Comunicarea in managementul

educational

,,Nu tot ce intentionam reusim sa spunem,

nu tot ce se spunem se aude, nu tot ce se aude
se si intelege, se intelege si ce nu spunem, Iar
ceea ce se intelege nu depinde de noi ce
devine.
( L. Soitu )
Mai ales ca :,, Cuvintele sunt cele mai
puternice droguri folosite de omenire .
( Rudyard Kipling )
Arta comunicarii nu este un proces natural sau
o abilitate cu care ne nastem.Invatam sa comunicam
Cum orice comunicare implica creatie si schimb de
intelesuri, important este sa le decodificam.Se pare
ca oamenii au o adevarata nevoie sa descifreze
intelesul actiunilor umane.Intelegerea si observarea
acestui proces ne face sa fim mai constienti referitor
la ce se intampla cand comunicam.
Utilizam trei termeni pentru a descrie numeroasele
intelesuri ale comunicari, traite zilnic :
1.Forma comunicarii- reprezentata de modul de
comunicare ( vorbitul, scrierea, desenul).Aceste
forme sunt distincte, avand sistemul lor propriu
pentru transmiterea mesajelor.

2. Mediul comunicarii-reprezinta un mijloc al

comunicarii care combina mai multe forme.Un mediu
poate sa implice utilizarea tehnologiei, fiind astfel
dincolo de controlul nostru.Astfel, o carte este mediul
care foloseste forme ale comunicarii precum
cuvintele, imaginile, desenele.Nu intamplator
manualele scolare sunt selectate tinandu-se cont si
de calitatea grafica, claritatea imaginilor si culorile
cu influenta pozitiva in procesul de aprofundare si
concentrare.
3. Media- reprezentata de mijloacele de comunicare
in masa, constituite intr-un grup propriu.
Societatea continua sa evolueze prin trasmitere,
comunicare, dar este mai exact sa spunem ca ea
exista in trasmitere si in comunicare.Oamenii traiesc
in comunitate in virtutea lucrurilor pe care le au in
comun ;comunicarea, insa, este modalitatea prin
care ei ajung sa depinda de aceste lucruri.Cum
,pentru a forma o comunitate, oamenii trebuie sa
aiba in comun anumite scopuri, convingeri, aspiratii,
este necesara o ,, intelegere comuna.Comunicarea
poate
asigura
disponibilitatea
emotionala
si
intelectuala, modul similar de a raspunde la asteptari
si cerinte.
Comunicarea de grup consta in
comunicarea dintre membrii grupului si comunicarea
dintre oamenii din grup cu alti oameni.
Grupul este un ansamblu e persone care
inteactioneaza sub conducerea unui lider, pentru
atingerea unui obiectiv comun si care impartaseste
sentimentul unei identitati comune..
O caracteristica esentiala a grupului este
existenta unor relatii determinante intre parteneri :

sociale, biologice, psihologice, culturale, spirituale,

etc.
Au fost evidentiate anumite probleme care pot f
generate in activitatea de grup :
a. Gandirea de grup- posibilitatea alterarii
eficientei grupului pentru a pastra cadrul
normativ existent.Intr-un colectiv de elevi din
clasa a VIII elevii buni la invatatura, refuza
uneori sa participe activ la ore, desi invata.
Motivul ? Cei mai multi dintre colegi nu se
pregatesc, iar din ,,solidaritate , aceasta
categorie de elevi se supun grupului.
b. Lenea
socialascaderea
performantelor
individulale, sarcinile fiind lasate sub presiunea
grupului.
,,Patru persoane, pe care le vom numi Toata
Lumea, Cineva,
Oicine si Nimeni lucreaza impreuna.
Ceva important trebuia facut si a fost
repartizat lui Toata Lumea.
Toata lumea a fost sigur ca Cineva o va face.
Oricine o putea face, dar Nimeni n-a facut-o.
Din aceasta cauza, Cineva s-a suparat pentru
ca era treaba lui Toata lumea.
Toata lumea a crezut ca Oricine putea s-o
faca, dar Nimeni nu a realizat ca n-o va face.
In final, Toata lumea a dat vina pe Cineva,
cand Nimeni n-a facut ceea ce Oricine putea
face.
c.Ineficienta grupului in deciziile de rutina
sau luate sub presiunea timpului;

