UNIVERSITATEA PETROL - GAZE DIN PLOIETI

FACULTATEA DE INGINERIA PETROLULUI I GAZELOR

MASTER EXTRACTIA PETROLULUI

PROIECT LA OPTIMIZAREA
SISTEMELOR DE EXTRACTIE

CONDUCTOR:
Conf. dr. ing. Mariea Marcu
MASTERAND
SCURTU MARIA

PLOIESTI 2015

CUPRINS
Aplicatia 1

3
Aplicatia 2

.8
Aplicatia 3

..28
Aplicatia PIPESIM
1..
35
Aplicatia PIPESIM
2
..36
Aplicatia PIPESIM
3
..40

Aplicatia 1

Sa se descrie un sistem de productie:

Sa se reprezinte schematizat;
Sa se imparta pe componente;
Sa se reprezinte printr-o retea;
Sa se aleaga nodurile posibile pentru efectuarea analizei nodale;
Sa se impuna obiectivele optimizarii acelui system;
Sa se impuna limitele sau restrictiile sistemului.

ERUPTIA NATURALA

Eruptia naturala reprezinta primul sistem de extractie aplicat unei sonde forate pe
un zacamant, atunci cand energia zacamantului este suficient de mare pentru a aduce la
suprafata fluidele continute de acesta.
In decursul exploatarii, insa energia zacamantului scade, fiind necesara schimbarea
acestui sistem de extractie cu altele care presupun insa un aport energetic din exterior
pentru ca fluidele din sonda sa ajunga in instalatia de la suprafata.
Eruptia naturala este cel mai ieftin sistem de extractie deoarece se produce numai
pe baza energiei zacamantului, indiferent de traiectul gaurii de sonda si are cel mai simplu
echipament de fund si de suprafata.
Echipamentul sondelor in eruptie naturala se compune din :
3

 capul de eruptie (echipament de suprafata);

garnitura de tevi de extractie (echipamentul de fund), care poate fi echipata cu
diferite dizpozitive de control a curgerii.
Capul de eruptie poate avea ventilele actionate manual sau automat.
De asemenea, echipamentul de fund al unei sonde in eruptie naturala, depinde de
traiectul sondei, de tipul completarii si de adancimea ei.
La ora actuala, in special in cazul sondelor marine care au traiecte complexe ,
precum si in cazul celor situate pe uscat dar in medii ostile se tinde spre o automatizare
completa atat a echipamentului de fund cat si a celui de suprafata, in cazul acesta sondele
numindu-se intelingente.

Fig.1 Schema unei instalatii de eruptie naturala

cu echipamentul de suprafata automatizat

Sistemul automat care permite monitorizarea echipamentului de suprafata are doua

componente:
componenta pentru monitorizarea si controlul sistemelor de securitate atat din
sonda cat si la suprafata ;
componenta pentru masurarea si transmiterea datelor de productie la un computer
central.

Fig

Echipamentul de fund

Fig.3 Echipamentul de suprafata

Fig.4 Instalatiile de la suprafata ale sondei.

Orice sistem de extractie este compus din urmatoarele elemente:

zacamant;
gaura de sonda;
instalatiile de la suprafata.
Pentru stabilirea regimului de optim de functionare a sondei trebuie analizate
toatele elementele si determinata o corelatie intre ele astfel incat sa se obtina o
productivitate maxima cu cheltuieli minime.
In ultimul timp pentru evaluarea fiecarui element ce compune sistemul de extractie,
se utilizeaza analiza nodala.
Aceasta presupune izolarea din sistem a unui punct unic numit nod si determinarea
debitului si presiuni in aval si amonte de aceasta, precum si stabilirea unei corelatii intre
presiune si debit.
6

In cele mai multe cazuri, nodul se alege la nivelul mediei perforaturilor, sistemului
de extractie, impartindu-se in doua componente fata de acesta: componenta amonte care
cuprinde toate elementele dintre nod si conturul zacamantului si componenta din aval care
cuprinde toate elementele dintre nod si separator. Presiunea de zacamant si presiunea din
separator constituie punctele capat ale sitemului, ele fiind singurele valori fixe care
nu variaza cu debitul.
Reprezentand grafic variatia presiuni functie de debit pentru fiecare din aceste
componente se obtin doua curbe care se intersecteaza intru punct numit punct de corelatie
de functionare strat-sonda ale carui coordonate reprezinta presiunea si debitul din nod.

