Dintre bisericile romanice din epoca lui Carol cel Mare (faza preromanica), cele mai multe au fost

distruse de invazia normanzilor din secolele IX si X.

Astazi se pastreaza (restaurate) numai cateva din Franta, ca de ex. Capela Palatina (biserica
palatului lui Carol cel Mare) din Aachen (azi catedrala din Aix-la-Chapelle), construita la 805, in
forma de octogon acoperit de o cupola sprijinita pe opt pilastri dispusi in cerc (copie greoaie a
bisericii San-Vitale din Ravena) ;

biserica din Germigny-des-Pres, in Loiret, cladita dupa 806, in forma de rotonda;

biserica Sf. Filibert din Tournus (Burgundia), tot din faza carolingiana s.a.

Din faza romanicului dezvoltat (secolele XI-XIII) se pastreaza mai multe biserici (unele in forma
originala, altele restaurate). Mentionam, de exemplu :
a) In Franta (patria stilului) :
- biserica abatiala (principala) a manastirii Sf. Stefan (Saint-Etienne) din Caen, in nordul Frantei
(sec. XI).

East End MAS

- biserica Notre-Dame du Port din Clermont (sec. XI) ;

biserica manastirii benedictine din Cluny (secolele XI-XII).

- catedralele din : Avignon (Notre-Dame-des-Domes),

- Perigord,

- Autun (Saint-Lazare),

sec. XII, Lyon - Catedrala Saint Jean Baptiste (Cathedral Saint Jean Baptiste) . Catedrala Saint Jean
Baptiste este unica din Lyon si una din cele mai impresionante catedrale Romano-catolice din
intreaga lume. Constructia catedralei a inceput in anul 1079 si a fost terminata abia in anul 1476.
Cladirea are o inaltime de 80 de metri in interior si prezinta o orga incredibila ce a fost
confectionata in anul 1841. Probabil cele mai impresionante lucruri din catedrala sunt doua cruci
imense ce au fost pastrate inca din anul 1274 ca un simbol al unirii bisericilor. Mai mult decat atat,
catedrala are si un ceas astronomic ce dateaza din secolul al XIV-lea, ceea ce face cladirea sa
prezinte si mai mult interes pentru toti turistii ce au venit la Lyon sa vada unele din cele mai
impresionante monumente ale Frantei si ale intregii Europe.

cupole.

catedrala Sf. Fronton (Saint-Front) din Perigueux, avand planul in cruce greaca, cu 5

- bisericile Saint-Germain din Toulouse;

domurile
Sf. Ilarie (Saint-Hilaire)

Notre-Dame la Grande din Poitiers,

Sf. Paul (Saint Paul-Austremoine) din Issoire (sec. XII).

b) In Anglia amintim catedralele din orasele :

Durham,

Canterbury,

Exeter,

Winchester,

Norwich,

capela Sf. Ioan a Turnului din Londra s.a.

c) In Germania,

din epoca preromianica se mai pastreaza biserica S. Cyriac la Gernrode, din timpul lui Carol
cel Mare ;

iar din epoca de inflorire a romanicului mentionam :

catedrala Sankta Maria im Kapitol si

biserica Sfintii Apostoli din Colonia (sec. XI, plan triconc),

catedralele din orasele :

Bonn,

 Bamberg,

Worms (sec. XII),

 Mainz (sec. XIII),

Spira (Speyer, sec. XII),

Hildesheim (Sf. Mihail, sec. XI), s.a.

d)

In Austria, amintim
biserica manastirii din Lilienfeld (sec. XIII),

biserica din Heiligenkreuz (sec- XII).

e) In Belgia si Olanda :
Catedrala din Tournay (cu 5 turnuri monumentale),

biserica minastirii din Tongres,

bisericile din
Ruremond

Maestricht.

f) In Suedia si Norvegia : Domurile din :

Trontheim,

Lund,

Alvastra s.a.

g) In Danemarca : catedrala din Viborg.

h) In Spania si Portugalia :
biserica Sf. Iacob (Santiago) din Compostella (unul din cele mai vestite centre de pelerinaj
din Apus in evul-mediu, unde se pretindea ca se pastreaza moastele Sfantului Apostol Iacob
cel Mare),

catedralele din orasele :

Avila (Sf. Vincentiu),

Lugo (sec. XII),

Urgel (tip lombard, sec. XII),

Saragossa (San Pablo, sec. XIII).

i) In Italia, stilul romanic s-a dezvoltat mai putin, formand scoala lombarda, cu biserici care
pastreaza mai bine amintirile filiatiei lor antice, cu clopotnite izolate de corpul bisericii, bisericile
fiind la inceput fara cupole, apoi cu bolti inaltate pe ogive, facand trecerea spre stilul gotic (ca la
biserica Sf. Ambrozie Sant'Ambrogio din Milano, sec. XII).
Mai amintim : catedralele din orasele :
Pisa (secolele XI-XII cu faimosul turn-clopotnita inclinat),

Modena (sec. XII),

Parma (sec. XII),

Pavia (Sf. Mihail),

Piacenza (sec. XII),

Bari (Sf. Nicolae, secolele XI-XII, influenta adusa de normanzi in sudul Italiei).

Biserici de stil romanic tarziu (decadent) s-au construit si la noi, mai ales in Ardeal, de catre unguri
si sasii catolici
Ca de ex.
catedrala romano-catolica din Alba-Iulia,

biserica Sf. Mihail din Cisnadioara,

biserica din Cisnadie, Noul-Sasesc, Sebes, Garbova, azi in ruina), s.a.