d. Oamenii se pot comporta diferit cand se

afla in grupuri diferite( conservatorism,
inclinarea spre compromis)
e. Sindromul Apollo- subperformanta grupului
format din membrii selectionati pentru gandirea lor
critica ( tendinte distructive )In primul an al
activitatii mele ca director mi-am format un
consiliu administratie de acest gen, in dorinta de a
satisface asteptarilor , in special a persoanelor cu
un
temperament
contrar
mie.Esec
total :
dispute,reprosuri, nervi si nici o eficienta. In
semestrul iI am schimbat echipa, pastrandu-l ,
insa, pe cel mai critic membru. Rezultatul ?
Respect, stima, deschidere spre comunicare,
eficacitate maxima !

Invatarea prin cooperare

Componenete esentiale ale cooperarii
sunt interdependenta pozitiva, interactiunea
promotorie nemijlocita, analiza activitatii de
grup, responsabilitatea individuala si de
grup,
dezvoltarea
deprinderilor
interpersonale in cadrul grupurilor mici
( Jonhson, Johnson & Holubec, 1998 )
Interdependenta :Profesorul
trebuie
sa
formuleze clar sarcina de lucru precum si
obiectivele la nivelul grupului, asfel incat elevii sa
aiba convingerea ca numai impreuna pot reusitehnica sink or swim together ( ,, inoata toti ori se
ineaca toti ). Asadar, membrii grupului realizeaza
ca eforul individual nu constituie un beneficiu
numa la nivel individual, cila nivelul grupului.

Responsabilitatea individuala si de grup

Grupul trebuie sa fie raspunzator de atingerea
obiectivului stabilit, iar fiecare membru trebuie sa
fie raspunzator pentru contributia personala la
indeplinirea
obiectivului.
La
fiecare
grup,
obiectivele
trebuie stabilite clar si trebuie sa
existe capacitatea de a masura :
a.Modul in care grupul progreseaza pentru
atingerea obietivului ;
b.Eforturile individuale ale fiecarui membru al
grupului;
Responsabilitatea individuala intervine cand
performanta individuala a fiecarui elev este
apreciata, iar rezultatele sunt comunicate si
individului petru a stabili cine are nevoie de
asistenta
suplimentara,
de
sprijin,
de
incurajare pentru indeplinirea sarcinii de lucru.
Interactiunea promotorie nemijlocita
( interactiune fata in fata )
Este favorizata de plasarea membrilor
grupului fata in fata. Aceasta implica
faptul ca elevii lucreaza impreuna in mod
efectiv, asfel incat sa promoveze si sa
sustina fiecare succesul fiecaruia, prin
utilizarea in coun a resurselor existente,
ajutandu-se reciproc, prin incurajari, prin
laude.Grupurile
de
invatare
prin
cooperare constituie in egala masura un
suport institutional si uman in procesul de
invatare.
Un numar important de procese cognitive
si elemente de dinamica interpersonala se
activeaza numai cand elevii se sustin unii pe

altii in procesul de invatare. Acestea includ

practici , precum : explicarea orala a modului
de rezolvare a unei probleme, comunicarea
cunostintelor proprii celorlalti colegi,
recapitularea cunostintelor. Prin acest grup de
interactiune, membrii grupului de elevi devin
atasati unii de altii, precum si de obiectivele la
nivele de grup.
Dezvoltarea deprinderilor interpersonale
in cadrul grupurilor mici
Cand lucreaza in echipa, elevii trebuie sa
stapaneasca, pe langa materia propriu-zisa,
un
set
de
deprinderi
de
relationare
interpersonala si ailitati de grup.
Membrii grupului trebuie sa fie capabili sa
asigure conducerea grupului, sa coordoneze
comunicarea, sa stabileasca un climat de
incredere, sa poate lua decizii, sa medieze
conflicte si sa fie motivati sa actioneze
conform cerinteleor de mai sus ( Johnson,
Johnson & Holubec, 1998 )
,, Cu cat esti mai intelept, cu atat iti
dai mai bine seama ca pe lume exista
multi
oameni
deosebiti.Oamenii
de
duzina nu observa nici o deosebire intre
semenii lor.
( Blaise Pascal )
Analiza activitatii de grup
Este o etapa finala in asigurarea
disciplinei, in cazul acestei metode de
invatare.Are rezultate bune atunci cand elevii
discuta cat de cat eficient, isi ating obiectivele
si construiesc relatii interpersonale de grup.