p dz

Aplicatia 2.1 0

2
p dz
Qtzmetoda
QtmaxVogel
1 si0.2

0.8 p
Curbele de comportare
Fetkovic
urm
uneialestratului
sonde au
rezultat
p c h
pd De
1 la etalonarea
10

c
presiunea dinamica de fund
bar

pdz

p d 60 i
p d 88
date:
120 2 2.2
Aplicatia
20
0
3
presiunea
statica30
bar
p c 80 i
p c 108
0 192.874
hidrodinamice a unei sonde
de petrol au
100 In4urma cercetarii
40
Qt
3
1
187.98
rezultat
date:
i Qt m
Debitul
detitei
Qtmax5urmatoarele

debitul
de
titei
al
sondei
Q

45
50
p d 70 i
Qtmax
241.6
p d Q98
t
t 59
2
2 180.439

zi
80
p d-3
pd 2
s
-5
-4
-2
0
2
3
4
5

6
60

M 3 1 0.12253
0.8775
3
3 170.253
3
3
3
3
3

Vogel
118
p c /zi
m /zi 70
m /zi p c m /zi m
m /zi
m /zi
m /zi p c m
/zi

4
157.422
presiunea
de
saturatie
bar
p

90

i
p
Aplicatie
2.3
sat
sat 118
60
Q184

Fetkovich
tz
0 81085
639
452
350
241
164
149
136
80
i
5 141.944 Qt 59
2

Q10
t 40 1067
628
445
344 pau
181 urm.
162
146
133
pd
90
d237
rezultat
9 2la etalonarea
De
unei
sonde
6t 54
123.821
Q
QtSa
Qse

0.1225

0.8775

Q
40
t2
tmax
2

curba
comportare
prin
Fetkovich
108
a stratului
20
1035 determine
609
431pc de
175
157 metodele
142 143.654
129
Qdate:
Qtmax2
p d j334
pc230
tmax2
pd j

p sat110
105 i
p sat1 133
7 103.052
2
(pt
n=1)
si
Vogel
si
sa
se
comenteze
rezultatele
582
412 p319
150
135 p 124
Qt 30

Qtmax3989
1 statica

p0.48
75 i220 bar 168
p0.52
presiunea
103
c
j 20
pc da
p c c
8 apa
79.637
C
urbele
dedcom
portare
stratului
infunctie
de fractia
de
1

0.52

0.48

40
930
548
388
300
207
158
141
127
116
s

2
pc
pVogel
p c 4.492
53.576
50presiunea
857 dinamica
505
357fund
117 p 107
p277
60 i190 bar 145 9 130
de
88
Qt
120 r 0 100
d
d
2.645
m
10
0

c
Aplicatia
771
454
321
2492
171
131
117 Q Q105
96
Q60

192.874
tmax 2.4
tmax
Fetkovich0

2 1.874
50 p d
100
250
p d216
150 149 200

p dQ395
p280
3 114
671
101
92
84
a2

d
j
j
j r70
1

11
i ,t m.Datele rezultate
O
Qamax3
1 se
0.72
0.28
1.451
45t1,t
QQ
0.10
1 m
0.2
0.8
sondei
Qamax2 de
163.463
sonda
testeaza
la
timpii
la
amax2
as

debitul
de
lichid
al
Q
Q

59
2
3
Q
l
l
j
80
557
328
232
180
124
94
84
76
69
t
100
p c pc 2 p c
p d
zi
ppdc
2
pd
1trei
j

celeC90
teste
sunt
prezentate
mai
jos.
C1 65
0.015 59
m i 88
1 138
179
53
p d
90
p sat1 9575 i 73
2429
1118

0.72
2 253
0.28
60
p c1
i p 118
p d1
103
pQ

c t se
dstudieze
pc
pc
Qt1 55de
i comportare
83

Se
cere
sa
influenta
factorului
skin
asupra
curbelor
a

169
120 0.76393
64
49
43
39IP 2.9536
Q100
Qa
IP
Qt 288
l
j Sa
j se
j
Aplicatia
2.5
80

traseze
curbele
de
comportare
a
stratului
pentru
urmatoarele
valori
p

p
stratului
si Majcher
considerand
urmatoarele
c utilizand
p
133
id 113 metoda
i 0.682
83
75 i 22
103
Qt2 40 18
i valori
68 16ale ale
110
78p d2 55Klins
55
43 p sat2 29
20
c210 85
2

