Sunteți pe pagina 1din 15

Inima

Insuficienta
mitrala
(IM)

Glejdan Dorina
Grupa I, Anul I
Octombrie , 2015

Descriere
Valva mitrala este situata intre
ventriculul stang (VS) si atriul stang
(AS)
si permite trecerea sangelui in
Diastola (cand muschiul inimii se
relaxeaza) intr-o singura directie, din
AS
in VS

Insuficienta mitrala se caracterizeaza prin


lipsa de inchidere ermetica a orificiului mitral
in timpul sistolei ventriculare, fapt ce permite
o regurgitare a sangelui din ventriculul stang
spre atriu stang. Acest reflux de sange dinspre
atriu spre ventriculul stang spre atriu in timpul
sistolei depinde de suprafata orificiului mitral
care ramane deschisa, deoarece gradientul
presional dintre aceste doua cavitati este
mare.

Aparatul mitral este constituit din:


- valvele propriu zise
- inelul mitral
- cordajele tendinoase
- muschii papilari
- miocardul ventricular pe care
se insera.
Modificarea oricarei structuri
constitutive determina
regurgitare
mitrala.

Cauze
Insuficienta mitrala poate fi rezultatul multor entitati patologice.
Cauzele afectarii valvelor mitrale sunt:
- degenerarea mixomatoasa a valvei mitrale leziunea este intalnita frecvent
-reumatism articular acut
-prolaps de valva mitrala
- anomalii congenitale
- modificari degenerative
-ateroscleroza
- traumatisme
Inelul valvular poate fi afectat de:
- largirea prin dilatarea cavitatii ventriculare(insuficienta mitrala functionala)
- calcificare.
Ruptura sau alungirea cordajelor (mai frecvent posterioare)
- endocardite infectioase
-infarct miocardic
- necroza cordajelor tendinoase
Muschii papilari (mai frecvent posteriori) pot fi afectati prin:
- rupturi la acest nivel in cazul unui infarct miocardic
- disfunctii ischemice
- necroza muschiului papilar.
O forma particulara de insuficienta mitrala este prolapsul valvei mitrale.

Semne si simptome
In formele cu regurgitare mitrala mica sau medie
simptomele subiective pot lipsi, in formele severe apare
decompensarea ventriculului stang. In insuficienta mitrala
acuta manifestarile clinice sunt de edem pulmonar acut sau
soc cardiogen. Debutul este brusc, cu urmatoarele
simptome:
-dispnee(dificultatea de a respira) paroxistica
- ortopnee(pacientul poate respira numai in pozitia de sezut,
nu tolereaza decubitul)
- tuse si frecvent cu expectoratie spumoasa, cu striuri
sangvinolente.
Bolnavul este cianotic (culoare vinetie a faciesului),
ortopneic, cu
raluri subcrepitante la ambele campuri pulmonare, in special in
baza
acestora.

Din punct de vedere


clinic, insuficienta mitrala
se caracterizeaza prin suflu
holosistolic (pe toata durata
sistolei, contractiei) care
este maxim la apex, cu
iradiere in axila si ocazional
catre baza, un soc
hiperdinamic al ventriculului
stang, o panta ascendenta
rapida a pulsului carotidian
si un zgomot trei puternic.

In insuficienta mitrala cronica semnele fizice preced


cu
multi ani aparitia simptomelor. Primul simptom care
apare
este dispneea de efort, cu evolutie progresiva, insotita
frecvent de tuse. Pe masura ce se instaleaza staza
pulmonara cronica apare si expectoratia mucoasa.
Edemul pulmonar acut poate fi precipitat in
urmatoarele
situatii:
-endocardita infectioasa
- fibrilatie atriala cu ritm rapid
-febra
- anemie
-hipertiroidie

