare pe portiuni de instalatie cu lungimi limitate la cca 100m. Se va folosi pentru
masurare un inductor si o tensiune de cel putin 500V.c.c. In timpul probei circuitul va fi deconectat de la sursa de
alimentare.
Pag 297/354
UAT 1 Bragadiru
Masurarea rezistentei de izolatie a conductelor circuitului fata de pamant se va face legand toate capetele
conductelor intre ele, punand aparatele de conectare in pozitia inchis si cu toate sigurantele montate in socluri.
Receptoarele pot fi mentinute in circuit. Polul pozitiv al inductorului se va lega la pamant iar cel negativ la capetele
conductelor legate la un loc. In timpul incercarii vor fi desfacute toate legaturile dintre carcasele aparatelor si
pamant.
Masurarea rezistentei de izolatie intre conductele circuitului se va face demontand toate receptoarele, punand
aparatele la conectare in pozitia inchis si cu toate sigurantele montate in socluri. Se va masura succesiv rezistenta
intre conducte, luate doua cate doua.
Rezistenta de izolatie se considera admisibila daca are o valoare de cel putin 500.000 ohmi. Toate circuitele care nu
au aceeasi rezistenta de izolatie vor fi respinse. Dupa efectuarea remedierilor se va face din nou verificarea
rezistentelor de izolatie ale circuitelor respective.
Instalatia de protectie prin legare la pamant sau la nul va fi verificata dupa montarea receptoarelor (de preferat, pe
masura executarii ei) in ordinea urmatoare:
Pozarea centurilor de impamantare si electrozilor se face numai dupa ce s-a realizat sistematizarea pe verticala a
zonelor adiacente obiectivului construit;
Dupa montarea prizei de pamant artificiale, se va masura conform prevederilor din prescriptia tehnica de specialitate
in vigoare, rezistenta de dispersie obtinuta. Daca priza nu are rezistenta dorita, ea va fi completata cu electrozi pana
la obtinerea valorii prevazute in proiect. In cazul in care se folosesc elementele naturale ale constructiei drept priza
de pamant, se va verifica continuitatea electrica a acestor elemente si apoi rezistenta de dispersie. Atunci cand
valoarea din proiect nu este realizata, se va completa priza naturala cu electrozi, pana la obtinerea valorii necesare.
Se instaleaza conductorul principal de protectie si se verifica continuitatea lui electrica.
Se leaga la conductorul principal de protectie elementele metalice ale instalatiei electrice, respectandu-se
prevederile din proiect si se verifica continuitatea electrica a fiecarei legaturi.
Verificarea eficientei instalatiei de protectie se va face dupa punerea sub tensiune a instalatiei electrice respective,
cu ocazia receptiei preliminare.
Instalatiile de paratrasnet vor fi verificate in mod similar cu acelea de protectie contra tensiunilor periculoase, de
preferinta pe masura executarii lor, in ordinea urmatoare:
se verifica continuitatea electrica a prizei de pamant naturale sau complexe (naturala + artificiala) si
apoi se masoara rezistenta de dispersie;
daca este necesar, priza va fi completata cu electrozi pana la obtinerea valorii impuse in prescriptia
tehnica de specialitate;
dupa montarea conductelor de captare si de coborare se verifica pe rand continuitatea electrica a

fiecarei parti de instalatie;
se executa legarea conductelor de captare cu acelea de coborare si se verifica continuitatea electrica

a ansamblului.
Daca verificarile arata ca instalatia de paratrasnet nu satisface conditiile impuse in prescriptia tehnica respectiva, ea
va fi respinsa.
Verificarile necesare se vor repeta dupa efectuarea remedierilor.
La verificarea instalarii tablourilor electrice, masinilor, echipamentelor etc, se vor controla vizual si prin masuratori,
dupa caz, cel putin urmatoarele:
modul si calitatea fixarii lor pe suporti;
inaltimile de montaj admise, conform prescriptiilor tehnice in vigoare;
distantele admise pana la elementele de pe traseu si elementele constructiei, conform prescriptiilor

tehnice in vigoare;
Pag 298/354
UAT 1 Bragadiru
existenta tuturor aparatelor de pornire, reglaj, protectie etc, prevazute in proiect;
modul si calitatea executarii legaturilor;
existenta etichetelor si inscriptiilor de identificare, marcare etc, prevazute in proiect.
In cazul in care se constata ca nu sunt indeplinite conditiile impuse, se vor lua masuri pentru remediere apoi, dupa
efectuarea remedierilor, se vor face din nou verificarile.
La instalarea :
cablurilor electrice i a tuburilor de protecie, se vor respecta condiiile din normativele NTE 007/08/00
i NP-I7-2002 ;
corpurilor de iluminat, se vor respecta condiiile din normativul NP-I7-2002 (cap. 5).
Verificarile de calitate prevazute in acest subcapitol vor fi efectuate de comisia de receptie care va fi numita si isi va
exercita atributiile conform Regulamentului de efectuare a receptiei obiectelor de investitii.
9.6.3.1 TESTE ELECTRICE GENERALITATI
Pe timpul excecutiei Antreprenorul trebuie sa urmareasca respectarea stricta a normelor de montaj specifice pentru
fiecare instalatie in parte.
a) Antreprenorul va executa toate operatiile in camp si probele si dirijeaza toate verificarile (exceptand
verificarea finala):
Asigura forta de munca, echipamentele si testele ocazional cerute.
Toate defectele gasite se vor corecta si lucrarile afectate de astfel de defecte se vor testa din nou in
intregime pe cheltuiala Antreprenorului.
b) Procedurile pentru probe trebuie sa fie conforme sectiunilor din standardele aprobate privind probele,. Probele
vor include dar nu se vor limita la:
Inspectarea tututror dispozitivelor si echipamentelor pentru defecte sau sau ajustare defectuoasa
cauzate de transport sau montare;
Se masoara rezistenta de izolatie a circuitelor cu megaohmmetrul de 500 volti curent continuu. Se

deconecteaza circuitul controlat de la echipamente inainte de test. Rezistenta minima a izolatiei trebuie
sa fie de 1MOhm;
Se verifica tipul si conexiunile transformatoarelor;
Se confirma polaritatea corecta a transformatoarelor de curent;
Se indeparteaza legaturile de scurt-circuit de la transformatoarele de curent dupa finalizarea verificarii

circuitelor secundare;
Se verifica conectarea contoarelor si se asigura calibrarea;
Se indeparteaza calele, legaturile, elementele de fixare montate de producator pentru a impiedica

deteriorarea in timpul transportului;
Se verifica sigurantele automate de tensiune joasa in concordanta cu instructiunile producatorului;
Se verifica rezistenta maxima a sistemelor de impamantare;
Se verifica succesiunea fazelor la circuitul tri-fazic (se deconecteaza toate dispozitivele care ar putea fi
deteriorate de aplicarea tensiunii sau de nerespectarea secventei fazelor );
Test functional/operational pentru toate echipamentele;
Testarea rezistentei electrozilor de impamantare.

Pag 299/354
UAT 1 Bragadiru
Atentie: schimbarile conectarilor, insertia si schimbarea instrumentelor si a contoarelor se va face astfel incat
circuitele secundare a transformatoarelor de curent sa nu se deschida. c) testele se fac in timpul executiei si dupa
montarea completa a fiecarui sistem electric.
d) testele prezentate aici se vor face in prezenta Inginerului si in perioadele de timp stabilite inainte.
e) Antreprenorul pe cheltuiala sa trebuie sa asigure personal calificat, timp si materiale suficiente necasare pentru
executarea tuturor testelor solicitate.
f) daca lucraile nu trec testele sau nu respecta cerintele specificate asa cum este indicat in rapoartele pentru teste,
trebuie sa existe motive suficiente pentru a considera lucrarea necorespunzatoare si pentru respingerea ei in
intregime.
g) activitatea Antreprenorului va fi considerata ca si lucrarea necorespunzatoare si trebuie sa existe motive pentru
respingerea lucrarilor. Lucrarile care nu au fost testate de Antreprenor pot fi testate de Inginer sau de agentie
atestata de evrificare sau de alt personal numit de Beneficiar sau Inginer pe cheltuiala si riscul Antreprenorului.
h) cheltuielile se vor putea recupera prin retragerea lor din banii datorati Antreprenorului.
9.6.3.2 VERIFICARI PRELIMINARE
Se pun in functiune toate echipamnetele prevazute si montate, exceptand situatii in care se mentioneaza altfel. Se
fac toate reglarile necesare la echipamente pentru a asigura functionarea adecvata conform specificatiilor
producatorului echipamentelor. Se ung echipamentele inainte de functionare in concordanta cu instructiunile
producatorului. Se usuca toate motoarele inainte de functionare conform cerintelor de a asigura si mentine adecvata
si constanta rezistenta izolatiei.
Se fac teste demonstrative care trebuie sa includa sisteme de operare in conditii variate necesare pentru a
demonstra ca functioneaza conform Contractului.
Teste demonstrative se vor face pentru:
echipamentul electric, individual si separat cum s-a montat;
fiecare sistem conform cerintelor caietelor de sarcini;
existenta proiectului si a detaliilor de excutie;
verificarea terminarii etapelor executate anterior ( PV receptie lucrare anterioara );
toate materialele se supun unui control vizual pentru a se constata daca au suferit degradari de natura
sa le afecteze calitatea si performantele ; Pastrarea materialelor si echipamentelor pentru instalatii
electrice se face in magazii sau spatii de depozitare care sa asigure buna lor conservare ;
existenta procedurii tehnice de executie a lucrarilor de instalatii electrice in documentatia

constructorului;
daca proiectul este verificat de verificatori de proiecte atestati, conform Legii 10/1995;
verificare vizuala si, dupa caz, cu instrumente de masura adecvate , daca lucrarile constructive
efectuate pentru instalatii corespund prevederilor din proiect si prescriptiilor tehnice;
existenta certificatelor de calitate pentru aparate si materiale la primirea pe santier ;
la aparatele de masura si control se va verifica existenta sigiliului si a buletinului de verificare emis de

organele de metrologie;
daca au fost respectate distantele minime admise pana la conductele altor instalatii, precum si pana la
elementele de constructie;
daca au fost evitate locurile in care integritatea instalatiilor ar putea fi periclitata in timpul executarii;
daca au fost respectate conditiile in care, in anumite locuri este interzisa executarea de trasee ale
instalatiei electrice;
Pag 300/354
UAT 1 Bragadiru
daca fundatiile, esafodajele, golurile necesare au fost executate in conditii bune, din punct de vedere al
pozitiilor dimensiunilor si calitatii;
verificarea echipamentelor electrice si avizarea Procesului verbal de verificare a echipamentelor de

catre proiectant, seful punctului de lucru, responsabilul CQ;
existenta agrementelor tehnice pentru produse si procedee noi ;
existenta buletinelor de omologare pentru echipamente ;
existenta avizului Antreprenorului pentru acest tip de lucrari ;
daca depozitarea materialelor este corespunzatoare ;
daca materialele si echipamentele electrice corespund standardelor si reglementarilor in vigoare si

daca sunt utilizate in conditii prevazute de acestea;
existenta unui personal atestat care sa execute instalatiile electice;
daca s-a intocmit si avizat Buletinul de verificare a intrerupatoarelor de joasa tensiune si a motoarelor
de joasa tensiune;
nu s-au facut modificari sau inlocuiri la materiale, aparate si echipamente fara avizul scris al
proiectantului si al verificatorului de proiect.
9.6.3.3 VERIFICARI SI PROBE PENTRU TABLOURI ELECTRICE

Tablourile se vor verifica pentru a corespunde caracteristicilor si echiparilor din proiect.
Tablourile vor fi verificate scriptic si vizual la locul de montare, dupa transport. Verificarea scriptica va consta din
confruntarea caracteristicilor inscrise pe placute sau etichete cu acelea prevazute in proiect. Verificarea vizuala va
consta din examinarea aspectului exterior al aparatelor, echipamentelor etc.
Toate aparatele, echipamentele etc. care au caracteristici diferite de cele prevazute in proiect, precum si acelea
care prezinta defectiuni (izolatie rupta, lipsa unor elemente de protectie) care la exploatare ar putea conduce la
accidente umane sau la producerea de daune materiale (prin electrocutare, incendii) vor fi respinse. Daca
defectiunile pot fi remediate, atunci materialele respective, dupa remediere, vor fi supuse din nou verificarii, inainte
de a fi introduse in lucrarile respective.
Controlul gradului de protectie - conform SREN 60529-1995;
Urmatoarele verifcari se fac conform PE 116-94 pct. 17.5:
verificarea realizarii corecte ale circuitelor;
verificarea aparatelor din componenta echipamentului;
verificarea rezistentei de izolatie a aparatelor;
incercarea cu tensiune marita a circuitelor;
probe functionare;
9.6.3.4 INCERCARI SI PROBE LA CIRCUITE IN CABLU SAU CONDUCTOARE

Toate conductele, cablurile, barele, tuburile si accesoriile lor vor fi verificate vizual la locul de montare, dupa
transport. Materialele care la aceasta verificare prezinta defectiuni neremediabile (conducte cu izolatia rupta, tuburi
din PVC sparte sau crapate etc) vor fi respinse. Pot fi admise pentru montare, in cazurile in care este posibil, numai
partile de material care nu prezinta deteriorari, insa numai dupa ce s-a facut o verificare severa a calitatii lor.
La conductele cu izolatie si manta si la cabluri se va verifica continuitatea electrica pe fiecare colac, respectiv
tambur, inainte de montare (pozare). Verificarea va fi efectuata cu inductorul (ohmmetrul) legandu-se la cele doua
borne ale acestuia capetele colacului; in cazul cablurilor, se vor lega la bornele aparatului, pe rand, doua cate doua
capetele conductelor cablului respectiv. Daca acul indicator al aparatului la invartirea manivelei arata rezistenta
Pag 301/354
UAT 1 Bragadiru
nula, conducta prezinta continuitatea electrica (nu este intrerupta). Toate conductele care prezinta rezistenta infinita
(fiind intrerupte) vor fi respinse.
Dupa verificarea continuitatii electrice pe fiecare faza se vor verifica si eventuale scurt-circuitate intre faze.
Aceste probe si verificari se vor realiza conform PE 116-94 pct. 12.
verificare la continuitate si identificare faze;
verificarea rezistentei de izolatie;
verificare caderi de tensiune pe circuitele interioare.
9.6.3.5 INCERCARI SI PROBE PENTRU LEGAREA LA PAMANT

Aceste verificari si incercari se fac conform PE 116-94 pct. 20 si cuprind:
masurarea rezistentei de dispersie;
verificarea continuitatii legaturilor de ramificatie la instalatia de legare la pamant;
masurarea rezistivitatii solului;
verificarea tensiunilor de atingere si de pas;
masurarea rezistentei de dispersie rezultate a conductorului de nul impreuna cu prizele de pamant

legate la acesta.
verificarea etanseitatii instalatiei electrice cu conductori in tuburi vor fi verificate cu aer la o presiune de
2,5atm. pe tronsoane.
Verificarea instalatiei de paratrasnet se efectueaza conform C 56 in ordinea:
se verifica continuitatea electrica a prizei de pamant (naturala sau artificiala);
se verifica continuitatea electrica a retelei de captare si de coborare si a ansamblului.
Verificarea instalatiei electrice se va desfasura in doua etape:
verificarea preliminara - in timpul executiei - inaintea punerii in functiune a

din:
verificarea continuitatii electrice a conductelor electrice inainte si dupa montaj;
verificarea rezistentei de izolatie a conductelor electrice inainte si dupa montaj.
instalatiei si care consta
Verificarea definitiva - dupa executarea instalatiei, la punerea in functiune si va consta din:
verificarea modului de executare a legaturilor in doze, la aparate, la tablourile electrice precum si

legarea corecta a conductoarelor la nul si faza, atat la tablou cat si la corpurile de iluminat;
verificarea protectiei prin legare la conductorul de protectie;
verificarea rezistentei de izolatie a conductorilor fata de pamant.
Verificarea starii instalatiei de legare la pamant si la nul se va face la darea in exploatare a instalatiei si periodic de 2
ori pe an si va cuprinde:
masurarea rezistentei de dispersie a instalatiei de legare la pamant (priza);
se va desface piesa de separatie ce realizeaza legatura electrica a prizei de pamant cu centura

exterioara a instalatiei de egare la pamant:si se completeaza cu electrozi priza de pamant pana cand
Rd ajunge la valoarea ceruta prin proiect. Se va realiza si o verificare scriptica si vizuala a instalatiei.
Pe perioada verificarilor se vor folosi tablite de avertizare.

9.6.3.6 VERIFICARI IN TIMPUL EXECUTIEI
Pag 302/354
UAT 1 Bragadiru
In timpul executiei se va verifica:
Modul de realizare a bransamentului electric;
Daca intrerupatoarele, comutatoarele, dozele de aparat corespunzatoare sunt montate la 1.5 m de la

nivelul pardoselii, cu exceptia celor tip buton sau cumpana care pot fi montate si la inaltimi de 0.8 m,
numai in cladiri de locuit, hoteluri, camine; daca acestea din urma sunt amplasate pe perete, in partea
spre care se deschide usa , spre clanta;
Daca prizele, respective dozele de aparat corespunzatoare sunt montate la urmatoarele inaltimi, fata
de pardoseala: 1.2-1.4 m in incaperi izolate si camere de locuit; 1.5 m ,in camere de copii din crese,
gradinite, spitale de copii, camine etc.; 2 m la scoli, in clase.
Modul de trasare a instalatiei interioare si exterioare;
Prin traseu se intelege drumul pe care il urmeaza tuburile de protectie sau cablurile. Functie de traseu
se stabilesc pozitiile dozelor de trecere. Functie de pozitiile corpurilor de iluminat, respective al
aparatelor electrice, se stabilesc pozitiile dozelor de derivatie. Traseele orizontale, pe perete, se
amplaseaza la o distanta de 200-250 mm sub tavan sau la 250-300 mm de pardoseala. Traseele
verticale trebuie sa fie paralele cu liniile golurilor de usi sau ferestre, la o distanta de 100-150 mm de
acestea.
Daca dozele de trecere sunt montate in linie dreapta la 6 m, iar pe trasee cotite daca sunt montate
dupa trei coturi sau curbe, indiferent de distanta.
Daca santurile in ziduri au adancimea cu 8-10 mm mai mare decat diametrul tucului de protectie,
latimea fiind impusa de numarul tuburilor;
Daca tuburile de protectie usor protejate (IP, IPF, IPFR, IPY si IPFY), sunt folosite in incaperi uscate
sau umede cu intermitenta; daca tuburile de protectie (PEL-B, PFR) sunt utilizate in incaperi uscate,
umede cu intermitenta si in incaperi cu temperaturi ridicate, unde exista pericol de deteriorari mecanice
(fiind montate aparent); daca tuburile IPEY, PEL-A si T sunt utilizate in incaperi umede, ude, cu
degajari de praf incombustibil, in cantitati mari, (montate aparent sau ingropat) si in incaperi cu medii
corozive (numai ingropat).
Tuburile trebuie sa aiba o panta catre doze de aproximativ 1%, pentru eliminarea apei de condensatie din interiorul
tuburilor.
Montarea conductoarelor in izolatie de PVC se efectueaza numai la temperaturi de la 5 pana la +35C.
Verificari efectuate la tablourile generale de lumina si forta;
Verificarea puterilor instalate/nivel (conform proiect)
Numarul de corpuri de iluminat din fiecare incapere asigura confortul vizual (conform proiect);
Dispozitivele pentru suspendarea corpurilor de iluminat (carlige, bolturi, dibluri) trebuie sa suporte, fara deformari, o
greutate egala de cinci ori greutatea corpului de iluminat;
Instalatiile de iluminat au tensiunea maxima admisa de 230V si minim 10A;
Existenta protectiilor prin legare la pamant;
Existenta instalatiei de paratrasnet;
Protectia impotriva socurilor si la supratensiuni este strans legata de obtinerea unui sistem eficient de legare la
pamant (rezistenta mica) si de aplicarea efectiva a principiului egalizarii potentialelor;
Se verifica modul de protectie la supracurenti (se poate realiza cu : sigurante fuzibile, bobine cu actiune directa de
declansare care formeaza o parte a unui intreruptor de JT si care actioneaza la curentul de scurtcircuit (sau de
suprasarcina), relee care actioneaza indirect (relee electrice alimentate de transformatoare de masura de current
sau de tensiune, relee de presiune (presostate), relee de temperatura ( termostate), relee de detectie a gazului,
relee ce opereaza pe baza presiunii uleiului)).
Pag 303/354
UAT 1 Bragadiru
Iluminatul de siguranta , dupa conditiile de alimentare, de rezerva cu energie electrica si dupa conditiile de
functionare, poate fi de mai multe tipuri, in functie de sursa de alimentare;
Daca este respectata procedura tehnica de executie proprie constructorului ;
Daca sunt respectate pozitiile prevazute in proiect pentru amplasarea de console, rame, postamenti, nise pentru
aparate, tablouri electrice, utilaje electrice;
Daca Procesul verbal de trasare a lucrarilor este semnat de Antreprenor;
Daca s-a intocmit si avizat Buletinul de verificare pntru cablurile de joasa tensiune;
Se efectueaza incercari specifice (cabluri, circuite, aparate, tablouri, legare la pamant etc.)
In cazul instalatiilor electrice inglobate in panouri mari, inainte de turnarea betonului in cofraj se va verifica fixarea
sigura in numarul prevazut si la locul Stabilit in proiect, a tuburilor, dozelor, carligelor pentru locurile de lampa etc.;
Dupa decofrare, la locul unde s-a efectuat turnarea (santier, fabrica) se va verifica daca tuburile nu au fost obturate
sau nu au iesit din doze, daca in doze nu a patruns lapte de ciment, daca locul dozelor si carligelor nu s-a schimbat;
Daca s-a intocmit si avizat Buletinul de verificare pentru cablurilor electrice, cu tensiune mai mare de 1 kV,de catre
seful punctului de lucru si responsabilul CQ.
Pentru conductori care se ingroapa, se vor intocmi Procese verbale de lucrari ascunse care sa ateste calitatea
lucrarilor executate;
Daca lucrarile de izolatii sunt corespunzatoare ;
Daca s-a efectuat si inregistrat verficarea: transformatoarelor electrice, de masura, a intrerupatoarelor ce au
tensiune mai mare de lucru de 1 kV, a motoarelor electrice de 6 kV, a protectiei prin relee, a uleiului electroizolant, a
condensatorilor electrici;
Se verifica rezistenta prizei de pamant
Se verifica numarul de prize de circuit;
Se verifica sectiunea tuturor conductoarelor din punct de vedere al corespondentei cu valorile curentului de
scurtcircuit luand in considerare dispozitivele de protectie asociate, conditiile de instalare si cele de material (in aer,
in conducte etc.)
Se verifica legatura la pamant corespunzatoare tuturor partilor metalice expuse si exterioare (unde este cazul);
Se verifica distantele de siguranta in grupuri sanitare .;
Se verifica respectarea Normelor de protectia muncii in activitatea de constructii montaj si Normelor de protectie
impotriva incendiilor la proiectarea si realizarea constructiilor si a instalatiilor;
9.6.3.7 VERIFICARI LA TERMINAREA LUCRARILOR DE INSTALATII ELECTRICE
La terminarea lucrarilor se vor verifica:
calitatea aparatelor si a celorlalte materiale utilizate ;
la incheierea unei faze de lucrari, respectiv la terminarea unor portiuni de instalatie, care pot functiona
sau se pot proba independent, se efectueaza verificari pe faze de lucrari la care participa
Antreprenorul si Inginerul;
daca verificarile instalatiei sunt effectuate de persoane autorizate (verificatori autorizati, controlori
tehnici de calitate), in prezenta Inginerul;
calitatea lucrarilor executate, conform Normativului C 56;
corespondenta lucrarilor cu prevederile din proiect , standarde si alte prescriptii oficiale;
aspectul si calitatea lucrarilor;

Pag 304/354
UAT 1 Bragadiru
conditiile de rezistenta, etanseitate si functionare a instalatiilor ;
aspectul si calitatea lucrarilor pentru portiunile vizibile ale instalatiei;
functionarea instalatiei;
existenta certificatelor de calitate pentru pentru materiale;
existenta proceselor verbale de efectuare a incercarilor pe coloane, portiuni, tronsoane, la tabloul

electric ;
daca s-a efectuat receptia calitativa a instalatiei, din punct de vedere al pericolului de explozie in medii
explozive.
Receptia
receptia preliminara care poate fi pe total instalatie sau numai asupra unei parti a instalatiei care
indeplineste conditiile cerute;
receptia finala dupa expirarea perioadei de garantie.
In cazul lucrarilor ascunse (priza de pamant naturala) se pot realiza receptii pe faze si in urma verificarilor se incheie
proces verbal de receptie preliminara sau finala.
Conditii de receptie
Receptia lucrarilor se face de catre Beneficiar, la solicitarea Antreprenorului cand acesta considera ca lucrarile
intrunesc conditiile de receptie si au fost executate toate remedierile semnalate la verificari. Beneficiarul, pe baza
dosarului inaintat de Antreprenor furnizorul de energie electrica, va obtine avizul de racord. Inainte de punerea
instalatiei sub tensiune se va face in prezenta comisiei de receptie si a proiectantului daca este necesar o verificare
a tuturor documentelor (dosarului pentru receptie inclusiv a procesului verbal in care sunt consemnate observatiile si
rezultatele verificarilor efectuate pana la terminarea lucrarilor). Inainte de punerea sub tensiune, se face o ultima
verificare a instalatiei si se iau masuri care sa excluda posibilitatea unui accident la punerea in functiune.
Receptia finala se va face dupa trecerea perioadei de garantie stabilita prin contract de Antreprenor conform HGR
273/1994.
Verificari receptie
Comisia de receptie va verifica pe teren la receptia preliminara conform C 56:
existenta dispozitivelor de protectie si reglarea lor corecta;
functionarea corecta a aparatelor;
functionarea corecta a instalatiilor de iluminat si prize;
functionarea corecta a instalatiilor de protectie.
La receptia finala se va verifica:
remedierea problemelor semnalate pe parcursul perioadei de garantie;
functionarea intregii instalatii la parametrii proiectati.
Perioada de garantie
In timpul perioadei de garantie, Antreprenorul va inspecta instalatia (de exemplu la fiecare trei luni) si va controla
toate echipamentele, preluand responsabilitatea tuturor costurilor care apar, inclusiv inlocuirea elementelor defecte.
Antreprenorul nu va prelua cheltuielile de reparatie sau inlocuire de piese daca poate dovedi ca defectiunile se
datoreaza unei utilizari necorespunzatoare sau unor deficiente de intretinere.
Receptia finala la expirarea perioadei de garantie
Pag 305/354
UAT 1 Bragadiru
Receptia finala va avea loc odata cu terminarea perioadei de garantie, cu conditia ca Antreprenorul sa fi rezolvat
diferitele puncte din raportul de receptie la terminarea lucrarilor. Raportul de receptie finala nu va contine in
consecinta nici un comentariu care face obiectul responsabilitatii Antreprenorului.
9.6.4
INSTALATIILE ELECTRICE DE FORTA SI AUTOMATIZARE
Toate echipamentele si utilajele tehnologice se vor livra cu tablouri electrice de protectie si comanda prin care sa se
asigure protectia si functionarea in regim manual si automat.
Prin furnitura echipamentelor si utilajelor tehnologice se vor asigura cablurile de forta si comanda pentru fiecare
receptor din componenta echipamentului precum si elementele necesare functionarii in regim automat (senzori,
presostate, manometre, termostate, controlere, etc.).
Montarea circuitelor de forta si automatizare se va face pe poduri de cabluri metalice fixate de structura de
rezistenta a constructiilor.
Circuitele de alimentare ale tablourilor principale sunt realizate din cabluri CYABY montate ingropat in santuri sau
aparent pe pat de cabluri pozat in podul tehnic, iar circuitele interioare vor fi realizate, in principal din cabluri CYY,
montate aparent pe pod de cabluri din OLZn, coborarile la echipamente realizandu-se in tevi metalice OLZn.
Numarul conductorilor din cupru precum si sectiunea lor este adaptata puterii consumatorului. In mod analog sunt
alese si aparatele din tablourile electrice. Circuitele (forta, iluminat, prize, automatizare) sunt protejate la scurtcircuit
si acolo unde este cazul la suprasarcina cu intrerupatoare automate bipolare, tripolare sau tetrapolare, dupa caz.
Tablourile electrice se vor prevede cu 20% amplasament de rezerva.
Schemele de automatizare vor fi prevazute si adaptate in functie de caracteristicile echipamentelor ce urmeaza a se
achizitiona.
9.6.5
INSTALATIILE ELECTRICE DE ILUMINAT SI PRIZE
Sistemele de iluminat adoptate vor fi proprii fiecarei cladiri. Conditiile de amplasare vor respecta prevederile
normativului I7/2002, caracteristicile de arhitectura, caracteristici luminotehnice precum si conditiile generale de
confort si functionalitate proprii fiecarui obiectiv.
Pe circuitele de prize sunt prevazute prize simple sau duble, toate cu contact de protectie, cu o putere instalata de
2000 W, in conformitate cu cu prevederile normativului I7/2002.
Tipul corpurilor de iluminat, prizelor, butoanelor, intrerupatoarelor, comutatoarelor si caracteristicile lor sunt descrise
in capitolul urmator al caietului de sarcini. Antreprenorul de specialitate trebuie sa respecte cerintele. Orice
schimbare se va aproba de proiectant.
9.6.6
INSTALATIA DE PROTECTIE SI IMPAMANTARE
Circuitele electrice vor avea nulul de lucru distinct fata de nulul de protectie. Sectiunea conductorului de protectie se
coreleaza cu sectiunea conductorilor activi conform prevederilor I7-2002 si nu se va intrerupe.
Pentru legarea suplimentara la pamant de protectie a consumatorilor de energie electrica se utilizeaza platbanda din
otel zincat cu sectiunea minima de 25 mm2 sau din cupru de sectiune echivalenta. Centura se realizeaza din
platbanda OLZn 25x4 mm sau din cupru de sectiune echivalenta. Aceasta se racordeaza la priza de impamantare in
cel putin doua puncte prin intermediul pieselor de separatie PS.
Pentru o racordare mai usoara la platbanda a consumatorilor de energie electrica ce necesita aceasta, se utilizeaza
conductori multifilari de cupru, izolati, cu sectiunea minima de 16 mm2 cu papuci la ambele capete. La centura
interioara de protectie se vor racorda toate partile metalice ale constructiei si ale instalatiilor (tevi metalice, poduri de
cablu, grinzi, ferme principale, stilpi sau armatura lor, plasele din sirma care armeaza pardoseala sau altele
asemenea, etc.)
Priza de impamantare va fi constituita dintr-o priza naturala completata daca este necesar cu o priza artificiala.
Pag 306/354
UAT 1 Bragadiru
Valoarea rezistentei de dispersie a prizei de impamantare va fi de maximum 4 Ohmi pentru instalatii electrice si de
maximum 1 Ohm pentru priza comuna instalatii electrice si paratrasnet.
Priza artificiala se realizeaza din platbanda de otel zincata 40x4 mm si electrozi din teava OLZn 2 , l=3m.
Inainte de pozarea prizei de pamant se va face o identificare atenta a traseelor de retele din zona.
9.6.7
INSTALATII DE PROTECTIE IMPOTRIVA TRASNETULUI
La executarea instalatiilor de protectie impotriva trasnetului se vor respecta normativele I 20-2000, I.7-2002.
La executarea instalatiei IPT pentru un obiect trebuie sa se tina cont de urmatoarele date:
caracteristicile constructive ale obiectului de protejat si ale obiectelor invecinate: inaltimea, tipul,
dimensiunile si materialul acoperisului, structura constructiei etc;
caracteristicile elementelor metalice ale obiectului ce pot fi utilizate in IPT;
amplasamentul (izolat sau neizolat) al obiectului;
categoriile in care se incadreaza obiectul din punct de vedere al pericolului de incendiu si dupa gradul
de rezistenta la foc;
valoarea constructiei, valoarea continutului constructiei, valoarea obiectelor invecinate;
vecinatatile (copaci, constructii, proeminente de teren)
indicele keraunic al zonei in care se gaseste obiectul.
La realizarea IPT se utilizeaza cu prioritate elementele metalice naturale din componenta sau dotatia obiectului de
protejat (stalpi metalici, armaturi ale betonului, acoperisuri din tabla, elemente metalice ale instalatiilor etc), daca
acestea indeplinesc simultan urmatoarele conditii:
au cel putin dimensiunile (diametre, grosimi, sectiuni) specificate in tabelul 1 din I 20;
prezinta continuitate electrica sigura in timp (realizata conform art. 3.14 ... 3.22 din I 20);
sunt protejate la coroziune (conform art. 3.25 ... 3.30);
au rezistenta mecanica necesara;
sunt fixate sigur pe obiect, respectiv pe suporturi, impotriva smulgerii, actiunii vantului etc.
Elementele componente ale IPT se realizeaza din materiale avand dimensiunile indicate in tabelul 17 din I 20-2000.
Se admite folosirea aluminiului sau a cuprului pentru executarea elementelor componente ale IPT numai in cazuri
exceptionale bine justificate (de exemplu: atunci cand trebuie reparate IPT existente executate din astfel de
materiale si nu este posibil sau nu se admite imbinarea lor cu elemente executate din otel.
La executarea de IPT se utilizeaza elemente de captare si accesorii de montaj, tipizate (tije de captare, piese de
sustinere, de fixare, de imbinare, de racordare etc).
In egalizarile de potential pentru protectia la trasnet (MPT) se utilizeaza drept conductoare de legatura, conductele
metalice bune conducatoare pe toata lungimea lor. Se interzice utilizarea conductelor pentru fluide comestibile.
Conductele de gaze sau fluide comestibile nu pot fi folosite ca conductori in instalatia IPT.
Toate conductoarele de coborare se prevad cu piese de separatie OL Zn cu eclise pentru masurarea rezistentei de
trecere a prizei de pamant - amplasate la 1,5 2,5m de pamant, la care se conecteaza instalatia IPT (vezi capitolul
prize pamant) si specificatia in cazul utilizarii in comun pentru instalatia IPT si restul prizelor pentru instalatia de
protectie la electrocutare prin atingere etc.
Legaturi electrice la instalatia I.P.T.
Conexiunile electrice in IPT se executa cu prioritate prin sudura. Se admite si executarea legaturilor electrice prin
alte mijloace (suruburi, cleme cu crestaturi, nituri, lipitura tare etc) cu conditia ca acestea sa asigure mentinerea in
Pag 307/354
UAT 1 Bragadiru
timp a unei legaturi electrice corespunzatoare, cu continuitate electrica sigura, cu rezistenta mecanica la solicitari si
cu protectie la coroziune. Legaturile prin suruburi se asigura impotriva autodesurubarii.
Indiferent de metoda utilizata pentru executarea conexiunilor electrice, suprafetele de contact se pregatesc in
prealabil prin curatire de impuritati (oxizi, murdarie etc). Suprafetele de contact, pe cat posibil, se netezesc.
Conexiunile conductoarelor plate la elemente din tabla cu grosimea de max. 2mm se executa prin intermediul unei
placi de intarire cu suprafata de min. 10cm si cu 2 suruburi de min. M8 sau prin lipitura tare.
Suprafetele de sudat se suprapun pe o lungime de minimum 100mm, iar sudura va avea aproximativ 3mm grosime
si se executa pe toate laturile.
Prin suduri se asigura sectiuni de trecere a curentului cel putin egale cu acelea ale conductoarelor ce se imbina si
rezistenta mecanica corespunzatoare. La lipiturile tari, sectiunea de trecere este egala cu aceea a conductoarelor
ce se imbina, multiplicata cu raportul dintre rezistivitatea alamei si rezistivitatea materialului de imbinat.
Pentru o conexiune prin suruburi, intre conductoarele banda si intre acestea si parti de constructie din otel, se
utilizeaza cel putin doua suruburi M8 sau un surub M10, iar suprafata legaturii este de cel putin 10cm.
In cazul tablelor, conexiunile se considera realizate daca tablele sunt imbinate prin falt, lipitura, sudura, suruburi,
nituri.
Legaturile electrice care nu pot fi verificate in timp (de ex, cele ale prizelor de fundatie, ale elementelor ingropate in
pamant) se executa prin sudura.
Legaturile electrice din IPT care pot fi verificate, se amplaseaza astfel incat sa fie usor accesibile pentru control si
eventuale reparatii.
Se evita pe cat posibil executarea de conexiuni pe traseul conductoarelor (IPT) instalate pe elemente din materiale
combustibile. Conexiunile se executa in aceste cazuri numai prin sudura, luandu-se masuri de protectie in timpul
lucrului.
Protectia anticoroziva
Materialele din otel utilizate pentru executarea IPT se protejeaza anticoroziv.
Protectia anticoroziva a elementelor conductoare din otel ale IPT instalate suprateran se asigura prin straturi
metalice, vopsire sau prin metalizare si vopsire, respectandu-se prevederile din STAS 10702/2 si normativul C 139,
corespunzator clasei de agresivitate in care se incadreaza mediul in care urmeaza sa fie utilizate (vezi STAS 1012888).
Legaturile electrice din pamant se protejeaza prin acoperire cu un strat de bitum. Pregatirea suprafetelor pentru
vopsire anticoroziva se face conform STAS 10166/1. In cazurile in care se foloseste protectia prin vopsire, cel putin
unul dintre straturile de vopsea se aplica dupa terminarea montajului, pe toate suprafetele elementelor
conducatoare supraterane si aflate pana la 30cm, sub nivelul solului. Elementele de montaj executate din otel se
protejeaza anticoroziv in aceleasi conditii ca si elementele conducatoare din otel. Suruburile utilizate in PT se
protejeaza anticoroziv prin zincare la cald.
Profilele si tablele din otel folosite pentru protectia mecanica se protejeaza anticoroziv prin vopsire.
Protectia impotriva deteriorarilor mecanice.
Elementele IPT instalate aparent se protejeaza impotriva deteriorarilor mecanice pe toate portiunile de traseu pe
care pot sa apara astfel de pericole.
In zonele din vecinatatea solului, respectiv a pardoselii, protectia conductoarelor se asigura:
in interior, pe inaltimea de 0,5m de la pardoseala in locuri cu pericol redus de deteriorare mecanica si

pe 1,5m de la pardoseala, in cele cu pericol de deteriorare mecanica;
in exterior, pe inaltimea de 1,5m de la sol si pana la 0,3m sub nivelul solului.
Protectia conductoarelor PT se realizeaza cu ajutorul profilelor din otel laminat sau din tabla de otel, fixate sigur pe
elementele de constructie (de ex. prin praznuri si bratari metalice). Se interzice utilizarea tuburilor si jgheaburilor
Pag 308/354
UAT 1 Bragadiru
metalice care realizeaza sectiuni inchise, pentru protectia mecanica a conductoarelor IPT. Elementele de captare
ale IPT de pe coperisurile cu pante, se amplaseaza sau se protejeaza astfel incat sa nu poata fi deteriorate prin
alunecarea zapezii sau a ghetii.
Dispozitive de captare pentru IEPT izolate de constructie.
Aceasta instalatie va face obiectul unui control separat de punere la pamant si a rezistentei de dispersie.
Controlul se va face de catre un organism agreat.
Inainte de inceperea lucrarilor si de livrarea echipamentelor in santier, Beneficiarul si biroul de studii trebuie sa
aprobe materialele.
Antrepriza va realiza:
Livrarea, amplasarea, incercarea si punerea in functiune a unei instalatii de paratrasnet;
Livrarea, amplasarea, incercarea si punerea in functiune a unei instalatii de legare la pamant
Toate accesoriile necesare, cum ar fi: tevi de protectie, elemnte de prindere, fixare, conductoare de captare,
coborare, piese de separatie, etc.;
Verificarea functionarii de catre compania de asigurari sau de catre un organism de control agrementat;
Livrarea si aprobarea de catre Inginer, birou de studii a dosarului instalatie de protectie la trasnet in care pe
langa planuri, vor fi atasate si atestarile necesare.
Sunt incluse: reteaua de captare, conductoarele de coborare, priza de pamant, piese de masura, elemente de
protectie mecanica.
Instalatia de compune din :
Stalpi metalici /beton;
Tijede captare, montate pe stalpi metalici/beton;
Conductor de coborare OLZn 30x3mm
Piesa de separare, pentru legarea la priza de pamant
Conductoarele vor fi legate prin presare sau prin sudura pentru a avea o rezitenta de trecere minima.
Toate elementele metalice importante sau proeminente amplasate in apropierea retelei de captare sau de coborare
vor fi racordate la aceasta instalatie (cosuri de fum, trape de fum, burlane de ploaie, etc.). Coborarile vor fi
prevazute la maxim 20m pe perimetru si vor fi protejate mecanic pe o distanta de 2 m de la sol in tevi metalice. La
fiecare coborare se va prevede piesa de separatie pentru masurarea rezistentei de dispersie.
Conductoare
La coborare se vor utiliza conductoare OL Zn 30x3mm. Ele vor fi amplasate conform normelor de buna practica si in
concordanta cu prescriptiile din prezenta documentatie.
In functie de lungime, se vor prevede lire de dilatare la fiecare 25m.
Conductoarele de coborare vor avea o raza maxima de 20cm si vor avea schimbari de directie la mai putin de 90
grade.
Conductoarele verticale vor fi fixate pe stalpi. Metodele de fixare vor fi prezentate de Antreprenor clientului si biroului
de studii.
Punctele de fixare vor fi din metru in metru maxim.
Conductoarele de coborare vor fi dintr-o singura bucata (fara inadiri). Acolo unde legaturile sunt inevitabile, acestea
se vor face prin presare pentru a garanta o rezistenta de trecere minima. Presiunea va fi de minimum 12 tone.
Pag 309/354
UAT 1 Bragadiru
Toate conductoarele de coborare vor fi prevazute cu o piesa de separatie pentru a putea controla rezistenta de
dispersie a prizei de pamant. Piesa va fi de tipul placute detasabile din otel galvanizat. Ele vor fi amplasate in partea
de jos a peretilor exterior. Inaltimea si pozitia exacta de amplasare se va stabili pe santier.
Fiecare conductor de coborare va fi protejat la baza de un profil din otel zincat pe o lungime de 2m minim deasupra
terenului natural.
Acest profil se va prinde din jumatate in jumatate de metru.
Electrozi
Electrozii se vor realiza din teava de otel zincat 21/2, lungime de 3m. Se vor amplasa din 6 in 6m. Valoarea
rezistentei de dispersie a prizei de impamantare va fi de maximum 10 Ohmi pentru instalatiile de paratrasnet si de
maximum 1 Ohm pentru prizele comune de instalatii electrice si paratrasnet.
Pentu prizele de pamant se vor realiza obligatoriu masuratori si se vor intocmi buletine de masura.
Masuri de protectie a muncii. La executarea lucrarilor de instalatii electrice prevazute in prezenta documentatie se
vor respecta prevederile:
Legii Protectiei Muncii citata in capitolul special destinat Protectiei muncii din acest caiet de sarcini
La executia lucrarilor Antreprenorul va respecta intocmai urmatoarele prevederi din regulament privind sudarea (cap
32) - art. 1456-1467 (reguli generale), art. 1467-1514 (sudura electrica), art. 1515-1568 (sudura autogena), precum
si orice alte masuri de protectie a muncii pe care le considera necesare in timpul activitatii de montaj a instalatiilor;
9.6.8
Norme specifice furnizorilor de energie electrica pentru lucrul in instalatiile electrice fara sau cu
tensiune;
Normativului de prevenire si stingere a incendiilor pe durata executarii lucrarilor de constructii si

instalatii aferente acestora, indicativ C300/1994, aprobat cu avizul nr. 24726/10.06.1994 emis de
Ministerul de Interne - Comandamentul Trupelor de Pompieri in vederea eliminarii pericolului de
incendiu in timpul executarii lucrarilor.
EXECUTIA INSTALATIILOR ELECTRICE INTERIOARE
9.6.8.1 INSTALATII INGROPATE