Profesorul poata sa le ceara elevilor sa

emita aprecieri asupra calitatii activitatii lor,
asupra modului de indeplinire a obiectivelor,
cat si asupra abilitatilor sociale.
In lipsa acestei analize, grupurile de
invatare prin cooperare sunt doar grupuri de
elevi care lucreaza impreuna la o tema
comuna.

,,
Structurarea
permanenta
a
acestor
elemente
de
baza
si
convertirea lor in situatii de invatare
la
nivelul
grupului
permite
implementarea acestei metode de
invatare
pe
termen
lung
si
asigurarea succesului
( http/www.clcrc.com/pages/cl.htlm#work )

Comunicarea organizationala
Orice grup , dar si organizatia ( inclusiv cea
scolara ) trebuie vazuta si analizata ca sistem. Din
aceasta perspectiva, in procesul comunicarii
putem evidentia patru parti esentiale : intrarile,
iesirile, transformarile si mecanismele de feedback. Se poate evidentia si un alt aspect al
sistemului, chiar daca nu constituie o componenta
a acestuia si anume limitele ( graniele )- care il
separa de mediul in care functioneaza.

Principalele trasaturi organizationale sunt

stabilitatea si interdependenta ( atat un interiorul
organizatiei,intre diferitele ei subsisteme, cat si
intre diferite organizatii ).
Comunicarea este cea mai importanta functie
manageriala, premisa nu numai a stabilitatii , dar
si a dezvoltarii organizationale. Pentru a reduce
nivelul de incertitudine si pentru a lua decizii
corecte, organizatiile trebuie sa-si imbunatateasca
permanent capacitatea de a colecta si procesa
informatiidin mediu. Pe de alta parte, insa,
societatea tindesa devina una ,,informationala , a
cunoasteri, iar limitele organizatiilor de a face
fata ,, avalansei informationale, devin tot mai
evidente.Sunt cunoscute trei strategii menite sa
regleze aceste situatii :
1. Controlul
mediuluiorganizatiile
isi
controleaza mediul in care functioneaza, care fac
viitorul previzibil.Acest lucru se poate realiza prin
adoptarea atitudinilor pro-active fata de
cerintele mediului.In sistemul educational,
aceasta strategie inseamna :
-.crearea unor structuri de cercetare a limitelor
organizatiei ( boundary spanning ), aceste
depasind stadiul de colectare a informatiilor ,
pentru a influenta comportamentul altor sisteme.
De aici, importanta acordata la timp pentru
activitatile de marketing, relatii publice, cercetaredezvoltare, inclusiv crearea unor structuri specifice
puternice.
Nu intamplator , proiectarea activitatilor pe
termen mediu are o importanta esentiala in viata
unei
organizatii.Proiectul
de
dezvoltare
institutionala pe termen mediu al scolii in care