0.2
fractiei
metoda
ereacom
205de
Q
Capa

Qtmax
175.555
factorului
pprin
sskin
4: sde
com
3 portare
s 4Wiggins:
2stratului
s 5 pentru
0la 0
scurg
s 7binata

3 0 au
s 8rezultat
04 307.117
s 9 05
tmax
12 la
cetalonarea
0Curbele
0 a
0
0
1118
30
6 2
Qslmax2

Q
Q
Q
De
unei
sonde
timpul
prezent
tmax2
amax2
lmax2
0.617

2 p sat3 75
pQpt c3
75
Qli de
i 103 Variatia
ppd3 curbelor
Q
45a
i comportare
73
factorul
103 skin Qt3 35 i 630.5
30
f
0.2
de
a
stratului
in
functie
p

d j d
j
p j a1 date:
60 urm
0.8 0.563
t 40 Qtmax 1 r 0.2

140 Q71.827

59
c Q p c 245.194
fa2 0.5
317.021
0 Qt0.75
pc
140 presiunea
ln statica
0.476
50
t3

bar
p

95

i
p

123
2
2
p
cp

dx
Qtmax3
67.876
295.283
Qtx C
p dx Qcp
0 71.827 ale
tmax3
1 p c in
fSa
0.75
rs 0curbele
traseze
227.407
60
a3M
se
de comportare
ale
stratului
conditiile
testelor
2
M 0.763
40
2
pd
120
p d
d208.326
271.601rezultatele calculelor.
0 0.52
rcprezentate
pmasi
0
psa
70 sunt

d se

caror 63.275
date
sus
si
comenteze
0
1

0.48

presiunea
dinamica
de
fund
bar
p

60

i
p

88
ln

0.476

s
Q

0.1225

0.8775

dp
dp

rQ p c Q 47.2
p187.95
120
80 1 tmax
58.024
Qt1 t1
f a1
Qt2 p 1c fa2 Ql 245.974
Qt2 0
29.5
0
pc c
t1 10 Q
1 s l

t1
90
100
166.281 p sat 105 i
218.403

presiunea
de saturatie
bar-5
133
20IP0152.123
Qsat
001 2.859
2
20
t1 IP
0 175.555 p
2
103

3
p
p
p
45.572
143.317
188.888

5
Qa1 fa1 Q3l
29.5
sat1Qa130
11.8
d1Qa2 fa2 Qd1
l
0
m -4118
100
1 Qa2 174.05
Q
p c1 pde

sondei
1 0.2 Debitul

de
0.8

a3
debitul
al
sat1 titei
Q

35

63
lichid,
Q

tp

l
4
Qtp
38.371
119.059
80 Qamax3
1.8 40
p sat1
4
amax3
zi -3113
0 245.194

psat1 157.429
2 169.535 Q
2
3

0
Q

2
t
p d3
pd
p93.506
Debitul
de
titei
/zi
f

0.2
=
0.5
f
=
0.75

d Q t ,fam
30.52
a=
a
124.026
j
d
p d 200
p d 3 300
5 0.72
50
250
162.009350 0
Qt30p
Ql 100
Qt30.28
14.75
150
dp 1 f1a350
-2103
j 0
j
impuritatile
Q
80Q 22.019
j Q

3 1t2=
3i1=
3

0.2

0.8

p
p

66.659
88.678
p
=
118
barp
113
barp
103
bar
138.035

bar
t
sat3
tmax3
c
sat3
c

4.492
60IPp dj
c
c
c

2
bar
m
/zi

m
/zi
m
/zi

6
60

4
151.473
IP

2.405
002
02 j

0
38.518psat3 ln rc p2sat3
Q
tx 51.386

0.476
0

134.314
12.868

in
statica
bar
pva
fi855 i 137.928 p cv 113 2.645
0ca
206
295
307
sestimeaza
0l
p sat2
p161
p d2
70
QSe
Qa3viitor
0 44.25presiunea
d2
138
317
a3 xfa3 Q7
r cv
2
tmax3
p sat2 Qamax3 1 0.2 M 00.8
s

10 p
Q0lmax3
Q

317.021
c2 0Q
lmax3
128.511
0
202
134

277
287
1.874
x
4060
80
28 10 1.8 10
p157
p sat2 295 6 121.371
sat2

r
1020 Sa
curbele de comportare
a stratului pentru cele
doua
valori
128
c
3
se
determine
1.451
20
195
258
152 ln
265
271 s7x 101.805 120.626
0.476
90
combinata