Toate aparatele electrice de conectare (prize, intrerupatoare, comutatoare, etc.) se vor monta in doze de aparat.
Ramificatiile se vor realiza numai in doze de conectare. Numarul acestora va fi minim. In doze se lasa o rezerva
minima de 10 cm. Toate conductele electrice montate ingropat se vor proteja. Pe timpul executiei lucrarilor de
instalatii electrice Antreprenorul va lua masuri pentru protejarea lucrarilor celorlalte specialitati.
Prizele, intrerupatoarele, comutatoarele, in cazul in care se gasesc in aceeiasi zona, se vor monta pe aceeiasi
verticala.
Inaltimea de montaj adoptata pentru aparate, va fi conform Normativului I7.
Se vor respecta distantele minime de amplasare indicate in I.7/2002 cap.3.5 (3.5.1. tabel 3.1; 5.1.225.1.26;
5.1.615.1.83).
Montarea tuburilor de protectie
Distantele minime intre tuburile electrice de protectie sau fata de alte instalatii au fost indicate in tabelul 3.1. al
I.7/2002 si art. 5.3.24.
Se vor folosi tuburi cu piese imbinate uzinate, racorduri olandeze (lipite sau filetate), mufe, curbe; adeziv CCEEZ100 si dicloretan solvent pastrat in case tabla galvanizata (+540) etanse si etichetate.
Trasee
Pag 310/354
UAT 1 Bragadiru
La alegerea traseelor circuitelor trebuie sa se evite suprafetele si zonele calde ale incaperilor (cosurile de fum,
panourile radiante ale instalatiei de incalzire, sobele, cazanele de incalzire, cuptoarele etc) - distante conform I.7
cap.4.
In mod exceptional, tuburile metalice pot fi pozate in astfel de locuri calde, cu conditia sa se utilizeze conducte cu
izolatia rezistenta la temperaturi inalte (FffBC, FffSi etc).
In instalatiile ingropate sub pardoseli se admit si trasee directe, in vederea scurtarii lor. Prinderea conform I.7.
Dozele si cutiile de derivatie
Se monteaza de regula pe suprafetele verticale ale constructiei (pereti, grinzi, stalpi etc). Se interzice montarea
dozelor dedesubtul conductelor de apa, abur, gaze etc.
Pe traseele in linie dreapta, dozele de trecere se prevad la fiecare 6 m in cazul circuitelor cu conducte din aluminiu
si respectiv la fiecare 10 cm in cazul celor din cupru. Trebuie sa se prevada doze de trecere dupa cel mult doua
curbe sau dupa doua coturi in cazul conductelor din aluminiu si respectiv dupa cel mult trei curbe sau doua coturi in
cazul conductelor din cupru.
La corpurile de iluminat care sunt prevazute cu cleme sau borne de derivatie se admite trecerea conductoarelor prin
interiorul corpurilor si realizarea convexiunilor la bornele acestora.
9.6.8.2 INSTALATII APARENTE
In cazul in care sunt mai mult de patru cabluri pe acelasi traseu, se va prevede obligatoriu pat de cabluri din otel
galvanizat. Patul de cabluri se va monta pe elementele de constructie ale cladirii.
In zonele tehnice toate coborarile la aparate, receptoare,etc., se vor realiza in cabluri pozate in teava OLZn, ce vor
avea diametrul adaptat tipului de cablu. Teava treabuie sa aiba diametrul interior de 1.5 ori mai mare decat
diametrul exterior al cablului.
In zonele de depozitare la trasee orizontale cablurile se vor monta pe pat de cabluri iar la trasee verticale se vor
monta in tevi cu diametrul adaptat tipului de cablu. Spatiul dintre cablu si teava se va etansa cu spuma
poliuretanica agreata in industria alimentara. Dupa uscare excesul de spuma se va indeparta.
In cazul schimbarilor de traseu, cablul se va proteja cu elemente flexibile din material similar cu al tevii sau tubului.
Capetele tevilor de protectie se vor proteja cu mansoane astfel incat sa nu vatameze izolatia conductelor electrice
introduse in ele. Bransarile la aparate se realizeaza prin mufe cu diametrul adaptat cablului. La inaltimi mai mici de 2
m se monteaza capace de protectie fixate prin suruburi autofiletante. Se pot monta mai multe circuite in acelasi
jgheab sau pe acelasi pod de cablu. Intr-un tub de protectie se monteaza numai un singur cablu.
Iesirile si intrarile circuitelor in/din tablouri se vor masca.
Se va respecta normativul NTE 007/08/00 si precizarile din I.7/2002 .
Traseele cablurilor se aleg in asa fel incat sa se realizeze legaturi scurte, in concordanta cu ansamblul retelelor de
cabluri si cu extinderile preconizate, evitandu-se zonele in care este posibila deteriorarea cablurilor.
Cablurile de comanda si control vor avea, pe cat posibil, trasee diferite de cele ale cablurilor de energie.
Pentru cablurile de energie de tensiuni diferite, se va urmari de asemenea realizarea de trasee diferite; in cazul in
care acest lucru nu este posibil, se vor respecta prevederile cu privire la distante si separari.
La instalarea cablurilor se recomanda sa se prevada o rezerva de lungime pe traseu si la capete, pentru a se
permite introducerea sau inlocuirea mansoanelor si a cutiilor terminale. Pe trasee lungi, rezerva se obtine prin
montarea ondulata a cablurilor.
La intrarea si iesirea cablurilor din canale, cladiri sau tuneluri, la pozarea sub drumuri, cablurile se vor proteja in
tuburi de protectie rezistente la solicitari mecanice.
Tevile de protectie vor avea diametrul interior de cel putin 1,5 ori diametrul exterior al cablului. Ele vor avea cel mult
doua curbe realizate cu o raza de curbura minima de 15-30 ori diametrul exterior al cablului, in functie de tipul
acestuia. Capetele tevilor se vor berclui.
Pag 311/354
UAT 1 Bragadiru
Razele minime de curbura mentionate se vor realiza si in timpul manipularilor si la montarea cablurilor.
In cazul asezarii inclinate a cablurilor este indicat a se folosi cabluri cu izolatie uscata. Liniile de cabluri se vor
proteja impotriva curentilor de suprasarcina si de scurtcircuit.
Desfasurarea cablurilor de pe tambure si pozarea lor se va face numai in conditiile de temperatura ale mediului
indicate de fabricile furnizoare pentru tipurile respective de cabluri.
Se va respecta I.7/2002 cap. 4.6.; 4.7; 4.8; 4.9 si 4.138 si NTE 007/08/00.
La executarea acestor instalatii trebuie sa se tina seama ca temperatura minima pentru manipularea cablurilor cu
manta si izolatie din PVC .
In cazurile in care se impune montarea cablurilor in conditii de temperatura sub aceste limite, trebuie sa se
procedeze la preincalzirea prealabila a acestora in incaperi cu temperatura de +20 ...+25C pana ce atinge aceasta
temperatura.
In instalatiile interioare este interzis sa se foloseasca cabluri cu invelis din iuta, aceasta fiind un material combustibil
care poate inlesni propagarea incendiilor.
9.6.8.3 MONTAREA APARENTA A CABLURILOR
Pe traseele orizontale la montarea aparenta pe console sau pe zidarii, distanta intre doua puncte de fixare trebuie
sa fie de cel mult 0,75 m pentru cablurile armate si de 0,4 m pentru cele nearmate.
Pe verticala, distanta intre punctele de fixare poate sa creasca pana la cel mult 2 m.
De regula, distanta intre axele cablurilor de energie se prevede de 10 cm, dar in conformitate cu NTE 007/08/00
cap.4.2
9.6.8.4 CURBAREA CABLURILOR
Pentru curbarea cablurilor electrice armate sau nearmate trebuie sa se tina seama de indicatiile Furnizorilor.
9.6.8.5 PROTEJAREA CABLURILOR
La traversarile prin zidarii, cablurile trebuie sa se protejeze prin tuburi metalice sau beton. Dupa caz, aceste treceri
se etanseaza cu masa bituminoasa (contra umezelii, a prafului, a agentilor corozivi etc).
Tronsoanele de cabluri se taie cu o rezerva de lungime de 2,53%, in vederea compensarii deformarilor datorita
variatiilor de temperatura.
Pe portiunile de traseu expuse loviturilor, cablurile nearmate se protejeaza cu tuburi metalice.
In locurile accesibile personalului neautorizat, cablurile (armate sau nearmate) pozate aparent, se instaleaza la o
inaltime de cel putin 2 m fata de pardoseala.
9.6.8.6 MONTAREA CABLURILOR PE STELAJE SI PODURI DE CABLURI
La executarea instalatiilor cu cabluri montate pe stelaje si poduri de cabluri se respecta in general aceleasi conditii
ca la pozarea aparenta a cablurilor; in astfel de cazuri, utilizarea cablurilor armate nu este justificata, deoarece ele
nu sunt expuse loviturilor.
Asezarea cablurilor se face de regula la distanta de 10 cm intre axele lor.
Stelajele sau podurile de cabluri se executa fie din profile laminate de otel (cornier, I etc), fie din aceleasi profile
executate din tabla de otel.
Principalele elemente care intra in alcatuirea stelajelor si podurilor de cabluri tipizate sunt consola, montantul si
lonjeronul, confectionate din tabla de otel (OL Zn) cu grosimea de 2mm.
Podurile si stelajele de cabluri se pot realiza in doua variante constructive:
Pag 312/354
UAT 1 Bragadiru
varianta tip scara, la care cablurile se aseaza pe traverse (se utilizeaza pentru cablurile de energie, cu
sectiuni mari);
varianta tip placa, la care cablurile se aseaza pe o placa continua din tabla (se utilizeaza in special
pentru cablurile de comenzi, semnalizari etc).
La asamblarea podurilor si stelajelor din elemente prefabricate se mai folosesc: bride pentru console si pentru
montanti, eclise, traverse etc.
Pentru devieri de trasee in plan sau de la un nivel la altul se folosesc elemente speciale, care asigura racordarea
corespunzatoare a tronsoanelor de pod.
9.6.8.7 DISTANTE MINIME FATA DE ALTE CONDUCTE
Distantele minime la intersectii cu conducte cu fluide incombustibile reci (sub 40 grade Celsius) vor fi de 3 cm, iar cu
conducte cu fluide incombustibile calde (peste 45 grade Celsius) vor fi de 50 cm. La apropieri (circuite paralele)
distantele vor fi de 5 cm la conducte reci si de 100 cm la conducte calde (fluide incombustibile).
Distantele se pot reduce la fluidele incombustibile calde daca materialele sunt rezistente la temperatura respectiva
si sunt calculate la acesta (curentul maxim admisibil) sau sunt protejate termic (conform NTE 007/08/00 si I7).
Distantele se aplica atat la cabluri cat si la circuite in tuburi, tevi.
9.6.8.8 TRECERI PRIN ELEMENTE DE CONSTRUCTIE
Daca circuitele sunt realizate din cabluri, la trecerea prin elementele de constructii vor fi prevazute tevi de protectie.
Indiferent de natura materialelor tevilor, acestea se vor prevedea la capete cu tije de protectie.
Se interzice traversarea cosurilor si a canalelor de ventilare cu circuite electrice de orice fel.
La trecerea prin parapeti, circuitele din cabluri se vor proteja la socuri mecanice pana la inaltimea de 2 metri. Aceste
treceri se vor etansa la umezeala si vor avea o rezistenta la foc corespunzatoare peretelui strapuns.
9.6.8.9 DISTANTE DE PRINDERE (SUSTINERE)
Circuitele realizate din cabluri nearmate se vor prinde la distante de 50 cm pe orizontala si la 100 cm pe verticala.
Cablurile armate se vor fixa la intervale de 80 cm pe trasee orizontale si la intervale de 150 cm pe verticala.
Circuitele realizate din conductori trasi in tuburi de protectie din material plastic se fixeaza la intervale de 0,6...0,8 m
pe orizontala si 0,7...0,9 m pe verticala. In cazul tuburilor metalice distantele sunt 1,0...1,3 m pe orizontala si
1,2...1,6 m pe verticala. In cazul tevilor distantele sunt de 1,5...3 m pe orizontala si pe verticala. Limitele inferioare
corespund diametrelor mici, iar limitele superioare corespund diametrelor mari.
Se prevad in mod obligatoriu puncte de fixare la 10 cm de doze, cutii de tragere, derivatii, coturi, aparate,
echipamente, etc. Orice element se prinde in minim doua puncte de fixare.
9.6.8.10 LEGATURI ELECTRICE
Derivatiile, ramificatiile, racordurile la aparate in cabluri sau conductori in tuburi se realizeaza numai in doze (fie
pentru legaturi, fie pentru aparat).
Legaturile se realizeaza cu cleme, papuci mansoane sau prin presare si apoi se izoleaza asigurandu-se acelasi
nivel de izolare al conductorilor.
Se interzice executarea legaturilor electrice prin simpla rasucire.
Legatura dintre conductorii de cupru si cei de aluminiu se realizeaza prin cleme de "cupal" speciale sau prin presare
in tuburi speciale.
Se interzice efectuarea legaturilor in interiorul tuburilor de protectie.
Pag 313/354
UAT 1 Bragadiru
9.6.8.11 ELEMENTE DE FIXARE

Tuburile de protectie si cablurile montate aparent se fixeaza conform distantelor mentionate anterior
Se vor utiliza solutii care nu afecteaza termoizolatia sau structura de rezistenta a constructiei si care se pot demonta
usor. Se pot utiliza dibluri din material plastic sau alte solutii echivalente.
Se interzice utilizarea bolturilor impuscate si forarea in elemente spatiale de beton precomprimat sau in grinzi
metalice.
9.6.8.12 PROTECTIA LA FOC
Pentru trecerile prin pereti rezistenti la foc se vor utiliza solutii experimentate de ICECON (INSTITUTULUI DE
CERCETARI PENTRU ECHIPAMENTE SI TEHNOLOGII IN CONSTRUCTII, INCERC sau alte laboratoare
acceptate de MLPAT si mentionate in catalogul de detalii P.S.I. eleborat de IPCT Bucuresti. Toate solutiile adoptate
vor fi puse de acord cu prevederile Normativului P 118.
9.6.9
EXECUTIA INSTALATIILOR ELECTRICE EXTERIOARE
9.6.9.1 REGULI DE INSTALARE A CABLURILOR IN PAMANT

Intrarile si iesirile din cladiri se vor realiza pe la partea inferioara a constructiei, in tevi metalice.
Cablurile se vor poza in conformitate cu prevederile 2.2, 2.3, 2.4., art. 3.3.2, 4.1 si art. 4.3.1. din NTE
007/08/00, cu urmatoarele precizari:
Distantele prescrise de pozare a cablurilor in santuri sunt:

-
Adancimea de pozare H in conditii normale nu va fi, de regula, mai mica de:
in cazul cablurilor cu tensiune nominala pana la 20 kV inclusiv
adancimea de pozare se poate reduce pana la 0,5 m in incinta statiilor de conexiuni si de

transformare pe portiuni scurte (sub 5 m) la intrarea cablurilor in cladiri, la pozarea sub
plansee de beton si la pozarea in tuburi de protectie.
(0,7...0,8) m.
Distanta libera pe orizontala L intre cablurile pozate in acelasi sant sau intre cabluri pozate in santuri
separate nu va fi mai mica decat valorile minime indicate in tabel.
Distante minime, in cm, pe orizontala intre cabluri pozate in pamant:
Tipuri de cabluri
Comanda
Energie
control
620kV
trif.
monof.
Telefonie
Tractiune
Ale
MTTc
urbana
altor
unitati
Comanda - control
Nenormat
10
101)
101)
502)
502)
502)
Energie 1kV
10
25
25
502)
502)
502)
Distantele se stabilesc sau se verifica in baza calculelor de influenta conform SR 832:2008 .

Se mareste de la 50 cm la 60 cm in cazul adancimilor de ingropare mai mari de 1,50 m.
L=7 cm intre cablurile monofazice apartinand unei aceleasi grupe trifazate (nu se normeaza in cazul asezarii
cablurilor trefla); L=25 cm intre grupele trifazate de cabluri.
Pag 314/354
UAT 1 Bragadiru
Folia din polietilena, avand grosimea de 0,150,20 mm si orice culoare, se monteaza ca despartitoare intre straturile
de nisip si pamant. Benzile avertizoare, avand latimea minima de 0,5 mm si culoarea galbena sau portocalie, se vor
monta in stratul de pamant (la 20 cm deasupra foliei) si vor fi inscriptionate continuu (Atentie! Circuite electrice.
Pericol de moarte!), cu sageti intre inscriptii. Placile din mase plastice, avand dimensiunile minime de 4002005
mm si orice culoare, vor avea fata inferioara striata si cea superioara, inscriptionata(Atentie! Cabluri electrice.
Pericol de electrocutare!). Cablurile se pozeaza in santuri, serpuit, la minimum 0,7 m de suprafata, intre doua
straturi de nisip sau pamant (granulatie maxima 30 mm) cu o grosime de circa 10cm fiecare, peste care se pune un
dispozitiv avertizor (exemplu benzi avertizoare si placi avertizoare din mase plastice) si pamant rezultat din sapatura
(din care s-au indepartat toate corpurile care ar putea produce deteriorarea cablurilor).
Utilizarea placilor avertizoare este recomandata in urmatoarele situatii:
pentru cablurile care alimenteaza consumatori importanti;
in zone cu densitati mari de cabluri sau de retele subterane;
in cazul profilelor de santuri cu cabluri etajate intre straturile de cabluri;
deasupra mansoanelor.
Se va evita pozarea cablurilor in straturi suprapuse (etajate) atat din cauza influentelor termice defavorabile, cat si a
unei interventii ulterioare dificile la cablurile inferioare.
Pentru mentinerea distantelor minime prescrise, intre cablurile cu tensiuni diferite sau intre cablurile de medie
tensiune (de aceeasi tensiune) pozate in acelasi sant, se vor monta distantoare (din mase plastice sau cauciuc) pe
toata lungimea cablurilor, amplasate pe traseu la distante de circa 1 m.
In orase si zone locuite, retelele de cabluri trebuie pozate, de regula, pe partea necarosabila a strazilor (sub
trotuare) sau in anumite conditii, in zonele verzi din cartierele de locuinte. Cablurile pozate pe partea carosabila a
strazilor trebuie sa aiba o protectie mecanica corespunzatoare. Dupa pozare, pe planul retelei de cabluri al localitatii
sau al incintelor obiectivelor industriale, se vor trece in mod obligatoriu orice modificari de traseu fata de proiect.
Distante minime intre cabluri pozate in pamant si diverse retele, constructii sau obiecte - daca nu exista alta
specificatie pe plansa.
Nr.
Denumirea retelei,
Distanta minima(m)
crt.
constructiei sau obiectelor
in
plan in
plan
orizontal
vertical
(aproprieri)
(intersectii)
1.
apa si canalizare
0,5*
0,25
*) La adancimi peste 1,5m distanta

minima este de 0,6m
termoficare, abur
apa fierbinte
1,5
0,5
0,5
0,2
Distantele pot fi reduse cu 50% cu

masuri de protejare termica a cablului
sau de reducere a incarcarii
fluide combustibile
1,0
0,5*
*) Distanta poate fi redusa pana la

0,25m in cazul protejarii cablului in
tuburi pe toata lungimea intersectiei
plus cate 0,5m pe fiecare parte
gaze
0,6*
0,1
*) In cazul protejarii cablurilor in tuburi,

distanta va fi functie de presiunea
gazelor si anume 1,5m pt. presiune
joasa si intermediara, 2m pt. presiune
redusa si 3m pt. presiune medie
0,6
Cu
O
2.
3.
U
C
T
4.
5.
Fundatii de cladiri
Observatii
conditia
verificarii
Pag 315/354
stabilitatii
UAT 1 Bragadiru
Nr.
Denumirea retelei,
Distanta minima(m)
crt.
in
plan in
plan
orizontal
vertical
(aproprieri)
(intersectii)
Observatii
constructiei
6.
Arbori (axul acestora)
1,0
Se admite reducerea distantei cu

conditia protejarii cablurilor in tuburi
7.
0,5*
*) Distanta se masoara de la
marginea stalpului sau fundatiei
neutru izolat 1,0

sau tratat
Distantele se masoara de la
conductorul extrem al LEA (proiectia
pe orizontala);
neutru legat la 5,0

pamant
Pentru cablurile de comanda control si

de telemecanica, precum si pentru
adoptarea unor distante mai reduse
se vor face calcule de influenta
1kV
E
A
8.
<1kV
E
9.
10.
Sina de tramvai (cea mai 2*

apropiata)
1**
*) Se admite reducerea
pana la 1m in cazul
cablurilor cu invelis din
PVC sau pozate in
tuburi
**) Cablurile
se
monteaza
in tuburi de
protectie;
unghi
minim de
traversare
60 (recom.
75-90
11.
*)
Unghi
minim de
traversare
75.
uzinale
1*
MTTc
2*
L
E
12.
I
C.
Cablurile
vor
fi
protejate in
tuburi pana
la
limita
zonei
de
expropriere,
dar min.2m
de la sina
extrema
Pag 316/354
UAT 1 Bragadiru
Nr.
Denumirea retelei,
Distanta minima(m)
crt.
in
plan in
plan
orizontal
vertical
(aproprieri)
(intersectii)
13.
1,5*
uzinale
**
Observatii
*) Cu masuri de idem dar

protectie pentru cabluri min.3m;
traversarea
la 10m de
ace sau de
cablu
de
intoarcere;
C
T
14.
MTTc
10*
**
*) Se admite reducerea
pana la 3m pe baza de
calcul, cu masuri de
protectie pentru cablu
si
cu
aprobarea
organelor MTTc
**) 1,4m tub izolant

(PVC,
beton etc);
*) Masurata de la
bordura spre trotuar (in
localitati) sau de la
ampriza spre zona de
protectie (in afara
localitatilor)
**)
Masurata in
axul
drumului;
tubul
de
protectie va
depasi
bordura,
respectiv
ampriza cu
cca 0,5m;
3m
tub
metalic.
T
E
15.
Drumuri
0,5*
1**
unghiul
minim de
traversare
60
(recomanda
t 75-90
16.
Cabluri electrice (inclusiv *

tractiune urbana si telefonie)
0,5**
*) a se vedea tabelul 4 **)

Se
NTE 007/08/00
admite
reducerea
pana
la
0,25m, cu
conditia
protejarii
mecanice a
cablului
Pag 317/354
UAT 1 Bragadiru
Nr.
Denumirea retelei,
Distanta minima(m)
crt.
in
plan in
plan
orizontal
vertical
(aproprieri)
(intersectii)
Observatii
traversar,
pe
o
distanta de
0,5m de o
parte si de
alta
a
traversarii.
9.6.9.2 INSTALAREA CABLURILOR IN TUBURI

Distante prescrise. Adancimea de asezare in pamant a tuburilor sau a blocurilor de cabluri trebuie sa corespunda
conform conditiilor locale din proiect, insa nu mai mica decat adancimile prevazute in NTE 007/08/00 pentru
cablurile pozate in santuri in pamant.
Reguli de instalare a cablurilor in tuburi (sau blocuri) de cabluri. Adoptarea solutiei de instalarea cablurilor in tuburi
se va face, de regula, pe tronsoanele in care este necesar a se asigura: evitarea lucrarilor de desfacere a
trotuarelor, carosabilului sau a altor suprafete pavate sau betonate pentru eventuale interventii ulterioare sau o
protectie mecanica ridicata a cablurilor.
In sensul aratat, instalarea in tuburi se utilizeaza, de regula, pentru legaturile de telemecanica si de telecomunicatii
in localitati, precum si pentru subtraversarea cailor de circulatie de catre cablurile de energie. Numarul de tuburi este
cu rezerva goala 10% tinand seama de perspectiva de dezvoltare a retelelor de cabluri in zona respectiva. De
asemenea, trecerea cablurilor din pamant prin peretii de cladiri, canale, galerii va fi protejata prin tuburi incastrate in
constructii.
Materialul tubului:
tuburile din materiale termoplastice (PVC);
tuburile din otel sau fonta se vor folosi in cazuri speciale cu eforturi mecanice foarte mari. Nu necesita
incastrari de protectie.
Datorita naturii magnetice a tubului de otel, nu se va instala cablul monopolar apartinand unei singure faze intr-un
tub.
Diametrul tubului trebuie sa permita tragerea cablurilor fara risc de gripare. Raportul dintre diametrul interior al
tubului si diametrul exterior al unui cablu trebuie sa fie:
minimum 2,8 - in cazul tragerii a trei cabluri monofazate in acelasi tub;
minimum 1,5 - in cazul tragerii unui singur cablu in tub.
Traseul parcursului in tub (lungimea, schimbarile de directie, razele de curbura) nu trebuie sa conduca la solicitari
de tractiune daunatoare cablului in timpul tragerii.
Metodele de calcul ale efortului de tragere si valorile tractiunii admise pentru diferite tipuri de cabluri sunt indicate in
NTE 007/08/00.
La pozarea cu cap de tragere, la care se solicita mecanic metalul din conductoare, prin aplicarea fortei, aceasta va fi
de maximum 30N/mmp pentru Al si 50N/mmp pentru cupru (Pnecesar=2G<Pmax, unde G este greutatea cablului
tras) si se va avea in vedere:
Pag 318/354
UAT 1 Bragadiru
Dispunerea tuburilor;
Racordarea cablurilor intre ele trebuie sa fie realizata fara bavuri sau asperitati care sa conduca la deteriorarea
cablului;
La subtraversarea cailor de circulatie se va asigura rezistenta mecanica si stabilitatea necesara si se va urmari ca
tuburile in care sunt instalate cabluri monofazate sa nu fie inconjurate de armaturi metalice;
Extremitatile tuburilor vor fi obturate, cu interpunerea, in cazul cablurilor nearmate, a unui strat elastic intre cablu si
materialul de obturare.
9.6.9.3 INSTALAREA CABLURILOR IN CANALE SI TUNELURI
In exteriorul cladirilor, se va tine seama de:
In canalele de cabluri, amplasate deasupra nivelului apelor subterane, se admite ca fundul sa fie de
pamant acoperit cu un strat de drenaj de nisip sau pietris batatorit, avand grosimea de 1015cm.
Canalele de cabluri in exteriorul incintelor vor fi acoperite cu pamant, pavaj etc, deasupra placilor
demontabile. Traseul va fi marcat cu borne etc.
9.6.9.4 INSTALAREA CABLURILOR PE ESTACADE SI PODURI DE CABLURI SUSPENDATE

Pe portiuni de traseu se va face avandu-se in vedere si urmatoarele:
Se admit retele aeriene de cabluri prin pozarea acestora pe poduri de cabluri suspendate sau pe
estacade separate sau comune cu alte instalatii, in incintele industriale, in zone cu densitate mare de
retele subterane tehnologice, soluri agresive etc.
Pozarea cablurilor pe estacade si poduri se poate realiza prin:
stelaje metalice cu console;
poduri din plasa de sarma;
cabluri suspendate pe funie de otel;
cabluri autoportante etc.
9.6.9.5 INSTALAREA CABLURILOR PE STALPI

La iesirea cablurilor din pamant pe stalpi se vor respecta urmatoarele:
Cablul se va proteja contra deteriorarilor mecanice. Tubul de protectie poate fi izolant sau metalic; in
acest ultim caz, tubul de protectie se va lega la pamant.
Cablul se va curata, pe portiunea iesita din pamant, de materialele de protectie combustibile (iuta,
bitum) si se va proteja anticoroziv prin vopsire.
Iesirea din pamant a cablului si pozarea acestuia se vor face, pe cat posibil, pe partea opusa zonei de
circulatie si pe partea nordica a stalpului.
Se va asigura o rezerva de cablu prin pozarea ondulata sau in bucla la baza stalpului.
9.6.9.6 POZAREA CABLURILOR 1 KV SUB APA

Traversarea raurilor, canalelor nenavigabile si lacurilor se va face respectandu-se urmatoarele:
Cablurile se vor poza in zone supuse cat mai putin la eroziune, in alta situatie se vor lua masuri pentru
evitarea dezgolirii cablurilor.
Nu se va face pozarea cablurilor in zone amenajate pentru diverse activitati in apa sau la malurile apei.
Pag 319/354
UAT 1 Bragadiru
Pozarea cablurilor se va face pe fundul apei.
In locurile de trecere sub apa a cablului, pe ambele maluri se vor lasa rezerve de cel putin 10m.
Trecerile cablurilor sub apa se vor insemna pe maluri cu borne.
9.6.9.7 CUTII TERMINALE SI MANSOANE DE INNADIRE

Toate vor avea etichete conform NTE 007/08/00 (U, cu pozare cablu conform NTE 007/08/00).
Cutiile terminale si mansoanele de innadire ale cablurilor trebuie sa asigure protectia cablurilor impotriva patrunderii
umezelii si a altor substante cu actiune agresiva din mediul inconjurator.
Cutiile terminale si mansoanele de innadire ale cablurilor trebuie sa reziste la tensiunile de incercare ale cablurilor.
Capetele terminale de exterior ale cablurilor se monteaza, de cele mai multe ori, pe stalpi pentru a se face legatura
cu liniile aeriene; pentru protejarea la intemperii se folosesc cutii terminale de 1kV,. Rezerva de cablu la cutie
trebuie sa permita o data refacerea legaturii.
Mansoanele de innadire vor asigura:
Continuitatea electrica a conductoarelor din cablu, fara diminuarea sectiunii acestora;
Continuitatea electrica a mantalei metalice, a benzilor metalice si a ecranelor;
Etanseitatea mantalei de plumb sau aluminiu;
Continuitatea circulatiei de ulei, la cablurile cu ulei sub presiune;
Nivelul de izolatie si protectia mecanica, similar cu cele ale cablului.
La imbinarea cablurilor cu izolatie din hartie impregnata, cu cabluri cu izolatie uscata, se vor lua masuri pentru a se
impiedica pastrunderea masei izolante in cablul cu izolatie uscata.
Numarul mansoanelor de legatura la 1km de linie subterana nou construita, se recomanda a nu depasi 6 bucati.
La asezarea capetelor de cablu ce urmeaza a se innadi, acestea trebuie sa fie petrecute unul peste altul, in linie
dreapta, pe o lungime de 11,5 m (in functie de dimensiunea cablului, adica de marimea mansonului). Aceasta
suprapunere este necesara pentru ea, la executarea mansonului de legatura, sa se poata lasa de o parte si de alta
a acestuia cate o rezerva in forma de s 2 ori lungimea mansonului, pentru a impiedica smulgerea capetelor de
cablu prin presarea pamantului, cat si pentru o eventuala refacere a mansonului.
Innadirea in prelungire a cablurilor de energie 1kV se face prin mansoane de legatura din fonta, STAS 2739, iar
legarea in derivatie a cablurilor armate subterane se face prin mansoane cu derivatie din fonta STAS 1570.
Pentru umplerea mansoanelor se foloseste masa izolanta bituminoasa STAS 3897-82 sau masa izolanta
nebituminoasa STAS 3898.
Innadirea cablurilor de comanda si control se permite numai in urmatoarele cazuri:
cand lungimea traseului este mai mare decat lungimea de fabricatie a cablului respectiv;
pentru inlaturarea deranjamentelor cablurilor in functiune.
Pentru cablurile pana la 1 kV se utilizeaza mansoane de plumb numai la cablurile de semnalizare, comanda si
telefonice, cu izolatie de hartie.
Pentru realizarea liniilor electrice subterane, se vor folosi armaturi din cauciuc, (mansoane de legatura si derivatie,
precum si cutii terminale) pentru cablurile izolate in hartie, in vederea economisirii fontei. Odata cu introducerea in
fabricatie a acestor armaturi, urmeaza a li se definitiva caracteristicile tehnice. De asemenea, pentru cablurile cu
manta si izolatie din PVC, urmeaza sa se extinda utilizarea cutiilor terminale si a mansoanelor din PVC.
Legaturile electrice ale cablurilor subterane se realizeaza prin cleme si anume:
Cleme de legatura in prelungire, STAS 6731 :

Pag 320/354
UAT 1 Bragadiru
in prelungire normala, simbol CLPN;
in prelungire lunga, simbol CLPL;
in prelungire si de reducere, simbol CLR.
Cleme de derivatie:
-
fixa, simbol CLD;
demontabila, STAS 1234, simbol CTD.
Cleme pentru bransamente:

-
clema de derivatie, STAS 237, simbol CD-Br;
clema de nul pentru 3(9) derivatii, STAS 238, simbol CN 3(9)
9.6.9.8 MONTAREA CABLURILOR IN SANTURI

In exterior, instalatia ingropata se realizeaza in santuri. Toate santurile vor avea cel putin adancimea de 0,8 m.
Inainte de montajul cablului pe fundul santului se va aseza un alt strat de nisip, iar deasupra cablului se va aseza o
banda avertizoare. Santul se umple cu restul de pamant rezultat de la sapatura.
La montarea acestora se vor pastra distantelor fata de conductele existente, fata de cablurile 0.4,10 (20) kV precum
si fata de cablurile telefonice, conform NTE 007/08/00.
9.6.10
EXECUTIA LUCRARILOR LA TABLOURI ELECTRICE
Gradul de protectie al tablourilor va fi in concordanta cu incaperile unde acesta va fi montat.
Tabloul principal va fi montat pe un soclu de beton, ce va depasi cu 10 cm cele trei laturi ale tabloului.
Intrarile si iesirile cablurilor din tablouri se vor proteja.
Regimul de neutru se va respecta.
Curentul de scurt-circuit se va determina in concordanta cu conditiile din incaperea in care acesta se afla. Se va
preciza obligatoriu in oferta curentul de scurt-circuit pentru toate aparatele. Nu se admit aparate ce au curent de
scurt circuit mai mic de 6kA.
Vor fi echipate cu minim 20% rezerva. Tablourile vor fi testate TTA conform SREN 60439-1.
Tablourile electrice trebuie s respecte urmtoarele condiii tehnice:
gradul de protectie pentru constructia fiecarui tablou va fi asigurat in functie de conditiile de montaj si
specificatiile din proiect;
carcasele tablourilor montate n nie, prevzute cu u metalic cu sistem de ncuiere pot fi din metal
sau policarbonat, cu grad de protecie minim IP40;
carcasele tablourilor montate aparent, neprotejate, trebuie s fie metalice, cu grad de protecie minim
IP44 i sistem de ncuiere,
sistemul de ncuiere, cu cheie special (triunghiular, cruce sau alt sistem) va fi comun pentru toate
tablourile electrice din cldire;
caracteristicile tehnice ale aparatajului trebuie s fie conform specificaiilor din proiect,
Pag 321/354
UAT 1 Bragadiru
amplasarea aparatelor n interiorul tabloului se va face cu respectarea distanelor de izolaie i de

protecie specificate de furnizorul de echipament i a ordinii circuitelor din schema monofilar;
conexiunile electrice se vor face conform schemelor electrice din proiect, cu utilizarea accesoriilor de
montaj oferite de furnizorii de aparataj.
panouri din materiale electroizolante vor mpiedica accesul direct la elementele aflate sub tensiune;
protecia mpotriva ocurilor electrice va fi asigurat prin bare de neutru i de protecie separate sau
comune, funcie de sistemul adoptat prin proiect TN-S sau TN-C. n cazul anvelopelor metalice se va
verifica legtura tuturor elementelor conductoare (carcas, u, panouri interioare, etc.) la bara de
protecie (PE sau PEN).
fiecare tablou va fi nsoit de o schem monofilar clar (lipit de partea interioar a uii sau ntr-un
buzunar special pentru documentaie),
pe u vor fi lipite etichete avertizoare privind pericolul de electrocutare.
Va fi prevazut un spatiu de rezerva echipat cu toate elementele necesare pentru amplasarea si racordarea de noi
aparate modulare.
Tablourile de distributie se executa conform detaliilor din documentatia tehnicoeconomica (eventual adaptata de
catre atelierul de executie in acord cu tehnologia acestuia, dar numai cu acordul scris al Proiectantului si
Inginerului).
Confectia metalica si amenajarile interioare si exterioare aferente dulapurilor electrice de joasa tensiune trebuie sa
corespunda tipului, gradului de protectie si dimensiunilor indicate in documentatia tehnico-economica.
Toate tablourile electrice de joasa tensiune vor fi de tip metalic, prevazute cu dispozitive auxiliare:
de inchidere a usilor (zavoare cu cheie triunghiulara, broasca tip YALLE cu cheie unica pentru toata cladirea,
balamale de tip ascuns).
de manipulare si transport (inele de ridicare - dimensionate corespunzator greutatii dulapurilor electrice de joasa
tensiune).
Aparatele, reperele si subansamblele aprovizionate de la terti trebuie sa corespunda prevederilor documentatiei
tehnico-economice, atestarea calitatii acestora facandu-se pe baza certificatelor de calitate emise de firmele
fabricante.
Montajul aparatelor, reperelor si subansamblurilor electrice, dispunerea sirurilor de conectori si realizarea cablajului
trebuie sa respecte documentatia tehnicoeconomica asigurand un nivel optim de utilizare a dulapurilor electrice de
joasa tensiune (d.p.d.v. al montajului la locul de exploatare, conectarii exterioare, intretinerii).
9.6.10.2 TABLOUL GENERAL
Regimul de neutru este de respectat.
Tablourile vor avea o temperatura interioara de maxim 35C, in acest sens constructorul va lua toate masurile
pentru a raspunde acestei cerinte. Curentul de scurtcircuit Icc se va stabili in functie de amplasamentul tabloului.
Intrarea si iesirea cablurilor se poate face atat pe la partea inferioara cat si pe la partea superioara a tabloului.
Caracteristicile tabloului vor fi mentinute si dupa amplasarea acestuia in functie de conditiile din incaperea in care se
vor monta.
Aparatele de masura, amplasate in compartimentul echipamentelor auxiliare vor servi pentru masura si
inregistrarea:
Celor trei tensiuni de faza si de linie ,
Celor trei curenti de faza,
Factorului de putere,
Puterilor
Pag 322/354
UAT 1 Bragadiru
Consumului de energie activa si reactiva
Curentului de defect
Frecventei
Inregistrarea se va face continuu minim de doua ori pe secunda. Aceste masuratori se vor efectua pentru fiecare
sosire de la transformatoare.
9.6.10.3 TABLOURI SECUNDARE
Tablourile se vor executa comform schemelor electrice monofilare si:
Vor fi conform IEC439 -2;
Regimul de neutru va fi TNC-S
Tablourile secundare vor avea urmatoarele caracteristici::
Grad de protectie in concordanta cu categoriile de influente externe ale constructei in conformitatea cu

anexa 4 din I-7-2002 ;
Acces la conexiuni frontal ;
Temperatura ambianta : max 40C
Retea TNC-S;
Curent de scurt-ciruit, in concordanta cu amplasamentul ;
Sina in conformitate cu DIN.
9.6.11
CORPURI DE ILUMINAT DE INTERIOR
La manipularea corpurilor se va evita deteriorarea lor. Ele se racordeaza doar intre faza si nul, astfel ca in dulii
conductorul de nul al circuitului sa fie legat la contactul exterior (partea filetata) a duliei, iar conductorul de faza
trecut prin intreruptor se leaga la borna de interior in fundul duliei.
Dispozitivele de suspendare (carlige, dibluri etc) de tavan se vor verifica pentru a suporta fara deformatii o greutate
egala cu de 5 ori greutatea lor, dar cel putin 10kg. Se interzice suspendarea corpului iluminat de conductori de
alimentare.
Se va respecta intocmai cap. 6 al normativului I.7 (6.2; 6.3; 6.11; 6.16; 6.17; 6.18; 6.19; 6.20; 6.21; 6.23) - cap. 9 al
I.7 - 9.2; 9.3; 9.10) si cap. 11 - art. 1.7 din cap. 11 al I.7.
Legarea carcasei corpului de iluminat la conductor de protectie se face in conditiile date de STAS 12604/4.
Toate corpurile de iluminat vor fi prevazute cu balast electronic si elemente de compensare. Lampile cu descarcari
vor fi prevazute obligatoriu cu dispozitive pentru amorsarea instantanee a descarcarilor.
Corpuri de iluminat vor fi omologate conform CEI 598:
corpuri de iluminat de siguranta SR EN 60598-2-22
corpuri de iluminat cu lampi fluorescente SR EN 60598
corpuri de jluminat cu lampi incandescente STAS 9419; STAS 3009; SR EN 60064;SR EN 60432
lampi cu descarcari in gaze SR EN 60188; SR EN 62035; SR EN 60662.
Vor fi respectate datele caracteristice specificate in proiect - desen, antemasuratoare - tensiune, norma interna cu
denumiri si cod fabricatie, grad protectie, caracteristici iluminat.
Tipurile de corpuri de iluminat utilizate precum si principalele lor caracteristici sunt prezentate in continuare.
Corpuri de iluminat cu lampi fluorescente:
Pag 323/354
UAT 1 Bragadiru
tensiunea de alimentare 230 V.c.a.;
frecventa 50 Hz;
puterea 36 W;
indicele de redare a culorilor Ra = 76;
temperatura de culoare 4000 K;
flux 5200 lm;
grad de protectie IP20,IP40,IP55, IP65.
Corpuri de iluminat cu lampi cu descarcari in vapori metalice:
tensiunea de alimentare: 230 V.c.a.;
frecventa 50 Hz;
puterea 150 W;
indicele de redare a culorilor Ra = 656;
temperatura de culoare 2000 K;
flux 15000 lm .
Corpuri de iluminat de siguranta de evacuare:
Corp din aluminiu sau policarbonat turnat sub presiune cuprinzand un dispozitiv de redresare si de
realimentare la intreruperea alimentarii de baza.
Globul din material termorigid transparent va fi inscriptionat corespunzator .
Racordare prin palnii si mufe de cablu si apoi in cleme cu posibilitatea de a primi trei conductori cu
sectiunea de maximum 2,5 mm2
Putere - lampa fluorescenta de minimum 8 W/ 220 Vc.a.
Sunt utilizate pentru iluminatul de siguranta de evacuare.
Echipat cu accumulator Ni-Cd, autonomie 1,5h.
Grad de protectie IP42,IP65.
9.6.11.1 CORPURI DE ILUMINAT DE EXTERIOR

Corpuri de iluminat de exterior : 230Vca ,grad de protectie IP42,IP66.
Lampi: Aceste corpuri se monteaza in exterior si sunt destinate sa sublinieze luminos peisajul sa asigure securitatea
amplasasmentului si iluminatul accesului. Toate corpurile de iluminat exterior se vor utiliza cu elemente de
compensare si amorsare rapida.
In general acest tip de corpuri de iluminat vor fi echipate cu lampi cu descarcari in ioduri metalice cu urmatoarele
caracteristici:
Putere : 70W,150W,250W,400W;
Temperatura de culoare : 2000 K;
Pozitie de functionare universala;
Durata de viata : 50 000h
amorsare instantanee;
In functie de dotarile ulterioare solicitate prezenta descriere de echipamente va suferi completari.

