Sunteți pe pagina 1din 15

I Studiu , solutii similare:

1. Destinaia i domeniul de aplicare a cultivatorului:


Cultivatorul pentru prasit a fost creeat pe baza unor studii aprofundate. Scopul a fost de a
obtine cel mai eficient utilaj agricol compact care sa combine lucrarea completa a tuturor
elementelor constructive de lucru. Cultivatorul este folosit pentru prasitul culturilor intre
randuri.
Cultivatorul prasitoare este eficient pentru prasitul de porum, culturi furajere, floarea
soarelui si alte culturi. Prasitoarea asigura o taiere deplina a bruienilor intre randuri si aerarea
solului asigurand o crestere buna a culturilor. Protejeaza in acelasi timp tulpinele de taiere si
ingropare.
Cultivatorul de tip CPS este destinat pentru prelucrarea premergtoare semnatului ,
afnarea i nivelarea solului dup aratul de toamn, nimicirea buruienilor i frmiarea
bulgrilor.
Cultivatorul poate s funcioneze pe o pant nu mai mare de 12.
Cultivatoarele se agregateaz cu tractoare pe roi sau cu enile de clasa 1,42tf. (14-20 KN).
Cultivatorul are dou modificaii: cultivatorul CPS-4 tractat i CPS-4-02 purtat.

2. Clasificarea cultivatoarele:
Clasificare dupa destinatie:
- cultivatoare pentru prelucrare totala;
- cultivatoare pentru prasit;
- cultivatoare universale;
- cultivatoare pentru incorporarea in sol a ingrasamintelor(cultivatoare hranitoare);
- cultivatoare pentru musuroit si crearea brazdelor pentru udare.
Clasificare in functie de culturile la care se folosesc:
- cultivatoare pentru culturi de camp;
- cultivatoare pentru culturi legumicole si tehnice;
1

- cultivatoare pentru culturi viticole;


- cultivatoare pentru culturi pomicole.
Clasificare dupa felul tractiunii:
- cu tractiune animala;
- cu tractiune mecanica. Cele cu tractiune mecanica pot fi purtate de tractoare.

Date tehnice:

Diferite tipuri de cultivatoare tractate sau purtate

Fig. 1 Scheme de cultivatoare pentru prelucrare totala


a cu organe de lucru sub forma de gheare montate pe suporturi elastice;
b cu organe de lucru sub forma de sageti montate pe suporturi rigide;
c cu sageti montate articulat;
d- cu dalti sau gheare montate rigid.

II Analiza procesului de lucru:


Constructia si principiul de lucru al masinii:
Cultivatorul de tip CPS (vezi fig. 1) prezint o main tractat, compus din urmtoarele
ansamble:
1. Cadrul
2. Cadrul de cuplare
3. Roi
4. Organele de lucru
5. Mecanismele de reglare a adncimii de lucru
3

6. Dispozitivul de suspendare a grapelor.

Fig 1.
1. Cadrul cultivatorului este piesa principal portant i prezint o construcie
sudat din evi sau imbinate prin suruburi. Cadrul fig 2. este destinat pentru
fixarea pe el a organelor de lucru i dispozitivului de cuplare. Pe cadru sunt
montate sectiile de lucru ale cultivatoarelor, de regula la cultivatoarele pentru
prasit si cele universale, sau direct organele de lucru, la cultivatoarele pentru
afanarea solului .

Fig 2.

2. Cadrul de cuplare (fig.3) prezint o construcie din trei ansamble de baz i este destinat
pentru cuplarea cultivatorului cu tractorul. El se fixeaz articulat de bara din fa a cadrului i se
racordeaz cu braul cadrului hidrocilidrului.
Blocarea cadrului cu bra a cadrului de baz n timpul transportrii o asigur plcile de fixare. n
timpul funcionrii cultivatorului ele se aeaz pe bara central a cadrului de cuplare i se prind
ntre ele cu axa cu umere.
4

Fig 3.
3 Roile cu ine pneumatice (fig.4) se fixeaz cu console de braul roilor. Roile asigur
copierea reliefului cmpului. Rotile au rolul de a limita adancimea de lucru sau de a antrena
axul distribuitoarelor de ingrasaminte materiale solide. Aceste roti sunt metalice sau
pneumatice, cu banda obezii de latime 80-150 mm si cu un diametru cuprins intre 180-300
mm pentru sectiile cu organe de lucru , sau de 400-500 mm pentru sustinerea pe sol a
cadrelor cultivatoarelor.

Fig 4.
4. Organele de lucru (fig.5) prezint cuite-sgeat fixate mpreun cu portcuitul pe
suporturi. Organele de extirpare-prasit. Se folosesc pentru taierea buruienilor si pentru
afanarea superficiala a solului
Forma lor poate fi: sageata cu aripi egale sau neegale, sageata unilaterala si baterie cu
stele cu colti curbati.
Fig 5.

5. Mecanismul de reglare a adncimii de lucru (fig.6) prezint o pereche de uruburi, care


mbin n rama de cuplare profilul lateral cu braul roii.

Fig 6.
6. Dispozitivul de suspendare a grapelor este destinata pentru cuplarea grapelor cu dini
BZSS-1 (fig.7)

Fig 7.

III Reglaje . Intretinere .