39 20
Qt1 utilizand
20
30

ale
presiunii
statice
metoda
Fetkovich
Vogel.

rs
4
j 1
11
120
110.66
30
185
144 241
30
235
245 8
Qtmax1 M
229.847
tmax1
10
108
1
79.229
20 Q30

4
40
Qt3
x
2
3
40
Qtp p d211
174
215
110
218 9
m
IP
98.612
IP03 2.4125
134
40 p d 40
03
4050Q 15
0.763
Qtmaxp
140.808 53.642
0.48

2
tmaxp 0.52

p122
p d3 188
50 ppsat3
159
184
186
98
zi

2
84.481
p

d3

5060
c p 50
c
pdp 0.8
10
0
0
p c3 p sat3
dp 1 0.2
Q 0.682

60
60
143
154
108
156
84
157
1

0.2

0.8

6070
p sat3
68.27
ppsat3
20 0
150
50 1.8 p
100
200
250
0.617
cp
122
812368
7080
70 Q cp
70
123
92
124
49.976
0.563
a1
Q
tmaxp
90 IP p80
Q
102
8873
8849
88
amax1
Q80
p sat1 80
42.888
29.6
sat1 Q
Qamax1Qsat1
65.385
tmaxv01 c1
2
p3
0 90110
90
77 pd 5153
5129
51
p cp d 90
0Q
200
1 0.72
0.28400

103
120
0
600
800
1000 Q Q Q 295.232
1200
Q
IPQ 118
p Q
pp 103
00
0
138.035
024.05
0 p 00

pd

90 i
barp c m3/zi
7

lmax1
sat2
sat3

02tmax1 c3
03
c2

amax1
csat3
sat2

lmax1tmax3
sat3
sat2

densitatea medie a amestecului

m

1 g g1 g

numarul Reynolds
l di vm
Re1

Re1

419.982

7.623 104

factorul de frecare

m1

1.14 2 log

21.25
10 3

m1

0.023

Re10.9

factorul de frecare Fanning

m

m1
m

5.736 10 3

distanta dintre cele doua puncte de presiune considerate:

p 105
h 1
2
2 m vm l 1 g
m 9.81 1
di

h 1

232.918

10

Hasan Kabir
0

20

40

60

80

100

120

140

160

0
400
800
1200
1600
2000
2400
2800

-250
-50

10

20

30

40

50

60

150
350
35+i

550

40+i
45+i

750

50+i

950
1150
1350
1550

10

APLICATIA 1

Se observa din figura de mai sus la presiunea static de 291 la diametrul de

88.9 mm avem un debit de 1800 sm3/d crescand la diametrul de 101.6 mm la
2050 sm3/d

Din figura de mai sus se observa la diametrul de 88.9 are o presiune de 210
bar scazand pana la 165 bar la debitul de 300 sm3/d urmat sa creasca pana
11

cand intalneste curba de presiune static la debitul de 1800 sm3/d, iar la

diametrul de 101.6 avand aceeasi comportare lana la debitul de 300 sm3/d
apoi cand intersecteaza curba de presiune statica avand 2000 sm3/d
Aplicatia 2

Sa se realizeze analiza nodalain cazul unei sonde care functioneaza in

gaz lift continu si cu urmatoarele date :
Pstatica = 200 bar
T = 100 C
IP = 10 Nm/zi/bar
i = 40 %
RGT = 200 mNm/ m
G = 0.65
R = 1.05
t = 160 kg/ m
la T = 93.3 C
T = 15 C

= 1.6 cP
= 7 cP

Di = 4 inch
MD

TVD

Unghiu
l

400

400

15

1500

25

2500

12

Se considera ca presiunea de zacamant scade la 70 bar iar debitul de

injectie disponibil este de 80 000 Nm/zi.
Se cere :
- sa se realizeze analiza nodala in conditiile date sis a se comenteze
rezultatele.

Se observa ca la o presiune de 70 de bari, debitul variaza de la 190 la

310 sm3/d, iar la presiuni mai mari sa varieze mai putin pana la presiunea de
200 de bari toate situanduse intr-un punct la 790 sm3/d.