Pag 324/354
UAT 1 Bragadiru
9.6.11.2 STALPI DE ILUMINAT EXTERIOR

In interiorul incintei pentru sustinerea corpurilor de iluminat de exterior se monteaza stalpi metalici zincati cu
urmatoarele caracteristici:
Inaltime nominala stalp: H=6m;
Moment de exploatare: 1600daN;
Protectie contra coroziunii prin zincare cu strat minim de 70m;
Prevazut cu consola cu diametru de prindere 60mm;
Prevazut cu borna de legare la pamant;
Prevazut cu fereastra de acces in interiorul stalpului;
Prevazut cu placa de reazem fixata la partea inferioara a stalpului pentru a permite montarea si calarea pe
prezoanele fundatiei de beton incastrata in teren, cu ajutorul saibelor si piulitelor asigurate cu contrapiulite.
Racordul de derivatie la stalpi se va face cu cleme montate in interiorul stalpului si accesibile prin fereastra de
vizitare
9.6.12
ELEMENTE COMPONENTE
9.6.12.1 APARATE ELECTRICE PENTRU TABLOURI

Echiparea tablourilor electrice se va realiza conform schemelor elaborate de proiectant, cu aparate de tipul indicat in
desene.
Aparatura si anvelopa trebuie sa fie de la acelasi fabricant (aceeasi marca).
Sigurantele utilizate vor fi de tipul industrial:
L pentru iluminat si masura
M pentru alimentarea electromotorelor
Sigurantele alese vor avea urmatoarele caracteristici:
declansare cvasi-instantanee la scurt-circuit;
posibilitatea de a suporta curenti de suprasarcina;
constructie simpla, montaj rapid;
posibilitatea de a realiza montaje selective.
Sigurantele utilizate pot fi de tipul SIST, LF, LFi, LFm sau similare.
Contactoarele se vor alege in functie de sarcina consumatorului in concordanta cu indicatiile producatorului. Ele vor
fi prevazute cu contacte auxiliare si se vor putea fixa pe sina DIN.
Releele termice vor avea urmatoarele caracteristici:
buton functional pentru selectarea valorii reglate;
mecanism de declansare diferential;
semnalizarea pozitiei releului.
Disjunctoarele pentru motoare se aleg in functie de marimea curentului receptorului si a indicatiilor producatorului.
Pricipalele caracteristici sunt:
constructie modulara;
sensibilitate la curentii de scurtcircuit;

Pag 325/354
UAT 1 Bragadiru
protectie la suprasarcina cu reglaj;
posibilitatea de a primi accesorii;
montare pe sina DIN
Disjunctoare (intrerupatoare) diferentiale.

Principalele caracteristici ale intrerupatoarelor trebuie sa fie:
sa intrerupa simultan toate fazele;
sa fie echipate pe fiecare pol cu dispozitive de declansare instantanee la scurtcircuit si cu

la suprasarcina;
sa primeasca elemente auxiliare (cu exceptia intrerupatoarelor monopolare )
protectie
Disjunctoarele sunt monopolare, bipolare, tripolare sau tetrapolare si se aleg in functie de curentul consumatorului si
indicatiile producatorului. Se vor prevede cu declansatoare la curent de defect de 30mA, 100mA, 300mA dupa caz.
Butoanele de actionare, lampile (ledurile) de semnalizare, selectoarele etc. sunt alese si montate in tablourile
electrice in conformitate cu indicatiile producatorului, curentii nominali si desenele proiectantului.
9.6.12.2 APARATE ELECTRICE DE MICA COMUTATIE
Aceste aparate electrice nu sunt montate in tablouri electrice. Aparatele vor fi marcate cu gradul de protectie si cu
valoarea curentului maxim pe care il suporta si valoarea tensiunii nominale. Echipamentele se aleg in functie de
curentul din circuit si tensiunea nominala.
Toate prizele utilizate la tensiunea de 230 V sau mai mare vor fi prevazute cu contacte de protectie. Fac execeptie
prizele de pe transformatoarele de separatie si cele la tensiune redusa. Prizele la tensiunea redusa nu vor avea
contacte de protectie conform I7.
Prizele monofazate vor avea curentul nominal de 16 A.
Curentul nominal al intrerupatoarelor si comutatoarelor va fi de 10 A.
Gradul de protectie se alege in functie de destinatia incaperilor.
Circuitele electrice se vor executa in conformitate cu prevederile normativelor I7/2002 si NTE 007/08/00.
9.6.13
CABLURI SI CONDUCTOARE
Nu se vor monta cabluri fara certificate de garantie si fara sa fie verificate.
Cablurile si conductoarele se vor alege in functie de conditiile de montaj, categoria de pericol de incendiu si
categoria de mediu din incaperile respective.
Sectiunea cablurilor trebuie calculata conform standardelor si normativelor romane.
Toate cablurile de energie (iluminat , prize, forta) vor fi montate fie pe pat de cabluri (in cazul in care sunt mai mult
de doua pe acelasi traseu si in nici un caz nu vor fi pozate vrac) fie protejate in teava sau in tub . Nu se admit cabluri
montate aparent si neprotejate.
9.6.13.2 CABLURI CYABY
Cabluri de energie, utilizate in principal la montajul in exteriorul constructiei ingropat sau aparent. Se utilizeaza in
instalatii electrice fixe. Codurile de culori vor fi conform standardelor romanesti in vigoare.
Constructie:
Conductoare din cupru unifilar (clasa1) sau multifilar (clasa2);

Pag 326/354
UAT 1 Bragadiru
Izolatie din PVC;
Invelis comun;
Manta exterioara;
Armatura din banda de otel;
Manta exterioara din PVC.
Date tehnice:
Tensiune nominala: U0/U=0.6/1.0 kV;
Temperatura minima a cablului (masurata pe manta) : la montaj +5 C , in exploatare -30C;
Temperatura maxima admisa pe conductor in conditii normale de exploatare +70C;
Tensiunea de incercare: 3.5 kV, 50Hz, timp de 5 min;
Flexibilitate : moderata;
Raza de curbura: conform indicatiilor furnizorului;
Rezistenta la umiditate: buna;
Rezistenta la socuri: foarte buna;
Rezistenta la agenti chimici: buna.
9.6.13.3 CABLURI CYABY- F

Idem CYAbY, dar cu intarziere marita la propagarea flacarii.
9.6.13.4 CABLURI CYY
Constructie:
Conductoare din cupru;
Izolatie din PVC;
Invelis comun;
Manta interioara;
Date tehnice:
Tensiune nominala: U0/U=0.6/1.0 kV;
Temperatura minima a cablului (masurata pe manta): la montaj +5 C, in exploatare -30C;
Temperatura maxima admisa pe conductor in conditii normale de exploatare +70C;
Tensiunea de incercare: 3.5 kV, 50Hz, timp de 5 min, efectuata de fabricant;
Flexibilitate : buna;
Raza de curbura: conform indicatiilor furnizorului;
Rezistenta la umiditate: buna;
Rezistenta la socuri: buna;
Rezistenta la agenti chimici: buna;
9.6.13.5 CABLURI CYY-F

Pag 327/354
UAT 1 Bragadiru
Idem CYY, dar cu intarziere marita la propagarea flacarii.

9.6.13.6 CONDUCTOARE TIP FY
Conductoarele vor fi din cupru (conform indicatiilor din planuri) avand curenti maxim admisi conform normelor.
Conductoarele de protectie vor fi din cupru.
Conductoarele vor fi cu izolatie din PVC.
Constructie:
Conductor din cupru unifilar (clasa 1 si clasa 2)
Izolatie din PVC tip 188
Date tehnice:
9.6.14
Temperatura de functionare: -33C +70C ;
Tensiune nominala: 450 / 750 V;
Temperatura minima a mediului ambiant la montare: -5C;
Temperatura minima in timpul exploatarii: -25C;
Temperatura maxima admisa pe conductor in conditiile normale de exploatare:+70C;
Tensiunea de incercare: 2.5 kV, 50Hz, timp de 5 min.

JGHEABURI SI PODURI DE CABLURI
9.6.14.1 JGHEABURI
Toate jgheaburile vor fi fixate de structura constructiei, la intervale ce nu depasesc recomandarile constructorului.
Imbinarile nu vor atarna fata de punctul de fixare mai mult de 200mm.
In locurile in care jgheaburile traverseaza tavane, pardoseli si pereti, capacul va fi fixat la 150mm pe fiecare parte a
tavanelor si pardoselilor si 30 mm pe fiecare parte a peretelui.
Suruburile si bolturile care fixeaza capacele pe jgheab sau sectiuni ale jgheabului vor fi fixate astfel incat sa nu
apara defectiuni ale cablurilor la fixarea capacului sau la instalarea cablurilor in jgheab.
Cand jgheabul este utilizat sa conecteze comutatoare sau tablouri de siguranta aceste conectari vor fi facute cu
ajutorul fitingurilor produse in acest scop si nu prin multiple cuplari de conducte.
In locul unde sectiuni ale jgheabului ce depasesc 2m in lungime sunt utilizate vertical vor fi prevazute puncte de
fixare la distante de 2m pentru a suporta greutatea cablurilor.
Sistemul de jgheaburi trebuie vopsit acolo unde a aparut orice abraziune a originalului.
Tot jgheabul va fi continuu electric prin intermediul legaturilor de cupru de 25mmx4m prevazute la fiecare legatura
cu sistemul. Conectarea se va face cu ajutorul bolturilor cositorite (cap ingropat), piulita de minim 6mm diametru, cu
piulita plata si zimtata. Bretelele de sustinere si legatura vor fi galvanizate .
Numarul cablurilor instalate in jgheab va fi astfel ales incat sa permita tragerea usoara a cablurilor, dar sub nici o
forma spatiul liber sa nu fie mai mare de 40%.
La intrarea conductelor, cablurilor in jgheab se vor utiliza saibe de separare. In cazul partitionarii jgheabului, aceasta
se va respecta inclusiv la intersectii si unghiuri.
Cablurile de comunicatii (date si telefonie) si de energie nu trebuie sa se interfereze unele cu altele si de aceea
solutia este de a plasa in acelasi jgheab dar separate printr-un separator metalic longitudinal. Separatorul va avea
aceeasi inaltime ca marginea jgheabului.
Pag 328/354
UAT 1 Bragadiru
9.6.14.2 PODURI DE CABLURI ORIZONTALE

Pe podurile de cabluri se vor monta:
Cabluri destinate instalatiei de forta, prize, iluminat ;
Cabluri pentru comanda si semnalizare ;
Cabluri de comunicatii.
Toate podurile de cabluri vor fi tratate in bai galvanizate si vor fi de model perforat.
Toti suportii de poduri vor fi galvanizati si fixati in centru pentru a preveni indoirea podului, unde este necesar
suportii vor fi instalati de-a lungul podului. Cablurile vor fi fixate pe poduri cu bride recomandate de producator si
insurubate cu ajutorul suruburilor de alama, saibe, buloane si suruburi de lungime adecvata.
Podurile vor fi continue electric prin legarea lor. Instalatia completa de poduri va fi legata prin intermediul benzilor de
Cu de 25x4mm la fiecare punct principal de impamantare.
9.6.14.3 PODURI DE CABLURI VERTICALE

Sunt realizate din montati galvanizati la cald. Se utilizeaza pentru montarea cablurilor pe verticala.
Se utilizeaza pentru aceleasi destinatii ca si podurile de cabluri.
9.6.15
TUBULATURA
9.6.15.1 TEVI DIN OTEL GALVANIZAT

Conductele vor fi din otel galvanizat sudat cu diametrul exterior de cel putin 20mm.
Conductele vor fi instalate in asa fel incat cutiile de jonctiune, cutiile de derivatie si cutiile de forta sa fie accesibile
pentru intretinere si reparatii. Dupa taiere conductele vor fi alezate pentru a indeparta gradul si pentru a avea
terminatii netede, fara umflaturi sau alte defecte. Toate coturile vor fi cu raza lunga, neartizanale, fara incretituri sau
zdrobiri. Conductelelor expuse li se vor da doua straturi de vopsea ce va fi aleasa de proiectant. Conductele
ascunse vor fi fixate cu aprobarea proiectantului. Nu sunt acceptate fire razlete. Acolo unde este necesar vor fi
utilizate doar elemente de cuplare aprobate. Distantele conductelor electrice fata de tevi si elemente combustibile se
va respecta conform I7. Toate conductele vor fi fixate impreuna si conectate la cutiile electrice, accesorii sau
cabinete, pentru a se prezenta ca un ansamblu. Cutiile, fitingurile si alte accesorii vor fi protejate in acelasi mod ca si
tevile.
9.6.15.2 TEVI METALICE VOPSITE
Acestea sunt pentru montaj aparent si pentru protectia conductorilor.
Conductorii vor fi astfel instalati incat cutia de racord, cutiile de derivatie si cutiile de tragere sa fie mereu accesibile
pentru reparatii si intretinere.
Dupa taiere conductele vor fi alezate pentru a indeparta bavurile si pentru a avea capetele netede, fara ondulari sau
defecte.
Toate coturile vor fi cu raza larga de curbura , produse in fabrica, fara noduri, cute sau fisuri.
Tevile vor fi vopsite intr-o culoare stabilita de proiectant.
Traseele tuturor conductelor si pozitiile de intrare se vor marca foarte clar pe santier in vederea aprobarii de catre
proiectant.
Pag 329/354
UAT 1 Bragadiru
Tevile vor fi mijloace de protectie continua si eficienta a conductorilor electrici. Un conductor de impamantare va fi
tras in toate tevile.
Antreprenorul va lua toate masurile necesare in vederea protejarii tuturor conductelor, cutiilor,etc. pe timpul
lucrarilor. Se vor lua masuri speciale de protectie in vederea prevenirii patrunderii umezelii, namolului, pietrisului,
etc. in conducte.
Nu se vor utiliza decat cu autorizatia scrisa a proiectantului racorduri in forma de T sau coturi ascutite.
9.6.15.3 TUBURI DE PROTECTIE
Toi conductorii vor fi montai n tuburi de protecie (metalice, tuburi PEL; PVC, IPEY, sau evi de instalaii), astfel
cum rezult din planurile proiectului. Pe fiecare lungime a conductelor, va fi marcat numele fabricantului sau marca
tubului.
Planurile vor indica amplasamentul general al dozelor i circuitelor.
Traseele circuitelor pot fi modificate pe antier n funcie de situaiile real ntlnite, dar numai cu acordul dirigintelui
de antier care va consulta eful de proiect de instalaii electrice. Pentru conductele de peste 1 se vor utiliza coturi
standard. La dimensiuni mai mici, se pot confeciona coturi, dar acestea nu trebuie s duneze conductorilor. Raza
interioar a curbelor nu trebuie s fie mai mic dect prevederile normelor.
Toate circuitele aparente se vor fixa sigur prin intermediul consolelor, executate conform detaliilor aprobate de
diriginte, la trecere prin ziduri i planee se vor utiliza manoane corespunztoare. Aranjamentul i metoda de
aezare a conductelor va fi aprobat de dirigintele de antier (care va consulta eful de proiect de instalaii
electrice). Circuitele de for i coloanele de alimentare a tablourilor se vor monta aparent pe perei, planee.
Circuitele montate aparent vor avea la curbe fitinguri.
Conductele vor fi fixate la interax de cel mult 1,5 m prin supori care vor fi de asemenea prevzui la fiecare cot sau
doze. Traseele orizontale vor putea fi prinse n cleme.
ntregul sistem de conducte va fi legat la centura de mpmntare de o manier aprobat. Conductorii de protecie
vor fi protejai contra deteriorrii mecanice.
Conductorii multifilari nu se pot utiliza pentru protecie.
9.6.15.4 TUBURI FLEXIBILE DIN PVC-COPEX
Caracteristici tehnice:
9.6.16
Rezistenta de apasare: 750N +23C;
Rezistenta de lovire: >2kg la inaltime de cadere de 100mm2J;
Temperatura minima pentru aplicare si instalare : -5C;
Temperatura maxima de aplicare si instalare : +60C;
Material ignifug.
MARCAREA SI ETICHETARE
Toate comutatoarele de tensiune medie, tablourile de comanda de tensiune joasa, transformatoarele si alte aparate
trebuie etichetate conform cerintelor din caietele de sarcini.
Toate etichetele vor fi din plastic policarbonat sau similar, cu fundal alb si litere negre. Dimensiunea literelor si a
cuvintelor se vor supune in prelabil aprobarii producatorului. Majoritatea echipamentelor vor avea etichetele montate
intr-o pozitie proeminenta. Etichetele trebuie sa indice numarul circuitului si rolul echipamentului. Etichetele de
avertizare scrise cu alb pe fundal rosu si trebuie fixate pe toate panourile cu acces la echipamente electrice.
Pag 330/354
UAT 1 Bragadiru
Tablourile cu acces la echipamente cu tensiune de 500 V si mai mari vor avea in plus avertismentul 'Pericol
Tensiune Inalta'.
Capetele conductelor vor fi etichetate pentru identificarea numarului de circuite, faza de conectare, numarul terminal
si rolul - exemplu control, indicare, protectie etc.
Conectorii, fuzibilii sau alte articole ale echipamentelor se vor eticheta clar pentru identificarea numarului de circuite,
rolului si clasa.
9.6.16.2 CABLURI MONTATE APARENT
Fiecare cablu trebuie sa poarte la ambele capete acelasi numar.
Inscriptionarea se va face pe un suport PVC atasat cu doua bride de nylon.
Un jurnal de cabluri trebuie realizat. Acesta va contine :
Numarul cablului ;
Tipul si sectiunea ;
Adresa de plecare ;
Adresa de sosire.
9.6.16.3 CABLURI INGROPATE

La montarea ingropata in santuri sau canale tehnice cablurile vor fi prevazute cu etichete care sa contina :
Numarul cablului ;
Tipul si sectiunea ;
Adresa de plecare ;
Adresa de sosire ;
Anul pozarii ;
Tensiunea de utilizare.
9.6.16.4 INTRERUPATOARE SI PRIZE

Fiecare intrerupator si priza trebuie sa fie inscriptionate cu numarul circuitului corespunzator fiecaruia.
Inscriptionarea se va face pe un suport PVC atasat pe acestea.
9.6.16.5 TABLOURI
Echipamentele din tablou trebuie sa poarte o eticheta in concordanta cu schemele electrice.
Toate tablourile electrice trebuie identificate in coltul din stanga sus. Trebuie mentionate :
Numar tablou;
Alimentare si tipul sistemului de distributie;
Alimentare auxiliara;
Nume, adresa, telefon producator.
Toate tablourile vor avea atasate in buzunare special confectionate schemele si jurnalele de cabluri.
Pag 331/354
UAT 1 Bragadiru
9.7
LUCRARI DE INSTALATII ELECTRICE CURENTI SLABI
9.7.1
GENERALITATI
Aceste Caiete de Sarcini sunt pentru instalatiile electrice de cureni slabi, pentru urmatoarele categorii:
Semnalizare incendiu
Sistem antiefractie
Circuite de sonorizare
Telefon
Retea de Calculatoare
Instalatiile electrice de curenti slabi sistem antiefractie si semnalizare incendiu vor fi proiectate si executate de firme
autorizate de Inspectoratul General al Politiei Romane in conformitate cu Legea 333/8 iulie 2003 art 34 si 35 .
9.7.2
P118 - 1999
Normativ de siguran la foc a construciilor
C300 1994
Normativ de prevenire si stingere a incendiilor pe durata executrii lucrrilor de

construcii i instalaii aferente acestora
Normativ I.7.-2002;
Normativul privind Proiectarea si Executarea Instalailor Electrice la Consumatori cu

tensiuni pn la 1000 V.
Normativ I 18 /1,202 Normativ pentru proiectarea si executarea instalatiilor interioare de semnalizare a

incendiilor si a sistemelor de alarmare contra efractiei din cladiri.
Legea nr.307
Privind apararea impotriva incendiilor.
COCC
Normele de Munc Unificate pe Economie n Construcii ale COCC- Instalaii ElectriceAutomatizri, Telecomunicaii
Prescripiile tehnice ale Ministerului Energiei Electrice valabile la data prezent
G O367/92
Privind: sistemele de paz
BS, LPC and LPBC
Normele britanice independente neguvernamentale LPC si LPCB de calitate a aparaturii
Ordinance 2/1991 of MIEEMF
Norme pentru prevenirea incendiului
Ordinance MICM nr. 15/1976
Referitor la: prevenirea incendiului
EN 54/2 & 4 & 11 NFS-61-937
Referitor la: calitatea aparaturii de protecie la incendiu
UIPC norme pentru control acces n zone interzise

ISO/IEC 11801, EN 50173,
EN50167, EN50168,
EN50169, TIA/EIA 568A,
DIN 44312-5, FDDI, VDE 0888,
TSB 36, SP 2840,
IEEE 802.3, IEEE 802.5,
ISO 8802.5 VDE 295
DIN VDE 0207, ITU
Standarde de realizare a cablurilor de reea voce date
Pag 332/354
UAT 1 Bragadiru
NTR 2033/1 85
Standarde romneti de execuie a cablurilor electrice pentru semnalizare, telefonie,

comand si alimentare
IEC 332/1&3,
IEC 331, BC 6387 C, W , Z
pr EN 50172, pr EN 1838,
pr EN 60598.2.22, HD384-5,
CP 1007, 89/654 EEC,
89/106 EEC, 92/58 EEC
86/666 EEC, ICEL 1001/1/1985
ICEL/2/1986 ICEL 1002/1980
ICEL 1004/1996 ICEL 1005/1988
ISO 6309
Standarde internaionale pentru iluminat de siguran/panica
NE 89/336 + 92/31 + 93/98,

NE 73/23 + 93/68
9.7.3
Norme Europene
MATERIALE SI ECHIPAMENTE FOLOSITE
9.7.3.1 SEMNALIZARE INCENDIU

Principalele materiale folosite sunt:
Central avertizare incendiu;
Butoane, detectoare adresabile specializate, unitate de comand i monitorizare care poate fi

conectat la un PC dedicat, izolatori, sirene, baterii tampon, carcase, convertoare, etc.
Senzori de fum
Alimentare (220 V) si cu baterie de urgenta
Conductori i cabluri, doze de trecere de diferite mrimi, cutii de prize, aparatura specific instalaiilor
de acest tip.
9.7.3.2 ALARMA ANTIEFRACTIE.

Principalele materiale sunt:
Central semnalizare efracie i detectoare de micare;
Sirena;
Alimentare (220 V) si cu baterie de urgenta
Conductori i cabluri, doze de derivaie si trecere de diferite mrimi, cutii de prize, aparatura specific
instalaiilor de acest tip.
Videocamere (opional);
9.7.3.3 DIFUZOARE SI AMPLIFICATOR DE PUTERE

Sistem de amplificare pentru difuzoare adresabile

Pag 333/354
UAT 1 Bragadiru
Difuzoare
Alimentare (220V) si cu bariera de urgenta
9.7.3.4 TELEFON
Prize de telefon;
9.7.3.5 RETEAUA LOCALA DE COMPUTERE LAN

Principalele materiale utilizate sunt:
Prize LAN
Cablu (UTP cat. 6/ FTP cat.5e funcie de amplasament), prize UTP (date), mufe UTP (date) i alte
accesorii;
Conductori i cabluri, doze de trecere de diferite mrimi, cutii de prize, aparatura specific instalaiilor
de acest tip
9.7.3.6 ALTE MATERIALE

9.7.3.6.1 CONDUCTORI SI CABLURI
Conductorii si cablurile pentru instalaiile de cureni slabi vor fi din cupru (conform indicaiilor din planuri) avnd
cureni maxim admii conform normelor.
Conductorii de protecie si conductorii de comand vor fi din cupru. Se vor utiliza cabluri si conductori cu izolaie din
PVC. Conductorii pentru cureni tari vor fi din cupru. Culorile conductorilor vor fi conform NORMATIVULI 1.7-02
respectiv :
verde/galben, pentru conductori de protecie;
negru, albastru nchis i maro la marcarea fazelor.
Pentru cabluri de specialitate (incendiu, efracie, telefonie-calculatoare) se va respecta codul culorilor de fabric sau
cele individuale de executant.
9.7.3.6.2 TUBURI DE PROTECTIE
Circuitele de cureni slabi vor fi incluse n tuburi de protecie de diverse dimensiuni/caracteristici (ignifug/neignifug)
conform indicaiilor din proiect.
9.7.3.6.3 DOZE
Toate dozele de aparat pentru montaj ngropat vor fi executate conform normelor, din plastic.
9.7.4
MATERIALE VERIFICAREA CALITATII, CERTIFICARE SI DEPOZITARE
Toate materialele se supun unui control vizual pentru a se constata daca au suferit degradari de natura sa le
afecteze calitatea si performantele:
Verificare vizual va fi urmat, dup caz, de o verificare cu instrumente de masur adecvate,

Pag 334/354
UAT 1 Bragadiru
Existenta certificatelor de calitate pentru aparate si materiale la primirea pe santier ;
Existenta agrementelor tehnice pentru produse si procedee, din import, noi ;
Existenta buletinelor de omologare pentru echipamente ;
Depozitarea materialelor i echipamentelor pentru instalaii electrice cureni slabi - se face spaii de depozitare
ferite de intemperii, nclzite, cu o temperatur constant, care s asigure buna lor conservare.
Dac se propun nlocuiri pentru materiale a cror performane sunt specifice, acestea trebuie s ndeplineasc
aceleai performane. Astfel de materiale se vor ncadra n spaiile disponibile, fr a sacrifica performanele i nu
vor afecta performanele lucrrilor din capitolul respectiv sau alte capitole.
Aprobrile pentru materialele specificate vor fi date numai dup primirea tuturor datelor tehnice si de omologrile
cerute de legile romneti.
9.7.5
EXECUTIA LUCRARILOR. CONDITII TEHNICE DE EXECUTIE SI MONTAJ.
9.7.5.1 TABLOURI SI PANOURI DE CONTROL

Tablourile, dulapurile se vor executa i monta conform detaliilor date n proiect, eventual adaptate de ctre atelierul
de confecii la tehnologia de execuie a acestuia.
ntreaga aparatur montat pe acest tablou, cabinet va fi de cea mai bun calitate, ndeplinind condiiile cerute de
normele n vigoare, neadmindu-se aparate de slab calitate.
Se vor prevede etichete de dimensiuni corespunztoare din plastic colorat diferit i pe care se vor inscripiona toate
datele referitoare la circuite, precizate n scheme.
Tablourile, dulapurile(rack-urile) vor fi dup caz i alimentate la tensiunea de 230 V/50Hz.
n dulapuri este interzis prezena altor circuite de cureni tari dect cele furnizate de productorul cabinetului.
9.7.5.2 POZITIONAREA CIRCUITELOR SI DOZELOR
Poziionarea dozelor artate pe desenele de execuie va fi considerat ca aproximativ. naintea instalrii dozelor se
vor studia toate planurile de instalaii ale nivelului respectiv i se vor obine informaii precise referitoare la seciunile
de arhitectur, detaliile de plafonare, desfurrile de perei, aprobate de ctre Proiectant.
Este de ateptat ca unele doze se fie repoziionate, dar la distane msurate pe orizontal, mai mici de 0,5 m fa de
poziiile din planuri. Se vor face ajustrile necesare la faa locului astfel ca s nu fie afectate, geamuri, plci de
faian, marmur, etc. n privina dozele de trecere si derivaie se va ine seama de conductele celorlalte instalaii,
ferestre i ui, de adncimile disponibile n finisaj, etc., privind atent la condiiile care au putut scpa la analiza
fcut la proiectare, la scar mic.
9.7.5.3 TUBURI DE PROTECTIE
Tuburile de protecie se vor monta , acolo unde este posibil, ngropat n tencuial. Toate circuitele aparente se vor
fixa sigur prin intermediul consolelor, executate conform detaliilor aprobate de Inginer. La trecere prin ziduri si
planee se vor utiliza manoane corespunztoare. Aranjamentul si metoda de aezare a conductelor va fi aprobat
de Seful de Proiect de Instalaii Electrice Cureni Slabi.
Conductele vor fi fixate la interax de cel mult 0,5 m prin supori care vor fi de asemenea prevzui la fiecare cot sau
la doze. Traseele orizontale vor putea fi prinse n cleme.
9.7.5.4 DOZE
Toate dozele de aparat pentru montaj ngropat vor fi executate conform normelor, din plastic.
Pag 335/354
UAT 1 Bragadiru
n general dozele vor avea o adncime de 6 cm. Doze mai adnci se vor folosi n plafoane pentru racordarea
aparatelor.
9.7.5.5 IMPAMANTAREA
Toate tablourile, dulapurile (rack-urile), precum si toate construciile metalice ale instalaiilor electrice de cureni slabi
vor fi mpmntate conform prevederilor din proiect i din normativele in vigoare.
9.7.5.6 AVERTIZARE INCENDIU
Centrala de avertizare incendiu se va instala conform proiect. Dup instalare, se verific funcionarea fiecrui
element de detecie;
Detectoarele vor fi de tip optice, care pot detecta att fumul ct i cldura, dup caz. Acestea vor fi amplasate n
spaiile care se poate colecta fumul, n vederea unei avertizri timpurii.
Unitatea central va fi alimentat de la reea i echipat cu baterii pentru alimentare de urgen cu urmtoarele
caracteristici minimale 230V, 50Hz, 75 V max. Tensiunea de lucru 24V. Temperatura ambianta de lucru 0C - 50C
Stabilirea zonelor se face conform schemei cu arhitectura reelei;
Planul cu definirea zonelor i numerotarea elementelor de detecie se afieaz lng panoul sinoptic;
Dac incendiul semnalizat ntr-o zon este confirmat de cel puin 2 (doi) senzori, se iau msurile prevzute n
programul de stingere a incendiilor, iar n situaia n care avertizarea pornete de la un singur senzor sau de la un
buton de avertizare manual, personalul stabilit prin programul de stingere a incendiilor va verifica dac starea este
real sau nu;
Toate butoanele manuale de avertizare incendiu vor fi prevzute cu ecran din geam securizat, vopsit n rou i
inscripionat vizibil;
Pentru acionarea acestora, se va sparge geamul;
Dup declanarea alarmei de incendiu ntr-una sau mai multe zone, personalul desemnat prin program va declana
alarma de avertizare i n celelalte zone n care este posibil s existe persoane;
Modul de aciune n cazul n care se declaneaz alarma de incendiu, va fi stabilit printr-un program propriu i va fi
afiat n fiecare ncpere, pe holuri, n locuri publice, iar personalul va fi instruit asupra modului de aciune pentru
fiecare situaie n parte;
Centrala de avertizare incendiu va avea implementat un program de verificare permanent a strii elementelor de
detecie precum i a continuitii buclelor din fiecare zon;
n cazul semnalizrii unei defeciuni va fi anunat personalul care asigur service-ul reelei;
Prezentele instruciuni vor fi completate cu instruciunile de exploatare ale echipamentului tehnic.
9.7.5.7 INSTALATIA DE AVERTIZARE EFRACTIE
Echipamentul va fi instalat n conformitate cu proiectul. Dupa instalare fiecare component va fi verificat;
Central semnalizare efracie i detectoare de micare, poate fi conectat la un PC dedicat, cu avertizare politie;
Unitatea central va fi alimentat de la reeaua de alimentare (230 V, 50 Hz) si echipat cu baterii de alimentare de
urgen (24V tensiune de lucru max 75 V)
Senzorii de micare vor fi instalai conform proiect.de execuie
Sirena va fi instalat n exteriorul cldirii
Aceste instruciuni vor fi completate cu cele ale productorului
9.7.5.8 INSTALATIA DE SONORIZARE
Pag 336/354
UAT 1 Bragadiru
Reprezint un sistem de echipamente interconectate ntre ele i la reeaua de date.