activez, urmareste
printre altele, promovarea
imaginii scolii si a rezultatelor obtinute de elevi si
profesori ,prin relationarea cu mass-media,
dezvoltarea parteneriatelor cu institutii ale
comunitatii locale, nationale si internationale.
-Controlul propriu-zis al mediului- nu este suficient
doar raspunsul la nevoile de educatie exprimate de
societate si la schimbarile sociale, ci crearea de
nevoi si provocarea de nevoi, dirijarea schimbarilor
sociale;
- Reducerea nevoilor de procesare de
informatiecrearea
unor
structuri
care
diminueaza nevoia de distribuire a informatiei ;
-Imbunatatirea capacitatii comunicationale si
informationale- mai ales in utilizarea tehnologiilor
informationale si comunicationale, prin dezvoltarea
competentelor
de
comunicare
ale
personalului( trecerea de la structuri ,, de proiect
la structuri ,, task- forces si informare)
Comunicarea
in
organizatia
educationala
trebuie sa indeplineasca urmatoarele functii :
- Functia formativa- pornind de la imperativele
educatiei permanente si de la cerintele artei
didactice ;
-Functia instrumentala- realizarea noii educatii
ce
isi
propune
ameliorarea,,
dezvoltarea
performanta
si
confirmarea
competentei
comunicative la nivelul educatorilor si educabililor ;
-Functia cognitiva- vizeaza acumularea unei
baze de date din domeniul comunicarii ;
-Functia normativa- inteleasa creativ, nu in
sensul respectarii unui model standard.

Rolul relatiilor interpersonale si al

cominicarii in cresterea eficientei
echipelor manageriale
Numeroasele probleme ale conducerii, mai ales
deciziile strategice, sunt rezolvate prin antrenarea
unor grupuri specifice, unele cu un caracter final,
altele constituite dupa necesitati ( consiliul de
administratie, consiliile consultative ).Ele fac parte
din structura organizatorica a unitatii, functia lor
principala fiind participarea, in modalitate specifica la
conducere.
Pentru a fi ,,echipa , grupul informational
trebuie sa aiba trasaturi esentiale specifice:
1.Caracterul activitatii depinde de particularitatile
componentilor, de interesele lor, de relatiile
interpersonale;
2. Membrii sunt constienti de independenta lor si
inteleg ca scopurile sunt mai bine indeplinite prin
sprijin reciproc ;
3. Realizarea in comun a scpurilor implica
devotament, unire ;
4. Climatul de munca e dat de increderea reciproca,
de exprimarea deschisa a opiniilor, ipotezelor, de
respectul pentru fiecare;
5. Stimularea participarii dezvolta creativitatea de
grup, rezolvarea constructiva a conflictelor de idei,
responsabilitatea in luarea deciziilor majore ale
unitatii.
6. Un director, ca lider formal poate contura echipele
in majoritatea problemelor implicate in procesul si

functiile manageriale prin delegare, prin consultare,

prin dezbatere, etc
7. Echipa si ,, spiritul de echipa se construieste in
timp, ele depinzand de individualitatile antrenate, de
claritatea scopurilor, de relatiile reciproce, de
personalitatea si atitudinea constienta a directorului
fata de rolul echipei.
Harry A. Overstreet, in exceptionala sa carte
,,Arta de a influenta conduita umana spunea :
,,Motorul actiunii noastre este o dorinta
fundamentala pe care o resimtim si cel mai bun
sfat pentru cei ce pretind sa convinga, in
afaceri, acasa, la scoala sau in politica, este :
mai intai de toate, starniti in ceilalti o dorinta
vie.Cine este in stare de asta, are lumea la
picioare. Cine nu, e condamnat la singuratate.

8. Fiecare echipa isi construieste un stil de lucru

propriu, dat de modul specific de autoorganizare a
muncii, de natura relatiilor, de comportamentul
practic, de ecoul rezultatelor anterioare.
Nu este recomandat sa incepem o activitate prin a
spune : Va voi dovedi cutare si cutare lucru !
Acum mai bine de 300 de ani Galileo spunea :
,, Nu poti sa inveti pe nimeni nimic ; tot ce poti
face este sa-l ajuti sa il gaseasca inlauntrul
sufletului sau

Conditii pentru o echipa eficienta

Putem identifica unele reguli si principii care
determina transformarea echipei intr-un factor
eficient in conducerea unitatii :

-remiterea in jurul obiectivului clar, constientizat, de

esenta;
-posibilitatea compensarii competentelor pentru
teme;
-particularizarea rolurilor individuale, dar apoi
asigurarea comunicarii;
-comunicarea continua, deschisa;
-relatii interpersonale bazate pe incredere, sprijin
- comunicarea organizata variat,oferind posibilitatea
cunoasterii de care membrii echipei a aspectelor
pozitive si negative.Descoperirea cauzelor, evaluarea
reciproca, intarirea compartimentelor pozitive si a
climatului de munca, prevenirea conflictelor.
Martin Luther King a fost intrebat cum
poate fi in acelasi timp si pacifist si admirator al
generalului de aviatie Daniel ,, Chappie James, pe
atunci ofiterul negru cu gradul cel mai inalt.Dr. King
a raspuns :