Tratament
Tratamentul insuficientei mitrale depinde de simptome si de integritatea
muschiului
inimii. Alti factori care joaca un rol important in decizia tratamentului sunt varsta
(oamenii in varsta au un risc mai crescut de complicatii), riscurile asociate chirurgiei
si
experienta medicului care realizeaza procedurile. Daca exista simptome,
tratamentul
Chirurgical ar putea fi necesar. Daca simptomele sunt acute (insuficienta mitrala
acuta),
este necesar tratamentul chirurgical imediat.
Medicul va determina initial cauza si severitatea insuficientei mitrale si care este
statusul
functional al inimii. De aceea, pe langa testele preliminare analizele sanguine
sielectrocardiografia, se va efectua si testul de efort (cunoscut si ca ECG de efort),
pentru a se vedea daca apar simptomele in timpul efortului.
Dupa aceste investigatii, se recurge la ecocardiografie transtoracica pentru
Determinarea fractiei de ejectie (astfel se apreciaza functia de contractie a
cordului) care
este o masura a umplerii si golirii ventriculare.
Prin aceasta determinare, medicul va stabili daca si cand este nevoie de
interventia
chirurgicala.

Daca insuficienta este usoara si nu sunt prezente


simptomele, tratamentul va fi constituit doar din
medicamente. Se vor administra antibiotice
inainte de anumite proceduri, cum ar fi lucrari
dentare si proceduri chirurgicale, pentru a se
preintampina o infectie. In cazul antecedentelor
dereumatism articular acut,ar putea fi necesara
administrarea de antibiotice zilnic pentru
urmatorii 5-10 ani, in functie de starea inimii.
Daca insuficienta este moderata spre severa, se
pot prescrie:
- blocanti ai canalelor de calciu
- inhibitori ai enzimei de conversie a
angiotensienei
- blocanti a receptorilor pentru angiotensina II
- vasodilatatoare.

Tratament in cazul agravarii bolii


Daca regurgitarea se inrautateste, iar inima nu reuseste
sa faca fata suprasarcinii, medicul va recomanda inlocuirea
chirurgicala a valvei, chiar daca nu exista simptome.
In acest moment, pacientul nu prezinta simptome, acestea
aparand doar dupa ce functia cardiaca este deteriorata.
Alti factori de risc (varsta, viteza de deteriorare a valvelor
si starea generala de sanatate) sunt luati in considerare
pentru deciderea momentului inlocuirii chirurgicale a
valvei.
Odata aparute simptomele, inlocuirea chirurgicala a valvei
mitrale este singurul tratament curabil pentru regurgitarile
mitrale.

Unele persoane pot avea si alte boli suprapuse, ceea ce


face ca inlocuirea chirurgicala a valvei sa fie periculoasa.
Altii pot sa nu opteze pentru tratamentul chirurgical din
motive personale. De exemplu, pot considera ca nu mai au
de trait destul de mult, astfel incat tratamentul chirurgical
sa merite realizat. Pacientii simptomatici care nu recurg la
tratamentul chirurgical de inlocuire a valvei, vor avea o
evolutie progresiva spre colaps cardiac si o expectanta
medie de viata de 2-4 ani. Aceasta inseamna ca probabil
insuficienta valvulara va fi cauza decesului

De retinut!!
Pacientii cu leziuni cronice pot ramane asimptomatici
timp de mai multi ani. Operatia este necesara daca apare
limitarea activitatii fizice sau daca functia ventriculului
stang se deterioreaza progresiv. In leziunile non
reumatismale, s-a inregistrat un succes tot mai mare al
reconstructiei valvulare, care evita complicatiile protezarii
valvulare.
In plus functia ventriculului stang este mai bine pastrata daca
structurile subvalvulare sunt mentinute intacte prin valvuloplastie.
De
aceasta interventie pot beneficia anumiti pacienti cu functie
ventriculara precara si insuficienta mitrala severa. Din ce in ce
mai
mult, chirurgia valvei mitrale beneficiaza de abordul toracoscopic,
mult
mai putin invaziv.

Bibliografie
-

Sfatul medicului

http://www.sfatulmedicului.ro/Bolile valvelor-cardiace/insuficienta-mitrala-a-re
gurgitare-mitrala_178

- Google

S-ar putea să vă placă și