Se va prevede alimentare tampon.
Instalaia se va executa cu cablu special, cu pierderi mici iar alimentarea va fi efectuat cu cabluri cu rezisten
mrit la propagarea flcrii, protejate n tub funcie de zona de lucru i va urma traseele din planuri.
Echipamentele ce se monteaz vor fi n concordan cu proiectul. Dup montaj fiecare unitate n parte a
echipamentelor montate va fi verificat.
Difuzoarele se vor monta pe fiecare coridor.
Cablarea difuzoarelor se va face conform specificaiilor productorului echipamentului
Cablarea difuzoarelor va fi garantat printr-un certificat n care se va specifica msurtorile circuitelor, msurtori
individuale.
Aceste instruciuni vor fi completate cu cele ale productorului
9.7.5.9 TELEFONIE
Echipamentele vor fi conforme normelor Romtelecom
Instalaia va fi realizat folosind calbu specificat n fia tehnic a produsului, n tub de protecie i va respecta
diagrama de cablare din proiect.
Echipamentele ce se vor monta vor fi n concordan cu proiectul
Se vor instala prize telefonice la o nlime de 0,4 m desupra finisajului podelei, de tip RJ45 -5 conectori
9.7.5.10 RETEAUA LOCALA DE COMPUTERE LAN
Echipamentele vor fi conforme proiectului. Dup instalare se va verifica fiecare component n parte.
Instalaia va fi realizat folosind cablu specificat n proiect, n tub de protecie i va respecta diagrama de cablare din
proiect. Cablurile vor avea terminalele n locul unde se va monta server/switch
Se vor instala prize la o nlime de 0,4 m desupra finisajului podelei, de tip RJ45 cat 5
Prizele se vor monta la faa zidului
9.7.6
VERIFICAREA CALITATII TESTE
n timpul montajului i a testelor la terminarea lucrrilor, Antreprenorul va respecta standardele i normele specifice
fiecrui tip de instalaii.
Va executa toate operaiunile curente i de ncercri, va efectua toate testele (exceptnd cele finale). Va pune la
dispoziie personal calificat, echipamente i alte accesorii necesare testelor. Va informa Inginerul printr-un program
de efectuarea a testelor asupra inspeciilor la care va participa acesta. Toate deficienele constatate vor fi rectificate,
lucrrile ce se vor reface precum i retestrile necesare vor fi fcute pe cheltuiala Antreprenorului.
Procedurile de testare vor fi conforme standardelor locale, internaionale sau de productor dup caz. Testele vor
include, dar nu se vor limita la:
Inspecia tuturor dispozitivelor, echipamentelor n vederea depistrii defeciunilor

poduse n urma transportului sau instalrii defectuoase
Verifcarea continuitii circuitelor electrice i a circuitelor de control conform schemei.
Verificarea siguranelor pentru instalaii de cureni slabi conform instruciunilor productorului.
Testarea i calibrarea relelor de putere de ctre un electrician autorizat.
Verificarea rezistenei maxime de mpmntare a prizei de pmnt pentru acest tip de instalaii.
Pag 337/354
deteriorrilor
UAT 1 Bragadiru
Teste de operare/funcionale ale tututror echipamentelor
Testele vor fi fcute pe parcursul finalizrii tronsoanelor, etapelor ct i la finalizarea ntregului sistem.
Testele necesare vor fi fcute n prezena Inginerului conform programului de teste prezentat acestuia aprobat
Antreprenorul va pune la dispoziie, pe cheltuial proprie, personal calificat, materiale necesare pentru efectuarea
tuturor testelor conform cerinelor.
Dac lucrrile executate conduc la rezultate ale testelor negative sau nu ndeplinesc parametrii cerui, aa cum este
menionat n procesele verbale de testare, acesta este un motiv de a considera lucrrile nesatisfctoare i este
subiectul neaprobrii/respingerii n ntregime a acestor lucrri.
Neefectuarea testelor de ctre Antreprenor va duce la considerarea lucrrilor ca nesatisfctoare i este subiectul
neaprobrii/respingerii n ntregime a acestor lucrri. Testele necesare pentru aceste lucrri vor fi fcute de Inginer
sau de o companie agreata de Inginer, toate riscurile i cheltuielile implicate vor fi puse pe seama Antreprenorului.
Cheltuielile mai sus menionate vor fi subiectul recuperrii, pe msur ce apar i vor/pot fi reinute Antreprenorului
conform condiiilor contractuale
9.7.7
VERIFICARI PRELIMINARE
Se vor pune n funciune toate echipamentele aprovizionate i instalate, exceptnd cele specific menionate n alte
documente. Se vor efectua toate ajustrile/reglajele echipamentelor pentru a asigura opearea corespunztoare
conform indicaiilor productorului.
Se vor efectuate probele de funcionare ale sistemelor n diverse i variate condiii, dup caz, pentru a demonstra
funcionarea i operarea corect a acestora.
Atunci cnd se consider practic, fezabil i non inhibitoriu pentru Antreprenor ca prezena/participarea personalului
de operare ce aparine Beneficiarului s fie admis la aceste teste; acest fapt va ajuta personalul de exploatare
pentru nelegerea/aprofundarea lucrrilor de care vor fi responsabili dup recepie.
Teste le vor fi efectuate pentru:
10
10.1
Echipamente/instalaii de cureni slabi, individuale sau separate dupa cum au fost instalate
Fiecare sistem menionat n acest caiet de sarcini
CONDUCTE
GENERALITATI
standardelor n vigoare sau altor prescriptii tehnice de calitate n domeniu si agrementate tehnic. Materialele si
produsele utilizate trebuie nsotite de certificate de calitate, cu toate rezultatele verificarilor si ncercarilor la care se
supun conform standardelor. In caz de neclariti privind certificatele de atestare a calitii, materialele nu se vor
recepiona dect dup nlturarea incertitudinii, prin probe suplimentare
Antreprenorul va include o copie a specificaiilor tehnice extrase din literatura tehnic a productorului pentru toate
componentele instalatiilor tehnologice. Toate materialele si produsele vor fi fabricate de producatori care au
certificate de calitate conform ISO 9001.
Antreprenorul va furniza toate materialele necesare instalrii echipamentelor si finalizarii tuturor lucrarilor aferente
obiectivului de investitii , inclusiv materiale marunte sau nespecificate in mod special in documentatia de atribuire.
Dup acordarea Contractului, Antreprenorul va depune, spre aprobare, Inginerului, o list a furnizorilor i surselor de
materiale necesare pentru executarea lucrrilor. Numele unor furnizori i surse adiionale pot fi furnizate de
Antreprenor n timpul executrii contractului, dar nici un furnizor sau surs nu vor fi schimbate fr aprobarea
Inginerului.
Pag 338/354
UAT 1 Bragadiru
Acolo unde o conducta noua se intersecteaza cu una existenta, Contractantul va localiza conducta existenta nainte
de excavare si nainte de materializarea traseului si radierului noii conducte.
Contractantul va folosi un detector electromagnetic sau alt echipament similar pentru a determina exact pozitia
conductelor existente. Contractantul va sapa un sant de sondaj, daca e cazul, pentru a determina pozitia conductei
existente.
Contractantul va masura cota radierului conductei existente si diametrul ei exterior si va solicita asistenta tehnica din
partea detinatorului.
Pentru traseele de conducte sub drumuri si trotuare, Contractantul va programa lucrarile astfel ncat sa reduca la
minimum ntreruperile traficului rutier.
La execuia reelei de canalizare, distanele minime ntre conductele de canalizare i alte reele edilitare vor fi
conform prevederilor SR 8591 : 1997-Retele edilitare subterane.Conditii de amplasare
10.2
Nr.
crt.
STANDARDE SI NORMATIVE DE REFERINTE
STANDARD
DENUMIREA
0
1
SR 1846 1-2006
Canalizri exterioare. Prescripii de proiectare. Partea 1: Determinarea

debitelor de ape uzate de canalizare.
SR 1846 2-2007
Canalizri exterioare. Prescripii de proiectare. Partea 1: Determinarea

debitelor de ape meteorice.
STAS 2308 81
Alimentri cu ap i canalizri. Capace i rame pentru cmine de vizitare
Legea 10/95
Legea calitii construciilor
STAS 1342-1991
Ap potabil. Condiii de calitate
STAS 6819-1997
Alimentri cu ap Aduciuni. Studii, proiectare i date constructive
STAS 9570/1-1989
Marcarea i repararea reelelor de conducte i cabluri, n localiti
SR 4163-1/1995
Alimentri cu ap. Reele de distribuie. Prescripii fundamentale de

proiectare
SR 4163-2/1996
Alimentri cu ap. Reele de distribuie. Prescripii de calcul
10
SR 4163-3/1996
Alimentri cu ap. Reele de distribuie. Prescripii de execuie i exploatare
11
STAS 2448/1982
Canalizri. Cmine de vizitare. Prescripii de proiectare
STAS 9342 - 1982
Msuri de siguran contra incendiilor. Cmine pentru alimentarea direct a

pompelor mobile. Prescripii de proiectare.
STAS 9824/5 -1975
Msurtori terestre. Trasarea pe teren a reelelor de conducte, canale i

cabluri.
STAS 6054-77
Teren de fundare. Adncimi maxime de nghe. Zonarea teritoriului

Romniei
STAS 9312-87
Subtraversri de ci ferate i drumuri cu conducte. Prescripii de proiectare
12
13
14
15
Pag 339/354
UAT 1 Bragadiru
16
STAS 3051/91
Sisteme de canalizare. Canale ale retelelor exterioare de canalizare.

Prescriptii fundamentale de proiectare.
17
STAS 6002/88
Alimentare cu apa. Camine pentru bransament de apa
18
SR 8591:1997
Reele edilitare subterane. Condiii de amplasare
10.3
LUCRARI DE TERASAMENTE
Terasamentele constau in lucrari de sapare si incarcare in mijlocul de transport, transportul, imprastierea, nivelarea si
compactarea pamntului pentru realizarea fundatiilor si a instalatiilor subterane din interiorul cladirilor civile si industriale
si a zonei aferente din jurul lor, care influenteaza capacitatea de rezistenta, stabilitate si exploatare a acestor constructii.
In cazul lucrarilor ce comporta volume importante de pamnt, solutia de executare a terasamentelor se va stabili pe baza
unui calcul de optimizare prin luarea in considerare a unei variante corespunzatoare, de regula cu asigurarea
compensarii volumelor de sapatura de pamnt cu cele de umpluturi, in vederea eliminarii transportului pentru excedentul
de pamnt.
Executarea lucrarilor se va face de regula mecanizat, metodele de lucru manuale fiind aplicate numai acolo unde
folosirea mijloacelor mecanice nu este justificata din punct de vedere tehnico-economic si de organizare.
Constructorul are obligatia sa urmareasca stabilitatea masivelor de pamnt ca urmare a influentei executarii lucrarilor de
terasamente prevazute in proiect sau actiunii utilajelor de nivelare, sapare si compactare, precum si stabilitatea
constructiilor si instalatiilor invecinate.
Cnd executarea sapaturilor pentru fundatii implica dezvelirea unor retele de instalatii subterane existente ce ramn in
functiune, trebuie luate masuri pentru protejarea acestora impotriva deteriorarilor si producerea de accidente
(electrocutari, etc).
Lucrarile ce se vor executa inainte de inceperea lucrarilor de terasamente propriu-zise sunt cele de defrisari, demolari,
amenajare a terenului si a platformei de lucru.
Inainte de inceperea lucrarilor de demolari se vor examina retelele subterane ale instalatiilor de apa, de gaze, canalizare,
electrice din zona constructiilor respective.
Materialele rezultate din demolari vor fi evacuate pentru a nu stnjeni lucrarile de terasamente.
Excavarea stratului vegetal se face de regula mecanizat. Pamntul vegetal rezultat din sapare va fi depozitat in afara
perimetrului construit.
Scurgerea apelor superficiale spre terenul pe care se executa lucrarile de constructie, va fi oprita prin executarea de
santuri de garda ce vor dirija aceste ape in afara zonelor de lucru.
In cazul in care debitul apelor de colectat este redus sau terenul este accidentat, executarea santurilor nefiind
economica, se vor amenaja rigole.
10.4
EXECUTAREA SAPATURILOR SI SPRIJINIRILOR
La executarea sapaturilor pentru fundatii trebuie sa se aiba in vedere urmatoarele:
mentinerea echilibrului natural al terenului in jurul gropii de fundatie pe o distanta suficienta astfel incit sa
nu pericliteze instalatiile si constructiile invecinate;
cnd turnarea betonului in fundatii nu se face imediat dupa executarea sapaturii in terenurile sensibile la
actiunea apei, sapatura va fi oprita la o cota mai ridicata cu cca. 30 cm dect cota finala pentru a impiedica
modificarea caracteristicilor fizico-mecanice ale terenului sub talpa fundatiei, urmnd ca inaintea betonarii
sa se execute sapatura pina la cota din proiect;
necesitatea sprijinirii peretilor sapaturilor de fundatii se va stabili de catre executant, tinnd seama de
adncimea sapaturii, natura, omogenitatea, stratificatia, coeziunea, gradul de fisurare si umiditatea
Pag 340/354
UAT 1 Bragadiru
terenului, regimul de curgere a apelor subterane, conditile meteorologice si climatice din perioada de
executie a lucrarilor de terasamente, tehnologia de executie adoptata;
in cazul in care in incinta se executa mai multe constructii apropiate cu adncimi de fundare diferite, se vor
executa sapaturile pentru obiectul cu cea mai mare adncime de fundare. Sapaturile nu vor afecta
constructiile sau instalatiile existente pe amplasament;
sapaturile pentru fundatii de lungimi mari se vor organiza astfel inct, in orice faza a lucrului, fundul
sapaturii sa fie inclinat spre unul sau mai multe puncte, pentru asigurarea colectarii apelor in timpul
executiei;
se va avea in vedere ca lucrarile de epuismente sa nu produca modificari ale stabilitatii masivelor de

pamnt din zona lor de influenta sau daune datorita afuierilor de sub instalatiile, constructiile si elementele
de constructii invecinate;
nu se vor amplasa puturile de colectare, in vederea drenarii terenului, sub talpa fundatiei constructiilor sau
a unor masini grele sau instalatii grele;
sapaturile ce se executa cu excavatoare nu trebuie sa depaseasca, in nici un caz, profilul proiectat al

sapaturii. In acest scop sapatura se va opri cu 20-30 cm deasupra cotei profilului sapaturii, diferenta
executndu-se cu alte utilaje mecanice de finisare (buldozere, gredere) sau manual;
in cazul terenurilor sensibile la actiunea apei sapatura de fundatie se va opri la un nivel superior cotei
prevazute in proiect astfel:
-
pentru nisipuri fine
0,20 0,30 m
pentru pamnturi argiloase
0,15 0,25 m
pentru pamnturi sensibile la umezire 0,40 0,50 m
Saparea si finisarea acestui strat se va face imediat inainte de inceperea executiei fundatiei;
in cazul unei umeziri superficiale datorita precipitatiilor atmosferice, neprevazute, fundul gropii de fundatie
trebuie lasat sa se zvnte inainte de inceperea lucrarilor de executare a fundatiei; iar daca umezirea este
puternica se va indeparta stratul de noroi;
betonul in fundatie se va turna de regula imediat dupa atingerea cotei de fundare din proiect.
10.4.1
SAPATURI SI SPRIJINIRI DEASUPRA NIVELULUI APEI SUBTERANE
10.4.1.1 SAPATURI CU PERETI VERTICALI NESPRIJINITI

Se vor lua urmatoarele masuri pentru mentinerea stabilitatii malurilor:
terenul din jurul sapaturii sa nu fie incarcat si sa nu sufere vibratii;
pamntul rezultat din sapatura sa nu se depoziteze la o distanta mai mica de 1,00 m de la marginea gropii
de fundatie; pentru sapaturi pina la 1,00 m adncime distanta se poate lua egala cu adncimea sapaturii;
se vor lua masuri de inlaturarea rapida a apelor de precipitatii sau provenite accidental;
daca din cauze neprevazute turnarea fundatiilor nu se efectueaza imediat dupa sapare si se observa
fenomene care indica pericol de surpare, se vor lua masuri de sprijinire a peretelui in zona respectiva.
Santurile cu pereti verticali nesprijiniti se pot executa cu adncimi pina la:
0,75 m in cazul terenurilor necoezive si slab coezive
1,25 m in cazul terenurilor cu coeziune mijlocie
2,00 m in cazul terenurilor cu coeziune foarte mare
Pag 341/354
UAT 1 Bragadiru
10.4.1.2 SAPATURI CU PERETI VERTICALI SPRIJINITI

Se executa cnd:
sunt depasite adncimile de la capitolul "Sapaturi cu pereti verticali nesprijiniti";
nu este posibila desfasurarea taluzului;
cnd din calcul economic rezulta eficienta sprijinirilor fata de sapatura executata in taluz;
10.4.1.3 SAPATURI CU PERETI IN TALUZ

Se executa in orice fel de teren cu respectarea urmatoarelor conditii:
pamntul are o umiditate naturala de 12-18% si se asigura conditiile ca aceasta sa nu creasca;
sapaturile de fundatie nu stau deschise mult timp;
panta taluzului sapaturii sa nu depaseasca valorile maxime admise pentru diverse categorii de pamnturi.
Natura terenului
nisip, pietris
nisip argilos
argila nisipoasa
argila
loess
10.4.2
Adncimea sapaturii
pna la 3 m
mai mare de 3 m
Tg = h/b
Tg = h/b
1/1,25
1/0,67
1/0,67
1/0,50
1/0,50
1/1,50
1/1
1/0,75
1/0,67
1/0,75
SAPATURI SUB NIVELUL APELOR SUBTERANE
In cazul sapaturilor situate sub nivelul apelor subterane indepartarea apelor se poate efectua prin:
epuismente directe
epuismente indirecte
10.4.2.1 EPUISMENTE DIRECTE

Pe masura ce cota sapaturii coboara sub nivelul apei subterane, excavatiile trebuie protejate cu ajutorul unor retele de
santuri de drenaj, capteaza apa si o dirijeaza spre puturile colectoare de unde este evacuata prin pompare.
Santurile se adncesc pe masura avansarii sapaturii sau se realizeaza retele de drenaj la nivele succesive ale sapaturii.
Reteaua de drenaj si pozitia puturilor colectoare trebuie astfel amplasate inct sa asigure colectarea apei pe drumul cel
mai scurt, fara a impiedica executia fundatiilor.
Adncimea santurilor de drenaj - colectarea este de obicei de 0,5 - 1 m in functie de caracteristicile pamntului si
conditiile de drenaj.
Adncimea puturilor colectoare va fi de cel putin 1 m sub fundul sapaturii si sectiunea lor suficient de mare pentru a
permite amplasarea sorbului si masurile de asigurare a stabilitatii peretilor.
In cazul unui aflux important de apa in sapaturi executate in terenuri cu particule fine, antrenabile se va captusi putul de
colectare cu un filtru invers.
Evacuarea apelor din groapa de fundatie se face prin pompare directa.
La pregatirea lucrarilor de pompare a apei trebuie avute in vedere urmatoarele:
numarul si tipul de pompe intrebuintate pentru pompare se vor stabili functie de debitul apei de infiltratie,
adncimea gropii de fundatie si distanta la care trebuie pompata apa;
Pag 342/354
UAT 1 Bragadiru
este de preferat utilizarea mai multor pompe cu debite mici in loc de una cu debit mare.
Pentru asigurarea evacuarii continue a apei din sapatura trebuie luate urmatoarele masuri:
10.5
statia de pompare trebuie prevazuta cu agregate de rezerva complet instalate, astfel inct sa poata fi puse
in functiune imediat ce un agregat s-ar defecta;
inaltimea coloanei de aspiratie sa nu fie mai mare de 6 m. In cazul in care groapa de fundatie este mai
adnca de 6 m, pompele trebuie fie coborte pe platforma de lucru, fie inlocuite cu pompe electrice
submersibile etajate, cu motorul capsulat, instalate sub apa.
EXECUTAREA UMPLUTURILOR COMPACTATE
Se refera la realizarea umpluturilor pentru fundatii din zona aferenta constructiei, umpluturi intre fundatii si la exteriorul
cladirilor sau umpluturi sub pardoseli.
Umpluturile se vor executa de regula din pamnturi rezultate din lucrarile de sapatura.
Se interzice realizarea umpluturilor din pamnturi cu umflaturi si contractii mari, mluri, argile moi, cu continut de materii
organice, resturi de lemn, bulgari.
Inainte de executarea umpluturilor este obligatorie indepartarea stratului de pamint vegetal, iar suprafata amenajata cu
pante de 1-1,5% pentru a asigura scurgerea apelor din precipitatii.
Umiditatea pamntului pus in opera va fi ct mai aproape de umiditatea optima de compactare, admitndu-se variatii de
2%.
Compactarea de proba se executa pe poligoane de incercare cu scopul de a stabili pentru fiecare utilaj de compactare
cu care urmeaza a se lucra, grosimea optima a stratului si numarul minim de treceri pentru realizarea gradului de
compactare prescris.
Umpluturile intre fundatii si la exteriorul cladirilor pna la cota prevazuta in proiect se vor executa imediat dupa
decofrarea fundatiilor.
10.5.1
COMPACTARI DE ADANCIME REALIZATE PRIN BATERE
Utilajul (macara sau excavator) de actionare trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii:
sa aiba capacitatea maxima de ridicare cu minim 20 % mai mare dect greutatea maiului, in scopul
prelucrarii la ridicare si a fortelor de aderenta dintre mai si teren; astfel se evita pozitia periculoasa de se
lucra cu bratul ridicat la maximum;
sa se deplaseze de preferinta pe senile sau in cazul deplasarii pe pneuri, sa aiba posibilitatea calarii
automate.
Tehnologia de compactare consta in principal din urmatoarele faze:
10.6
aducerea terenului la umiditatea optima de compactare;
trasarea si marcarea axelor de lucru a utilajului;
executarea compactarii propriu-zise, prin batere cu maiul, de la inaltimi si cu numar de lovituri determinate
experimental;
nivelarea finala a suprafetei compactate.
RECEPTIONAREA LUCRARILOR DE TERASAMENTE
Ca operatiuni specifice la receptionarea lucrarilor de terasamente se vor controla procesele verbale de lucrari ascunse si
documentatia de santier privind:
amplasamentele exacte ale puturilor de colectare pentru drenarea terenului;

Pag 343/354
UAT 1 Bragadiru
10.7
precizarea cotei la care s-a reusit scaderea nivelului apelor subterane si mentinerea ei si dupa terminarea
lucrarilor de fundatii;
masuri de asigurarea respectarii cotei de sapare si dupa caz ridicarea sau coborrea acesteia pentru
pregatirea fundului sapaturii.
HIDROIZOLATII
10.7.1
GENERALITATI
Datorit prezenei apelor freatice la cote ridicate, se prevede impermeabilizarea pe ntreaga suprafa exterioar a
constructiilor.
Toate hidroizolaiile exterioare se vor executa cu un sistem impermeabil, pe baz de ciment cu aditivi speciali i
agregate selectate, rezistent la presiune - contrapresiune i la agresivitatea srurilor din sol i din apa freatic (2
straturi de sistem impermeabil, pe baz de ciment cu aditivi speciali i agregate selectate, rezistent la presiune contrapresiune i la agresivitatea srurilor din sol i din apa freatic) .
Pentru impermeabilizarea radierelor se prevede aplicarea sistemului descris mai sus pe stratul de beton de
egalizare, dup ntrirea acestuia i nainte de turnarea betonului armat din radiere.
La interior, se prevede impermeabilizarea pereilor i radierului cu mortare speciale pe baz de ciment cu aditivi,
rezistent la agresivitatea lichidului vehiculat i la presiune (2 straturi de sistem impermeabil, pe baz de ciment cu
aditivi speciali i agregate selectate, rezistent la presiune - contrapresiune i la agresivitatea apei uzate,
impermeabil la ap, aderen la suprafaa suport de min. 0,2 Mpa, granulaie maxim 0,7m).
Toate strpungerile n perei se vor etana cu un material izolant bicomponent polimerizat, elastic.
Sistemele de atestare a conformitii materialelor sunt, conform anexa la Ordinul MTCT nr. 1558/2004, pentru:
cimenturi 1+
oel beton 1+
hidroizolaii 3
Pentru aplicarea hidroizolaiilor i etanrilor de rosturi se vor respecta prevederile normativului NP040-2002:
Normativ pentru proiectarea, execuia i exploatarea hidroizolaiilor la cldiri.
10.7.2
CERINTE TEHNICE PENTRU HIDROIZOLAII I ETANRI
La proiectarea, executia si receptia hidroizolatiilor se vor respecta prevederile din STAS 5088-75. Lucrarile de arta.
Hidroizolatii. Prescriptii de proiectare si executie.
La lucrarile de arta, hidroizolatiile sunt alcatuite, in general din :
sapa care se executa in cmp continuu si racordarea acesteia la marginea elementului care se
hidroizoleaza
dispozitivele de acoperire a rosturilor, gurilor de scurgere, strapungerile si racordarea sapei la acestea.
In cadrul sapei se pot distinge urmatoarele straturi:
strat hidroizolant sau sapa hidrofuga formata din:
stratul de amorsare
strat de lipire
strat de baza
strat suplimentar, de la caz la caz
strat de protectie.
Pag 344/354
UAT 1 Bragadiru
In functie de pozitia elementului de constructie care se hidroizoleaza fata de nivelul apei freatice, hidroizolatiile pot fi:
hidroizolatii impotriva umiditatii pamntului, care se aplica la culei si ziduri de sprijin, elemente ce vin in
contact cu apa mai mult timp;
hidroizolatii impotriva apelor fara presiune hidrostatica ce se aplica la suprastructura podetelor.
Stratul hidroizolant, in functie de materialul folosit si procedeul de aplicare, poate fi :
din materiale plastice sau bituminoase aplicate la rece care se recomanda la lucrari de arta executate
la zi si la lucrari unde se asigura o ventilatie corespunzatoare;
din materiale bituminoase aplicate la cald.
Stratul hidroizolant aplicat la rece sau la cald se poate executa in diverse variante si cu diferite materiale,
respectndu-se insa prevederile din STAS 5088-75.
Alegerea variantelor se va face la fiecare lucrare in parte, tinnd seama de prevederile din STAS 5088-75 precum si
de conditiile locale de teren, conditiile de exploatare si de importanta lucrarii, adoptndu-se solutia optima din punct
de vedere tehnic si economic.
Materialele necesare pentru executia hidroizolatiilor sunt conform tabelului 1 din STAS 5088-75.
Varianta de alcatuire a hidroizolatiei se va alege conform tabelelelor 5...6 din STAS 5088-75.
In functie de varianta adoptata se vor respecta recomandarile de proiectare si pentru racordarea hidroizolatiilor la
marginile elementului de constructie ce se hidroizoleaza, cuprinse in STAS 5088-75, capitolul 3.
In cazul lucrarilor amplasate in medii agresive se vor lua masuri suplimentare conform standardelor si normativelor
in vigoare.
Se prevede impermeabilizarea pe ntreaga suprafa exterioar att a chesoanelor ct i a camerelor de vane, De
asemenea, se prevede i impermeabilizarea tronsonului III al chesonului, pe interior, pe peretele comun cu camera
de vane, pe o nlime de cca. 2,00m.
La alegerea materialului pentru impermeabilizri se va urmri :
s fie produs in UE sau sa fie agrementat tehnic n Romnia
s fie impermeabil la ap
s prezinte rezisten la agresivitatea srurilor din sol i apa freatic
s aib aderen la suprafaa suport de min. 0,2 MPa
granulaie maxim 0,7mm
Se vor respecta instruciunile de transport, depozitare, preparare , pregtire a suprafeei suport i de aplicare a
materialului ales de la furnizorul produsului.
Pentru etanarea rosturilor dintre piesele nglobate pentru trecerea conductelor i pereii de beton se prevede
utilizarea unui material izolant bicomponent polimerizat, elastic.
La alegerea materialului pentru etanri se va urmri :
s fie produs in UE sau sa fie agrementat tehnic n Romnia
s fie impermeabil la ap
s aib aderen la suprafaa suport de metal i beton de min. 0,2 MPa
s aib rezisteni la traciune de min. 0,5 MPa
revenire elastic de min 85%
alungire la rupere de cca. 450%
Pag 345/354
UAT 1 Bragadiru
Se vor respecta instruciunile de transport, depozitare, preparare, pregtire a suprafeei suport i de aplicare a
materialului ales de la furnizorul produsului.
Stratul suport al hidroizolatiei trebuie sa nu prezinte prezinte proeminente mai mari de 2 mm, suprafata neteda
realizndu-se prin driscuire.
Planeitatea suprafetei suport se admite a avea o singura denivelare de 5 mm pe o suprafata verificata cu
dreptarul de 3 m in orice directie.
Pentru a indeplini aceste conditii suprafata suport se va pregati astfel:
se indeparteaza toate muchiile vii, denivelarile, agregatele incomplet inglobate in beton, petele de
grasime si orice alte corpuri straine; laptele de ciment in exces se indeparteaza cu peria de srma;
se curata cu jeturi de apa sau aer comprimat, lasndu-se sa se usuce in vederea aplicarii stratului
hidroizolant.
Pe suprafata suport pregatita ca mai sus, se interzice circulatia personalului din santier. Muncitorii care executa
lucrarile trebuie sa poarte cizme de cauciuc, circulnd numai pe pasarele provizorii din lemn.
Stratul hidroizolant se va aplica pe timp uscat si la o temperatura a suprafetei suport mai mare de +5oC.
In timpul executiei stratului hidroizolant, pe portiunile inca neacoperite cu stratul de protectie se vor lua masuri
pentru:
interzicerea circulatiei lucratorilor si a depozitarii de materiale pe aceste suprafete;
acoperirea cu praf de creta, praf de ciment sau hrtie impotriva actiunii razelor solare sau a
temperaturilor ridicate.
Se recomanda ca procesul de executie a hidroizolatiei sa se organizeze astfel inct stratul de protectie sa se aplice
in aceeasi zi.
Pe stratul hidroizolant neacoperit cu stratul de protectie sau in zona in care urmeaza a se hidroizola imediat, nu se
executa sprijiniri.
Calitatea materialelor folosite la hidroizolatia lucrarilor de arta rutiere se garanteaza prin certificate de calitate emise
de unitatea producatoare. Executantul lucrarilor de hidroizolatie se verifica calitatea materialelor pe baza acestor
certificate, efectund si incercari in caz de dubiu.
Verificarea si receptia lucrarilor de hidroizolatii se face pe etape, dupa cum urmeaza:
pe parcursul executarii lucrarilor de hidroizolatii, incheindu-se procese verbale partiale de lucrari

ascunse;
la terminarea lucrarilor de hidroizolatii, prin incheierea unui proces verbal pentru aceste lucrari;
odata cu verificarea intregii lucrari de arta.
Verificarea la terminarea lucrarilor de hidroizolatie se face asupra aspectului iar in cazul unor prevederi nefavorabile
din procesele verbale de lucrari ascunse se poate face si asupra etanseitatii prin inundare cu apa pe o inaltime de
maxim 5 cm, pe suprafata limitata. Defectele constatate pe parcursul executiei si la terminarea lucrarilor de
hidroizolatii se vor remedia pe baza unor solutii propuse de Antreprenor si care pot fi acceptate sau nu de catre
Beneficiar.
In cazul in care Beneficiar nu accepta remedierile propuse de Antreprenor se poate dispune refacerea intregii lucrari
de hidroizolatii.
10.8
CERINTE TEHNICE PENTRU CONDUCTE SI INSTALATII TEHNOLOGICE
standardelor n vigoare sau altor prescriptii tehnice de calitate n domeniu si agrementate tehnic. Materialele si
produsele utilizate trebuie nsotite de certificate de calitate, cu toate rezultatele verificarilor si ncercarilor la care se
Pag 346/354
UAT 1 Bragadiru
supun conform standardelor. In caz de neclariti privind certificatele de atestare a calitii, materialele nu se vor
recepiona dect dup nlturarea incertitudinii, prin probe suplimentare
Inainte de introducerea n lucrari, fiecare conducta va fi curatata si examinata din punct de vedere al integritatii.
Conductele avariate, care nu pot fi reparate satisfacator, vor fi respinse si ndepartate de pe santier.
Conductele vor fi executate din urmatoarele materiale:
MATERIALUL
CLASA DE PRESIUNE
Policlorura de vinil PVC, SN8
Gravitational sau PN4
Polietilena de nalta densitate PEID, PE 100
PN 10, PN6
Poliester armat cu fibra de sticla si insertie de nisip PAFSIN
PN 6 / SN 10000
Fonta ductil K9
PN10
10.8.1
CONDUCTELE DIN PVC
Acestea vor fi realizate din material PVC SN8- conform standardelor: UNI EN 1401-1/1998 Tuburi din PVC rigid
pentru conducte de canalizare ape uzate civile si industriale;SR ENV 1402-2/2001 Metode de evaluare a
conformitatii pentru sisteme de canalizare din mase plastice ingropate pt. bransamente si sisteme de evacuare fara
presiune (PVC-U);UNI 7449/1975 Racorduri si mansoane din PVC rigid;UNI ISO/TR 7473-1983 Tuburi racorduri din
PVC rigid.Rezistenta chimica
Conductele de PVC sunt realizate cu muf la un capt, iar etaneitatea lor se realizeaz cu inele de cauciuc (inele
de etanare profilate pentru Dn 200 mm i inele de etanare i fixare pentru Dn > 200 mm).
10.8.2
CONDUCTELE DIN PAFSIN (GRP)
Tuburile din PAFSIN sunt fabricate n 5 clase de rigiditate RN 2.500; RN 5.000; RN 10.000; RN 15.000; RN 15.000;
RN 20.000. Pentru conductele de canalizare gravitaional se folosesc tuburile din clasa SN 10.000 .
Lungimea efectiv (nominal) standard a tuburilor din PAFSIN este de 6 m sau 12 m. Unele tuburi pot fi livrate n
lungimi mai scurte. Tolerana la lungime este de 60 mm.
Tuburile standard din PAFSIN se mbin ntre ele cu manoane din PAFSIN. Manoanele conin ca parte integrant
o garnitur n ntregime din elastomeri (propilen etilen). Imbinarea se realizeaz cu uurin i va fi perfect etan,
echivalent cu performanele tubului.
Imbinarea cu manon din PAFSIN i garnitur din elastomer ntrunete cerinele standardului international ISO
8639/2000.
10.8.3
CONDUCTELE DIN PEID
Vor fi realizate din material PE 100, dupa cum este clasificat de Raportul Comitetului Tehnic European CEN/TC 155.
Dimensiunile tevilor din PEID vor fi conform DIN 8074/1999 sau echivalent. Fitingurile pentru conducte vor fi
conform DIN 19533/1976 sau echivalent.
Incercarile pentru determinarea calitatii tevilor se vor face n fabrica conform DIN 8075/1999 sau echivalent.
Se recomand specializarea personalului care va lucra la montarea acestui tip de conducte, fie la furnizorul de
materiale, fie sub asistena direct a unor specialiti de la firma furnizoare.
Pag 347/354
UAT 1 Bragadiru
10.8.4
CONDUCTELE DIN FONTA DUCTILA K9
Domeniul de utilizare a tuburilor i racordurilor din font ductil este foarte larg i se refer la pozare ngropat,
traversri de poduri, pozare aerian, n galerie, n tunel sau n pant. In funcie de metoda de mbinare, se acoper
ntreaga gam de utilizare a tuburilor i racordurilor din font ductil:
conductele cu mbinri automate se preteaz cel mai bine la pozare ngropat, n pnz freatic sau la
presiuni puternice;
n condiii de restricii generate de aglomerri sau n terenuri cu coeziune mic se monteaz cu succes
conductele cu mbinri zvorte;
mbinrile mecanice asigur montarea racordurilor cu mare uurin, ca i mbinarea tuburilor n

subsoluri aglomerate i n galerii;
tuburile mbinate cu flane i gsesc ntrebuinarea la staii de pompare, camere de vane a

rezervoarelor, pasaje aeriene, galerii tehnice, rezervoare;
se recomand protejarea tuburilor, racordurilor i mbinrilor cu manoane din polietilen cnd acestea
sunt utilizate n soluri cu rezistivitate mic, n zone traversate de cureni vagabonzi, n soluri cu coninut
ridicat de sulfai sau cloruri sau care prezint o activitate bacterian.
Tuburi cu muf. Tuburile din font ductil sunt produse prin centrifugare n conformitate cu standardul internaional
ISO 2531-1991.
Rezistena minim la traciune este de 420 N/mm2.
Limita convenional de elasticitate de 0,2% este de minimum 300 N/mm2.
Alongaia minim la ruptur este de 10% pentru diametrele nominale DN 60 la 1000 mm i 7% pentru
diametrele.nominale DN 1200 la 2000.
Valorile limitei convenionale de elasticitate de 0,2 % cuprinse ntre 270 N/mm i 300 N/mm sunt admise atunci
cnd alongaia la rupere este mai mare sau egal cu 12% pentru diametrele nominale DN 60 la 1000 mm i cu 10%
pentru diametrele nominale DN 1200 la 2000 mm.
Tuburile centrifugate trebuie s fie supuse n uzin Ia o prob hidrostatic de cel puin 10 secunde, la o presiune
minim indicat n tabelul urmtor pentru tuburile din clasa de grosime K9:
Diametrul nominal (mm)
Presiunea minim de prob hidrostatic pentru

tuburile din clasa K9 (bari)
60 la 300
50
350 la 600
40
700 la 1000
32
1100 la 2000
25
Tip de mbinare
Imbinrile cu muf sunt de tip automat. Materialul utilizat pentru inelele de mbinare este elastomer EPDM sau
echivalent n conformitate cu standardul internaional ISO 4633.
Condiiile cele mai potrivite pentru depozitarea elastomerilor vulcanizai sunt stabilite prin standardul internaional
ISO 2230.
Grosimea pereilor tuburilor
Grosimea tuburilor este n general de clasa K9 n concordan cu standardul internaional ISO 2531
Protecii
Pag 348/354
UAT 1 Bragadiru
Izolaia interioar
Tuburile sunt izolate n interior cu mortar de ciment n conformitate cu standardul internaional ISO 4179.
Cimentul este un ciment produs n furnal nalt sau echivalent. Grosimile mortarului de ciment sunt definite n tabelul
care urmeaz:
Grosimi (mm)
DN
Normal
Valoare medie minimal
Valoare minim intrun punct
60 - 300
2,5
1,5
350 - 600
4,5
2,5
700 - 1200
5,5
3,0
1400 - 2000
8,0
4,0
Izolaia exterioar
Tuburile sunt izolate la exterior cu zinc metalic n conformitate cu standardul internaional ISO 8179; cantitatea de
zinc depus nu este mai mic de 130 g/m2. Dup zincare, tuburile sunt acoperite cu un strat de vopsea
bituminoas; grosimea medie a stratului bituminos nu este mai mic de 70 microni n conformitate cu standardul
internaional ISO 8170.
Protecia pe antier cu manon de polietilen
Dac se cere prin lista pieselor, tuburile sunt protejate pe antier cu un manon din polietilen n conformitate cu
standardul internaional ISO 8180; grosimea minim a manonului este de 200 microni.
Tuburi cu flane
Fabricarea tuburilor
Tuburile din font ductil sunt centrifugate i au flane sudate, n conformitate cu standardul internaional ISO 25311991.
Imbinare cu flane
Garnitura mbinrii cu flane are o grosime minim de 3 mm i la nevoie este armat (ntrit).
Materialul utilizat pentru garniturile de mbinare cu flane este un elastormer EPDM sau echivalent, n conformitate
cu standardul internaional ISO 4633-1983.
Condiiile cele mai potrivite pentru depozitarea elastomerilor vulcanizai sunt stabilite prin standardul internaional
ISO 2230.
Grosimea tuburilor
Grosimea tuburilor este n conformitate cu standardul internaional ISO 2531 clasa K9.
Protecii
Proteciile sunt aceleai ca cele definite pentru tuburile cu muf
10.9
MONTAREA CONDUCTELOR
Tehnologia executarii retelelor comporta n principal urmatoarele faze si operatiuni

Faza premergatoare
pregatirea traseului conductei (eliberarea terenului) si amenajarea acceselor de-a lungul traseului
pentru aprovizionarea si manipularea materialelor;
Pag 349/354
UAT 1 Bragadiru
marcarea traseului si fixarea de reperi n afara amprizei lucrarilor n vederea executiei lucrarilor la
cotele din proiect;
receptia, sortarea si transportul tevilor si a celorlalte materiale legate de executia conductei;
Faza de executie
Saparea transeelor;(ulterior desfacerii sistemului rutier i a trotuarelor)
Lansarea tuburilor sau conductelor;
Imbinarea tuburilor sau a tronsoanelor de conducta;
Umplerea partiala a transeii;
Montarea armaturilor, pieselor speciale, a gurilor de scurgere si executia caminelor i a racordurilor
Faza de probe si punere n functiune
Inlaturarea defectiunilor ;
Executarea umpluturilor si refacerea terenului (conform destinatiei sale initiale);
Legarea tronsoanelor;
Verificarea si Proba generala a conductei si completarea umpluturilor;
Spalarea generala a conductei;
Punerea n functiune la presiunea de regim si verificarea capacitatii de transport.
Readucerea terenului la situaia iniial si refacerea carosabilului si a trotuarelor
Pe toat durata execuiei lucrrilor, constructorul va monta indicatoare pentru dirijarea circulaiei, parapei de-a
lungul traneei, podee pietonale. Pe timpul nopii, zona de lucru va fi semnalizat luminos.
Spalarea conductelor de alimentare cu apa
Splarea conductei se va face pe tronsoane, cu un debit care s asigure o vitez de min. 1,5 m/s, si nu mai mic
decat viteza de curgere n regim de functionare.
Durata splrii va fi stabilit astfel ncat volumul de ap folosit s fie cel putin dublul volumului conductei care
urmeaz a fi splate sau minimum 10 minute.
10.10 CAMINE VIZITARE SI CAMERE INTERSECTIE
Construcia cminelor de vizitare se va realiza concomitent cu montajul tronsoanelor canalului, de regul din aval
spre amonte
Caminele de vizitare se pot realiza monolit, prefabricate sau mixte din PVC ori PEID.
n cazul cminelor din beton ordinea operaiunilor de executare a cminelor de vizitare va fi urmtoarea:
turnarea parial a fundaiei cminului respectiv, pn la cotele de montare a tuburilor, ce vor fi

nglobate parial n fundaie prin intermediul piesei de acces la cmin;
pozarea camerei de lucru din tuburi de beton simplu, avnd Dn 100 cm i a coului de acces din tuburi
de beton simplu (cu muf), avnd Dn 80 cm, monolitizarea i rostuirea tuburilor se va face cu mortar ,
inclusiv a plcii ntre camera de lucru i coul de acces (poz.7 STAS 2448);
montarea plcii suport din beton armat Bc.20 (vezi anexele A3 sau A4 din STAS 2448-82) i
monolitizarea acesteia de corpul cminului (co acces) cu mortar;
pozarea ramei i a capacului (conform STAS 2308-82), care va fi de tipul IV, cu balama antifurt,
carosabile i monolitizarea ramei cu mortar;
Pag 350/354
UAT 1 Bragadiru
montarea scrilor de acces n cmin, executate din oel beton 20 mm, prima treapt urmnd a fi
fixat la max.50 cm distan de capac, iar ultima la max. 30 cm distan fa de bancheta de lucru;
curirea rigolei din cmin de eventualele materiale czute n timpul execuiei cminului i sclivisirea
acesteia cu mortar de ciment;
verificarea calitii cminelor de vizitare i proba de etaneitate se va face concomitent cu verificarea i

probarea tronsoanelor de canal realizate, innd cont de exploatarea acestora;
camerele de intersectie si caminele atipice (neprevazute in STAS 2448-82) se vor executa conform
detaliilor de executie; ordinea de execuie i montare a elementelor este similar celor aratate mai sus.
Pentru cminele realizate din alte materiale dect beton, se vor respecta prescripiile tehnice ale productorilor
respectivi.
Cminele prefabricate vor respecta normele de fabricaie conform SR EN 1917 / 2003.
10.11 PROBE
10.11.1
PROBA DE PRESIUNE A CONDUCTELOR
Proba de presiune a conductelor se efectueaz conform STAS 4163-3/1996.