,, Eu judec oamenii dupa proriile lor

principii, nu ale mele .
- in asigurarea eficientei echipei, anumiti factori
trebuie sa aiba o podere mai mare:obiectivele,
componenta, organizarea, aciunile concrete,
relatiile
directe,
personalitatea
liderului,
disciplina, evaluarea continua.
Acum 2500 ani, Lao tzi, un intelept chinez, a
spus un mare adevar valabil si pentru zilele noastre :
,, Motivul pentru care raurile si marile primesc omagiul paraurilor
din munti este acela ca se mentin sub nivelul lor. Astfel, pot
domina. La fel si inteleptul, daca vrea sa le fie superior celorlalti,
trebuie sa se aseze in spatele lor.Astfel, desi locul lui e deasupra
lumii, oamenii nu-i simt greutatea ; desi se cuvine ca el sa fie in
fruntea tuturor, ei nu considera aceasta dominare o insulta .

Principalele bariere in calea unei

comunicari eficace

,,Inainte de a discuta cu cineva, sa te informezi

daca nu cumva are un interes sa fie de alta parere.
Atunci, nu-ti mai strica vorba degeaba .
( Nicolae Iorga )
Este
important
sa cunoastem
regulile
comunicarii eficiente,pentru a intelege si depasi
barierele comunicarii.Aceste reguli sunt :
- Ascultarea- cine nu asculta, nici nu stie ce spune
si despre ce se vorbeste ;
- Schimbul- comunicarea trebuie sa aduca
beneficii tuturor partilor implicate, atat intelectual
cat si afectiv ;
-Anticiparea- orice comunicare trebuie sa aibe un
scop, a carui atingere sa fie rezultatul interactiunii;
-Vointa de comunicare- prin acceptarea criticii
si a dezacordului ;
- Credibilitatea- a fi autentic, este mai important
decat a avea dreptate ( M. Fabre )
- Multilateralitatea multiplicarea canalelor,
tipurilor, directiilor, sensurilor si formelor de
comunicare ;
- Respectul identitatii fiecarui partener de
comunicare
Chiar la varste mici, omul are nevoie de un
climat deschis pentru a coopera si mai mult, a-si
dezvolta increderea in sine si in partenerii de grup.
Am ales, nu intamplator cateva ,, sfaturi de la
copii pentru parintii lor :
,,- Nu-ti fie teama sa fii ferm cu mine. Asta ma
aseaza la locul meu.

Nu fii inconsecvent. Asta ma pune in

incurcatura si ma face sa incerc sa scap
nepedepsit.
- Nu-mi face promisiuni. S-ar putea sa nu le poti
tine.Asta ma face sa-mi pierd increderea in
tine.
- Nu face nimic in locul meu din ceea ce as putea
sa fac singur.Asta ma face sa ma simt ca un
copil mic si voi continua sa te folosesc in
serviiul meu.
- Nu ma corecta in public. Voi fii mai sensibil
daca imi vei vorbi bland intre patru ochi.
- Nu incerca sa-mi tii predici. Vei fii surprins sa
contati cat de bine stiu ce este bine si rau .
- Nu incerca niciodata sa fii perfect si infailibil,
pentru ca ma vei face sa simt ca nu te voi
putea ajunge niciodata.
- Nu ma face sa simt ca greselile mele sunt
pacate. Trebuie sa invat ca pot face greseli
fara sa simt ca nu sunt bun de nimic.
- Poarta-te cu mine ca si cu prietenii tai. Tine
minte : invat mai bine de la un model decat
de la un critic.
- Nu uita ca nu pot creste fara incurajari si
intelegere .

Si in afara de asta, te iubesc foarte mult.Te rog, iubestema si tu in schimb !