13

a) Se observa ca la o presiune de 70 de bari, debitul variaza de la 190 la

310 sm3/d, iar la presiuni mai mari sa varieze mai putin pana la presiunea de
200 de bari toate situanduse intr-un punct la 790 sm3/d.

b)Se observa ca la toate valorile de diametre presiunea scade la valori

mici ale debitului iar la valoarea de 75 sm3d si 115 bar, presiunea lor incepe
sa creaca ajungand la diametrul de 63.5 mm sa aibe presiunea de 200 bar si
14

debitul de 405 sm3/d iar la diametrul de 88.9 mm la aceeasi presiune sa aiba

un debit de 607 sm3/d

c) Se observa din figura de mai sus ca la presiuni mici si debite mici are
o crestere brusca pana la o presiuni de 70 de bari apoi are o crestere
constata.

15

Aplicatia 3
Date initiale :

Sonda 1

Sonda 3

Pstatica = 103 bar ;

Pstatica = 96 bar ;

T = 87 C ;

T = 87 C ;

IP = 5 Nm/zi/bar ;

IP = 3.4 Nm/zi/bar ;

MD = 1371 m ;

MD = 1342 m ;

TVD = 1524 m

TVD = 1432 m

la T = 99 C

= 0.7 cP

la T = 99 C

= 0.7 cP

T = 36 C

= 1.5 cP

T = 36 C

= 1.5 cP

Wcut = 65 %

Wcut = 40 %

API = 32

API = 35

ID = 82 mm

ID = 82 mm

Sonda 2

Sonda 4

Pstatica = 110 bar ;

Pstatica = 110 bar ;

T = 87 C ;

T = 87 C ;

IP = 4.6 Nm/zi/bar ;

IP = 2.3 Nm/zi/bar ;

MD = 1463 m ;

MD = 1524 m ;
16

TVD = 1676 m

TVD = 1828 m

la T = 99 C

= 0.7 cP

la T = 99 C

= 0.7 cP

T = 36 C

= 1.5 cP

T = 36 C

= 1.5 cP

Wcut = 20 %

Wcut = 60 %

API = 28

API = 31.5

ID = 82 mm

ID = 82 mm

17

Graficul de functionare in regim normal, in parametri dati de

problema.

Cele 4 sonde produc in regim normal la conditiile date, cu exceptia

sondei 1 care produce la o presiune mai mare decat cea data din date.
Sondele 1 si 2 isi cumuleaza productia la 1850 m iar sonda 4 li se
alatura abia la 2950 m si ajung la parc cu presiunea de 2,5 bar.
Sonda 3 care produce la o presiune de 96 bar nu reuseste sa isi
cumuleze productia , neajungand cu aceasta la parc.

18

Scenariul 1.

in care s-au modificat impuritatile la sonda :

unu cresc de la 65 % la 80 % ;

trei cresc de la 40 % la 60 % .

In urma cresterii impuritatilor la sondele 1 si 3 observam ca graficul nu

isi schimba forma iar sondele se comporta ca si inainte de cresterea
procentului de impuritati la cele 2 sonde.

19

Scenariul 2.

sa modificat diametrul tubingului la sonda doi de la 3 inch la

2,5 inch.

In continuare se observa ca si dupa modificarea diametrului tubingului

la sonda 2 graficul continua sa ramana acelasi ceea ce denota ca sondele
noastre continua sa functioneze in acelasi ritm ca si pana acum.

20

Scenariul 3.

se modifica presiunile de zacamant astfel :

la sonda doi Pzac scade de la110 bar la 80 bar ;

la sonda patru Pzac scade de la110 bar la 85 bar

In urma caderi presiunii de zacamant la sondele 2 si 4 observam ca in

ciuda scaderi presiuni de zacamant sonda 4 continua sa functioneze ca si
pana acum sisa isi cumulize productia cu sonda 1 la aceeasi 2950 m, pe cand
sonda 2 nu mai apare in grafic, ceea ce denota ca nu mai produce.

21

Scenariul 4.

sa modificat presiunea la parc de la 25 bar la 20 bar.

O data cu scaderea presiunii la parc sonda 2 incepe sa produca din nou

si reuseste sa isi cumuleze productia cu sonda 1 la distanta de 2370 m si mai
departe cu sonda 4 la distanta de 3190 m.
Pe cand sonda 3 continua sa produca la presiunea de 96 bar dar fara sa
isi poata cumula productia cu celelalte 3 sonde ,neajungand la parc.
In concluzie ,dupa degardarile successive suferite de cele 4 sonde
caderile presiunilor de zacamant si scaderea presiuni la parc contribuie la
modificarea rezultatelor obtinute de sondele noastre.
22

23