Se recomand ca probele s fie efectuate dup perioada de maxim de temperatur diurn i s se evite ncerc rile pe
timp de noapte.
Presiunea de regim
Presiunea de incercare = 1,5 x Presiunea de regim
la temperaturi mai mici sau egale cu 20C, se efectueaza la PN 12 bar, timp de 1 h, cu pierderi
admisibile de 0,2 bar (daca temperaturile se mentin pe durata executiei cel putin 2 saptamani);
la temperaturi cuprinse intre 20 28C (daca temperaturile se mentin pe durata executiei cel putin 2
saptamani), se efectueaza la 10 bar, timp de 1 h, cu pierderi admisibile de 0,9 bar;
la temperaturi de peste 28C, durata este de 30 minute, cu pierderi admisibile de 0,9 bar, daca
temperaturile se mentin pe durata executiei cel putin 2 saptamani.
Proba se ncepe dupa 15 minute din momentul n care conducta a atins presiunea maxima de proba, perioada n
care, datorita elasticitaii materialului, este posibila o variaie a presiunii, variaie ce trebuie corectate prin ridicarea
sau scaderea presiunii.
Scaderile de presiune admise n timpul probei trebuie precizate n caietele de sarcini ale proiectantului.
ntr-adevar, n cazul unui tronson parial acoperit sau pozat aerian, n situaia n care temperatura crete substanial
ntre momentul de nceput i cel final al ncercrii, tubul se dilat, iar presiunea se poate reduce cu circa 0,5 pn
la 1,0 bar pentru o variaie a temperaturii de 10C.
Sub efectul presiunii interioare, conductele din PE se dilat sensibil, cu o cretere a diametrului care poate atinge
1,52% dupa cteva ore.
Este deci necesar ca, naintea efectuarii probei propriu-zise, conducta sa fie pusa sub presiune, pentru a evita ca
fenomenul sa afecteze rezultatul probei. Se recomanda sa nu se ncerce tronsoane cu lungimi mai mari de 500 m.
Pentru aceste ncercari presiunea iniiala trebuie safie de 1,5 ori presiunea de serviciu, cu reajustarea valorii dupa
fiecare ora de 3 sau 4 ori, faradecomprimare (dup prima or cderea de presiune poate atinge 2-3 bar).
Proba propriu-zis se face dup stabilizarea presiunii, respectiv la o valoare de 1,5 ori presiunea de serviciu n
punctul cel mai cobort al reelei.
Aceast presiune se menine pe o durat de 30 minute, fr ca reducerea de presiune s coboare sub 0,2 bar.
Pag 351/354
UAT 1 Bragadiru
n timpul ridicrii i msurrii presiunii se impune ca tronsonul aflat n probe s fie izolat prin nchiderea vanei de
alimentare.
Succesiunea operaiilor este:
Se instaleaz agregatele de pompare a apei n captul conductei amplasat mai jos pe vertical;
La instalarea agregatelor de pompare se va avea n vedere ca s fie refolosit apa la tronsonul

urmtor;
Se monteaz vanele de golire i robinetele de aerisire ca i aparatele de msur a presiunii

(manometru);
Se deschid ventilele de dezaerisire;
Toate manoanele i mbinrile prin sudur cap la cap se cur de pmnt n exterior, pentru a se
putea observa cu uurin eventualele scurgeri de ap;
Se umple conducta cu ap, se nchid robinetele de dezaerisire i se continu pomparea pn la

realizarea presiunii de ncercare;
Se noteaz presiunea din 10 n 10 minute i se noteaz cderile brute de presiune;
ncercarea se consider reuit dac, dup trecerea intervalului de 30 minute de la realizarea presiunii
de ncercare, scderea presiunii n tronsonul ncercat nu depete 0,2 bar i nu apar pierderi vizibile;
n perioadele reci (sub 0C), dup efectuarea probei, golirea se face imediat;
Rezultatele probelor de presiune se consemneaz ntr-un proces verbal care face parte integrant din
documentaia necesar la recepia preliminar i definitiv a conductei;
Dup terminarea complet a lucrrilor de execuie pe conduct, se va executa o prob general pe

ntreaga ei lungime, n regim de exploatare;
Nu se permit probe pneumatice.

Verificrile, ncercrile i probele pentru punere n funciune vor fi executate conform prevederilor Legii 10/1995
privind calitatea n construcii, Regulamentului de recepie a lucrrilor de construcii i instalaii aferente acestora
(HG nr. 273/94) i a altor reglementri specifice.
nainte de efectuarea probei de presiune se verific:
concordana lucr rilor executate cu proiectul;
caracteristicile arm turilor (robinei, hidrani, goliri, ventile de aerisire-dezaerisire, reductoare de

presiune, clapei, etc.);
poziia c minelor, echiparea acestora i calitatea execuiei;
calitatea sudurilor i a mbin rilor.
Pentru conductele de ap splarea i dezinfectarea se vor executa conform prevederilor din caietele de sarcini
ntocmite de proiectant, n conformitatea cu prevederile productorului de material.
Dup efectuarea probei de presiune i remedierea eventualelor neetaneiti aprute se va ntocmi procesul
verbal al probei de presiune.
nainte de executarea umpluturilor la cota final se va executa ridicarea topografic detaliat a conductei (plan i
profil n lung), cu precizarea poziiei robineilor ngropai, a cminelor, hidranilor, branamentelor, etc.
Punerea n funciune a reelelor se face de ctre personalul unitilor de exploatare a reelelor, asistat de
constructor, conform prevederilor standardelor i normativelor n vigoare.
Mai mult, pentru a evita orice deplasare a conductei sub efectul presiunii, se va avea grij s se pozeze clrei,
adic s se efectueze acoperirea tuburilor pe partea lor median.
Pag 352/354
UAT 1 Bragadiru
Pentru conductele din PEID, se efectueaz, pentru a ine cont de elasticitatea diferit, o punere prealabil sub
presiune de 15 minute naintea probei propriu-zise.
Conducta se umple progresiv cu ap, asigurndu-se o evacuare corect a aerului.
n momentul punerii sub presiune, se produce o tasare a sprijinirii (ex.: sub o presiune de 8 bar, o conduct de 400
mm suport o for de mpingere de 10.000 kgf).
n timpul probei pungile de aer rmase se dizolv n ap ntr-o manier reversibil i se produce o cdere de
presiune. Umplerea conductei trebuie deci s se realizeze ncet, prin punctele joase ale reelei, fr s se
depeasc un debit de 0,1 l/s pentru un Dn< 90 mm sau de 0,5 l/s pentru Dn ntre 90 mm i 160 mm ori 2 l/s
pentru diametre mai mari de 200 mm. n aceast prob, trebuie s se efectueze o punere sub presiune preliminar
de 1,5 ori presiunea de serviciu, cu reajustarea presiunii la fiecare or 3 sau 4 ori la rnd fr decompresiune (dup
prima or, scderea presiunii poate atinge valori importante). Este bine s se efectueze proba oficial dup
temperatura de vrf a zilei i s evite probele pe timpul nopii; Dup prob, Antreprenorul trebuie s remedieze,
dac este necesar, pe cheltuiala sa, orice defeciune de etaneitate. Reparaiile odat efectuate, se procedeaz la o
nou prob, aa cum a fost descris mai sus.
Dupa umplerea conductei de probat se va ridica presiunea, cu o pompa cu piston, pana la valoarea de 3 bari.
Conducta se va mentine la aceasta presiune timp de 24 ore.
10.11.2
PROBA DE PRESIUNE A CONDUCTELOR DIN FONTA
n cazul fontei ductile, presiunea de prob se va realiza la Pn 10 bar timp de o or, iar pierderile de presiune nu
trebuie sa depeasc 0,2 bar.
10.11.3
PROBA GENERAL A REELEI
nainte de recepia provizorie a lucrrilor, Antreprenorul procedeaz, n prezena Beneficiarului, la o punere sub
presiune general a reelei, robinetele i vanele de branament i de racordare fiind nchise.
Este deci absolut necesar s se umple conductele ncet, prin punctele joase ale reelei, cu un debit de ordinul a 1/20
la 1/15 din debitele lor nominale prevzute. Aceast operaie este indispensabil pentru a da timp aerului s se
acumuleze n punctele nalte i, n sfrit, s se evacueze prin supape.
Se vor utiliza robinete de golire pentru a verifica sosirea progresiv a apei.
ntr-o prim etap, aceste robinete sunt deschise, apoi sunt nchise pe msur ce apa nainteaz. Operaia de
umplere fiind terminat, reeaua este pus sub presiune timp de 48 de ore. Dup aceast perioad, se msoar
pierderea prin raportarea la capacitatea reelei, aceasta nu trebuie s depeasc 2%.
De asemenea se vor respecta prevederile SR 6819 : 1997.
Proba de presiune este satisfacatoare daca:
nu exista pierderi de apa vizibile;
nu exista cedari la manivele de ancoraj, piese de mbinare, racorduri sau la oricare din alte
componente ale conductei;
pentru conducte valoarea pierderii de apa nu depaseste 0,02 l / mm diametru al conductei / km

lungime / 24 ore de proba pentru 1 bar presiune aplicata;
Dupa terminarea probei scaderea presiunii se va face n trepte de 1 bar la 10 minute.

Toate datele privind operatia de proba vor fi nscrise n tabelul Anexe, care va fi atasat ulterior la Cartea
Constructiei.
Dupa executarea probei de presiune se va realiza umplutura transeii.
Probele de presiune se vor realiza, de regula, pe timp noros sau n perioade ale zilei cand nu au loc variatii mari ale
temperaturii aerului (dimineata ntre orele 5 si 8 sau dupa amiaza ntre orele 19 si 20).
Pag 353/354
UAT 1 Bragadiru
Probele de presiune nu se vor face cand temperatura exterioara este mai mica de +50C.
Nu se admit probe pneumatice, decat acolo unde sunt specificate n mod intentionat.
10.11.4
PROBA DE ETANSEITATE LA CONDUCTE DE CANALIZARE
Dupa terminarea lucrarilor de montaj, dupa ce betonul si mortarul utilizate au ajuns la rezistenta proiectata, inainte
de executia umpluturilor, se executa incercarea de etanseitate a canalului, pe portiuni.
In vederea incercarii care se face cu apa, se prevad urmatoarele lucrari pregatitoare:
umpluturi de pamnt partiale, lasnd imbinarile libere;
inchiderea etansa a tuturor orificiilor;
blocarea extremitatilor canalului si a tuturor punctelor sensibile de deplasare in timpul probei.
Tronsoanele de canalizare ce pot functiona cu nivel liber se probeaza la etanseitate pe tronsoane de cel mult 500
m, la o presiune de incercare masurata la capatul aval al tronsonului de 5 x 102 N/mm2. Tronsoanele de colector ce
pot functiona in exploatare si cu sectiune plina, se probeaza conform reglementarilor tehnice pentru conductele sub
presiune.
Se vor respecta prevederile din STAS 3051-91, cap. 4.2. Incercarea de etanseitate.
Tronsoanele de conducte se umplu cu apa intre doua camine si se mentin cel putin 2 ore la presiune realizat n
cmine la cota terenului n mCA (punctul cel mai jos).
Pierderea admisibil pentru canale din PVC i PAFSIN (circulare i ovoide) este de 0,002 l/m2 de suprafa udat,
iar pentru canale din beton armat 0,20 0,10 l/m2 (Dn 30 cm Dn 120 cm).
In cazul cnd rezultatele incercarii de etanseitate nu sunt corespunzatoare, se iau masuri de remediere, dupa care
se reface proba.
Pag 354/354
Documentatia de atribuire: Vol III Specificatii Tehnice, Sectiunea III.3 Specificatii Tehnice Generale Mecanice
UAT 1 Bragadiru

SECTIUNEA III.3 SPECIFICATII TEHNICE GENERALE MECANICE
DATA: AUGUST 2011
UAT 1 Bragadiru
ECHIPAMENTE MECANICE . SPECIFICATII TEHNICE GENERALE

GENERALITATI
Lucrarile mecanice incluse in contract sunt constituite din:
elaborarea proiectului pana la nivel de detaliu de executie;
pregatirea fabricatiei, productia echipamentelor;
montajul preliminar si probele de casa la furnizor;
ambalarea, transportul la santier si depozitarea;
montarea, probarea si darea in functiune a echipamentelor.
Majoritatea echipamentelor ce urmeaza a fi furnizate trebuie sa fie conform Specificatiilor Tehnice, a Cerintelor
speciale, asa cum sunt indicate in planurile atasate la documentatia de atribuire. Contractorul trebuie sa includa
toate lucrarile auxiliare minore necesare pentru functionarea eficienta ca un tot unitar a intregului ansablu de
instalatii si echipamente, indiferent daca aceste lucrari auxiliare sunt sau nu incluse in Specificatii.
Echipamentul trebuie sa fie intreg, functional, sa ineplineasca toate functiunile principale si secundare, sa includa
toate accesoriile necesare desfasurarii procesului in conditii de siguranta tehnica si protectie a operatorilor.
Echipamentul trebuie sa contina toate mecanismele, motoare, cuplaje, axe, lagare, transmisii, flanse, conducte,
vane, manometre, organe de asamblare, instalatiile electrice de protectie, comanda, reglare si automatizare cu
circuitele si pupitrele aferente, pasaje de circulatie, balustrade, scari, lubrifianti si dispozitive de ungere, piese de
schimb, scule si dispozitive de interventie, manuale de operare, intretinere si reparare care, toate trebuie sa fie in
stare perfecta pana in cel mai mic detaliu.
Echipamentele trebuie sa fie fabricate in Comunitatea Europeana, sa poarte sigla CE, sau sa fie acceptate ca atare.
Furnizorii de echipamente trebuie sa aiba implementat un sistem AQ- de asigurare a calitatii si un sistem CC- de
control al calitatii, in acord cu normele ISO. Subcontractorii trebuie sa se supuna acelorasi reguli, dar raspunderea
pentru calitatea echipamentelor furnizate revine Contractorului.
Dispunerea utilajelor, asa cum este indicata in Documentatia de Atribuire se doreste a fi un ghid pentru Ofertant.
Fiecare Ofertant poate modifica dispunerea orientativa in mod adecvat cerintelor de amenajare.
Contractorul va fi singurul responsabil cu privire la coordonarea globala a Contractului si nu va fi permisa
comunicarea directa a Subcontractorilor cu Autoritatea de Supervizare.
Contractorul are obligatia de a inainta Consultantului spre aprobare toate calculele de proiectare si planurile de
lucru, precum si planurile de amplasare si fixare pe locatie a tuturor echipamentelor si componentelor acestora.
Contractorul are obligatia de a verifica adecvarea echipamentelor la profilul hidraulic si ca orice schimbare a a
acestui profil, determinata de instalarea unor echipamente, va fi luata in consideratie la proiectarea lucrarilor civile si
a altor echipamente implicate in proces.
Lucrarile trebuie proiectate conform celor mai recente practici ingineresti. Filosofia de proiectare trebuie
reprezentata de simplitate si durabilitate, astfel ca echipamentele sa functioneze pe termen lung cu costuri de
intretinere minime.
Intregul echipament trebuie adecvat unor variatii de incarcari tehnologice si climatice in limitele cunoscute sau
extrapolate pentru durata de viata prezumata.
O atentie speciala trebuie acordata accesului in vederea operarii, intretinerii si repararii echipamentelor, asiguranduse mijloacele de acces si spatiile necesare de lucru.
Pag. 1/46
UAT 1 Bragadiru
Toate echipamentele trebuie sa fie noi si de de buna calitate, dimensionate corespunzator incarcarilor tehnologice si
ambientale, cu deformatii elastice in limitele admise, care sa nu afecteze buna functionare.
Echipamentul electric trebuie adecvat si armonizat cu echipamentul mecanic caruia ii este destinat.
Pentru fiecare componenta sau ansamblu trebuie dovedita functionarea intr-o aplicatie similara si in conditii nu mai
putin dificile decat cele specificate aici.
Consultantul are dreptul sa solicite Contractorului justificarea alegerii echipamentului. In cazul cand materialul sau
echipamentul se dovedeste a fi de un standard inferior celui necesar Specificattilor, echipamentul va trebui modificat
sau inlocuit fara costuri suplimentare.
Materialele si finisajele trebuie alese adecvat conditiilor climatice ale amplasamentului. Echipamentul trebuie
construit astfel ca sa nu prezinte cavitati in care s-ar putea acumula apa provenita din precipitatii sau din alte
operatii.
Mecanismele trebuie construite din materiale care nu se deterioreaza din cauza apei, a apei sarate sau a prafului.
Lagarele nu trebuie sa permita intrarea prafului sau a apei in interiorul mecanismelor.
Echipamentele, pupitrele electrice si instrumentele trebuie amplasate in locuri ferite de caderea unor obiecte sau a
apei pluviale. La nevoie, trebuie prevazute scuturi pentru protejarea echipamentelor, cablurilor electrice, a
instrumentelor si pupitrelor impotriva actiunilor climatice si a razelor solare.
Pupitrele de comanda situate in exterior trebuie orientate spre Nord, pentru ca citirea cadranelor sau a lampilor de
semnalizare sa nu fie ingreunata de lumina solara. La nevoie, se vor instala copertine antisolare, dimensionate
corspunzator incarcarilor date de zapada si vant.
Toate componentele de acelasi fel trebuie sa fie interschimbabile.
Toate echipamentele si materialele trebuie livrate cu caracteristicile tehnice exprimate in sistemul metric, daca nu
exista alte cauze contractuale explicite.
Exceptand clauze contractuale speciale, toate echipamentele trebuie sa poarte sigla comunitatii europene CE, EC si
sa fie furnizate de producatori care au sistemul de asigurare a calitatii certificat de catre firme recunoscute in
domeniu- TV, Germanischer Lloyd etc.
Echipamentele mecanice trebuie executate de catre Contractor (subcontractor, furnizor) conform unui Sistem de
asigurare a calitatii- AQ- si a unui Manual de asigurare a calitatii intocmit pe baza standardelor din domeniu. Aceste
standarde sunt mentionate in continuare. Standardele mentionate cu asterisc (*) in capitolul II- Constructii metalice
si in capitolul III- Protectia anticoroziva a constructiilor metalice si echipamentelor trebuie sa fie in dotarea
contractorului si prezentate la cerere Consultantului impreuna cu Manualul de asigurare a calitatii conform
standardelor de calitate ISO 9000 si conexe..
Livrarea trebuie facuta pe baza certificatelor de atestare a firmei constructoare privind implemetarea sistemelor de
asigurare a calitatii, a certificatelor de calitate ale materialelor, ale componentelor, pe baza certificatelor de atestare
a personalului si pe baza declaratiilor de conformitate ale organului de control.
Instalatiile si echipamentele mecanice trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii:
sa fie in stare de functionare 24 ore pe zi, indiferent de conditiile atmosferice, pe o durata de viata de 20 ani;
sa poata fi exploatate si intretinute de persoane cu calificare redusa (exceptand personalul calificatlaboranti, tehnologi etc);
Pag. 2/46
UAT 1 Bragadiru
sa ceara o minima activitate de intretinere si mentenanta;

sa elimine din faza de proiect orice risc de accident uman;
sa fie protejate impotriva coroziunii, patrunderii apei si a prafului, a animaleor mici, insectelor si viermilor;
sa functioneze fara vibratii si zgomote peste limitele normale;
sa nu degaje substante toxice sau poluante, sa fie prevazute cu sisteme de siguranta si de neutralizare a
eventualelor emisii de substante periculoase;
sa nu puna in pericol operatorii, personalul de intretinere, vizitatorii sau alte persoane;
locurile periculoase sa fie prevazute cu etichete de avertizare, dispozitive de siguranta, izolatii termice,
izolatii acustice, carcase;
piesele in miscare trebuie prevazute cu aparatori de protectie;
sa fie plasate in locuri potrivite butoane de oprire de urgenta, pentru evitarea accidentarilor.
UNITATI DE MASURA
Parametrii de functionare ai sistemelor si echipamentelor mecanice sunt exprimati in unitatile de masura in Sistemul
International SI, conform ISO 31 si ISO 100 ca in tabelul 1.1
Tab. 1.1
Marimea
Lungime
Suprafata
Volum
Greutate
Timp
Temperatura
Forta
Presiune
Unitatea de masura
milimetru
metru patrat
metru cub
litru
kilogram
secunda
grad Celsius
Grad absolut (Kelvin)
Newton
Pascal
milibar
Moment
Moment de inertie
Modul de rezistenta
Efort unitar ,
Lucru mecanic, Energie
Putere
Energie
Viteza
Acceleratie
Turatie
Frecventa
Debit de lichide, solide
Debit de gaze
Entropie
Newton x metru
Centimetru 4
Centimetru 3
Newton / mm2
Joule
Watt
Kilo Watt
Kilo Watt ora
Metru / secunda
Metru / secunda2
Rotatii / minut
Prioade / secunda Hertz
Metri cubi /zi
Metri cubi /ora
Metri cubi /secunda
Litri /secunda
Tone /zi
Tone /ora
Normal metri cubi / ora
Joule / 0kelvin
Simbol
mm
m2
m3
l
kg
s
0C
0K
N
Pa
mbar
M
cm4
cm3
N/mm2
m.N
W
kW
KWh
m/s
m/s2
rpm
Hz
m3 /zi
m3 /h
m3 /s
l /s
t/zi
t/h
Nm3 /h
J/K
Relatii intre unitati ISO si uzuale

1m3=103 l
1 kg =1000 g
TC = TK +273
N/m2
1 MPa =1 N/mm2 = 10 bar
1 mbar = 10-3 bar = 0,1 kPa
1 bar =0,1 Mpa = 1000 mbar
Nm
10 Nm/s
1000W= 10kNm/s
Pag. 3/46
UAT 1 Bragadiru
Capacitate calorica
Radiatie termica
Conductivitate termica
Rezistenta termica
Vascozitate dinamica
Vascozitate cinematica
Tensiune superficiala
Concentratie
Sarcina electrica
Potential electric
Camp electric
Intensitate electrica
Rezistenta electrica
Flux magnetic
Densitatea fluxului magnetic
Intensitat. campului magnetic
Conductanta
Conductivitate magnetica
Capacitate electrica
Flux luminos
Intensitate luminoasa
Joule / metru cub

Joule /g
Watt /m2
Watt / (metru . 0Kelvin)
0Kelvin metru /Watt
Newton secunda /metru patrat
Metru patrat /secunda
Newton / metru
Parti per milion
Coulomb
Volt
Volt /metru
Amper
Ohm
Weber
Tesla
Amper /metru
Siemens
Micro Siemens/ metru
Farad
Lumen
Lux
J/m3
J/g
W/m2
W/m0K
0Km/W
Ns/m2
m2/s
N/m
ppm
C
V
V/m
A
Wb
T
A/m
S
S/m
F
Lm
Lx
STANDARDE.
Toate materialele, echipamentele sau partile acestora trebuie sa fie executate conform cerintelor Organizatiei
Internationale de Standardizare- ISO.
Alte standarde si norme tehnice- IEC (International Electrical Commission), STAS/ SR/ SR EN/ SR EN ISO
(Romania), BS (British Standard), DIN (Deutsche Industrialen Normen), DVGW (Deutsche Vereinigung der Gas und
Wasserfaches), ASME (American Society of Mechanical Engineers), ASTM (American Society for Testing and
Materials), API (American Petroleum Institute) pot fi aplicate daca sunt in concordanta sau complementare
standardelor ISO.
DURATA DE VIATA
Echipamentele mecanice trebuie sa aiba o durata de viata de 20 ani, pentru o functionare de 24 ore pe zi, timp de 7
zile pe saptamana.
Componentele trebuie alese conform acestui criteriu, cu o durata de viata de 100.000 ore la o functionare cu
incarcarea nominala.
REDUNDANTA.
Un sistem, pentru a fi permanent disponibil si functional, trebuie sa aiba anumite elemente redundante. Redundanta
unui sistem R= n-1, in care n este numarul de elemente identice sau care pot indeplini functiuni similare.
Numarul de echipamente sau pompe de un anumit tip ce trebuie sa asigure un proces, trebuie sa respecte principiul
n+1, adica pentru un proces ce necesita un numar de n echipamente trebuie instalat un numar de n+1, din care
unul este de rezerva (in stand-by).
Functionarea echipamentelor trebuie facuta prin rotatie pentru a li se asigura un grad egal de uzura. Instalatia de
comanda a procesului trebuie sa asigura permutarea pe baza criteriului egalizarii puterii consumate sau a numarului
de ore de functionare, tinand cont si de intreruperile necesare intretinerii si repararii.
Principiul nu se aplica la echipamentele care se instaleaza in constructii mari- podurile racloare si similare, unde
nivelul de siguranta trebuie asigurat de robustetea echipamentelor.
Pag. 4/46
UAT 1 Bragadiru
ETICHETE
Fiecare echipament trebuie sa aiba aplicata vizibil o eticheta pe care sa fie inscrise:
- denumirea producatorului- nume, adresa;
- denumirea produsului (care poate include si cativa parametri- ex. Pompa Q= 10 l/min, p= 25 bar);
- anul, seria si numarul de fabricatie;
- principalele caracteristici tehnice;
- consumurile tehnologice functionale- apa de la retea, presiunea, aer comprimat- debit/presiune etc
- tensiunea/frecventa retelei de alimentare;
- greutatea;
- subansamblul, absamblul si obiectul din care face parte.
Zonele periculoase vor fi prevazute cu etichete de avertizare.
Zonele punctelor de ungere vor fi marcate distinct, contrastant.
Zonele de interventie curenta vor fi inscriptionate corespunzator.
Aparatorile vor fi vopsite in culoare de avertizare- galben sau portocaliu.
Partile in miscare trebuie vopsite cu dungi oblice, de culoare galbena si neagra, alternativ.
Contractorul trebuie sa organizeze un sistem unic de etichetare ce va fi folosit de catre toti furnizorii.
Etichetele trebuie sa fie protejate fata de intemperii, distrugeri la transport sau desprinderea de obiectul definit.
Continutul si dimensiunea textului trebuie supus Consultantului spre aprobare.
AMBALARE
Furnizorii de echipamente si componente trebuie sa asigure o ambalare a produselor care sa nu genereze
deteriorarea acestora in timpul manipularilor si transportului.
Echipamentele trebuie ambalate de catre producator in scopul depozitarii si transportului .
Pe toate ambalajele trebuie aplicata o eticheta care sa precizeze:
destinatia- tara, orasul, gara, linia de garaj;
pozitia obligatorie de transport;
denumirea beneficiarului/ obiectivului;
obiectul tehnologic in care urmeaza a fi instalat produsul;
continutul coletului;
denumirea produsului;
caracteristicile produsului- succint;
greutatea coletului.
Etichetele trebuie sa fie proportionale cu marimea ambalajului. Ambalajele mari vor fi inscriptionate direct, utilizand
materiale rezistente la apa. Inscriptionarea se va face pe doua fete adiacente.
Echipamentele si componentele de dimensiuni si greutate reduse- pana la 10 kg- trebuie ambalate in cutii, in
interiorul carora echipamentele sunt protejate in folie de plastic inchisa ermetic.
Echipamentele mai mari de 10 kg trebuie ambalate pe palete apte de transportul cu stivuitorul.
Pe paleta echipamentul trebuie protejat contra intemperiilor cu folie de plastic.
Asigurarea rigiditatii ambalajului functie de dimensiunile produsului cade in sarcina producatorului. Acesta este
resposabil de stricaciunile datorate unei ambalari necorespunzatoare. Pentru ambalarea produselor pot fi utilizate
containere sau lazi de ambalaj.
Atat containerele cat si lazile de ambalaj trebuie prevazute cu miljoace destinate manipularii.
Pag. 5/46
UAT 1 Bragadiru
Containerele vor fi manipulate prin suspendare, fiind echipate cu ochiuri de prindere a carligelor sau de legare a
cablurilor sau chigilor de suspendare.
Punctele de suspendare si de sustinere trebuie marcate vizibil, prin simboluri consacrate, cu vopsea rezistenta la
apa.
Greutatea bruta a coletului plin trebuie trebuie, de asemenea, marcata vizibil.
Lazile de ambalaj trebuie prevazute cu mijloace standardizate, specifice transportului cu stivuitorul, asigurand
inaltimea necesara intrarii furcilor stivuitorului si distanta dintre suporturi corespunzatoare gabaritului lazii de
ambalaj, asfel ca sa se evite dezechilibrarea in timpul transportului.
Ambalajele trebuie concepute pentru o depozitare de pana la 12 luni de la data livrarii.
Producatorul are obligatia de a ambala produsele astfel ca, pe timpul transportului, a manipularilor si a depozitarii
produsele sa nu sufere deteriorari sau efectele coroziunii atmosferice.
Ambalarea produselor de tehnicitate ridicata se va face in folie ermetic sudata, cu marginile suprapuse minim 4 cm,
cu cusaturi duble, in care se introduce o cantitate de agent adsorbant- silicagel sau similar-, proportional cu volumul
ambalajului.
Peretii lazilor de ambalaj trebuie fixati cu suruburi, nu sunt admise cuiele. Contactul capetelor suruburilor cu peretele
lazii trebuie facut prin saibe plate din seria de cel mai mare diametru. Suruburile pentru lemn trebuie sa fie de tipul
cap cruce, nu se admit suruburi cu slit simplu.
Continutul ambalajului trebuie fixat solid in suruburi, cu pene, diagonale, traverse si distantiere de structura
ambalajului astfel ca sa nu se deplaseze in timpul manipularilor.
Suprafetele metalice prelucrate trebuie protejate prin ungere si invelire in mai multe straturi de hartie impermeabila,
asigurate corespunzator.
Capetele de axe in consola trebuie rezemate pe suporturi de lemn bine fixate de podeaua lazii de ambalaj. Capetele
de axe prevazute cu pene trebuie protejate cu piese din material plastic spacial profilate, fixate pentru a nu cadea de
pe ax in timpul manipularilor. Saibele de capat de ax trebuie prinse de ax si asigurate.
Flansele conductelor, vanelor si fitingurilor trebuie sa aiba suprafetele de etansare protejate cu unsoare, hartie de
ambalaj si cu capace de lemn prinse cu elemente de asamblare provizorii, care nu vor fi utilizate la montajul final.
Lazile care contin piese din cauciuc, organe de asamblare sau piese de mici dimensiuni nu trebuie sa depaseasca
500 kg brut.
Componentele plane - table, lame deversante si similare - trebuie ambalate strans, in cadre de lemn ce nu permit
deplasarea relativa la manipulare si nici deformarea acestora.
La ambalarea ansamblurilor care contin elemente mobile se vor utilza piese de blocare temporare, ce vor fi
inlaturate dupa montarea pe locatie. Piesele de blocare temporare trebuie vopsite in culori contrastante si insotite de
etichete vizibile care trebuie sa informeze asupra momentului si modului de inlaturare.
Aparatajul electric, cutiile de butoane, cutiile de conexiuni, releele, instrumentele, PLC-urile trebuie ambalate in cutii
de carton sau lazi in care spatiile libere trebuie completate cu piese din polistiren sau similar care sa impiedice
deplasarea in interiorul ambalajului si sa amortizeze socurile.
Pag. 6/46
UAT 1 Bragadiru
La livrarea unui numar mai mare de componente identice, cel putin unul din 10 componente va avea aplicata o
eticheta de identificare. Eticheta trebuie facuta din aluminiu, prinsa cu sarma trecuta prin gauri practicate la colturi si
imprimata cu un text edificator in privinta caracteristicilor tehnice, producatorului si, eventual, greutatea.
Etichetele trebuie inscriptionate cu vopsea rezistenta la apa sau acoperite cu lac incolor dupa inscriptionare.
Toate ambalajele trebuie sa aiba un marcaj de identificare care le raporteaza documentele de expediere si la listele
de furnituri.
Toate componentele trebuie sa fie clar marcate clar in limbile romana si engleza astfel ca sa poata fi identificate in
lista de furnituri.
In fiecare cutie, pachet, lada de ambalaj sau container trebuie sa existe o lista cu continutul introdusa intr-un plic
rezistent la apa si etans, iar alte doua copii dupa lista trebuie inaintate Consultantului inainte de expediere. Nu
trebuie sa existe nicio diferenta intre marcajul din lista si cel de pe obiect.
Contractorul este obligat sa includa in pretul Contractului toate materialele de ambalare necesare pentru transportul
si livrarea in conditii de siguranta a echipamentelor..
Consultantul poate solicita inspectarea, verificarea si aprobarea coletelor inainte de expediere, dar Contractorul este
deplin raspunzator de adecvarea modului de ambalare, iar o astfel de inspectie nu il poate exonera pe Contractor de
raspunderea pentru pierderile sau pagubele cauzate de o ambalare defectuoasa.
Depozitarea echipamentelor trebuie facuta astfel ca sa poata fi preluate usor in ordinea montarii pe locatie.
AMBALAREA TEVILOR.
Tevile trebuie livrate cu capetele obturate- cu capace, dopuri etc.
Tevile filetate trebuie prevazute cu mansoane din cauciuc pentru protectia filetelor.
Tevile cu flanse trebuie protejate cu capace de lemn prinde cu suruburi temporare, negre- ne protejate prin zincare,
care sa poata fi deosebite usor si care nu vor fi utilizate la montajul final.
Tevile se vor depozita pe traverse de lemn, pe suprafete inclinate pentru a se asigura scurgerea apei si acoperite cu
folii de protectie. Acestea trebuie prinse de capatul tevii fara a deteriora suprafata respectiva. Nu se admite sudarea
capacelor pe corpul tevilor.
La depozitarea in stiva, vor fi prevazute mijloace laterale de sustinere, care sa nu permita dezmembrarea stivei .
MANIPULARE, TRANSPORT
Echipamentele trebuie prevazute cu facilitati de manipulare si transport.
Echipamentele trebuie prevazute cu sisteme de suspendare solide, capabile sa reziste la 1,5 greutatea
echipamentului.
Sistemele de suspendare pot fi permanente, rabatabile sau demontabile.
Pentru cele demontabile trebuie trebuie prevazute locasuri speciale de pastrare in interiorul echipamentului, cu
marcare corspunzatoare.
Punctele de suspendare trebuie plasate astfel ca sa nu puna in pericol echilibrul echipamentului in timpul
transportului- suspendarea sarcinii trebuie sa se faca in dreptul centrului de greutate..
Echipamentele trebuie concepute astfel incat la transport si manipulare sa nu sufere deformari permanente.
Pe echipament trebuie marcat cu vopsea distincta locul de suspendare prin simbolul lanturi de suspendare.
Punctele de suspendare trebuie asfel plasate incat elementele de suspendare sa nu deterioreze portiuni ale
echipamentului sau straturile de protectie.
Pag. 7/46
UAT 1 Bragadiru
Cablurile de suspendare a sacinii trebuie sa fie in stare perfecta si cu portiunile de la carlig la ochiurile de
suspendare egale.
Pentru suspendarea pieselor protejate anticoroziv prin vopsire, trebuie utilizate chingi din material textil, nu cabluri
sau lanturi care pot deteriora stratul/straturile de protectie.
Echipamentele destinate a fi manipulate cu stivuitorul trebuie sa aiba la baza elemente distantiere care sa permita
introducerea furcilor stivuitorului sub sasiul echipamentului.
Echipamentele furnizate in containere tip CF, precum si echipamentele furnizate in ambalaje cu cadre metalice sau
din lemn trebuie descarcate cu mijloace mecanice adecvate- stivuitor si depozitate in incinte inchise, fara a se
demonta foliile de protectie instalate de furnizor. Se vor utiliza sisteme de ridicare cu suspendarea sarciniimacarale- numai daca echipamentele respective sunt prevazute cu piese speciale destinate suspendarii- ochiuri
fixe, ochiuri cu balama, dispozitive tip T.
La utilizarea macaralelor sarcina va fi suspendata cu chingi textile, pentru a nu deteriora straturile de protectie.
Ridicarea trebuie facuta cu grija, proband plasarea corecta a punctelor de suspendare fata de centrul de greutate al
sarcinii. Dupa asigurarea ca sarcina nu se va inclina mai mult de 20...50 se va face ridicarea completa.
Pentru stabilizarea si anularea balansului pieselor mari la rotirea bratului macaralei si la transport, se vor utiliza funii
legate de capetele piesei si manevrate de doi operatori.
Este interzisa ridicarea inclinata a sarcinii sau tararea ei pe sol !
Depozitarea echipamentelor si a componentelor se va face in spatii protejate de intemperii, avand podea rigida, cu
panta de min. 1%, ventilatie naturala, iluminat corespunzator precum si asigurare antiefractie. Spatiile de depozitare
trebuie sa permita accesul pentru identificare. La aranjarea in depozit se va asigura, pe cat posibil, orientarea
etichetelor de pe ambalaje astfel ca sa nu fie mascate de alte obiecte.
Piesele zincate la cald trebuie stivuite intercaland intre ele piese din lemn pentru evitarea contactului ce ar putea
provoca rugina alba, iar acoperirea cu folii de protectie trebuie sa permita aerisirea.
Se vor lua toate masurile la manipularea pieselor zincate, in vederea evitarii deteriorarii stratului de zinc.
INTRETINERE, REPARATII
Elementele de uzura trebuie sa fie usor de inlocuit, proiectantul echipamentelor avand in vedere minimizarea
acestei actiuni.
Echipamentele trebuie sa fie robuste, sa functioneze cu minima activitate de intretinere.
Indiferent de complexitatea tehnologica si de gradul de automatizare, echipamentele trebuie sa fie concepute astfel
ca sa poata fi conduse, intretinute si reparate de catre persoane cu calificare medie.
Cartea tehnica a echipamentului trebuie sa contina instructiuni clare privind intretinerea, repararea si inlocuirea
pieselor de schimb. Instructiunile trebuie sa fie insotite de desene clare. Sunt preferate desenele in proiectie
axonometrica, explodate.
Completul de livrare trebuie sa prevada piesele de schimb pentru doi ani de functionare.
UNGERE.
Echipamentele trebuie prevazute cu un numar minim de puncte de ungere.
Pag. 8/46
UAT 1 Bragadiru
Se vor utiliza cu precadere rulmenti etansati- cu ungere pe viata rulmenti avand codul cu terminatia RS sau RSR.
Rulmentii cu etasare cu disc metalic, terminatie RZ se vor evita.
Punctele de ungere- exeptand ungerea lanturilor de transmisie- trebuie sa fie vizibile, marcate distinct cu culoare
rosie sau galbena, accesibile, prevazute fie cu ungatoare sub presiune- ungator cu bila- fie cu ungatoare cu
rezervor de unsoare.
Pentru punctele de ungere sub presiune trebuie prevazute orificiile de iesire a surplusului de unsoare, plasate astfel
incat unsoarea sa parcurga cel mai lung drum in jurul piesei pe care o lubrifiaza.
Temperatura de topire a unsorii trebuie sa fie mai mare cu 200 C decat temperatura de functionare a rulmentilor.
Ungatoarele trebuie sa fie tip baioneta. Pe ax trebuie montate dispozitive de etansare cu inel de pasla, pentru viteze
periferice peste 4 m/s, sau dispozitive de etansare fara contact, cu fante. Ajustajul fantelor trebuie sa fie A11/h10, iar
rugozitatea arborelui in zona fantei- maxim 6,3 m. Bucsa capacului de etansare trebuie sa aiba un canal spiral
avand sensul identic cu sensul de rotire al arborelui, pentru a favoriza deplasarea unsorii catre spatiul de ungere.
Sunt admise ungatoarele cu palnie, care se incarca cu o cantitate de unsoare ce patrunde la rulmenti pe masura
pierderilor prin dispozitivele de etansare
Lanturile de transmisie trebuie prevazute cu aparatori concepute special in vederea accesului usor in vederea
ungerii.
Ungerea lanturilor deschise (ex. lanturile de deplasare a greblei gratarelor rare cu curatare mecanica) trebuie facuta
cu unsoare care nu emulsioneaza in contact cu apa.
Sistemele de ungere trebuie prevazute cu spatii in care se acumuleaza surplusul de unsoare sau unsoarea circulata
prin mecanisme, si de unde unsoarea sa poata fi recuperata astfel incat mediul incojurator sa ramana curat.
Unsoarea pentru mecanisme- angrenaje, lagare, rulmenti. lanturi de transmisie- trebuie sa fie de tipul Litiu-Calciu
aditivata cu bisulfura de molbden-MoS2.
Instalatiile de ungere sub presiune trebuie prevazute cu filtre cu finetea de 25 m, iar pentru lagarele cu turatii peste
1500 rpm- cu filtre cu finetea 10 m.
Reductoarele trebuie sa fie prevazute cu buson de umplere la parte superioara, buson de golire la partea inferioara
si buson de supraplin. Acest lucru va fi luat in consideratie la alegerea reductoarelor si nu este permis un montaj
care sa nu asigure pozitia corecta a celor trei busoane.
Pozitia de montaj a reductoarelor trebuie sa asigure accesul facil la cele trei busoane.
PIESE IN MISCARE.
Toate organele de masini in miscare de rotatie sau translatie trebuie sa fie prevazute cu aparatori de protectie sau
carcase.
Aparatorile trebuie sa asigure vizibilitatea organului in miscare.
Aparatorile trebuie sa fie usor demontabile in vederea intretinerii, repararii sau schimbarii organului in miscare.
Spatiile libere adiacente echipamentului trebuie sa asigure accesul in vederea demontarii aparatorilor si amplasarea
lor pe timpul interventiilor.
Pag. 9/46
UAT 1 Bragadiru
In cazul in care, prin constructia echipamentului nu pot fi montate aparatori de protectie, echipamentul respectiv va fi
ingradit accesului cu balustrade de protectie.
PROTECTIA IMPOTRIVA COROZIUNII.
Echipamentele trebuie protejate impotriva coroziunii prin metodele indicate la capitolul III- Protectia anticoroziva a
constructiilor metalice si echipamentelor. Partea echipamentelor care se afla in contact cu apa sau sunt permanent
imersate trebuie facute din otel inoxidabil austenitic 304:
BS 970
EN 10088
SR EN 10088-1,2,3
304 S11
1.4306
X2CrNi19-11
304 S15
1.4301
X5CrNi18-10
304 S31
1.4541
X6CrNiTi18-10
.
Pentru partile submerse sunt acceptate protectii anticorozive de inalta calitate aplicate airless.
Partea echipamentelor care se afla deasupra apei se fac din otel carbon conform cerintelor de rezistenta si
stabilitate si se protejeaza conform cerintelor mediului de functionare.
Conexiunea dintre partea confectionata din otel inoxidabil si partea confectionata din otel carbon trebuie facuta prin
piese de izolare electrica daca diferenta de potential electrochimic este de mai mult de 250 mV.
La structurile metalice si la echipamentele care nu se deplaseaza trebuie aplicata protectia catodica.
Culoarea echipamentelor va fi cea dorita de beneficiar.
Componentele livrate de terti- reductoare, componente de transmisii, actionari, aparatura- trebuie sa ramana cu
protectia si culoarea initiala.
DOCUMENTATIE
Echipamentele trebuie insotite de documentatia constand din :
- desenele de ansamblu si desenele principalelor subansambluri;
- desene privind cotele de instalare;
o --cotele de gabarit, cote de control a principalelor ansambluri si subansambluri
o cotele privind racordurile de utilitati tehnologice: aer comprimat, apa sub presiune etc
o cotele spatiilor necesare pentru intretinere si interventii;
o cotele pozittilor extreme de lucru ale echipamentului;
o punctele de suspendare la manipularea cu echipamente de ridicare.
- cartea tehnica a produsului, cuprinzand:
o caracteristicile tehnice
o instructiunile de montare, exploatare, intretinere
o lista pieselor de uzura;
o lista pieselor de schimb pentru perioada de functionare mentionata in contract, dar nu mai putin
de 2 ani
- lista rulmentilor
- lista subansamblurilor procurate de la terti furnizori
- lista uleiurilor, unsorilor si a altor consumabile
- consumurile tehnologice- putere elctrica, aer, apa etc
- lista certificatelor firmei- atestare AQ, CC, atestarile operatorilor sudor, ale personalului de control
specializat, precum si certificate cuprinse in lista
Pag. 10/46
UAT 1 Bragadiru
lista certificatelor pentru toate materialele si subansamblurilor procurate de la terti, precum si certificatele
respective
INSTRUCTIUNI DE OPERARE, intretinere si reparare. Antreprenorul va inainta, cu cel putin doua luni inainte de
darea in exploatare, doua copii in versiune provizorie a instructiunilor de operare, intretinere, reparare in limba
romana. Instructiunile trebuie concepute astfel incat sa descrie pas cu pas etapele punerii in functie de la starea
zero a sistemului, pana la intrarea in regim, operarea in regim normal de lucrul modul de oprire in cadrul procesului.
De asemenea, trebuie descrise fazele scoaterii din functiune in vederea intretinerii, precum si modurile posibile de
defectare si modurile de remediare a defectiunilor.
Instructiunile privind echipamentul furnizat de Antreprenor si de subfurnizori trebuie prezentat pe hartie format A4
legat inbtr-un mod ce permite a fi inlocuite ulterior filele modificate sau adaugate file suplimentare in urma
experientei capatate in perioada de functionare. Dupa aprobarea de catre consultant, antreprenorul va furniza, pe
cheltuiala sa copia electronica si trei copii pe hrtie format A4 in limba romana ale instructiunilor. Instructiunile trebuie
sa cuprinda:
- lista echipamentelor, cu denumirea producatorului, model, serie, numar de fabricatie
- lista rulmentilor
- lista subansamblurilor procurate de la terti furnizori
- lista uleiurilor, unsorilor si a altor consumabile ce se pot achizitiona de pe piata autohtona, cu indicarea
potentialilor furnizori
- consumurile tehnologice- putere elctrica, aer, apa etc
- planurile in sectiune a tuturor ansamblurilor importante- pompe, vane etc
- planurile in sectiune a tuturor subansamblurilor importante
- planurile de monraj efectiv a echipamentelor
- planurile de montaj efectiv a circuitelor tehnologice
- planurile de montaj efectiv a circuitelor electrice de forta. Iluminat, comanda, automatizare
- diagramele de montaj a conexiunilor electrice intre motoare, tablouri, PLC-uri
- certificatele de testare insotite de diagramele efectiv obtinute pentru pompe, motoare, compresoare,
suflante, rezervoare sub presiune
- curbele de functionare a sistemului in regim normal
Prima pagina a instructiunilor va fi opisul privind modificarile introduse. Opisul trebuie sa cuprinda numarul de ordine
si data modoficarii, obiectul care se aplica, motivul, persoana car face modificarea, mentionarea anularii unor file si
introducarea altor file.
Cartile masinilor si instalatiilor de ridicare, care au regim special, se vor livra separat, de catre furnizorul acestora.
La fiecare instalatie trebuie montat in perete un panou care sa cuprinda schema sinoptica realizata in 3D conform
situatiei de fapt. Pe schema trebuie identificate aparatele si circuitele prin denumire si numar de ordine.
Pe aparate si circuite trebuie instalate etichete bine protejate care sa cuprinda denumirile si numerele de ordine
conform schemei.
Pe panou, alaturi de schema, trebuie insrise clar manevrele pentru fiecare faza de operare. Textele trebuie tiparite
bilingv- romana si englaza.
NIVEL DE ZGOMOT SI VIBRATII.