Reglarea cultivatorului:
Reglarea adancimii de lucru se realizeaza la cultivatoare prin reglarea distantei pe verticala
intre planul de sprijin pe sol a organelor de lucru si planul de sprijin al rotilor sectiilor sau ale
cultivatorului.
Reglarea acestei distante se face fie prin ridicarea sau coborarea rotii de limitare a adancimii
de lucru, fie prin ridicarea sau coborarea organelor de lucru si fixarea acestora in pozitie
corespunzatoare. La reglare se va tine seama ca rotile se infunda in sol cu 1-3 cm si, ca urmare, si
ca urmare distanta reglata se reduce in mod corespunzator.
Reglarea orizontalitatii cadrului cultivatorului si a sectiilor independente de lucru asigura
uniformitatea adancimii de lucru si pozitia corecta a organelor de lucru.
Reglajul se face pe directie longitudinala cu ajutorul tirantului central de la mecanismul de
suspendare al tractorului pentru cultivatoarele purtate in spatele tractorului si cu ajutorul tijei
superioare prevazuta cu manson de reglare a paralelogramului deformabil pentru fiecare sectie
independenta de lucru.
La cultivatoarele tractate orizontalitatea se regleaza cu ajutorul mecanismului cu maneta si
surub montat pe triunghiul de tractiune.
Reglajul este corespunzator daca organele de lucru calca cu tot taisul pe platforma
orizontala de reglaj, In situatia cand cadrul cultivatorului are pozitie orizontala si inaltimea
corecta fata de sol pentru pozitia de lucru.
Pe directia transversala se regleaza corect tirantii laterali verticali ai mecanismului de
suspendare al tractorului la lungimi riguros egale si pozitia celor doua roti ale cadrului
caultivatorului care trebuie sa fie aceeasi pentru cultivatoarele purtate. La cultivatoarele tractate,
reglarea se face cu ajutorul rotilor de sprijin pe sol ale acestora.
Reglarea distantelor dintre organele de lucru trebuie facuta separat pentru fiecare lucrare si
cultura in parte prin deplasarea sectiilor de lucru pe cadrul cultivatorului si a organelor de lucru
pe cadrul cultivatorului sau al sectiilor de lucru, respectand cele mentionate anterior.
Dupa efectuarea reglajului se vor masura exact distantele dintre organele de lucru atat pe
directie transversala cat si longitudinala. Aceasta verificare se va face pe o platforma de beton
plana cu ajutorul riglei gradate pe care sunt notate pozitiile corecte ale organelor de lucru,
reglajele fiind simetrice fata de axa de simetrie a tractorului si a cultivatorului care trebuie sa fie
aceeasi.
7

Reglarea ecartamentului rotilor la tractoarele ce intra in componenta agregatelor asigura ca


rotile tractorului sa calce in toate cazurile pe mijloacele intervalelor dintre randurile de plante;
ecartamentul rotilor din fata trebuie sa fie egal cu cel al rotilor din spate. Este obligatorie reglarea
ecartamentului la rotile de sprijin ale cadrului cultivatorului pentru ca acestea sa calce pe
mijlocul intervalului dintre randurile de plante.

Intretinerea tehnica a cultivatorului:


ntreinerea tehnic prentmpin uzarea i deteriorarea pieselor i prelungete perioada de
funcionare a mainii.
ntreinerea tehnic a agregatului (tractorului i cultivatorului) se efectueaz n corespundere
cu cerinele expuse n paaportul tractorului, cu care se agregateaz cultivatorul i descrierea
tehnic i instruciunii privitor la exploatarea cultivatorului.
ntreinerea tehnic a cultivatorului const din ntreinerea tehnic la pregtirea pentru
exploatare, ntreinerea tehnic la rodare i ntreinerea tehnic zilnic i periodic.
Timpul rodajului de exploatare 14-16 ore
ntreinerea tehnic a cultivatorului se efectueaz n fiecare zi (la nceputul sau la sfritul
zilei de munc) i la nceputul sezonului agricol.

IV Scheme. Elemente de calcul. Parametri energetici.

Schema procesului de lucru executat de sgei cu aripi egale

R rezistenta opusa taisului de catre o particula (componentele T, N);


F forta de frecare care se opune deplasarii particulei de-a lungul taisului.
T > F - alunecarea partculei este posibila;

F N Ntg

T R cos Ntg

Ntg
2

Ntg

tg tg
2

R xz R x R z
R x bp

iNs

b latimea de lucru a sagetii;


p = 8 24 N/cm rezistenta pe unitatea de lungime

Schema procesului de lucru executat de organele de afanare


b0 b 2a tg
t distanta dintre doua organe de afanare;
a1 = 1/3amax adancimea pe care se regaseste suprapunerea;

10

2
amax
4amax

3
tg

t b
3 t b
2

2
b latimea de lucru a unui organ de afanare;

t b '0

pentru

4a max
b

3tg
2

37

t b'0 a max b

Schema de montare articulata a organelor de lucru


Forta necesara de mentinere a sagetii in lucru:

F R x max

h
l

iNs
11

Scheme de echipare a cultivatoarelor pentru prelucrare totala

Scheme de echipare a cultivatoarelor pentru prasit

Mecanismele cultivatoarelor

12

a,b reglarea adancimii de lucru prin modificarea pozitiei rotilor fata de


cadru;
c, d mecanisme de conducere

Pregatirea cultivatorului pentru lucrarea de prasit

13

Pregatirea cultivatorului pentru lucrarea de cultivatie totala

14

15

S-ar putea să vă placă și