EMITATOR

Bariere in
- nu e
transmiterea constient de

RECEPTOR

ELEMENTE
DE MEDIU
FIZIC SI
SOCIAL

mesajului

necesitatea
mesajului
-informatie
inadecvata
- prejudecati
referitoare la
continul
mesajului
- prejudecati
referitoare la
receptor

Bariere de
receptie

- nevoi si
anxietati
-convingeri
si valori
- atitudini si
opinii
-asteptari
-prejudecati
-atentie la
stimului si
nu la mesaj
- semantica
- probleme
si jargon
semantice
- abilitati de -concentrare
comunicare
-abilitati de
- lungimea
ascultare
comunicarii
-prejudecati
-Canal de
comunicare
receptivitate
la idei noi
- atitudini,
caracteristici opinii,
personale
prejudecati

Bariere de
intelegere

Bariere de
acceptare

Efecte ale
altor stimuli
din mediu

-conflicte
interpersonale

comportame
nt disonant
- atitudini si
opinii
-convingeri
si valori

- convingeri
si valori
receptivitate
la idei
apartenenta
la un grup
caracteristici
personale

-diferente de
statut
-atitudini,
valori si
convingeri
ale grupului
- experiente
anterioare in
situatii
similare

Emerson spunea:,, Fiecare om ce-mi iese

in cale imi este superior intr-o anumita
privinta. De aceea invat de la fiecare trecator

Este necesar, tinand cont de acest indemn,

sa fim generosi in aprobare si in lauda, si oamenii
ne vor aprecia cuvintele, le vor pretui si repeta,
mult timp dupa ce noi insine le vom da uitarii.
O mare importanta in procesu comunicarii
este actul ,, ascultarii Am dat testul ,, Stiti sa
ascultati ? unui grup forma din 15 elevi din
clasa a Va ( 12 ani ). Iata care au fost
rezultatele :
1. La enuntul : A auzi si a asculta este practic
acelasi lucru :
Adevarat- 6,666%
Gresit- 93,33 %
2. La enuntul : A asculta bine nu este dificil ; mai
greu este sa voresti bine.
Adevarat 86,66 %
Gresit 13, 33 %

3. Enuntul :Atunci cand asculta, oamenii tind sa

anticipeze.
Adevarat- 33,33 %
Gresit 66,66 %
4. Enuntul :Pentru majoritatea oamenilornu este o
problema sa fie atenti la acelasi subiect pentru o
perioada mai lunga.
Adevarat 46.66 %
Gresit 53,33 %
5. Enunt :Persoana care vorbeste are intreaga
responsabilitate in ceea ce priveste transmiterea
clara si corecta a ceea ce vrea sa spuna.
Adevarat- 100 %
Gresit- 0 %
6. Enunt : Este tot atat de important sa asculti, cat
sa si vorbesti.
Adevarat 66,66 %
Gresit 33,33 %
7.Enunt : Perturbatiile din procesul de ascultare nu
constituie o problema esentiala in desfasurarea
procesului de comunicare.
Adevarat- 6,66 %
Gresit - 93.33 %
8.Enunt : Oamenii acorda atentie, in general, acelei
informatii auzite care are implicatii personale
pentru ei.
Adevarat 66,66 %
Gresit 33,33 %

9.Enunt :Oamenii ,,aud

asteapta sa auda.
Adevarat- 60%
Gresit 40%

de multe ori ceea ce

10. Enunt : Pregatirea profesionala, experienta de

viata, educatia sunt factori care influenteaza in
mare masura ceea ce auzim cand ascultam.
Adevarat- 66,66 %
Gresit 33,33 %
11. Enunt : A asculta este o aptitudine cu care te
nasti, nu o deprindere pe care ti-o insusesti.
Adevarat- 80 %
Gresit 20 %
12. Enunt- A asculta este unul dintre lucrurile cele
mai simplu de facut- taci si asculti.
Adevarat- 60 %
Gresit40 %
13. Enunt : Un bun ascultator acorda atentie atat
limbajului verbal cat si limbajului non- verbal.
Adevarat- 86.66 %
Gresit13, 33 %
14. Enunt- Puterea de ascultare si receptionare
corecta a ceea ce se spune scade atunci cand
nivelul de emotii al celui care asculta creste.
Adevarat- 73.33 %
Gresit26,66 %