Pag. 11/46
UAT 1 Bragadiru
Toate echipamentele trebuie sa functioneze silentios si intr-un regim de vibratii conform urmatoarelor standarde:
SR EN 12639:2003/AC:2003 Pompe pentru lichide si agregate de pompare. Cod de incercare la zgomot. Clasele de
exactitate 2 si 3
STAS 12476-86 Pompe centrifuge, diagonale si axiale. Nivele admisibile de vibratii.
Conform ISO 10816, magnitudinea vibratiilor trebuie sa situeze in zona A conform criteriului 1. Daca magnitudinea
vibratiilor se situeaza in zona B, produsul se respinge.
Nivelul de zgomot in interiorul cladirii nu trabuie sa depaseasca 80 dB +5% din aceasta valoare in spectrul de
frecvente audio masurat in banda medie pe scara A, masurat intr-un perimetru de 3 m pentru fiecare componenta
de utilaj in parte, in momentul pornirii, functionarii si opririi.
Nivelul de zgomot in exteriorul cladirii nu trabuie sa depaseasca 60 dB +5% din aceasta valoare in spectrul de
frecvente audio masurat in banda medie pe scara A, masurat intr-un perimetru de 3 m fata de peretele exterior.
Masurarea nivelului de zgomot se va face numai dupa finalizarea instalarii echipamentului pe amplasament.
Utilajele care nu se conformeaza Clauzelor enuntate mai sus pot fi respinse, cu exceptia celor la care Contractorul a
efectuat modificari care incadreaza nivelulde zgomot in limitele admise. Aceste modificari se vor face pe cheltuiala
Contrectoruluui si numai in limita datei de punere in functiune.
1.15- Set de Scule, Dispozitive. Contractorul are obligatia ca, la punerea in functiune, sa predea beneficiarului un
numar de doua truse de scule in cutii metalice prevazute cu incuietoare. Trusele de scule trebuie sa contina seturi
de chei fixe si surubelnite pentru toate dimensiunile si tipurile de suruburi utilizate in cadrul furniturii.
Cheile trebuie, pentru fiecare dimensiune, sa fie la un capat cheie inelara, iar la celalalt cheie fixa.
Contractorul arobligatia de a preda un set complet de dispozitive de interventie specifice echipamentelor furnizate.
LUBRIFIANTI.
Contractorul trebuie sa prevada ca lubrifianti numai produse sau produse echivalente care se afla curent pe piata
romaneasca.
La punerea in functiune, dar nu mai devreme, Contractorul trebuie sa predea beneficiarului o cantitate de lubrifianti
pentru un an de functionare in conditii normale de exploatare.
Contractorul trebuie sa asigure pompe de ungere pentru toate dimensiunile de ungatoare si pentru toate tipurile de
lubrifianti.
La punerea in functiune trebuie ca toate baile de ulei sa fie umplute corespunzator si in toate niplurile de ungere sa
fie introdusa cantitatea necesara de unsoare.
Contractorul trebuie sa furnizeze programul de ungere amanuntit pentru fiecare tip de echipament, specificand
intervalele de ungere, tipul de lubrifiant, cantitatea de lubrifiant, punctul de ungere/ umplere, dispozitivul de ungere.
Programul de ungere va fi livrat in trei exemplare.
La punerea in functiune Contractorul va inainta Consultantului spre avizare programul de ungere mai sus mentionat
si lista cuprinzand lubrifiantii si dispozitivele de lubrifiere. .
PIESE DE SCHIMB.
Contractorul are obligatia de a asigura setul de piese de schimb pe care le recomanda a fi pastrate in stoc pe o
perioada de doi ani de functionare dupa darea in exploatare pentru o operare eficienta a echipamentului. Setul de
Pag. 12/46
UAT 1 Bragadiru
piese de schimb trebuie mentionat in Anexa Pieselor de Schimb. Pretul pieselor de schimb mentionat in Anexa
ramane valabil pe intreaga perioada a executarii contractului de intretinere.
Piesele de schimb trebuie ambalate si sigilate in cutii separate asfel incat sa fie protejate impotriva deteriorarii sau a
corodarii.
Fiecate colet va fi marcat clar in limba romana si engleza cu privire la continut.
Contractorul trebuie sa garanteze posibilitatea ca toate componentele din Lista Pieselor de schimb sa fie disponibile
pe o perioada de cel putin zece ani.
PIESE DE SCHIMB pentru testele efectuate pe santier.
Pentru probele pe santier se vor utiliza piesele de schimb aflate intr-un stoc suplimentar- sigurante fuzibile,
componente cu risc ridicat de distrugere la intrarea apei brute la conectarea la retea, manometre etc. Daca a fost
necesara utilizarea unor piese de schimb din setul de rezerva pentru doi ani de functionarea, acesta va trebui
completat.
SUBCONTRACTORI.
Subcontractorii vor avea aceleasi obligatii contractuale ca si Contractorul.
Contractorul va pune la dispozitia Subcontractorilor toate documentele privind cerintele de calitate si conditiile de
livrare a echipamentelor pe care le livreaza Subcontractorii.
CONTRACTE DE SERVICE.
Contractorul trebuie sa se asigure ca toti Subcontractorii au disponibilitatea de a incheia contracte de Service la
sfasitul perioadei de garantie pentru echipamentele furnizate.
MATERIALE
Componentele echipamentelor se realizeaza din materialele indicate in specificatii si in documentatiile de executie si
ale caror caracteristici fizico-mecanice se incadreaza in standarde.
Standardele de materiale sunt mentionate in cadrul fiecarui tip de echipament.
Toate materialele se livreaza cu certificate de calitate mentionand caracteristicile fizico-mecanice si compozitia
chimica.
Furnizorii de echipamente trebuie sa ataseze la cartea tehnica a echipamentului toate certificatele de calitate in
original, atat pentru materiale, cat si pentru organe de asamblare, electrozi de sudura, accesorii.
Schimbarile de materiale sunt permise numai cu acordul Consultantului si numai insotite de scheme de incarcare din
care sa rezulte ca noile materiale rezista la solicitarile respective.
Oteluri. Constructiile metalice trebuie facute din otel carbon sudabil, calmat, calitate minima OL37.2k.
Otel inoxidabil. Componentele metalice care sunt in contact direct cu apa trebuie facute din otel inoxidabil calitate
304 S11. conform BS 970, daca nu exista alte prevederi .
Aluminiu.
Pentru materiale trase la rece- tuburi, profile: Al MgSi 1,0 (51 S) sau AlMgSi 0,5 (50 S);
Placi, benzi: Al MgSi 1,0 (51 S), Al MgSi 2,5 (57 S);
Placi: Al MgSi 1,0 (51 S)
Pentru protejarea aparatelor de ventilatie, pentru aplicatii in/sub apa:
Tuburi, profile: Al MgSi 2,5 (57 S); Al MgSi 3,0 (54 S) sau Al MgSi 5 (D54 S);
Placi, benzi: Al MgSi 3,0 (54 S), Al MgSi 2,5 (57 S)
Placi: Al MgSi 3,0 (54 S)
Pag. 13/46
UAT 1 Bragadiru
La prelucrarea otelurilor inoxidabile si a aliajelor de aluminiu se va evita contactul indelungat cu piese din otel
carbon, pentru evitarea corouiunii electrochimice.
Piese forjate. Piesele forjate trebuie confectionate conform standardelor de calitate in vigoare. Piesele forjate trebuie
supuse unui tratament de detensionare. Controlul calitatii pieselor forjate trebuie facur prin metode nedistructive.
Piese turnate. Piesele turnate trebuie sa fie netede, fara pori vizibili, fara retasuri sau alte defecte de turnare. Urmele
maselotelor si ale retelelor de turnare trebuie inlaturate prin polizare. Piesele turnate trebuie sablate inainte de
prelucrare. Suprafetele care nu formeaza ajustaje, dar care se prelucreaza, trebuie sa aiba rugozitatea de maximum
50 m.
Piesele turnate trevuie supuse unui control nedistructiv. Este permisa repararea defectelor de turnare numai cu
aprobarea consultantului. In vederea repararii, portiunea defecta se va inlatura prin craituire cu dalta pneumatica si
prin polzare, dupa care de va repara prin sudare. Compozitia electrozilor de reparare trebuie sa fie asemanatoare cu
cea a materialului de baza. Dupa efectuarea remedierii, piesa se va detensiona.
ORGANE DE ASAMBLARE.
Toate organele de asamblare trebuie sa fie zincate, in afara celor pentru care, in proiecte, se indica otel inoxidabil.
Suruburile trebuie sa fie din grupa de rezistenta 8.8
Piulitele trebuie sa fie din grupa de rezistenta 8.
La asamblarile care nu sunt supuse la vibratii se pot utiliza piulite cu autoblocare DIN 985.
Suruburile conexpand trebuie sa fie de tipul Conexpand Bolt, pentru care gaura de fixare are diametrul partii filetate.
CONTACTUL DINTRE METALE DIFERITE.
Pentru evitarea coroziunii electrochimice, asamblarile dintre piese metalice cu diferente de potential electrochimic
mai mare de 250 mV, trebuie izolate electric cu piese ce au rezistenta alectrica si mecanica in conformitate cu
cerintele asamblarii. Nu este admis contact direct intre piesele cu potential electrochimic diferit.
Materialele si piesele din otel inoxidabil trebuie stivuite pe rafturi de lemn curate, fara urme de fier si fara contact cu
piese din otel carbon.
Otelul inoxidabil trebuie prelucrat mecanic numai cu placute metaloceramice speciale pentru Inox. Prelucrarea cu
placute Widia lasa pe suprafata prelucrata microparticule de fier care reprezinta amorsa de rugina.
Suspendarea pieselor din otel inoxidabil trebuie facuta numai cu chingi textile din materiale sintetice. Contactul cu
cablurile de otel lasa pe suprafata de contact microparticule de fier care reprezinta amorsa de rugina. In cazul
aparitiei ruginii de contact, suprafata afectata se va spala cu solutie de detergent si se va lustrui cu peria de pasla.
PANOURI AVERTIZOARE
Contractorul trebuie sa asigure sistemul de avertizare asupra pericolelor conform Regulamentului de Exploatare si a
Regulamentelor Inspectoratelor locale specifice- pompieri, ISCIR etc.
Etichetele de avertizare trebuie sa fie scrise in limba romana.
Eticheta PERICOL ! trebuie scrisa cu litere albe pe fond rosu.
Eticheta ARENTIE...! trebuie scrisa cu litere rosii pe fond alb.
Etichetele ce cuprind instructiuni trebuie sa fie scrise cu litere negre pe fond alb.
CULORI CONVENTIONALE SI SIMBOLURI.
Circuitele tehnologice trebuie vopsite in culori conventionale conform ISO R 507 (R= recomandare).
Simbolurile trebuie sa respectr ISO R 507 (R= recomandare).
Pag. 14/46
UAT 1 Bragadiru
SPATII DE CIRCULATIE SI DE SIGURANTA.

Spatiile de acces trebuie sa respecte urmatoarele cerinte:
- acces personal numai pentru inspectie:
0,6 m;
- acces personal pentru inspectie si reparatii: 0,8 m;
- acces cu stivuitor:
2,5 m
- acces cu camion:
4,0 m
Conductele se vor monta cu generatoarea inferioara la 2,2 m deasupra spatiului de circulatie
La instalarea conductelor se vor respecta urmatoarele distante:
- fata de pereti
25 mm;
- fata de tavan
100 mm
- fata de podea
100 mm
- fata de alte tevi
25 mm (intre suprafetele finisate, incluzand si izolatia termica)
- fata de cabluri sau conductori 15 mm
INSTALATII DE RIDICARE
Obiectele in greutate de peste 25 kg trebuie ridicate numai cu instalatii de ridicare.
Indiferent de sarcina, instalatiile de ridicare intra sub incidenta reglementarilor ISCIR si, ca atare, ele trebuie
proiectate, construite, instalate si utilizate numai in conditiile incsrise in reglementarilor ISCIR.
Pentru sarcini peste 10 kN instalatiile de ridicare trebuie actionate electric atat la translatie (translatii) cat si la
ridicare.
Instalatiile de ridicare cu actionare electrica trebuie sa aiba microviteza atat la deplasare, cat si la ridicare.
Instalatiile de ridicare deplasabile- poduri rulante, grinzi rulante, macarale portal, electropalane cu carucior- trebuie
alimentate prin sisteme care sa nu puna in pericol viata operatorilor, sa nu prezinte pericol de electrocutare, sa nu
fie posibila deteriorarea lor in timpul deplasarii functionale.
Comanda instalatiilor de ridicare actionate electric trebuie sa fie facuta de la sol prin cutie cu butoane.
Cutiile cu butoane trebuie asigurate cu cheie de contact care se pastreaza la operatorul autorizat.
Pe cutiile cu butoane trebuie indicat in mod sinoptic, intuitiv, corespondenta intre poztiile de actionare si manevra
efectuata de organul de suspendare a sarcinii.
Operatorul instalatiei de ridicare trebuie sa lucreze in cooperare cu legatorul de sarcina. In cazul utilizarii mijlocului
de ridicare la intervale mari, operatorul poate fi si legator de sarcina.
Instalatiile de ridicare deplasabile trebuie vopsite in culori de avertizare- galben- negru.
Pe mijlocul de ridicare trebuie aplicata o inscriptie cu sarcina maxima exprimata in kN.
Instalatia de ridicare deplasabila trebuie prevazuta cu un sistem de avertizare sonora care sa functioneze pe timpul
deplasarii.
Furnizorul instalatiei de ridicare are obligatia de a livra organele de suspendare adecvate activitatii specifice locului
de montare. Contractorul va specifica in comanda catre furnizorul instalatiei de ridicare ca in completul de livrare al
instalatiei trebuie incluse elementele de prindere a sarcinii adecvate activitatii specifice.
Cu precadere, in locul cablurilor de suspendare, trebuie folosite chingile din materiale textile care nu deterioreaza la
manipulare straturile de vopsea de protectie.
Pag. 15/46
UAT 1 Bragadiru
In mod special se atrage atentia, la instalatiile de ridicare din statiile de clorinare, necesitatea de a utiliza grinda de
ridicare plus chingi la manipularea recipentelor de clor.
PROTECTIA ANTICOROZIVA A CONSTRUCTIILOR METALICE SI ECHIPAMENTELOR
GENERALITATI
Protectia anticoroziva a constructiilor metalice si a partilor din echipamente situate deasupra sau sub nivelelului apei
se realizeaza prin:
acoperiri cu vopsele si produse asociate;
acoperiri prin zincare la cald, dupa o tratare prealabila a suprafetelor;
protectie catodica
Pregatirea suprafetelor si aplicarea straturilor de protectie se bazeaza pe spcificatii ce trebuie sa fie respectate de
fiecare furnizor de ansambluri sau subansambluri, pentru ca protectia anticoroziva sa aiba calitate uniforma la toate
confectiile.
Se recomanda minimizarea lucrarilor de protectie in santier- protectiile vor fi aplicate de furnizor, iar in situ se vor
face doar remedierile necesare.
Materialele de protectie, metodele si dispozitivele de aplicare a acestora, vor fi inspectate si aprobate de catre
beneficiar sau reprezentantul acestuia.
Protectiile anticorozive trebuie executate de catre Contractor (subcontractor, furnizor) conform unui Manual de
asigurare a calitatii intocmit pe baza standardelor din domeniu. Aceste standarde sunt mentionate in continuare.
Standardele cu asterisc (*) trebuie sa fie in dotarea contractorului si prezentate Consultantului la impreuna cu
Manualul de asigurare a calitatii.
Livrarea trebuie facuta pe baza certificatelor de calitate ale materialelor, ale componentelor, pe baza certificatelor de
atestare a personalului si pe baza declaratiilor de conformitate ale organului de control.
STANDARDE.SI NORMATIVE
Protectiile anticorozive se vor realiza cu respectarea urmatoarelor standarde in ultima lor editie:
Standarde privind calitatea suprafetei:
*DIN 2403- rugozitatea suprafetelor (ce urmeaza a fi acoperite)
*ISO 4762- rugozitatea suprafetelor (ce urmeaza a fi acoperite)
*ISO 8501- pregatirea suprafetelor din otel in vederea aplicarii vopselelor si substantelor asociate. Metode
vizuale de apreciere a calitatii suprafetei
SIS 05 5900- Standard suedez referitor la calitatea sablarii
Standarde privind acoperirile prin vopsire:
*DIN 55928- partea 1...9 Protectia anticoroziva a structurilor din otel prin vopsire
*ISO 12944- lacuri si vopsele- protectia anticoroziva a structurilor din otel prin vopsire
*SSPC vol. 1 si 2- vopsirea structurilor metalice sau standarde echivelente EU sau Romania
*RAL- codul culorilor.
Standarde privind acoperirile termice;
Pag. 16/46
UAT 1 Bragadiru
*DIN 50976- protectia anticoroziva prin zincare la cald a pieselor simple, conditii tehnice, metode de
verificare
*EN ISO 2178- metoda de masurare magnetica a grosimii straturilor non-magnetice
*SR ISO 1460:1996- Acoperiri metalice. Acoperiri termice cu zinc pe metaleferoase. Determinarea
gravimetrica a masei pe unitatea de suprafata
Standarde privind protectia catodica:

*SR 7335-1,2:1998- Protectia anticoroziva a constructiilor metalice ingropate. Protectia catodica a
conductelor din otel
*SR EN 124999- Protectia catodica interioara a structurilor metalice
*SR EN 12696:2002- Protectia catodica a otelului in beton
*SR EN 12954:2002- Protectia catodica a structurilor metalice ingropate sau imersate. Prescriptii generale
pentru canalizare
*SR EN 13636:2002- Protectia catodica a rezervoarelor ingropate si a conductelor asociate
*SR EN 14500:2005- Protectia catodica a structurilor complexe
PREPARAREA SUPRAFETELOR IN VEDEREA APLICARII ACOPERIRILOR DE PROTECTIE
Inainte de acoperire, suprafetele trebuie curatate de :
ulei, grasimi
reziduuri de vopsea, var, ciment
oxizi si stropi rezultati de la sudura
Muchiile ascutite se vor rotunji.
Contaminarile cu acizi, baze, saruri se vor elimina prin spalare cu apa cu pH= 6...8.
Prepararea suprafetelor trebuie facuta conform DIN 55928- partea 4 si ISO 8501 sau oricarui alt standard roman
sau UE.
Furnizorul constructiilor metalice trebuie sa faca dovada detinerii etaloanelor de pregatire a suprafetelor prin
sablare- conform SIS 05 5900, ISO 8501.
Cu aceste etaloane va face Inginerului consultant dovada calitatii suprafetelor.
Prin sablare trebuie obtinuta rugozitatea de 25...50 m. Primul strat de prorectie trebuie aplicat imediat dupa
sablare.
PROTEJAREA STRUCTURILOR METALICE PRIN VOPSIRE
Sistemele de protectie anticoroziva ale structurilor din otel prin aplicare de vopsele si produse asociate vor fi
conform specificatiilor enuntate in continuare.
Contractorul va supune Inginerului consultant spre aprobare programul sau de protectii prin aplicarea de vopsele si
produse asociat, impreuna cu documentatia producatorului in legatura cu conditiile specifice privind grosimea
straturilor, timpul de uscare, tratament prealabil.
Stratul de baza va fi aplicat in maximum patru ore de la sablare. Suprafetele ce nu urmeaza a fi afectate de sudura
vor fi acoperite de un strat de grund.
Pentru vopsirea in santier vor fi respectate urmatoarele: zonele sudate, precum si zonele cu protectia deteriorata
trebuie curatate si slefuite, dupa care se aplica un strat de baza si unul intermediar.
Pag. 17/46
UAT 1 Bragadiru
Sablarea va avea calitatea cel putin SA 2 conform ISO 8501-1.

Urmele de material de sablare se inlatura cu pensula sau cu material textil.
Contractorul va anunta in scris Inginerul cu cel putin o saptamana inainte oparatiile de sablare. Inginerul are dreptul
sa inspecteze orice piesa sablata.
La inspectie vor fi prezentate etaloanele de calitate a suprafetei.
Vopsirea.
Primul strat se aplica dupa un interval mai mic de 6 ore de la sablare si indepartarea oricarui rest de substanta
straina. Primul strat de protectie trebuie sa aiba grosimea minima de 130 m si minimum 70 m dupa uscare si
intarire. Dupa aplicare, primul strat trebuie lasat sa se usuce si sa se intareasca in timpul prescris de producator.
Tevile vopsite nu trebuie depozitate in mediul exterior, sub cerul liber.
Al doilea strat, de vosea poliamidica sau epoxidica, va fi aplicata intr-un strat cu grosimea in stare umeda de 250 m
care sa aiba dupa uscare si intarire grosimea de 150 m.
Pentru constructiile metalice care functioneaza in mediul exterior, dupa cel putin 24 de ore de la aplicarea celui de la
doilea strat, dar nu mai mult de 28 zile de la aplicarea primului, va fi aplicat un strat similar cu al doilea, cu grosimea
in stare umeda de 250 m care sa aiba dupa uscare si intarire grosimea de 150 m.
Grosimea totala a acoperirii de protectie trebuie sa aiba intre 220 si 350 m.
In cazul aplicarii mai multor straturi, acestea trebuie sa aiba culori diferite.
Se definesc 10 sisteme de acoperire cu vopsele functie de mediul de functionare a echipamentelor si de
temperatura ambianta, conform tab. 2.1
Tab 2.1
Nr,
Suprafata
Crt
Mediul de lucru
1
2
3
4
5
6
7
Temp.
Ambianta
0C
Pana
la 120
Sablare
S.A.
2,5
Grund
Final
Pana
la 120
S.A.
2,5
Grund
Intermediar
Final
Conducte, rezervoare
cu izolatie, INTERIOR
si EXTERIOR
Pompe, motoare, alte
echipamente
EXTERIOR
Pana
la 120
S.A.
2,5
Grund
Pana
la 120
S.A.
2,5
Grund
Intermediar
Final*
1
1
1
Pompe, motoare, alte

echipamente
INTERIOR
Conducte, vase de
reactie, izolate termic
EXTERIOR
Cos de fum
Pana
la 120
S.A.
2,5
Grund
Final
1
2
Peste 120
S.A.
2,5
Grund
120>t0<200
S.A.
Grund
Constructii metalice,
conducte, rezervoare
INTERIOR
Constructii metalice,
conducte, rezervoare
EXTERIOR
Acoperire
Nr. de
straturi
Tip strat
Gros.
stratului
m
80
80
Gros.
totala
m
80
80
160
80
160
50
290
50
1
1
Zinc-Epoxy
Epoxy dur
1
1-2
1
Zinc-Epoxy
Epoxy dur
Poliuretan 2
componente
Zinc-Epoxy
80
80
50
Zinc-Epoxy
Epoxy dur
Poliuretan 2
componente
Zinc-Epoxy
Epoxy dur
80
110
50
Zinc
Etil silicat
75
80
110
50
240
80
100
180
75
Zinc Etil silicat
75
75
50
80
50
Pag. 18/46
UAT 1 Bragadiru
EXTERIOR
8
10
2,5
Suprafete de otel ne
izolate termic
200-450
Suprafete zincate
Pana
la 120
Suprafete de otel in
contact cu apa sau
stropite cu apa de
mare,
Pana
la 60
S.A.
2,5
S.A.
2,5
Silicon acrilic
Final
Grund
Final
Curatare mecanica de
contaminanti si saruri de zinc,
sau cu jet de abur, sau
sablare usoara cu nisip fin
Grund si Final
intr-un singur strat
50
100
175
75
Zinc Etil silicat

Silicat aluminiu
75
Epoxy dur
125
50
125
125
Poliamida
armata cu fibra
de sticla
500
500
25
*- Strat suplimentar de 50 m din poliuretan din doua componente cand echipamentele sunt expuse la UV si
intemperii
Uneltele folosite la aplicarea vopselelor trebuie sa fie curatate cu white spirit dupa fiecare intrebuintare.
Se va pregati numai cantitatea de vopsea ce va putea fi aplicata; restul de vopsea nu se va turna inapoi in
recipientele originale de livrare.
Vopsirea nu este permisa sub actiunea directa a soarelui, intrucat zonele expuse si cele umbrite se vor usca inegal,
generand crapaturi si exfolieri.
Daca obiectele ce trebuie vopsite contin racorduri, filetate, racorduri electrice, aparate electrice, acestea se vor
demonta sau se vor proteja. Filetele se vor proteja cu vaselina si folie adeziva.
Suprafetele care formeaza ajustaje, suprafetele prelucrate ale flanselor nu trebuie vopsite, ci protejate cu banda
adeziva sau similar. Zonele prelucrate care au fost contaminate cu vopsea se vor curata cu solvent. Nu se admite
curatarea mecanica prin abraziune.
Aparatele se vor proteja prin invelire cu banda adeziva care va fi inlaturata dupa uscarea ultimului strat de vopsea.
Capetele firelor de legatura trebuie izolate cu banda adeziva si legate intre ele pentru a se evita contactul cu
vopseaua in stare umeda.
PROTEJAREA STRUCTURILOR METALICE PRIN ZINCARE TERMICA
Zincarea termica se executa prin imersarea pieselor in baia de zinc topit avand temperatura de 4500C- cu 300C
peste temperatura de topire a zincului.
Grosimea stratului de zinc se masoara prin metoda magnetica sau electromagnetica, conform EN ISO 2178. Nu se
admite metoda de masurare la microscop pe esantioane prelevate din piesa. Conform SR EN ISO1461:2000,
grosimea stratului (corelata cu masa) functie de grosimea peretelui trebuie sa fie conform tabelului 2.2:
Tab. 2.2
Domeniul de grosime a piesei
Otel sub 6 mm
Otel de la 3 la 6 mm
Grosime locala a acoperirii

(minima)
g/m2
m
500
70
395
55
Grosime medie a acoperirii

g/m2
610
505
m
85
70
Pag. 19/46
UAT 1 Bragadiru
Otel de la 1,5 la 3 mm
Otel sub 1,5 mm
Piese turnate peste 6 mm
Piese turnate sub 6 mm
325
250
505
430
45
35
70
60
395
325
575
505
55
45
80
70
Piesele mici- organele de asamblare- sunt supuse la centrifugare dupa care trebuie sa aiba grosimea minima a
acoperirii (corelata cu masa) conform tabelului 2.3:
Tab. 2.3
Domeniul de grosime a piesei
Piese filetate D 20 mm
Piese filetate 6 D 20 mm
Piese filetate D <6 mm
Alte piese, incl. piese turnate>3 mm
Alte piese, incl. piese turnate<3 mm
Grosime locala a acoperirii

(minima)
g/m2
m
325
45
50
35
145
20
325
45
250
35
Grosimea medie a acoperirii

g/m2
395
325
180
395
325
m
55
45
25
55
45
Piesele zincate trebuie pasivate pentru a minimiza decolorarea si efectele atmosferei.

Reconditionarea suprafetelor se face de catre producator in proportie de max. 0,5% din suprafata totala.
Reconditionarea se face prin pulverizare termica cu zinc (metalizare), conform EN 22062 sau cu o vopsea adecvata,
bogata in zinc. Se admite utilizarea unei baghete de zinc pentru reconditionare. Grosimea suprafetei reconditionate
trebuie sa fie mai mare decat grosimea indicata in tab. 1 cu minimum 30 m.
Pregatirea suprafetei inainte de zincare trebuie sa asigure o acuratete absoluta a suprafetei, prin decapare in baie
de acid. Suprafetele taiate cu flacara trebuie rectificate de producatorul acestora in vederea zincarii.
Dupa zincare este interzisa deformarea pieselor- in special deformarea locala- pentru a evita exfolierea stratului de
zinc.
Piesele zincate nu se vor stivui direct, ci prin intermediul unor distantiere ne metalice, relativ moi- din lemn sau
similar.- care sa nu provoace deformatii locale. Se va evita contactul cu piese metalice nezincate sau din alte
metale, pentru prevenirea electrocoroziunii..
Nota: Din punct de vedere microscopic, stratul de zinc nu reprezinta o pelicula protectoare perfecta- el prezinta
microfisuri, pori strapunsi sau ne strapunsi, diferite neregularitati, toate generatoare de amorsa de contaminare a
metalului de baza cu factorii atmosferici generatori de coroziune, chiar si exfolierea stratului de zinc. Este indicat ca
dupa montarea finala, peste stratul protector de zinc, sa fie aplicat un strat de vopsea de 50 m- grosime masurata
in stare uscata- strat ce va acoperi si organele de asamblare.
PROTECTIA CATODICA
Electrocoroziunea- coroziunea de contact- apare la contactul a doua metale cu potential electrochimic diferit, in
prezenta unui electrolit- o solutie apoasa. Ea poate sa apara chiar la alaturarea a doua metale care, in mod normal,
nu sunt corodate de atmosfera umeda.
Pentru evitarea fenomenului de electrocoroziune, trebuie ca imbinarile a doua metale cu potential electric diferit sa
fie imbinari de tip electroizolant. Imbinarile electroizolante se aplica atunci cand diferentele de potential electrochimic
depasesc 250 mV.
Pag. 20/46
UAT 1 Bragadiru
Imbinarile electroizolante trebuie sa asigure izolarea electrica a flanselor intre ele, cat si a organelor de asamblare
fata de cele doua flanse. In acest scop flansele vor fi prevazute cu gauri majorate, pentru a permite ca suruburile sa
fie imbracate in bucse electroizolante. De asemenea, capetele suruburilor si piulitele trebuie izolate de suprafetele
flanselor.
Piesele de izolare trebuie dimensionate corespunzator solicitarilor asamblarii- tensiuni de forfecare, presiuni de
contact.
Piesele de izolare trebuie facute din materiale cu rezistenta electrica corespunzatoare, sa nu fie higroscopice, sa nu
imbatraneasca in timp.
CONSTRUCTII METALICE
GENERALITATI
Constructiile metalice si acele parti din echipamente care se incadreaza in categoria constructiilor metalice trebuie
executate de catre Contractor (subcontractor, furnizor) conform unui Manual de asigurare a calitatii intocmit pe baza
standardelor din domeniu. Aceste standarde sunt mentionate in continuare. Standardele cu asterisc (*) trebuie sa fie
in dotarea contractorului si prezentate Consultantului la impreuna cu Manualul de asigurare a calitatii.
Livrarea trebuie facuta pe baza certificatelor de calitate ale materialelor, ale componentelor, pe baza certificatelor de
atestare a personalului si pe baza declaratiilor de conformitate ale organului de control.
Constructiile metalice- structurile si parte de structura a echipamentelor trebuie executate in conditiile prevazute de
SR EN 1090-2:2008. Standardul se aplica la produsele laminate la cald sau trase la rece din otel carbon sau
inoxidabil pana la grad S700.
Constructiile metalice trebuie sa indeplineasca urmatoarele cerinte de ordin general:
sa nu prezinte concavitati in care se poate acumula apa, atat in stare finala, cat si in stadiile intermediare de
constructie si montare
cavitatile inchise se vor proteja prin vopsire cu un strat de grund inaite de inchidere
sa prezinte facilitati de manipulare precise, pozitionate corect fata de centrul de greutate, care sa nu
provoace deformatii locale, deteriorari ale acoperirilor de protectie
Standarde
Standarde privind proiectarea structurilor metalice
SR EN 1990:2004, Bazele proiectarii structurilor;
SR EN 1990:2004/A1:2006, Bazele proiectarii structurilor (Anexa 1);
SR EN 1990:2004/NA, Bazele proiectarii structurilor (Anexa nationala);
SR EN 1991-1-3:2005, Actiuni asupra structurilor. Partea 1-3: Actiuni generalre. Incarcari date de zapada.
SR EN 1991-1-3:2005/NA:2006, Actiuni asupra structurilor. Partea 1-3: Actiuni generale. Incarcari date de
zapada. Anexa nationala;
SR EN 1991-1-4:2005, Actiuni asupra structurilor. Partea 1-4: Actiuni generale. Incarcari ale vantului;
SR EN 1991-1-5:2004, Actiuni asupra structurilor. Partea 1-5: Actiuni generare. Actiuni termice;
SR EN 1991-1-6:2005, Actiuni asupra structurilor. Partea 1-6: Actiuni generalre. Actiuni pe durata executiei;
SR EN 1991-1-7:2007, Actiuni asupra structurilor. Partea 1-3: Actiuni generalre. Actiuni accidentale;
SR EN 1991-4:2006, Actiuni asupra structurilor. Partea 4: Silozuri si rezervoare;
SR EN 1993-1-10:2006, Proiectarea structurilor de otel. Partea 1-10: Alegerea claselor de calitate ale
otelurilor;
Pag. 21/46
UAT 1 Bragadiru
SR EN 1993-1-11:2007, Proiectarea structurilor de otel. Partea 1-11: proiectarea structurilor cu elemente

intinse;
SR EN 1993-1-3:2007, Proiectarea structurilor de otel. Partea 1-3: Reguli generale. Reguli suplimentare
pentru elemente structurale si table formate la rece;
SR EN 1993-1-4:2007, Proiectarea structurilor de otel. Partea 1-4: Reguli generale. Reguli suplimentare
pentru elemente structurale din oteluri inoxidabile;
SR EN 1993-1-5:2007, Proiectarea structurilor de otel. Partea 1-5: Elemente structurale plane solicitate in
planul lor;
SR EN 1993-1-8:2006, Proiectarea structurilor de otel. Partea 1-8: Proiectarea imbinarilor;
SR EN 1993-1-8:2006/AC:2006, Proiectarea structurilor de otel. Partea 1-8: Proiectarea imbinarilor;
SR EN 1993-1-9:2006, Proiectarea structurilor de otel. Partea 1-9: Oboseala;
SR EN 1993-1-9:2006/AC:2006, Proiectarea structurilor de otel. Partea 1-9: Oboseala;
SR EN 1993-3-1:2007, Proiectarea structurilor de otel. Partea 3-1: Turnuri, piloni si cosuri. Turnuri si piloni;
SR EN 1993-3-2:2007, Proiectarea structurilor de otel. Partea 3-1: Turnuri, piloni si cosuri. Cosuri;
SR ENV 1993-1-6:2004, Proiectarea structurilor de otel. Partea 1-6: Reguli generale. Reguli suplimentare
pentru pentru rezistenta si stabilitatea structurilor membrana;
SR ENV 1993-1-7:2004, Proiectarea structurilor de otel. Partea 1-7: Reguli generale. Reguli suplimentare
pentru pentru rezistenta si stabilitatea structurilor de placi rigidizate incarcate in afara planului lor;
SR ENV 1993-4-2:2004, Proiectarea structurilor de otel. Partea 4-2: Silozuri, rezervoare si conducte pentru
transportul fluidelor. Rezervoare.
SR ENV 1993-6:2004, Proiectarea structurilor de otel. Partea 6: structuri pentru caile de rulare.
Laminate din otel

