Sunteți pe pagina 1din 3

In aceast direcie, cercetrile psihologului rus Vigotski i ale psihologului american

J. Bruner aduc in discuie rolul contextului social, al mediului cultural i familial, al


educaiei in stimularea dezvoltrii cognitive a copilului. in ciuda criticilor fcute
teoriei lui Piaget, trebuie s reinem ins c marea majoritate a studiilor il omagiaz
pentru contribuia sa la inelegerea dezvoltrii cognitive a copilului.
2.2.3. Constructivismul sociocultural: J.S. Bruner
Psihologul american Jerome S. Bruner, puternic influenat de cercetrile lui Vigotski,
dezvolt i
aplic ideile acestuia in educaie. El afirm c opera psihologului rus l-a convins de
faptul c este
imposibil de conceput dezvoltarea uman altfel decat ca un proces de asisten, de
colaborare intre
copil i adult, adultul acionand ca mediator al culturii. Observand interaciunea de
tutel dintre adult
i copil, Bruner consider c ea comport un proces de sprijinire. Noiunea de
sprijinire este strans
legat de conceptul vigotskian de zon a proximei dezvoltri i desemneaz
ansamblul interaciunilor
de susinere i ghidaj, oferite de un adult sau un alt tutore (poate fi un copil cu un
grad mai mare de
competen), pentru a ajuta copilul s invee s-i organizeze conduitele, astfel
incat s poat rezolva
singur o problem pe care nu tia s o rezolve in prealabil. Procesul de sprijinire
implic ase elemente
interdependente: angajarea subiectului in sarcina de invare, reducerea
dificultilor, meninerea
orientrii in raport cu obiectivele, semnalarea caracteristicilor determinante,
controlul
frustrrii (pentru a evita ca erorile elevului s se transforme intr-un sentiment de
eec i de resemnare),
demonstrarea sau prezentarea de modele.
Jerome Bruner este o figur emblematic a psihologiei culturale. El crede c eroarea
behaviorismului
const in faptul c nu se intereseaz decat de comportamente, in timp ce eroarea
psihologiei cognitive

este aceea c se intereseaz doar de procesele mentale, fr a ine cont de cultura


creia ii aparine
individul. Dezvoltarea personalitii umane nu poate fi conceput in afara unei
ambiane culturale.
Cultura unei societi este determinant atat pentru coninutul dezvoltrii stadiale,
cat i pentru
rapiditatea cu care aceasta are loc.
In incercarea de a elabora o teorie a instruirii care s indice modul de prezentare a
cunotinelor, astfel
incat acestea s fie inelese de orice elev, Bruner distinge trei modaliti de
reprezentare a unui
domeniu de cunoatere:
a) modalitatea activ, constand intr-un ansamblu de aciuni adecvate obinerii unui
anumit rezultat;
b) modalitatea iconic, bazat pe folosirea unui ansamblu de imagini sau grafice,
fr manipulare
efectiv;
c) modalitatea simbolic, in care locul imaginilor este luat de simbolurile lor (cuvinte
sau alte forme
de limbaj), ale cror reguli de formare sau transformare depesc nivelul aciunii
sau al imaginii;
simbolurile permit o comprimare a realitii.
Bruner crede c nu trebuie s ateptm pasivi momentul apariiei capacitii de
asimilare a anumitor
cunotine. Procesul de instruire poate influena activ, poate grbi apariia acestui
moment dac se
creeaz condiii adecvate i se folosesc metodele cele mai potrivite. In ceea ce
privete metoda de
invare, Bruner apreciaz c rolul principal este jucat de descoperire, prin care se
realizeaz punerea
elevului in situaia de a participa efectiv la formularea de probleme i la
soluionarea lor. Coninutul
invrii va avea fie o desfurare concentric, fie una in spiral, oferind elevilor, in
cele trei maniere
(activ, iconic, simbolic), aceeai materie difereniat pe varste.

Afirmaia cu care Jerome Bruner a surprins psihologii i pedagogii a fost aceea c


orice coninut poate
fi prezentat copilului, indiferent de varst, dac e structurat intr-un fel anume i este
accesibil pentru
varsta respectiv: Nu exist motive s credem c nu poate fi predat orice tem,
intr-o form
adecvat, oricrui copil, indiferent de varst" (Bruner, 1970, p. 70). Se poate incepe
cu o baz intuitiv
simpl i se va progresa ctre o form strict i formalizat. De exemplu, spune
Bruner, putem s-i
invm pe copii filosofia plecand de la povestiri care s suscite anumite discuii
intre ei. Abia mai
tarziu vom utiliza termeni abstraci precum prietenie, dreptate, adevr, contiin.
Sau, pentru a-i
inva miturile, putem incepe prin a-i familiariza cu fabulele i apoi le vom prezenta
acelai lucru sub
o form simbolic sau logic. Capacitile copilului sunt mult mai importante decat
gandim noi in mod
obinuit.