15. Enunt : Pentru a fi un ascultator bun trebuie ca,

in timp ce asculti sa ,, dezbati in minte ceea ce
vorbitorul spune si punctul lui de vedere.
Adevarat- 80 %
Gresit20 %
16. Enunt : In timp ce asculti, trebuie sa-ti
pregatesti raspunsul, chiar inainte ca vorbitorul sa
termine ceea ce avea de spus.
Adevarat- 73,33 %
Gresit26, 666 %
Interpretarea rezultatelor :
Majoritatea
elevilor
nu
au
identificat
importanta comunicarii verbale, in sensul factorilor
ce influenteaza formarea competentelor de a
comunica . Vorbitul este asimilat comunicarii, iar
ascultatul,se confunda cu a ,,auzi Deoarece
capacitatea de concentrare este redusa la aceasta
varsta, atitudinea mentala si rationarea logica nu
sunt integrate organic in actul ascultarii.
Toti
elevii
recunosc
responsabilitatea
vorbitorului, dar uita ca trebuie sa fie parteneri
activi in actul comunicarii, chir in pozitia de
ascultatori.
Prea putini elevi acorda importanta pozitiei de
emitator sau nu-si asuma rolul de emitator din
considerente individuale.
Perturbatiile nu sunt luate deloc in
condideratie, ceea ce inseamna ca nu cunosc
regulile care asigura ascultarea activa, si, in
consecinta, nici iimportanta ascultarii.

Identifica destul de corect faptul ca , in general,

oamenii aud ceea ce vor sa auda sau ceea ce tine
de experienta de viata.
Regretabil este raspunsul de la enuntul 11 !!!
Este evident ca ei confunda termenii a ,, auzi cu
a ,, asculta . Deprinderea de a asculta se
dobandeste pe parcursul vietii, necesitand un
ansamblu de
conditii si factori.Nu intamplator
raspunsurile la urmatorul enunt intareste confuzia
precizata anterior.
Imbucurator este faptul ca elevii evidentiaza
importanta limbajului non- verbal in actul
comunicarii.
De asemenea, elevii sunt de acord in are
majoritate ca, raspunsul angajat de ascultator este
anticipat.

ZECE SFATURI PENTRU UN BUN

ASCULTATOR
1.Fiti pregatiti sa ascultati- aceasta presupune :
- mentinerea atentiei ;
- rationarea logica ;
- atitudine mentala corecta.
2.Fiti interesat si aratati-va interesul !
3. Pastrati-va mintea deschisa- indepartati-va de
propriile prejudecati, nu faceti aprecieri pripite.
4.Urmariti ideile principale.
5. Ascultati critic, fiti impartial.
6.Ascultati cu atentie neselectiva si neinfluentabila.
7. Luati notite.
8. Ajutati vorbitorul.

9. Concluzionati, repetati, verificati intelegerea .

10. Nu-l intrerupeti pe vorbitor.

Comunicarea suportiva
Un aspect important in actul comunicarii este
reprezentat de capacitatea de a
comunica suportiv : lansand intrebari
pertinente , pe obiective masurabile si clare se pot
aprecia situatii care necesita o rezolvare corecta si
asumarea
unor
decizii
si
responsabilitati
individuale, fara a adopta atitudini defensive sau
agresive din partea interlocutorilor.
Pentru a evalua abilitatea de a comunica
suportiv in colectivul didactic de la scoala ,,Grigore
Antipa din Tulcea, am administrat testul de
autoevaluare a abilitatii de a comunica suportiv.
( Candea & Candea ) unui grup de profesori. Iata
care au fost rezultatele.
Afirma Dezac
tie
ord
total

Dezac
ord

0%

0%

0%

0%

3.

0%

4.

0%

5.