Produsele laminate trebuie sa respecte urmatoarele standarde:
SR EN 10025- Produse laminate din otel pentru constructii;
partea 1:2005- Conditii tehnice generale de livrare;
partea 2:2004- Conditii tehnice generale pentru oteluri nealiate;
partea 3:2004- Conditii tehnice generale pentru oteluri de constructie sudabile cu granulatie fina in stare
normalizata/laminare normalizata;
partea 4:2004- Conditii tehnice generale pentru oteluri de constructie sudabile cu granulatie fina obtinute
prin laminare termomecanica;
partea 5:2004- Conditii tehnice generale pentru oteluri peentru constructii cu rezistenta imbunatatita la
coroziunea atmosferica
STAS 901-90- Otel laminat la cald. Table pentru constructii metalice laminate pe laminoare discontinue;
STAS 908-90- Otel laminat la cald. Banda
STAS 1945-90- Otel laminat la rece. Benzi inguste din otel carbon
STAS 1946-80- Otel laminat la cald. Tabla neagra
STAS 2028-80- Otel laminat la cald. Tabla zincata
STAS 2029-80- Otel laminat la cald. Tabla ondulata
STAS 3480-80- Otel laminat la cald. Tabla striata
STAS 8609-80-Profile din otel formate la tece. Profile Z cu aripi nenegale. Dimensiuni
STAS 9150-80- Benzi late din otel laminate la rece. Dimensiuni
STAS 9236-80- benzi late din otel laminate la cald in rulouri
STAS 9624-89- Table subtiri laminate la rece. Dimensiuni
STAS 9724-90- Otel laminat la rece. Table si benzi late. Conditii tehnice de calitate
STAS 10948-88- Table perforate de uz general
Pag. 22/46
UAT 1 Bragadiru
SR EN 10028-1...-6. Produse plate din otel pentru recipiente sub presiune
Profile de otel
STAS 564-86- Otel laminat la cald. Otel U
STAS 1900-89- Otel rotund calibrat
STAS 7835-80- Profile din banda de otel formate la rece din din otel:
partea 1- Profil U cu aripi egale cu rezistenta la rupere pana la 490 N/mm2. Dimensiuni
partea 2- Profil U cu aripi egale cu rezistenta la rupere pentru 490 N/mm2. Dimensiuni
partea 1- Profil cornier cu aripi egale cu rezistenta la rupere pana la 490 N/mm2. Dimensiuni
STAS 8250-80- Profile din banda de otel formate la rece din din otel. Profile Z cu aripi neegale. Dimensiuni
STAS 8291-80- Profile din banda de otel formate la rece. Profile Z cu aripi egale. Dimensiuni
STAS 8367-90- Profile din banda de otel formate la rece. Profile Omega cu aripi egale. Dimensiuni
STAS 8610-80- Profile din banda de otel formate la rece. Profile U cu aripi neegale. Dimensiuni
STAS 11516-80- Profil spacial T pentru cai de rulare
SR EN 10024:1988- Profile I cu aripi inclinate laminate la cald. Tolerante de forma si dimensiuni
SR EN 10031:1995- Profile I si U din otel pentru constructii. Tolerante de forma si dimensiuni
SR EN 10056- Corniere cu aripi egale si neegale pentru constructii- partea 1-2000- Dimensiuni; partea 21996- Tolerante de forma si dimensiuni
SR EN 10279:2002- Profile U laminate la cald
Oteluri inoxidabile
*SR EN 10088-1:2005- Oteluri inoxidabile. Lista otelurilor inoxidabile
*SR EN 10088-2:2005- Conditii tehnice de livrare pentru oteluri inoxidabile pentru utilizari generale- table,
table groase si benzi de otel rezistent la coroziune
*SR EN 10088-3:2005 Conditii tehnice de livrare pentru semifabricate bare, sarma laminata la rece, sarme
trase, produse si profile formate la rece din oteluri rezistente la coroziune pentru utilizari generale
*SR EN 10297- 2: 2006- Tevi din otel fara sudura pentru utilizare in constructii metalice si in constructia de
masini. Conditii tehnice de livrare pentru tevi din otel inoxidabil
*EN 13480-1...4- Sudarea otelurilor inoxidabile
*EN 287-1 Certificarea sudorilor pentru oteluri inoxidabile
*EN 288-3 Controlul sudurilor otelurilor inoxidabile
*EN 970- Incercarea nedistructiva a imbinarilor sudate. Controlul vizual al sudurilor
*EN 25817- Imbinari sudate prin topire. Niveluri de acceptate a calitatii sudurilor.
*EN 764- Echipamente sub presiune
*EN 10204- produse din otel inoxidabil. Testare, certificare
Documente de inspectie
SR EN 10204- Produse metalice. Tipuri de documente de inspectie
Corespndenta intre standarde referitoare la oteluri
Corespondenta dintre otelurile conform BS4360 si otelurile conform EN 10025, pentru otelurile nealiate, este data in
tab. 3.1
Tab. 3.1
Nr,
EN 10025
BS 4360
Limita de curgere
Limita de rupere
Pag. 23/46
UAT 1 Bragadiru
.
crt
Grad
1
2
3
4
5
6
7
8
9
10
11
12
13
14
15
16
17
S185
S235 JR
S235 30
S325 12
S275 JR
S275 30
S275 12
S355 JR
S355 30
S3553 32
S355 12
E295
E335
E360
Grad
40A
40B
40C
40D
43A
43B
43C
43D
50A
50B
50C
50D
50DD
MPa
MPa
185
290
235
360/510
275
410/560
355
470/630
295
335
360
470/610
570/710
650/830
Corespondenta dintre otelurile laminate sudabile, in stare normalizata, cu granulatie fina, conform BS4360 si
otelurile conform EN 10025, este data in tab.3. 2
Tab.3. 2
Nr,
.
crt
1
2
3
4
5
6
7
8
BS 4360
Grad
EN 10025
Grad
S275N
S275NL
S355N
S355NL
S420N
S420NL
S460M
S460ML
43DD
43EE
50
50EE
55C
55EE
Limita de curgere
MPa
Limita de rupere
MPa
275
375/510
355
470/630
420
520/680
460
550/720
1 MPa =1N/mm2 = 10 daN/cm2

Nota.
In tabelele de mai sus nu sunt date valorile rezilientelor la temperaturi scazute, temperatura si tipul epruvetei pe
care s-a facut proba.
Standarde referitoare la operatiile de sudare a otelurilor carbon
*SR EN ISO 9013- Suduri si procedee conexe. Clase de tolerante dimensionale ale suprafetelor taiate
termic (cu flacara oxiacetilenica);
*SR EN 288-9: 2001. Specificatia si calificarea procedurilor de sudare pentru materiale metalice. Partea 9:
Verificarea procedurilor de sudare cap la cap pe santier a conductelor de transport terestre si marine;
*SR EN ISI 15614-1:2004, Specificatia si calificarea procedurilor de sudare pentru materiale metalice.
Partea 1: Sudarea cu arc si sudarea cu gaz a otelurilor si sudarea cu arc a nichelului si a aliajelor de nichel;
*SR EN 287-1:2004, Calificarea sudorilor. Susdarea prin topire. Partea 1: Oteluri;
Pag. 24/46
UAT 1 Bragadiru
*SR EN 1418:2000, Personal pentru sudare. Calificarea operatorilor sudori pentru sudarea electrica prin
presiune, pentru sudarea mecanizata si automata a materialelor metalice,
*SR EN ISO 5817:2004, Sudare. Imbinari sudate prin topire din otel, nichel, titan si aliajele acestora (cu
exceptia sudarii cu fascicul de electroni). Niveluri de calitate pentru imperfectiuni;
*SR EN ISO Examinari nedistructive ale sudurilor. Reguli generale pentru materiale metalice;
*SR EN ISO 3834-1:2005, Cerinte de calitate pentru sudarea prin topire a materialelor metalice. Partea 1:
Criterii pentru selectarea nivelului adecvat al cerintelor de calitate;
Cerinte de calitate complete;
Cerinte de calitate normale;
Cerinte de calitate elementare;
Documente cu care este neceasara conformarea pentru declararea conformitatii cu cerintele de calitate ale
ISO 3834-2, ISO 3834-3 si ISO 3834-4;
*SR EN ISO 13479:2005, Materiale pentru sudare. Standard general de produs pentru metale de adaos si
fluxuri pentru sudarea prin topire a materialelor metalice;
*SR EN ISO 9606-2:2005, Calificarea sudorilor. Sudarea prin topire. Partea 2: Aluminiu si aliaje de aluminiu;
*SR EN ISO 9606-3:2001, Calificarea sudorilor. Sudarea prin topire. Partea 3: Cupru si aliaje de cupru;
SR EN ISO 9606-4:2005, Calificarea sudorilor. Sudarea prin topire. Partea 4: Nichel si aliaje de nichel;
SR EN ISO 9606-5:2005, Calificarea sudorilor. Sudarea prin topire. Partea 5: Titan si aliaje de titan, zirconiu
si aliaje de zirconiu;
*STAS 105624- Taierea cu plasma a metalelor. Clase de calitate a taieturilor;
*SR EN 729-1...4- Calitatea imbinarilor sudate. Cerinte de calitate
*STAS 1125/1- Sudarea metalelor. Electrozi inveliti pentru sudarea metalelor cu arcul electric. Conditii
generale pentru sudare;
STAS 1125/2- Sudarea metalelor. Electrozi inveliti pentru sudarea otelurilor carbon si slab aliate. Conditii
tehnice;
ORGANE DE ASAMBLARE
Conform standardului *SR EN 1090-2:2008, organele de asamblare pentru constructii metalice vor avea
dimensiunea minima M12 si clasa de rezistenta 8.8, iar fortele maxime de prestrangere trebuie sa fie cele de mai jos
Forta de prestrangere admisa (kN)
M12 M16 M20 M22 M24 M30 M36
Clasa 8.8
47
88 137 170 257 314 458
10.9 59 110 172 212 321 393 572
Pentru constructii metalice care nu sustin echipamente, pot fi folosite si organe de asamblare M10 si M8.
Strangerea suruburilor se va face cu cheia dinamometrica la un moment calculat pentru fiecare tip de asamblare.
Starea suprafetei pe care se strange piulita determina coeficientul de frecare cu piulita, care, la randul sau,
influenteaza momentul de strangere. Functie de acest coeficient de frecare si de forta de prestrangere necesara
imbinarii, standardul ofera metodologia de calcul pentru momentul de strangere.
Pag. 25/46
UAT 1 Bragadiru
Pentru asamblarile importante- flanse ale conductelor de presiune, compensatori de montaj si similare- contractorul
va indica momentul de strangere in documnentatie.
Prescriptii de proiectare
Calculul constructiilor metalice se va face cu respectarea prescriptiilor BS 449, respectiv SR EN 1090-2:2008.
Tensiunile echivalente se calculeaza conform celor de mai jos, in care simbolurile semnifica:
ac - tensiunea admisibila la compresiune a materialului,
c - tensiunea efectiva la compresiune a materialului (axiala, ),
ai - tensiunea admisibila la incovoiere a materialului
i - tensiunea efectiva la incovoiere a materialului
e - tensiunea echivalenta
- tensiunea de forfecare
p - presiunea de contact
Pentru solicitarea compusa- incovoiere cu forta axiala:
e = c i
Pentru solicitarea compusa- incovoiere cu torsiune:
e = (i2 + 3 2 )0,5
Pentru solicitarea compusa- incovoiere cu torsiune si presiune de contact:
e = (c2 +i2 + i . p + 3 2 )0,5
Sageata grinzilor nu trebuie sa depaseasca 1/350 din lungime. Prescriptia nu se refera la grinzile podurilor racloareradiale sau longitudinale.
Platforme de circulatie, gratare, scari inclinate, scari verticale
Standard de referinta: BS EN 4592- 0...2- Industrial flooring, walkways and stair treads.
Platforme de circulatie. Latimea minima- 0,8 m. Platformele de circulatie trebuie preazute cu balustrade si se
acopera cu gratare. Ansamblul platforma- balustrade-gratare se confectioneaza, dupa caz, din otel carbon sau otel
inoxidabil austenitic.
Atentie ! nu se admit platforme de circulatie acoperite cu tabla striata !
Prescriptia se aplica si platformelor instalate pe echipamente- poduri racloare, gratare cu curatare mecanica.
Gratarele se pot executa, conform BS EN 1993- partile 1...5, ISO 14122-1, din otel carbon, otel inoxidabil austentic
si din aluminiu. Gratarele se compun din bare longitudinale si bare transversale sau in forma de X alungit, sudate
intre barele transversale.
Platbandele din care se fac barele transversale si platbanda de contur a unui gratar trebie sa aiba grosimea minima
de 3 mm. Sectiunea transversala a barelor longitudinale este de min. 20 mm2, iar distanta dintre barele longitudinale
de maximum 40 mm. Barele transversale se pot dispune la max. 265 mm, iar barele in X- la maximum 210 mm.
Barele transversale trebuie sa prezinte crestaturi adancituri de max. 1,5 mm, cate cel putin 5 pe 100 mm.
Pag. 26/46
UAT 1 Bragadiru
Incarcare: in cazul accesului unei singure persoane- 3 kN/m2, in rest 5 kN/m2, iar pentru traficul greu cu transport de
piese si componente- 7,5 kN/m2. Gratarele trebuie sa reziste la o sarcina concentrata de 1 kN pe o suprafata de
300x300 mm.
Supuse la aceste incarcari, deformatia maxima trebuie sa fie 1/200 din lungime.
Spatii: intre panourile alaturate- 3 mm; intre capetele panourilor- 6 mm; intre panouri si structuri adiacente- 10 mm.
Treptele scarilor inclinate trebuie confectionate cu structura similara gratarelor. Trebuie dimensionate la o sarcina
concentrata de 1,5 kN aplicata pe un patrat de 150 mm plasat la marginea exterioara a treptei. Sageata maxima
1/200 L, dar nu mai mare de 6 mm.
Treptele trebuie fixate de lateralele (vangul) scarii prin cate doua suruburi de fiecare parte.
Se admit, dar numai in zone in care temperatura nu scade sub 00C, trepte confectionate din tabla poansonata, cu
gauri 20 cu marginea rasfranta in sus cu min. 1,5 mm. Gaurile trebuie dispuse in zig-zag, distanta intre siruri- 80100 mm, pasul 80-100 mm.
Balustradele trebuie confectionate conform BS ca obiecte individuale care se monteaza:
in teci sau prin flanse de structurile metalice
prin flanse (talpi) prinse in ancore chimice sau suruburi conexpand de structurile din beton.
Balustradele se confectioneaza:
din otel inoxidabil sau otel carbon zincat si vopsit cand sunt plasate in apropierea mediilor agresive- pe
peretii canalelor de intrare, la gratare, deznisipatoare, pe peretii decantoarelor primare sau bazinelor de
aerare;
din otel carbon zincat
din otel carbon vopsit, in spatii interioare lipsite de vapori agresivi (H2S).
Nu este admisa confectionarea balustradelor la fata locului.
Balustradele au axul mainii curente la 1200 mm, montantii (stalpii) la max. 1500 mm si o bara orizontala
intermediara cu axa la 550 mm de baza.
Pentru scarile inclinate distanta de 1500 mm la care se dispun montantii se masoara in lungul scarii, iar balustrada
se va pozitiona la 900 mm masurati pe verticala de la vangul acarii.
La 10 mm de baza trebuie sa existe o aparatoare de picior su sectiunea de 100x 3 mm prinsa de montanti. Cand
mana curenta trebuie sa prezinte console fata de montanti, se va extinde si bara intermediara iar cele doua bare se
vor solidariza printr-un montant scurt. Mana curenta in consola se va termina la 900, nu prin racordare sau coturi
sudate Este indicata solidarizarea balustradelor intre ele atunci cand mana curenta prezinta console, prin legarea
montantilor scurti prin bride sau suruburi.
Pentru mana curenta se admite o sageata de 0,8% din distanta dintre montanti, la aplicarea unei forte orizontale de
740 N.
Pentru montanti de admite o deplasare de 0,8% din inaltime la aplicarea unei forte orizontale de 700 N/ml la nivelul
mainii curente.
Prinderea montantilor prin talpi (flanse) se va face cu ancore (conexpanduri) dispuse de o parte si de alta a axei
balustradei, minim doua pe partea interioara.
Pag. 27/46
UAT 1 Bragadiru
In cazul balustradelor zincate la cald nu se admit cavitati inchise in care aerul se dilata putand duce la deteriorarea
sudurilor sau explozia peretilor. Pe fiecare cavitate inchisa trebuie practicat cel putin un orificiu 8 superior pentru
evacuarea aerului si cel putin un orificiu 8 inferior pentru patrunderea zincului topit. Dispunerea orificiilor
superioare si inferioare trebuie sa fie opusa, pe diagonala barei. Dupa zincare orificiile se vor astupa cu dopuri din
Polietilena sau similar, introduse fortat.
Producatorul balustradelor trebuie sa prezinte inginerului planul de amplsare a orificiilor avizat de producatorului de
protectie zincata.
Prescriptia se aplica si platformelor instalate pe echipamente- poduri racloare, gratare cu curatare mecanica etc.
Scarile verticale.
Planul scarilor verticale trebuie situat la peste 250 mm de la perete.
Pasul treptelor trebuie sa fie 300 mm.
Dimensiunea minima a treptei este de 25 mm.
Montantii scarii vor fi din teava min. 60x3 sau teava rectangulara min. 60x30x3.
Lungimea maxima a unui tronson de scara este de 6000 mm. Pentru inaltimi peste 6000 mm trebuie prevazute
podeste intermediare, iar scarile nu trebuie sa fie aliniate.
Scarile trebuie prevazute cu cos de protectie ce incepe de la 2400 mm de la sol sau de la platforma de pornire.
Cosul va avea diametrul de 750 mm si va avea montantii din platbande 50x3, iar cercurile vor fi dispuse ma max.
1000 mm intre ele.
SUDAREA OTELURILOR CARBON
Coditii generale. Sudurile trebuie executate numai de catre sudori autorizati conform procedurilor prevazute in
urmatoarele standarde:
*SR EN 287-1:2004, Calificarea sudorilor. Susdarea prin topire. Partea 1: Oteluri;
*SR EN 1418:2000, Personal pentru sudare. Calificarea operatorilor sudori pentru sudarea
electrica prin presiune, pentru sudarea mecanizata si automata a materialelor metalice.
Certificarea sudorilor se face pe baza probelor cu diferite calitati de material de baza, grosimi, pozitii de sudare,
proceduri aplicate.
Certificarea sudorilor poate fi facuta numai de catre un Laborator agreat. Certificarea se face pe cheltuiala
Angajatorului. Testul de calificare se va efectua pe otel cu cea mai mare limita minima de curgere specificata
/carbon echivalent maxim care se previzioneaza a fi acoperit de Fisa Tehnologica a Operatiilor de Sudare. Toate
rezultatele inregistrarilor de calificare a procedurii vor fi inaintate Consultantului Supervizare pentru aprobarea
procedurilor de sudura.
Testele de calificare a sudorilor si operatorilor-sudori pot fi efectuate impreuna cu testele de calificare a procedurilor de
sudura. Aceste certificate sunt valabile pe o perioada de numai sase luni dupa ultima sudura executata.
Procesul de sudare poate fi desfasurat numai in spatii lipsite de praf, pulberi, adapostite de vant si ploaie.
Antreprenorul trebuie sa intrerupa procesul de sudare daca aceste conditii nu sunt indeplinite cumulativ.
Posturile de sudura trebuie ingradite cu paravane de protectie pentru a feri personalul din zona de stralucirea arcului
electric.
Impamantarile trebuie executate cu clesti in stare perfecta, plasati convenabil pentru a evita deteriorarea cablurilor
de alimentare de catre vehicule, pietoni, manevrarea unor sarcini.
Pag. 28/46
UAT 1 Bragadiru
Generatoarele sau transformatoarele de sudura trebuie sa fie mobile, echipate cu roti orientabile si manere de
tractiune, pentru a putea fi plasate convenabil fata de postul de sudura.
Generatoarele sau transformatoarele de sudura trebuie prevazute cu suporturi speciale pentru infasurarea cablurilor
de alimentare, impamantare si de sudura.
Postul de sudura al fiecarui sudor trebuie asigurat cu o cantitate sufucienta de perii de sarma pentru curatarea de
oxizi a cusaturii sudate.
Taierea materialelor. La taierea tablelor sau a profilelor laminate cu flacara oxiacetilena in vederea pregatirii pentru
sudare trebuie respectate standardele referitoare la rugozitatea si tolerantele marginii obtinute prin taiere- SR EN
ISO 9013- Suduri si procedee conexe. Clase de tolerante dimensionale ale suprafetelor taiate termic (cu flacara
oxiacetilenica).
La taierea cu plasma a tablelor sau a profilelor laminate cu plasma trebuie respectat standardul referitor la
rugozitatea si tolerantele marginii obtinute prin taierea cu plasma- STAS 105624- Taierea cu plasma a metalelor.
Clase de calitate a taieturilor.
Corectarea abaterilor de la aceste standarde, privind calitatea suprafetelor obtinute prin taiere termica, se poate
corecta printr-o polizare suplimentara, dar care nu influenteaza rectilinitatea margimii, respectiv planeitatea
suprafetei.
Electrozii de sudura. Electrozii de sudura trebuie sa fie cu invelis bazic conform standardelor:
*STAS 1125/1- Sudarea metalelor. Electrozi inveliti pentru sudarea metalelor cu arcul
electric. Conditii generale pentru sudare;
*STAS 1125/2- Sudarea metalelor. Electrozi inveliti pentru sudarea otelurilor carbon si slab
aliate. Conditii tehnice; - *SR EN ISO 13479:2005, Materiale pentru sudare. Standard
general de produs pentru metale de adaos si fluxuri pentru sudarea prin topire a
materialelor metalice.
Electrozii trebuie uscati inaintea efecturaa sudurii si numai in cantitatea necesara pentru programul zilei respective
de lucru. Uscarea se va face la temperatura de 180-2000C timpde minim 1,5 ore.
Procesul de sudare.
Piesele ce urmeaza a fi sudate trebuie prinse rigid intre ele prin dispozitive mecanice cu surub. Prinderile pot fi
asigurate prin puncte de sudura dispuse distantat. Dispozitivele de prindere vor fi inlaturate pe masura avansarii
cordonului de sudura.
Procesul de sudare trebuie condus in asa fel incat sa se evite deformarea pieselor sudate.
Codonul de sudura trebuie alcatuit din portiuni executate alternativ si distantat pentru a compensa deformatiile date
de contractii.
Dupa fiecare strat de sudura trebuie inlaturat stratul de zgura si oxizi utilizannd ciocanul cu muchie ascutita pentru
spargerea crustei de zgura si peria de sarma pentru curatarea cordonului de sudura pana la luciu metalic.
La sudarea pieselor de grosimi mari se va face preincalzirea zonei de sudat cu ajutorul flacarii oxiacetilenice sau de
gaz.
Pag. 29/46
UAT 1 Bragadiru
La utilizarea robotilor de sudura, componentele ce trebuie asamblate se vor pozitiona cu precizie pe masa masinii,
iar pozitia se va verifica cu o cursa in gol a capului de sudare.
Operatiile de curatare a cordonului de sudura in vederea aplicarii unui nou strat tebuie executate manual, cu
verificarea vizuala a starii codonului de sudura executat automat.
Eventualele erori ale automatului de sudura- discontinuitati, goluri, strat de grosime necorespunzatoare- trebuie
inlaturate prin polizare sau craituire, iar cordonul de sudura trebuie refacut manual.
Controlul imbinarilor sudate. La controlul imbinarilor sudate se vor aplica prevederile standardelor mentionate mai
sus. In baza acestor standarde, producatorul trebuie sa elaboreze procedura de control a calitatii imbinarilor sudate.
Procedurile de control trebuie sa aiba la baza criteriile de calitate a imbinarilor sudate, asa cum sunt stabilite in
urmatoarele standarde:
*SR EN ISO 5817:2004, Sudare. Imbinari sudate prin topire din otel, nichel, titan si aliajele acestora (cu
exceptia sudarii cu fascicul de electroni). Niveluri de calitate pentru imperfectiuni;
*SR EN ISO Examinari nedistructive ale sudurilor. Reguli generale pentru materiale metalice;
Criterii pentru selectarea nivelului adecvat al cerintelor de calitate;
Cerinte de calitate complete;
Cerinte de calitate normale;
Cerinte de calitate elementare;
Documente cu care este neceasara conformarea pentru declararea conformitatii cu cerintele de calitate ale
ISO 3834-2, ISO 3834-3 si ISO 3834-4;
Primul nivel de verificare este verificarea vizuala a cordonului de sudura dupa curatarea zgurii si oxizilor.
Urmatorul nivel de verificare il constitue verificarile nedistructive- cu lichide penetrante, cu pulberi magnetice, cu
ultrasunete.
Fiecare producator trebuie sa faca dovada posibilitatii efectuarii unui control nedistructiv si edificator, precum si a
unui set de proceduri, precum si a unui personal atestat pentru acest tip de activitate.
De asemenea, trebuie sa faca dovada detinerii aparaturii adecvate, atestata metrologic.
Operatii finale. Dupa executarea tuturor imbinarilor prin sudura, pentru constructiile metalice care constitue suporturi
pentru mecanisme- carcase, sasiuri- si necesita precizie de executie pentru prelucrarea mecanica in vederea
montarii mecanismelor, trebuie executata detensionarea.
Detensionarea este necesara pentru eliminarea tensiunilor interne pe care le induc incalzirile locale ocazionate de
procasul de sudare.
Detensionarea poate fi facuta termic, prin mentinerea ansamblului sudat in cuptor sa 150.. 1800C un interval de timp
proportional cu masa ansamblului.
Tratarea la temperaturi ridicate post-sudare TTRPS a cusaturilor sudate va fi executata numai daca se specifica
astfel in fisa tehnologica aprobata a sudurii sau daca se indica pe desenul ansamblului sudat. Procedurile TTRPS
vor fi aprobate de catre Consultant.
Pag. 30/46
UAT 1 Bragadiru
La structurile spatiale mari se face detensionarea prin vibratii. Detensionarea prin vibratii se face cu aparatura
specifica, domaniul de frecvente si timpii de mentinere fiind caracteristici fiecarui tip de echipament de detensionare.
Identificarea cusaturilor sudate. Fiecare sudura va fi numerotata de catre Antreprenor conform sistemului ce va fi
aprobat de Consultant.
SUDAREA OTELURILOR INOXIDABILE
In lipsa altor prevederi speciale, toate confectiile din otel otel inoxidabil trebuie executate din otel calitatea 304
Conductele din otel inoxidabil trebuie executate cu respectarea specificatiilor EN 13480-1.
Sudurile trebuie executate numai de catre sudori autorizati conform procedurilor prevazute in EN 287-1.
Certificarea sudorilor se face pe baza probelor cu diferite calitati de material de baza, grosimi, pozitii de sudare,
proceduri aplicate.
Producatorul trebuie sa isi insuseasca prevederile normelor privitoare la sudare- WPS. Aceste se refera la
parametrii de sudare potrivit grosimii (grosimilor) materialului de baza, prelucrarea marginilor pieselor ce se vor
suda, procedurile de sudare, pozitiile de sudare, materialul de adaus, tipul atmosferei de protectie, a electrozilor pe
baza de tungsten, precum si alte specificatii- preincalzirea pieselor, uscarea electrozilor, operatiuni suplimentare
post proces.
Procedeele de sudare WPS se refera la suduri tip BW- suduri cap-la cap- si suduri FW- suduri de colt si sunt
urmatoarele:
111- sudare cu arc electric , cu electrod invelit;
121- sudare cu arc sub strat de flux, cu sarma de adaus;
131- sudare cu arc, cu electrod consumabil sub atmosfera de gaz neutru;
135- sudare cu arc, cu electrod consumabil sub atmosfera de gaz protector;
141- sudare cu arc, cu electrod de tungsten sub atmosfera de gaz neutru
Materialul de baza. Dimensiunile si calitatea materialului de baza ce urmeaza a fi utilizate trebuie sa fie mentionate
in desene si in contract. Inainte de punerea an opera trebuie verificate: calitatea, compozitia chimica, dimensiunile,
calitatea suprafetelor, comparativ cu proiectul de executie si lista de materiale.Materialul de baza trebuie certificat
conform EN 13480-2 si in conformitate cu EN 10204 trebuie sa se incadreze cel putin in clasa 2.2. Tipurile de
certificate conform EN 10204 sunt urmatoarele:
2.2- certificat de identitate si calitate
2.3- certificat de calitate
3.1- certificat de calitate special
3.2- certificat de calitate special
Materialul de adaus. Sunt admise pentru sudare numai acele materiale care sunt conforme cu un standard de
materiale si dimensiuni acceptate de WPS.Toate materialele de sudare trebuie sa fie certificate la nivelul 2.2
conform EN 10204. Electrozii cu strat alcalin si pulberile folosite la acoperire- flux de sudura- trebuie uscate inainte
de utilizare. Orice alt material de adaus in afara specificatiilor trebuie utilizat numai cu acceptul specialistului in
sudura din partea Consultantului.
Exemplu de marcare a unui material de adaus:
Producator/tip
308 L Si
Simbol standard
EN 12072-W19 9 L Si
Material de adaus
1.4301; 1.4306
Pag. 31/46
UAT 1 Bragadiru
Gazul protector. Compozitia atmosferei protectoare trebuie sa fie una din listele WPS. Sistemul de identificare este
specificat in EN 439
Marca Compozitia
Metoda de sudare/procedura
I1
100% Ar 4.5
141- AWI sudare cu protectia radacinii
(puritate 99,995%)
M13
98% Ar + 2% O2
135- Consumabile pentru sudare cu arc sub atmosfera activa

Material de adaus bazic- Cr- Ni
F2
10%H2 + 90% N2
141- AWI sudare cu protectia radacinii

Material de adaus bazic- Cr- Ni
Trebuie respectati parametrii fluxului de gaz indicati in WPS

Pregatirea materialului de baza pentru sudare. Materialul de baza trebuie pregatit conform specificatiilor WPS: prin
taiere cu flacara- plasma, laser- frezare sau polizare. Marginile ce trebuie sudate trebuie curatate pe o latime de 30
mm de toate impuritatile- scorii, oxizi, bavuri, ulei, vaselina, vopsea. Muchiile ce trebuie sudate si zonele alaturate
trebuie sa nu prezinte vapori de apa, condens sau gheata. Curatarea insuficienta a impuritatilor determina un arc
instabil, patrundere incompleta la radacina, incluziuni etc, in detrimentul caracteristicilor mecanice.
Sanfrenarea muchiilor tebuie prescrisa in documentatie. In absenta altor prescriptii, sanfrenul va fi de 0,5 x S, la
sudarea pe o singura parte si 0,7 x S, la sudarea pe o ambele parti, dar nu mai putin de 3 mm (S fiind grosimea
piesei).
Efectuarea cusaturii sudate. Cele doua piese ce urmeaza a fi sudate trebuie fixatepentru evitarea deplasarilor. La
sudarea cap la cap a doua table de grosimi diferite (S1 > S2 ), marginea piesei mai groase, S1 va fi polizata in panta
pentru a fi adusa la grosimea piesei mai subtiri S2. Panta nu trebuie sa depaseasca 25%. Sudura trebuie executata
numai de catre un sudor calificat in acest scop, conform instructiunilor WPS. In nici un caz cusatura sudata nu va fi
polizata in timpul sudarii, ci numai dupa racirea pieselor.
Lungimile cusaturilor sudate si distantele dintre acestea trebuie alese astfel ca sa asigure o buna fixare a pieselor.
Lungimea minima a sudurii este de 20 mm. In vederea sudarii unui alt strat, stratul executat trebuie controlat, iar
eventualele defecte- incluziuni, sufluri- trebuie indepartate.
Sudarea este permisa numai dupa intrunirea tuturor conditiilor anterior prevazute, precum si a urmatoarelor:
corecta instalare si functionare a agregatelor de sudura, cablurilor electrice, furtunurilor de
gaz, impamantarii;
temperatura ambianta si cea a materialului de baza este de cel putin 50C. Se interzice
sudarea sub aceasta temperatura;
daca sudarea are loc in aer liber, locul in care se desfasoara activitatea trebuie acoperit- cu
o prelata sau similar;
se va crea o incinta izolata pentru sudare, pentru a nu stajeni alte activitati;
capul de sudura, electrodul, cordonul de sudura trebuie protejate;
sanfrenarea corecta, conform specificatiilor din proiect;
amorsarea arcului este permisa numai pe o placa separata sau pe fetele sanfrenului;
Pag. 32/46
UAT 1 Bragadiru
pentru cordoane cu treceri multiple se recomanda polizarea dupa fiecare trecere. Pentru
sudarea cu electrod acoperit polizarea se va face pana la metal curat;
pentru sudarea in mai multe treceri, metalul de baza si cordonul executat trebuie incalzite la
+1500 C;
la sudarea pe o singura parte, la baza radacinii se va plasa o placa pentru evitarea pierderii
de gaz;
sudarea tronsoanelor noi la o conducta existenta se va face numai dupa evacuarea totala a
lichidului din conducta si uscarea zonei de sudat;
la sudarea tevilor se va evita strapungerea peretilor tevii ptin arcul electric;
sudorul este obligat sa controleze fiecare strat de sudura, sa repare orice defect si sa
inlature urmele de incluziuni sau zgura;
cordoanele defectr se vor inlatura prin polizare si se vor suda din nou;
cordoanele terminate vor fi marcate prin poansonare si mentionat in jurnalul de suduri
numele si codul, pentru identificarea sudorului;
Operatii suplimentare.
Sudurile verificate si acceptate trebuie curatate in zona afectata, de stropi de sudura, zgura sau alte impuritati
pentru a permite examinarea.
Inegalitatile cordonului de sudura, a suprapunerii, proeminentele radacinii trebuie polizate.
Marginile arse, topirea induficienta, cavitatile trebuie corectate prin polizare si re sudare.
Testarea. Lucrarile preliminare si cordoanele executate trebuie controlate vizual conform EN 970 si a practicilor
ingineresti. Controlul vizual se face inaintea inceperii sudarii si dupa sudare. Controlul vizual se refera la:
pregatirea corecta a marginilor ce trebuie a fi sudate;
forma si dimensiunile corecte ale sanfrenului;
prinderea corecta prin puncte de sudura inainte de sudare- aftuirea;
alegerea corecta a procesului de sudare si a materialelor auxiliare;
alegerea corecta a parametrilor procesului de sudura;
situarea in intervalul corect de temperaturii
Controlul dupa sudare si finisarea sudurii:
Controlul vizual conform EN 970 a cordoanelor exterioare in proportie de 100% si a celor interioare in proportie de
20%. In lipsa altor specificatii, erorile de aliniere ale pieselor sudate trebuie sa se incadreze in categoria C din
tab. 1 a EN 25817.
Dupa controlul vizual, conductele trebuie supuse unui rest de presiune cu apa la
Pproba = 1,5 x Pmax.
Conformitatea testelor se va consemna in protocolul de receptie.
ECHIPAMENTE MECANICE DE UZ GENERAL
TEVI -CONDUCTE
Tevile trebuie livrate cu capetele obturate- cu capace, dopuri etc. Tevile se vor depozita pe traverse de lemn, pe
suprafete inclinate pentru a se asigura scurgerea apei si acoperite cu folii de protectie. Acestea trebuie prinse de
capatul tevii fara a deteriora suprafata respectiva. Nu se admite sudarea capacelor pe corpul tevilor.
La depozitarea in stiva, vor fi prevazute mijloace laterale de sustinere, care sa nu permita dezmembrarea stivei.
Pag. 33/46
UAT 1 Bragadiru
Inainte de inceperea sudarii, suprafetele interioare si exterioare trebuie curatate si uscate.

Sudarea tevilor se va face cu sustinerea tevilor la inaltimea ce permite accesul la intregul contur de sudare.
In vederea sudarii, cap- la- cap, tevile trebuie sanfrenate la unghi de 600 fata de generatoarea tevii (300 fata de
planul frontal), lasand min. 2 mm din grosime, tevile avand intre ele un spatiu de max. 2 mm Pentru tevile de
diametru mai mare de 600 mm, cu perete mai gros de 8 mm se va prevedea sanfren si sudare la interior.
Coturile uzinate trebuie sa aiba sanfren.
Coturile executate pe santier trebuie alcatuite din 5 segmente cu unghiul la centru egal
Tevile flansate se vor pozitiona astfel incat prin flexibilitatea lor sa nu introduca tensiuni suplimentare in zona
asamblarii.
Tevile asamblate prin infiletare trebuie unse inainte de asamblare, in zona filetului cepului si a mufei, cu lubrifiantul
indicat de producator. Spatiul dintre capatul cepului si umarul mufei cuplelor flexibile trebuie sa fie cel indicat de
producator.
Flansele tevilor trebuie atent curatate si uscate iar elementele de etansare- garnituri, inele- trebuie pozitionate atent.
Inelele de etansate trebuie sa fie netede, fara bavuri sau indoituri. Suruburile flanselor trebuie stranse treptat, in
cruce- opuse diametral, pentru a fi egal tensionate. Se vor utiliza chei dinamometrice pentru asigurarea momentului
de strangere prescris in documentatie.
Acoperirile de protectie prin vopsire se vor aplica numai dupa terminarea strangerii suruburilor.
La instalarea conductelor se vor respecta urmatoarele distante, masurate de la flanse:
fata de pereti 25 mm;
fata de tavan 100 mm
fata de podea 100 mm
fata de alte tevi 25 mm (intre suprafetele finisate, incluzand si izolatia termica)
fata de cabluri sau conductori 15 mm
Conductele aeriene trebuie suspendate pe suporturi metalice dimensionate la greutatea proprie a conductei plus
greutatea lichidului continut. Suporturile trebuie sa fie rigide si capabile de a prelua fortele seismice orizontale la
care sunt dimensionate constructiile civile.
Rezemarea tevilor pe suporturi trebuie facuta pe sei cu un unghi la centru de 900 si latime egala cu raza conductei,
iar contactul intre sa si peretele conductei se va face prin intermediul unei placi de cauciuc de min. 6 mm grosime. In
apropierea coturilor, conductele trebuie fixate cu coliere executate din platbanda de min. 5 mm grosime, captusita
cu banda de cauciuc de aceeasi grosime cu cel utilizat la sea. Colierele trebuie stranse cu piulite si contrapiulite.
Suporturile, seile si colierele trebuie sa aiba acelasi sistem de protectie anticoroziva.
In cazul conductelor din otel inoxidabil suportul conductelor poate fi executat din otel carbon protejat- prin vopsire,
zincare termica- piesele de electroizolare dintre conducta de inox si suportul si colierul din otel carbon fiind chiar
benzile de cauciuc.
Armaturi pe canale. stavile
Stavilele se caracterizeaza prin:
inaltimea golului de trecere Ha
latimea golului de trecere B0
Pag. 34/46
UAT 1 Bragadiru
inaltimea canalului Hc
inaltimea apei Ha
Stavilele se clasifica in doua categorii: stavile cu montare in canal (tipurile A, B1 si B2) si stavile cu montare pe
perete (tipurile C1, C2, D1 si D2)
Pentru un sens de curgere dat, stavilele montate in canal pot fi:
tip A, cu Ha < Ho , in amonte
tip B1, cu Ha > Ho , in amonte
tip B2, cu Ha > Ho , in aval
Pentru un sens de curgere dat, stavilele montate pe perete pot fi:
tip C1, cu Ha > Ho , in amonte, stavila in aval
tip C2, cu Ha > Ho , in amonte, stavila in amonte
tip D1, cu Ha < Ho , in amonte, stavila in aval
tip D2, cu Ha < Ho , in amonte, stavila in amonte
Stavilele pot fi actionate :
manual, cu roata de mana
manual, cu reductor
cu motor electric si reductor si, in caz de avarie a sistemului, cu roata de mana.
Stavilele sunt compuse din platelaj, ghidaje si sistem de ghidare, sistem de etansare li sistem de actionare.
Sistemul de etansare se va monta astfel incat presiunea apei sa determine apasarea garniturilor de etansare pe
ghidaje.
La stavilele la care Ha < Ho, etansarile pot fi numai pe trei din cele patru laturi, dar numai daca diferenta de nivel nu
va fi niciodata anulata.
Actionarea stavilelor.
Sistemul de manevrare a stavilelor este de tip cu piulita ascendenta, piulita fiind in legatura cu platelajul. Surubul de
actionare trebuie confectionat din otel inoxidabil, iar piulita din bronz fosforos.
Filetul de surubului de actionare trebuie sa fie de tip patrat sau trapezoidal.
In czul lungimilor mari ale surubului de actionare, acesta trebuie ghidat pentru evitarea flambajului. Ghidarea se va
face prin lagare situate la cel mult 2,5 m. Lagarele trebuie fixate de perete si sa aiba posibilitatea de reglare pe doua
directii, in vederea realizarii unei alinieri perfecte. Cel mai de jos lagar trebuie plasat deasupra pozitiei maxime a
stavilei.
Actionarea manuala.
Roata de actionare manuala trebuie sa aiba un diametru corespunzator aplicarii unei forte de 200 N pentru ridicarea
stavilei. In cazul amplasarii a cel putin trei stavile la distanta redusa, se poate utiliza o singura roata de actionare ce
va fi mutata dupa caz. Roata de actionare manuala poate fi turnata din fonta sau otel.
Pe roata de manevra trebuie imprimata din turnare o sageata ce indica directia de actionare la inchidere, care
trebuie sa fie in sens orar.
Actionarea manuala a stavilelor trebuie amplasata ergonomic: rotile de actionare manuala, cu ax vertical, la
inaltimea de 1100-1200 mm, iar manivelele de actionare prin reductor conic- la 1000-1100 mm.
Sub roata de manevra trebuie plasat lagarul superior al axului de antrenare, in legatura cu un cadru. Cadrul poate
face corp comun cu ghidajele stavilei sau poate fi independent, dar fixat obligatoriu pe o suprafata de beton .
Pag. 35/46
UAT 1 Bragadiru
Alinierea lagarului montat pe cadrul independent cu surubul de antrenare trebuie sa fie perfecta, sa nu induca
eforturi laterale in piulita. In acest scop lagarul trebuie fixat pe cadru cu posibilitatea de reglare pe doua directii
orizontale.
Pentru pozitiile de actionare la care distanta dintre ultimul lagar si mecanismul manual de actionare este mai mare
de 1000 mm, mecanismul trebuie sprijinit suplimentar printr-un lagar sustinut de o teava care are si rolul de a proteja
filetul. Sustinerea tevii in pozitie verticala se va face prin contravantuiri sau nervuri.
Atunci cand stavilele sunt operate cu chei in forma de T, prin orificii in planseu sau platforma, orificiile respective
trebuie sa fie prevazute cu un capac rabatabil. Forta aplicata pentru manevrarea cu cheia T nu trebuie sa
depaseasca 120 N.
Actionarea motorizata.
Actionarea motorizata a stavilelor se face cu motoreductoare de constructie consacrata, cuplate cu un sistem
manual de actionare ce poate fi utilizat in cazul intreruperii curentului.
Sistemul de actionare trebuie sa aiba carcasa umpluta de producator cu ulei in cantitatea necesara si capsulata si
sa fie etansata corespunzator pentru a permite montarea in orice pozitie.
Sistemul electric de actionare si sistemul de indicare a cursei (pozitionerul) integrat trebuie sa aiba gradul de
protectie IP 68. Motorul de actionare trebuie sa fie asincron trifazat cu rotor nebobinat (colivie de veverita). Sistemul
de comutare a actionarii manuale trebuie sa fie ergonomic si usor de actionat.
Sistemul de actionare trebuie sa fie prevazut cu un sistem de indicare a sensului de lucru- ridicarea sau coborarea
stavilei- atunci cand este in functiune si cu limitatori la ambele capete de cursa.
Starea de actionare (pornit/oprit), sensul de lucru (inchidere/deschidere), starea limitatorilor (deschis complet/inchis
complet)- constitue semnale care trebuie integrate in SCADA.
Materiale:
Platelajul- functie de marimea stavilei si presiunea apei, este alcatuit din table plane, ranforsate cu profile dispuse
orizontal sau in caroiaj, sau structura fagure, din table sudate de o parte si alta a unei structuri din profile. In toate
cazurile, materialul trebuie sa fie otel inox calitate min. 304. Structura exterioara de rezistenta trebuie orientata spre
aval. Pentru vanele de perete de dimensini reduse, platelajul poate fi din fonta, cu nervuri de rigidizare obtinute prin
turnare.
Cadrul cu ghidaje - trebuie executat din otel inox calitate min. 304. Pentru vanele de perete de dimensini reduse,
cadrul poate fi din fonta. Rama cadrului poate fi aplicata pe un perete sau poate fi introdusa intr-un gol in peretii unui
canal. In cazul aplicariirii pe un perete se prinde pe conturul golului peretelui de beton prin ancore chimice sau
suruburi conexpand. Golul in peretele de beton se executa conform indicatiilor producatorului. Reglarea pozitiei
verticale, plane se face cu ajutorul suruburilor de fixare si a ansamblului puilita- contrapiulita de pe fiecare surub.
Dupa montarea ramei cu ghidaje, verticalizare, aliniere, se face strangerea definitiva a piulitelor. Acestea trebuie
stranse in cruce, nu consecutiv, pentru a asigura forte egale de strangere. Dupa verificarea pozitionariir amei cu
ghidaje si efectuarea unor curse in gol pentru verificare, se etanseaza rama cu ghidaje fata de perete / peretii
canalului.
GHIDAJELE - platelajului sunt constituite din benzi din bronz sau material plastic rezistent la uzura aplicat pe
profilul de ghidare. Benzile trebuie sa asigure o suprafata plana, continua. Platelajul gliseaza pe aceste benzi. La
Pag. 36/46
UAT 1 Bragadiru
stavilele de dimensiuni mari ghidarea se face prin role prevazute cu buza (flansa) de ghidare. Rolele si axele lor
trebuie sa fie din otel inox, iar lagarele din bronz fosforos sau materiale plastice- poliamida, teflon.
Etansarea stavilelor se face prin garnituri laterale si garnituri de prag. Garniturile laterale trebuie executate din
cauciuc sintetic- cloropren, butadien sau similar si sa aiba o muchie sau o suprafata redusa de contact cu ghidajul
stavilei. Montarea lor se face astfel ca presiunea apei sa lucreze in sensul apasarii garniturii pe ghidaj. Garniturile de
contur- laterale si inferioare- pot fi cu profil P sau alt profil cu una sau doua muchii de etansare. Garnitura de prag,
frontala trebuie sa prezinte o suprafata mai mare de contact, pentru a nu fi strivita de greutatea stavilei. Garniturile
de contur si garnitura de prag trebuie sa se imbine fara a lasa spatii libere.
Pentru vanele plane de perete trebuie prevazute numai garnituri de contur.
ARMATURI PE CONDUCTE
Standarde:
ISO 7005-1; EN 1092-1- Flanse. Dimensiuni
SR ISO 5208; DIN 3230 - Robinetarie industriala. Incercari
SR EN 1563- Fonta ductila
SR ISO 1083- Fonta cu grafit nodular
Este indicat ca intrega furnitura de vane care echipeaza un obiectiv sa fie asigurata de un singur producator. In
cazul actionarii electrice a vanelor, sistemele de actionare trebuie asigurate de acelas producator si livrate montate
in ansamblu.
Toate tipurile de vane trebuie sa aiba aceleasi dimensiuni nominale ca ale conductelor pe care sunt montate.
Toate tipurile de vane trebuie sa fie alese pentru acelasi regim de presiune ca al conductelor pe care se monteaza.
Ele trebuie sa suporte presiunea de proba a conductelor si sa fie supuse la proba de presiune impreuna cu
acestea.
Pe fiecare vana trebuie sa existe o eticheta metalica pe care sa fie inscris numele producatorului, tipul, dimensiunea
nominala, presiunea nominala, seria si anul de fabricatie.
Producatorul va regla si va atesta corespondenta reala intre semnalele limitatorilor de pozitie si pozitiile extreme ale
organului de inchidere. In cazul utilizarii vanelor ca organe de reglare a debitului, Contractorul va cere in mod expres
ca sistemul electric de actionare sa semnalizeze deplasarea continua a organului de inchidere.
Mecanismul electric de actionare a vanei trebuie sa fie posibil de montat rotit cu 900, 1800 sau 2700 pentru a fi
asigurata pozitia corecta de citire a indicatiilor si de actionare manuala.
Numarul de marimi ale sistemelor de actionare trebuie redus la minim, chiar daca in unele cazuri acestea vor fi
supradimensionate.
Timpul maxim pentru deschiderea sau inchiderea completa a vanei nu trebuie sa depaseasca urmatoarele valori:
vane cu diametrul pana la
vane cu diametrul pana la 600mm: - 2 minute
vane cu diametrul pana la 800mm: - 2,5 minute
vane cu diametrul pana la 1.000mm: - 3 minute
vane cu diametrul pana la 1.200mm: - 4 minute.
Gradul de protectie al sistemului de actionare actuator- trebuie sa fie IP 68 iar al sistemului electric de comandaIP67, ambele conform EN 60529. Carcasa sistemului de actionare trebuie sa cuprinda atat partea mecanica- motor,
reductor- cat si partea electrica.
Pag. 37/46
UAT 1 Bragadiru
VANE FLUTURE (BUTTERFLY VALVE)

Organul de inchidere a vanei fluture este un disc. Unghiul de rotire a discului vanei intre pozitiile inchis si deschis
trebuie sa fie 90.
Vanele fluture pot fi de doua feluri: plate (wafer), corpul vanei fiind totodata si flansa de prindere pe ambele fete, si
vane fluture cu flansa dubla. In cazul vanelor fluture plate, organul de inchidere- discul- intra partial in conducte
atunci cand se afla in pozitia deschis. Vanele fluture trebuie sa aiba flansele standardizate conform presiunii
nominale PN 10.
Vanele fluture trebuie montate cu axul discului in pozitie orizontala. Pe corpul vanei trebuie indicate cu litere in
relief- dimensiunea nominala si presiunea nominala.
Axul vanei fluture trebuie sa ofere posibilitatea de montare a mecanismului de actionare la oricare din capete.
Mecanismul de actionare trebuie sa fie prins de corpul vanei pe oricare din cele doua laturi si sa fie demontabil in
vederea repararii. Mecanismul trebuie sa fie posibil de demontat numai in pozitia deschis sau inchis .
Actionarea manuala in vederea inchiderii vanei trebuie facuta prin rotirea rotii de manevra in sens orar. Pe fata
frontala a rotii de manevra o sageata realizata din turnare va indica directia de inchidere. Forta de actionare nu
trebuie sa depaseasca 200 N. Sistemul de actionare trebuie sa fie cu autoblocare in orice pozitie. In acest scop se
va utiliza un surub de actionare- trapezoidal sau patrat- cu pas fin.
Un mecanism auxiliar incorporat trebuie sa indice pozitia efectiva a discului in timpul functionarii.
Corpul vanei si discul trebuie sa fie din fonta ductila sau fonta cu grafit nodular. Corpul vanei trebuie sa fie captusit
la interior cu cauciuc sintetic, chloropren, EPDM etc. Discul trebuie sa aiba suprafetele de etansare rectificate si
durificate prin cromare dura sau depuneri de pulberi metalice.
Axul discului trebuie sa fie din otel inoxidabil cu 11,5% Crom. Lagarele axului trebuie sa fie din bronz.
Etansarea lagarelor trebuie facuta cu garnituri din cauciuc sintetic rezistent la uzura. Constructia trebuie sa permita
schimbarea elementelor de etansare fara demontarea vanei din circuit.
Vanele cu diametrul mai mare de 500 mm trebuie sa aiba reazeme proprii reglabile pentru a evita suprasolicitarea
conductelor.
VANE CU SERTAR PLAN (CUTIT) (GATE VALVE)
Vana cu sertar plan este o vana de tipul vana cu doua flanse, cu curgere in ambele sensuri. Corpul si capacul vanei
se executa din fonta ductila sau fonta cu grafit nodular.
Organul de inchidere a vanei cutit este o placa glisanta din fonta sau bronz actionata cu un mecanism surub- piulita.
Mecanismul este de tip piulita ascendenta. Surubului vanei trebuie sa fie din otel inoxidabil cu 11,5% Crom, cu filet
de miscare patrat sau trapezoidal si lagaruit prin bucsi din bronz fixate in capacul vanei. Etansarea fata de
presiunea din interior se face cu inele O (O-ring) din cauciuc sintetic. Sistemul de montare a inelelor de etansare
trebuie sa permita schimbarea acestora fara demontarea vanei din circuit.
Fixarea capacului de corpul vanei se face cu suruburi din clasa 8.8 sau 8.10, cu piulite din aceeasi clasa. Suruburile
si piulitele trebuie sa fie din otel carbon, zincate termic.
Etansarea capacului fata de corpul vanei trebuie facuta cu garnituri adecvate, montate in canale prevazute in acest
scop.
Actionarea manuala in vederea inchiderii vanei trebuie facuta prin rotirea rotii de manevra in sens orar. Pe fata
frontala a rotii de manevra o sageata realizata din turnare va indica directia de inchidere. Forta de actionare nu
trebuie sa depaseasca 200 N. Sistemul de actionare trebuie sa fie cu autoblocare in orice pozitie. In acest scop se
Pag. 38/46
UAT 1 Bragadiru
va utiliza un surub de actionare- trapezoidal sau patrat- cu pas fin si, atunci cand este necesar, un reductor care sa
asigure momentul necesar operarii manuale..
Atunci cand vanele cu sertar plan sunt operate cu chei in forma de T, prin orificii in planseu sau platforma, orificiile
respective trebuie sa fie prevazute cu un capac rabatabil. Forta aplicata pentru manevrarea cu cheia T nu trebuie sa
depaseasca 120 N.
Actionarea motorizata trebuie sa fie fixata de corpul vanei.
Pe corpul vanei trebuie indicate cu litere in relief- dimensiunea nominala si presiunea nominala.
Vanele cu diametrul mai mare de 500 mm trebuie sa aiba reazeme proprii reglabile pentru a evita suprasolicitarea
conductelor.
VANE DE RETINERE- CLAPETE (CHECK VALVE)

Clapetele sunt organe de inchidere a circulatiei lichidului intr-un singur sens. Sunt compuse dintr-un corp cu flanse
duble in care basculeaza organul de inchidere- clapeta. Corpul are o forma care asigura rabaterea clapetei pana la
deschiderea totala a sectiunii de trecere. In interiorul corpului trebuie montate piese de limitare a cursei clapetei,
pentru a nu se lovi de peretele interior al corpului.
Pe corpul clapetei trebuie indicat sensul normal de curgere printr-o sageata in relief obtinuta din turnare. De
asemenea, trebuie indicat, cu litere in relief, dimensiunea nominala si presiunea nominala.
De regula, vanele de retinere se monteaza pe conducte cu axul orizontal. Vanele de retinere trebuie montate cu
capacul orientat in sus, pozitie care asigura functionarea corecta a clapetei. La dimensiuni mari clapeta capata
greutate considerabila si ea trebuie echilibrata partial prin contragreutati montate in exterior, pe capatul axului.
Corpul vanei trebuie facut din fonta. Clapeta propriuzisa trebuie sa fie usoara, sa basculeze fara a determina caderi
mari de presiune. Clapeta trebuie confectionata din bronz, ca si suprafetele de rezemare in pozitia inchis. Axul
clapetei trebuie executat din otel inoxidabil, iar lagarele lui- din bronz. Etansarea fata de presiunea din interior se
face cu inele O (O-ring) din cauciuc sintetic. Sistemul de montare a inelelor de etansare trebuie sa permita
schimbarea acestora fara demontarea vanei din circuit.
Pentru montarea verticala trebuie prevazute vane speciale. La aceste vane este indicat a se utiliza sisteme cu
vizualizare si transmitere la distanta a starii de functionare (deschis sau inchis), atasate de capatul axului
clapetei.
Pentru lichide incarcate trebuie utilizate clapete dotate cu sisteme de spalare inversa prin actionarea manuala a unei
manete de comutare.
IMPORTANT !!! Intrucat vanele de retinere determina o inchidere brusca a circulatiei lichidului, Proiectantul trebuie
sa ia masuri de prevenire a socului hidraulic (loviturii de berbec) in circuit.
VANE DE AERISIRE
Vanele de aerisire sunt destinate introducerii aerului in conductele golite aflate in pericol de a fi supuse colapsului
(voalarii datorate presiunii negative), precum si evacuarii aerului din conductele in curs de umplere. Aceste vane
trebuie montate in punctele superioare ale conductei, precum si in puncte calculate pentru evitarea loviturii de
berbec.
VANELE DE AERISIRE TREBUIE :
sa previna acumularea unui volum mare de aer in orice punct al retelei de conducte in timpul umplerii acesteia;
sa permita umplerea in siguranta a unor portiuni de conducta dintre vane si golirea de aer in cel mult 4 ore;
sa previna aparitia presiunilor negative ce depasesc 0,3 bar (minus 3 m coloana de apa) ce se pot ivi in cazul
undelor de soc sau de golire.
Pag. 39/46
UAT 1 Bragadiru
Vanele de aerisire trebuie instalatein fiecare punct inalt al retelei. Se excepteaza de la aceasta regula cazul cand
punctul inalt este reprezentat de o deschidere cu suprafata libera.
Punctul inalt al retelei este definit astfel:
orice capac de camin de vizitare situat la inaltime sau orice inaltare abrupta a retelei, de exemplu pentru traversarea
unui obstacol sau alte situatii similare;
orice punct in care reteaua se inalta constant pe directia normala de curgere pe o lungime mai mare de 750 m si la
o panta medie mai mare de 1:500 sau pe trasee lungi mai inalte de 750 m.
Ca cerinta minimala, dimensiunea Vanelor de aerisire trebuie aleasa astfel ca zona de admisie sa fie mai mare
decat 1,25% din dimensiunea conductei:
Diametrul magistralei (mm)
Pana la 600
600 si peste
Diametrul supapei de aer (mm)

80
100
Diametrul flansei (mm)

80
100
In cazul cand proiectul impune o dimensiune mai mare, se vor respecta cerintele proiectului.
Constructia vanelor de aerisire trebuie sa nu fie influentata de inghet. Elementele de etansare ale vanelor de aerisire
trebuie sa fie apte a functiona in intervalul de temperaturi ale aerului -300 C...+ 400C fara a-si pierde calitatile. La
instalarea vanelor de aerisire trebuie asigurata protectia contra patrunderii impuritatilor solide- praf, frunze.
INSTRUMETE DE MASURARE PE CONDUCTE
Instrumente de masurare a presiunii
Standarde:
STAS 3589/2- Manometre cu burdon. Caracteristici dimensionale
SR EN 873- Manometre cu membrana si manometre cu capsula. Dimensiuni, caracteristici metrologice, conditii
tehnice, incercari.
Masurarea presiunii in conductele cu apa curata se face cu manometre cu burdon. Budonul trebuie sa fie din otel
inoxidabil.
Masurarea presiunii in conductele cu apa uzata se face cu manometre cu membrana, cu racorduri din bronz sau
otel inoxidabil.
Masurarea presiunii in conductele de aer de la suflante se face cu manometre cu burdon. Manometrele din
apropierea suflantelor se comanda pentru functionarea la temperaturi inalte- pana la 800 C.
Masurarea presiunii si transmiterea datelor la distanta se face cu traductoare de presiune digitale.
Toate manometrele trebuie sa fie construite din otel inoxidabil, sa fie prevazute cu surub de aerisire, iar
manometrele cu membrana trebuie sa aiba membrana din material adecvat fluidului vehiculat inconducta.
CONDITII DE INSTALARE
Manometrele trebuie sa aiba racorduri cu filet metric fin si sa fie instalate cu racorduri cu piulita olandeza pentru a fi
orientate convenabil.
In cazul presiunilor joase etansarea se va face numai cu garnituri din cauciuc plasate in jurul stutului manometrului
si cu banda de teflon pe filet In cazul presiunilor pana la 10 bar etansarea trebuie facuta cu garnituri de klingherit.
Peste 10 bar trebuie folosite garnituri de cupru sau de plumb. Garniturile de cupru nu se reutilizeaza decat dupa o
recoacere la cca 1800 C, procedeu care elimina durificarea prin ecruisare.
Nu este admisa etansarea cu fuior de canepa sau vopsea !
Manometrele trebuie instalate cu posibilitatea de izolare. In acest scop, intre conducta si manometru se intercaleaza
un robinet de dimensiuni reduse care poate fi cu bila sau cu ac, pe care trebuie sa fie vizibil indicata directia de
inchidere sau deschidere.
Pag. 40/46
UAT 1 Bragadiru
Pentru micsorarea efectelor variatiilor de presiune, trebuie utilizate mijloace de amortizare intercalate intre
manometru si robinetul de izolare. Aceste mijloace pot fi:
bucle de 3600 din teava de cupru;
pastile cu duza 0,2...0,5 mm gaurite cu laserul.
Manometrele de pe conductele de aspiratie apa curata trebuie sa fie de clasa de precizie 1, cu bucla de amortizare,
cu diametrul carcasei de 100 mm pentru conducte cu diametrul pana la 125 mm si cu diametrul carcasei de 160 mm
pentru conducte mai mari de 125 mm.
Manometrele de pe conductele de refulare apa curata trebuie sa fie de clasa de precizie 1.. 1,6 , cu pastila cu duza
de amortizare, cu diametrul carcasei de 100 mm pentru conducte cu diametrul pana la 125 mm si cu diametrul
carcasei de 160 mm pentru conducte mai mari de 125 mm.
Manometrele de pe conductele de refulare apa uzata trebuie sa fie manometre cu membrana de clasa de precizie
1.. 1,6 , cu diametrul carcasei de 100 mm pentru conducte cu diametrul pana la 125 mm si cu diametrul carcasei de
160 mm pentru conducte mai mari de 125 mm.
Manometrele montate pe conducte de diametru 50 mm trebuie sa fie manometre cu carcasa de 63 mm, clasa de
precizie 1.
Manometrele de pe conductele de refulare ale suflantelor trebuie sa fie de clasa de precizie 1, cu diametrul 100 mm.
Manometrele sunt aparate metrologice, iar montarea lor este conditionata de certificatul de omologare de tip, emis
de organismul metrologic national si certificatul de conformitate (calitate) emis de producator.
Traductoarele de presiune se vor monta respectand specificatiile tehnice ale furnizorului, precum si cerintele
sistemului SCADA.
Instrumete de masurare a debitului
DEBITMETRE.
Instrumentele de masurare a debitului- debitmetre ultrasonice sau debitmetre electromagnetice- se livreaza ca
ansambluri cu flanse sau racorduri filetate care se intercaleaza pe conducta, sau ca ansambluri care de monteaza
pe exteriorul conductelor.
Pentru functionarea corecta a debitmetrelor, pe o portiune de minim 5 diametre in aval si minim 3 diametre in
amonte, conducta trebuie sa fie lineara, lisa, fara schimbari de sectiune sau grosime. Flansa oricarui aparat de
reglare sau inchidere trebuie montata la o distanta de cel putin un diametru de conducta dincolo de aceste cote.
Pentru debitmetrele ultrasonice pentru apa curata se va utiliza varianta constructiva care permite acoaterea
senzorului fara intreruperea curgerii apei. In acest scop, in incinta in care se monteaza debitmetrulcaminul de
debitmetrie- va fi prevazut spatiul de interventie necesar, conform specificatiilor furnizorului.
Pentru debitmetrele cu montarea exterioara, pe conducta, prin coliere, in incinta in care se monteaza debitmetrulcaminul de debitmetrie- va fi prevazut spatiul de interventie necesar, conform specificatiilor furnizorului.
Flansele debitmetrelor ultrasonice sau electromagnetice trebuie legate la centura de impamantare, conform
specificatiilor furnizorului, care livreaza si electrozii necesari. In acest scop, caminul de debitmetrie trebuie prevazut
cu centura de impamantare corespunzatoare.
Debitmetrele pot fi instalate cu citire locala, cu citire locala si inregistrare, sau cu citire si transmitere de date la
sistemul SCADA. Pentru oricare dintre variante trebuie respectate specificatiile furnizorului.
In caminele de debitmetre trebuie asigurat spatiul montarii panourilor electrice ale debitmetrelor, precum si accesul
in vederea citirii datelor, reglarii ti intretinerii aparatelor.
Pag. 41/46
UAT 1 Bragadiru
APOMETRE.
Apometrele sunt debitmetrele destinate consumatorilor individuali. Apometrele sunt debitmetre mecanice, cu turbina,
cu citire locala pe cadran propriu. Ele trebuie instalate in camine, sub adancimea de inghet, iar caminele trebuie
prevazute cu facilitati de acces.
Montarea apometrelor trebuie sa oferei posibilitate de citire facila a valorilor inregistrate. Pe conducta, in amonte,
trebuie montat un robinet de izolare a ramurii respective a retelei.
Montajul apometrelor trebuie sa asigure posibilitatea de sigilare in scopul evitarii evaziunii. Este indicata montarea
filtrelor in amonte de apometru, filtre care sa poata fi curatate cu interventie minima, partea demontabila ce cuprinde
elementul filtrant trebuind de asemenea sa fie sigilata.
Asigurarea posibilitatii de sigilare, clestele de aplicat sigiliul, modelul de sigiliu, atestarea personalului abilitat cu
oparatiile de citire si sigilare, reprezinta obligatii ale beneficiarului, Contractorul avand datoria sa ofere instruire
acestui personal.
Apometrele sunt aparate metrologice, iar montarea lor este conditionata de certificatul de omologare de tip, emis de
organismul metrologic national si certificatul de conformitate (calitate) emis de producator.
APARATE DE MASURARE A NIVELURILOR
Masurarea nivelului apei stationare (in rezervoare, bazine) se face cu traductoare (sonde) ultrasonice. Pentru
evitarea perturbarii semnalelor, traductoarele trebuie montate la o anumita distanta de peretele rezervorului,
conform specificatiilor tehnice ale producatorului.
Masurarea nivelului in canale deschise, cu curgere laminara, se poate face cu traductoare ultrasonice. Pentru viteze
mai mari ale apei trebuie amenajate incinte de linistire, in care variatiile de nivel sunt reduse ca amplitudine.
Pentru apele uzate nu sunt indicate traductoarele ultrasonice de nivel, intrucat spuma acumulata la suprafata
impiedica reflectarea semnalului.
In bazinele de pompare a apelor uzate trebuie montate sonde de nivel plutitoare, ce functioneaza prin inchiderea
unor contacte cu mercur la schimbarea pozitiei sondei. Se instaleaza cate o sonda pentru nivelul maxim si o sonda
pentru nivelul minim. Sonda de nivel maxim se instaleaza suspendata vertical si contactele se inchid la cresterea
nivelului, cand sonda ia pozitia orizontala. Sonda de nivel minim se instaleaza astfel ca ea sa pluteasca orizontal,
contactele inchizandu-se la scaderea nivelului cand sonda este suspendate la pozitia verticala. Se recomanda
pentru siguranta montarea a doua sonde de nivel minim, pentru a preveni functionarea uscata a pompei.
Nivelurile minim si maxim- trebuie sa fie in concordanta cu profilul hidraulic.
Semnalele date de aceste sonde, care reprezinta si semnalele de pornire/ oprire a pompelor, pot fi integrate in
sistemul SCADA.
POMPE
POMPE CENTRIFUGE
Prezentele prescriptii se refera la pompele centrifuge pentru apa curata si la pompele pentru ape uzate; nu se refera
la pompele destinate transvazarii solutiilor chimice utilizate in procesele de tratare si epurare.
Pag. 42/46
UAT 1 Bragadiru
Materialele utilizate la constructia pompelor trebuie sa fie adecvate produsului vehiculat si mediului existent in statia
de pompare. Nu se va utiliza fonta la vehicularea apei cu un continut de Clor mai mare de 1000 mg/litru.
Standarde:
Standarde referitoare la echilibrarea masinilor
ISO 1925- Mechanical vibrations- balancing vocabulary
ISO 1940- Mechanical vibrations- balance quality reqiurements for rigid rotors
ISO 10816- Seismic vibrations
Standarde dimensionale:
- ISO 7005- Flanse rotunde pentru presiuni 2,5-10 bar, DN15-DN1500
Grad de echilibrare
Gradul de de echilibrare al motoarelor electrice si al pompelor centrifuge trebuie sa fie G6,3 conform ISO 1940.
Producatorul de pompe va atesta acest nivel de echilibrare.
Alinierea pompelor cu motorul se va face cu mijloace care sa asigure dezaxari cu amplitudini verticale de max. 60
m si amplitudini orizontale de max. 90 m masurate pe periferia semicuplajului de pe axul pompei cu baza pe
semicuplajul de pe axul motorului.
Ansamblul motor-pompa cu puteri pana la 75 kW trebuie sa se incadreze in clasa II B de vibratii, iar cele peste 75
kW in clasa III B conform ISO 10816.
POMPE CU CARCASA SECTIONATA ORIZONTAL.
Daca nu exista alte prevederi, tipul de pompa ce trebuie utilizat pentru apa bruta si apa tratata este pompa
sectionala- cu carcasa sectionata in plan orizontal.
Peste diametrul de 300 mm, se recomanda pompele cu dublu rotor.
Turatia nominala a pompei este de 1500 rpm. Se admite turatia nominala de 3000 rpm la pompele pentru
aprovizionarea cu apa.
Sensul normal de rotire al pompelor este sensul orar, privind catre axul motorului.
Durata de viata a unei pompe trebuie sa fie de minim 40.000 ore
Vitezele fluidelor in conducte trebuie sa fie sub limita turbulentelor- la refulare si a cavitatiei- la aspiratie.
Pompele trebuie furnizate cu diagramele debit- presiune, curba de randament si consum energetic, indicatii privind
inaltimea maxima de aspiratie si punctul de functionare conform diagramei de proces.
De asemenea, in certificatul de garantie al pompei trebuie mentionate valorile efective ale parametrilor la testare.
In cazul cand pompa nu realizeaza parametrii de functionare, Angajatorul are dreptul sa respinga pompa. In acest
caz Contractorul este obligat sa ofere in termen de sase saptamani o pompa care sa se conformeze valorilor ofertei.
Carcasa pompei trebuie probata la o presiune de 1,5 ori mai mare decat presiunea pe care o realizeaza pompa cu
iesirea obturata.
La grosimea carcasei pompei va fi prevazut un adaus de de uzura 3 mm in cazul materialelor feroase si 0 (zero) mm
in cazul materialelor neferoase.
Pe pompa trebuie instalat un manometru antivibrator, cu membrana si cu robinet de izolare.
Flansele pompei trebuie sa respecte specificatiile ISO 7005.
Sasiul pompei va cuprinde si motorul. Nu trebuie sa iasa din gabaritul sasiului nici o componenta a ansamblului
motor-pompa.
Pag. 43/46
UAT 1 Bragadiru
Sasiul trebuie sa aiba fetele plane si paralele si sa fie suficient de rigid pentru a nu se deforma la manipulare si
transport. De asemenea, trebuie sa aiba o masa suficient de mare pentru a amortiza o parte din vibratii. Fixarea
pompei
si a motorului trebuie facuta cu suruburi si cu bolturi de centrare.
Axul pompei trebuie sa fie dintr-o singura bucata. Exceptie fac pompele verticale cu ax lung care poate fi facut din
sectiuni, cu acordul Consultantului.
Pompa trebuie prevazuta cu un sistem de ungere si un sistem de racire a lagarelor, precum si un sistem de
colectare a pierderilor. Conducta de drenaj se va racorda la canalizare.
Sistemul de etansare a arborelui pompei trebuie sa fie demontabil si corect asigurat.
Etansarile trebuie sa fie echilibrate hidraulic si usor ajustabile pe masura ce se uzaeza. Etansarile trebuie montate la
ambele capete ale arborelui.
Partile in rotatie trebuie prevazute cu aparatori solide, dar care sa permita observarea pieselor respective.
Axul pompei trebuie facut din otel aliat, durificat in zonele de contact cu elementele de etansate.
Rotorul pompei trebuie sa fie monobloc.
Carcasa pompei trebuie sa aiba planurile de sectiune perfect plane. Fixarea semicarcaselor se face prin suruburi si
bolturi de centrare, iar pentru demontare se vor utiliza gauri filetate la dimensiunea suruburilor de fixare, care vor fi
folosite ca suruburi de presiune.
Carcasa pompei trebuie prevazuta cu stut de golire,
In jurul pompei trebuie asigurat spatiul necesar intretinerii, interventiei si demontarii.
Lagarele pompei trebuie sa asigure o durata de viata de 100.000 ore. Lagarele se dimensioneaza la 120% din
incarcarea efectiva. Ungerea lagarelor se face sub presiune si trebuie impiedicata, prin constructie, intrarea prafului
sau apei in lagare.
Temperatura lagarelor nu trebuie sa depaseasca 700C fata de o temperatura ambianta de +400C. Racirea se va
face cu apa in circuit inchis. Circuitul de racire trebuie echipat cu filtru cu finetea 25 m care poate fi usor demontat
si curatat.
Nu este permisa amestecarea apei din circuitul de racire cu apa vehiculata.
Materiale:
- Carcasa
fonta ductila
STAS 201-1:1989; DIN 0.6050
- Rotor
bronz
DIN 2.1086
- Ax
otel inoxidabil CrNi
SR EN 10.088; DIN 1.4122
- Lagare
SR EN 10.088; DIN 1.4122
- Presetupa
bronz
DIN 2.1086
- Inele de uzura
Bronz RG7
DIN 2.1090
- Carcasa lagarului
fonta ductila
STAS 201-1:1989; DIN 0.6050
- Cutia de etansare
SR EN 10.088; DIN 1.4301
Motorul pompei trebuie dimensionat la cel putin 125% puterea maxima ceruta de pompa. Cuplajul elastic trebuie
dimensionat la aceasta putere, dar tinand seama si de momentul de demaraj.
Arborele pompei trebuie sa aiba, la capatul dinspre motor, lungimea corespunzatoare retragerii semicuplajului
pompei la demontarea acestuia
Pag. 44/46
UAT 1 Bragadiru
Turatia critica (de rezonanta) trebuie sa fie cu cel putin 50% peste turatia maxima a pompei. Prima frecventa de
rezonanta trebuie sa fie cu 20% peste turatia maxima a pompei.
Pompele se testeaza conform BS EN ISO 9906:2008- grad II. Sunt admise urmatoarele abateri de la parametrii
nominali:
abaterea inaltimii de refulare H: +5%/+2%;
abaterea randamentului : -0,5%;
abaterea puterii N: +4%
Pe carcasa pompei trebuie indicat sensul normal de rotire- fie printr-o sageata turnata in relief, fie printr- placa de
inox fixata prin nituri sau suruburi.
Pe pompa trebuie montata placa de identificare pe care trebuie inscrise;
numele producatorului
tipul si marimea pompei
debitul pompei (m3/s sau l/s)
inaltimea de refulare (m) sau presiunea (bar )
turatia nominala (rpm)
puterea motorului (kW)
seria si data fabricatiei
POMPE SUBMERSIBILE - PENTRU APE UZATE.
Pompele submersibile pentru ape uzate sunt utilizate pentru pomparea apelor uzate in canalizari si in statiile de
epurare. Ansamblul unei pompe submersibile trebuie sa cuprinda:
un suport fix, (picior) racordat la conducta de refulare, amplasat pe radierul bazinului si prevazut cu o piesa
speciala de cuplare;
doua ghidaje verticale, paralele, prinse la partea inferioara de suportul fix, iar la partea superioara prinse de
marginea bazinului printr-o piesa speciala;
pompa propriuzisa, a carei flansa de refulare este prevazuta cu o piesa speciala de cuplare cu flansa
suportului;
un lant de suspendare a pompei a carui lugime depaseste inaltimea bazinului;
cablurile electrice de alimentare a motorului pompei.
Carcasa pompei trebuie executata din fonta si trebuie sa aiba doua degajari care imbraca partial tijele de ghidare.
Carcasa trebuie sa fie prevazuta la partea inferioara cu o piesa in forma de con de aspiratie care sa evite formarea
vortexurilor (vartejurilor) care ar dauna functionarii pompei. cu Constructia ansamblului pompa- suport trebuie sa
asigure o forta de apasare a flansei pompei pe flansa suportului astfel ca presiunea lichidului refulat sa nu le
indeparteze una de alta. Acest lucru se obtine prin plasarea pompei la distanta corespunzatoare de flansa.
Suportul pompei trebuie sa aiba o inaltime care sa asigure o minima distanta intre piesele pompei si radierul
bazinului.
Materialele pompei trebuie sa fie adecvate compozitiei chimice si pH-ului apei vehiculate.
Motorul pompei trebuie alimentat la tensiunea de 400 V/50 Hz.
Pe carcasa pompei trebuie indicat sensul normal de rotire- fie printr-o sageata turnata in relief, fie printr- placa de
inox fixata prin nituri sau suruburi.
Pag. 45/46
UAT 1 Bragadiru
Pe pompa trebuie montata placa de identificare pe care trebuie inscrise;

numele producatorului
tipul si marimea pompei
debitul pompei (m3/s sau l/s)
inaltimea de refulare (m) sau presiunea (bar )
turatia nominala (rpm)
puterea motorului (kW)
seria si data fabricatiei
Daca greutatea pompei depaseste 15 kg, pentru manipularea pompei trebuie prevazut un mijloc de ridicare- cerinta
minima un palan manual.
La instalarea pompei trebuie ca sa se verifice daca pe radierul bazinului, sub suportul pompei sau pe flansa si piesa
de cuplare a suportului exista impuritati, resturi de la constructie sau alte depuneri care ar impiedica corecte asezare
a pompei si contactul intim intre flanse. De asemenea, radierul si peretii bazinului trebuie sa fie curati, sa nu existe
posibilitatea desprinderii din peretii bazinului de particule care ar putea bloca pompa.
Bazinul trebuie prevazut cu limitatoare de nivel minim si maxim. Limitatorul de nivel minim trebuie dublat din motive
de siguranta- functionarea pompei sub nivelul recomandat de producator nu mai asigura imersarea suficienta si
racirea motorului pompei, ceea ce duce la distrugerea motorului.
Pag. 46/46

Da Bragadiru Volum III Specificatii Tehnice

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Da Bragadiru Volum III Specificatii Tehnice

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

P6 R: REABILITARE SI EXTINDERE RETELE

ALIMENTARE CU APA, RETELE DE CANALIZARE,

VOLUM III/ VI SPECIFICATII TEHNICE

Documentatia de atribuire: Vol III Specificatii Tehnice

VOLUM III / VI SPECIFICATII TEHNICE

DATA: AUGUST 2011

Documentatia de atribuire: Vol IV Liste

Documentatia de Atribuire prezenta contine urmatoarele 6 volume care includ:

Instructiuni pentru Ofertanti

Sectiunea I.1 Fisa de date a achizitiei

Sectiunea II.1 Conditiile Generale de Contract

Garantie de buna executie

Garantie pentru avans

Volumul III Specificatii Tehnice

Documentatia de atribuire: Vol IV Liste

Sectiunea V.1 Planuri de amplasare si planuri generale

Volumul VI Documente anexa

VOLUM III / VI SPECIFICATII TEHNICE

DATA: AUGUST 2011

Specificaii Tehnice Particulare

Asistenta tehnica pentru Reabilitarea si modernizarea sistemului de alimentare cu apa si

Asistenta tehnica pentru Reabilitarea si modernizarea sistemului de alimentare cu apa si

Asistenta tehnica pentru Reabilitarea si modernizarea sistemului de alimentare cu apa si

Asistenta tehnica pentru Reabilitarea si modernizarea sistemului de alimentare cu apa si

PARTEA 1 INFORMATII GENERALE

pompare UAT 1 Bragadiru, UAT 2 Cornetu,

Reabilitare si extindere retele alimentare cu apa, retele

instrumentele i echipamentul, pentru a asigura o supraveghere i un control adecvat permanent al

1.B OPERAREA SANTIERULUI

Asistenta tehnica pentru Reabilitarea si modernizarea sistemului de alimentare cu apa si

Asistenta tehnica pentru Reabilitarea si modernizarea sistemului de alimentare cu apa si

Programul cu finantare UE cu logo

Uniunea Europeana (alocare) ...

Autoritate contractanta: {Numele}

Supraveghere si management: {Numele Companiei}

Antreprenorul: {Numele Antreprenorului}

Alte date necesare, asa cum se solicita in Autorizatia de Construire

Asistenta tehnica pentru Reabilitarea si modernizarea sistemului de alimentare cu apa si

PARTEA A 2 - A CERINTE PARTICULARE

Grupuri sanitare pentru personalul de pe santier

Indepartarea materialului in surplus excavat

Poluarea apelor emisar cu petrol, apa poluata, materialele de constructie si chimicale

Poluarea apelor subterane ca urmare a activitatilor de constructie

Deversari din sistemele de deshidratare al santierului

Aspectul ingrijit al santierului

Asistenta tehnica pentru Reabilitarea si modernizarea sistemului de alimentare cu apa si

2.A.3 MANUALUL PROCEDURILOR DE CONTROL INTERN

Toate formele de aprobare a testelor de santier vor fi in limba romana.

Certificatele de Calitate si Certificatele de Conformitate in original pentru materialele importate

O nregistrare cu toate cantitatile de beton folosit la lucrari va fi pastrata pe santier si

Un registru cu instructiunile Inginerului si cu insemnarile Constructorului referitoare la executie

Un registru cu evenimente speciale cutremure, inundatii, temperaturi extreme etc - va fi

2.A.7 DETALII DE EXECUTIE

Asistenta tehnica pentru Reabilitarea si modernizarea sistemului de alimentare cu apa si

cele incluse in Manualele de Operare, pentru lucrarile mecanice si electrice;

O copie electronica va fi trimisa suplimentar, cu forma finala a Desenelor de Constructie.

Asistenta tehnica pentru Reabilitarea si modernizarea sistemului de alimentare cu apa si

SCADA General Un set de Manuale .

Cuprinsul Formularului de Metoda

Depozitare, asezare, racordare

Confectii metalice si protectie la

2.B RETEAUA DE DISTRIBUTIE A APEI SI RETEAUA DE CANALIZARE

Obiecte ingropate (ziduri, fundatii ale unor structuri antice etc.)

Strazi inguste, sapaturi adanci, conditii precare ale solului