0%

16,66
%
16,66
%
16,66

Oarec
are
dezac
ord
16.66
%
0%

Oarec
are
acord

Acord

Acord
total

33,33
%
0%

33,33
%
50 %

16,66
%
50 %

0%

16,66
%
16,66
%
16,66

33,33
%
33,33
%
33,33

16,66
%
33,33
%
33,33

0%
0%

6.

%
0%

0%

0%

0%

%
0%

%
50%

33,33
%
16,66
%
0%

16,66
%
33,33
%
66,66
%
16,66
%
16,66
%
50%

7.

16,66
%
0%

8.

0%

0%

0%

9.

0%

0%

0%

10.

0%

0%

0%

11.

0%

0%

0%

33,33
%
0%

12.

0%

0%

0%

0%

13.

0%

0%

0%

14.

0%

0%

0%

15.

0%

0%

0%

33,33
%
16,66
%
0%

16.
17.

0%
0%

0%
0%

0%
0%

0%
0%

18.

0%

0%

19.

0%

16,66
%
0%

16,66
%
16,66
%

0%

Limbajul nonverbal

33,33
%
50%
33,33
%
50%
66,66
%
16,66
%
33,33
%

%
33,33
%
33,33
%
50%
33,33
%
33,33
%
83,33
%
50%
33,33
%
33,33
%
66,66
%
50%
33,33
%
33,33
%
33,33
%

Specialistii in comunicare considera ca

limbajul nonverba transmite interlocutorului mai
multe mesaje incarcate de sens decat cuvintele
noastre.
La scoala, modul in care te porti sugereaza
atentia, aprecierea si respectul pe care le acorzi
persoanelor cu care intri in contact.
Cand ii privim pe ceilalti in ochi transmitem un
mesaj de incredere,echilibru interior, deschidere
pentru dialog. Daca acesta este asociat si cu un
zambet atunci sansele unei bune comunicari
sporesc. Zambetul trebuie insa sa fie sincer, adica
sa ,, increteasca putin colturile ochilor si doar sa
dezveleasca dantura.
,, sa zambesti cu ochii

De asemenea, pozitia mainilor si a

picioarelor indica sentimentele si starile
interlocutorului.Iti poti corecta tinuta sau impune
sa adopti o pozitie deschisa in cadrul unei
comunicari.

Daca stai in picioare cu bratele incrucisate,

aceasta se traduce prin respingere, rezerva,
neincredere, timiditate.

O postura deschisa inlesneste schimbul

de informatii, retinerea si receptivitatea in
fata ideilor noi.
,, Traiesc o singura data. De aceea, daca pot arata
buntate sau pot face un lucru bun pentru oricine, il
voi face acum, nu il voi refuza ori neglija, pentru
ca nu voi mai trece inca o data pe acelasi drum.
(William Penn )

Desi general uman, limbajul nonverbal

inregistreaza diferente in functie de cultura careia

ii apartinem, personalitate sau gradul de

socializare.Un aceleasi gest poate avea mai multe
interpretari, de aceea este nevoie ca informatiile
nonverbale sa fie corelate cu cele verbale si
paraverbale. (inonatie, oftat, ritm, ).Astfel,
comunici mai eficient pentru ca mesajele verbale
sunt in mare parte decodificate, iar reactia de
raspuns adecvata.
Spre exemplu, miscarea laterala a capului (
stanga, dreapta ) inseamna pentru cele mai multe
popoare Negatie.Pentru bulgari, insa, inseamna
Afirmatie, acord.
Similar, pentru bulgari miscarea repetata a
capului,, sus- jos inseamna Negatie.
In discutiile cotidiene, gesturile joaca un rol
important.Corpul indreptat spre interlocutor arata
interesul pentru spusele acestuia, in timp ce pe
jumatate intors, semnifca lipsa de atentie si
importanta acordata.De aceea, in procesul de
predare este indicata
pozitionarea frontala a
profesorului fata de elevi, dar si asezarea in
semicerc a elevilor ; in acest fel, levi si profesori
relationeaza deschis.
In loc de concluzii........

,, Sunt ganduri pe care putea sa le spuna oricine ;

acel care le spune are insa meritul de a fi inteles singur
ca ele trebuiau spuse.
( Nicolae Iorga )