Pamantul este o fiinta vie si tot ceea ce exista

pe el isi are originea in el. Corpul nostru fizic

isi are originea in materia pamantului.

 Pamantul este in acelasi timp

hrana si suportul nostru, iar
sanatatea noastra, atat fizica
cat si mentala si emotionala
depinde de modul cum noi ne
raportam la energiile sale.

La o prima vedere, pamantul nu ne poate oferi

decat hrana si adapost insa progresele stiintei au
aratat o interactiune mai profunda intre pamant si
vietuitoarele care se afla pe el, in special oamenii.


Cmpul electromagnetic este
domeniul care transport energie i
este capabil s produc o aciune de
la distan.

Cmpul magnetic al Pamantului, care se

extinde n mod eficient mai multe zeci de mii de
kilometri n spaiu, este numit magnetosfera.

Magnetosfera Pmntului ofer protecie, fr

de care viaa aa cum o tim nu ar putea exista.

Campul magnetic terestru

actioneaza ca un
scut in fata radiatiilor solare

Numeroase studii au aratat ca inainte campul

electromagnetic al Pamantului a fost de 32 ori mai puternic
decat in prezent, subtierea acestora datorandu-se stratului
magnetic al Pamantului.

Cmpul magnetic al pmntului este datorat

n cea mai mare parte curenilor de circulaie
(cmp electromagnetic) din centrul lichid al
pmntului (aflat la o mare presiune).

Pmntul este o sfer magnetica imens ce

genereaza camp magnetic.

 Vantul solar este o

ieire rapid din plasma
cald, de la soare, n
toate direciile.

Campul magnetic infasoara

Pamantul ca un strat
protector. Controleaza modul
in care particulele incarcate
electric emise de Soare
interactioneza cu atmosfera.

 DESFASURARE.
Pamantul are un miez lichid in continua
miscare, responsabil de crearea unui camp
magnetic la suprafata scoartei terestre.

Aceste spectacole de lumini,atat in zona

polului magnetic nordic (aurora borealis)
cat si in zona polului magnetic sudic
(aurora australis) apar in momentul in care
electroni foarte incarcati provenind din
furtuna solara interactioneaza cu diverse
elemente din atmosfera pamantului.

 Aurora Boreala ( sau luminile nordului)

Furtuna solara se indeparteaza de la soare
cu o viteza de aproape 2 milioane de
kilometrii pe ora.Cand ajung la planeta
noastra,aproximativ dupa 40 de ore dupa ce
au parasit soarele.

 Aurora boreala, vizibila ca o perdea de lumina

colorata in verde sau rosu, se produce atunci cand
particule incarcate electric intra in atmosfera
planetei noastre. Acolo interactioneaza cu atomii de
gaz, pe care ii face sa emita lumina.

Aurora Australis (sau luminile sudului)

Culoarea aurorei depinde de tipul de
atomi (oxigen sau azot) care este
lovit,si altitudinea la care are loc
ciocnirea.

 Aurora se mai poate produce

atunci cand eruptiile solare
puternice, indreptate inspre
planeta noastra, trimit un surplus
de particule incarcate electric.

De la sol pare ca aurora este un fenomen

atmosferic, producandu-se chiar
deasupra, undeva in atmosfera. Imaginile
luate din spatiu, ne arata ca aurorele se
produc foarte sus, in atmosfera inalta a
planetei noastre, la 80 km altitudine.

Aurora Boreala

Aurora Australis

n lipsa cmpului gravitaional, omul are

tendina de cretere n nlime i
ngrare iar ntregul organism sufer
transformri fundamentale.

Magnetismul terestru este

indispensabil lumii vii, la fel ca
si apa, aerul, hrana sau lumina
soarelui.

Lipsa campului magnetic al

pamantului duce la aparitia unei
afectiuni denumita sindromul
absentei campului magnetic.

Oamenii de tiina au
demonstrat faptul c fora
cmpului magnetic al
Pmntului s-a micorat cu
peste 50% in ultimii 500 de
ani.

Petii mari migratori cum ar fi pstrvul,

somonul, au celule senzoriale care conin
magnetit, ce sunt conectate la creier.

Balenele i delfinii
utilizeaza
electromagnetismul
Pamantului in migratiile
lor pe termen lung.
Ecoul delfinilor este doar
pentru distane scurte.

Pasarile calatoare si
porumbeii, in timpul
migratiei lor, se bazeaza
pe campul magnetic al
Pamantului.

Acestia contin in ciocurile

lor mici cantitati de mineral
asemanator rocii
magnetice.

Liliecii folosesc
magnetismului terestru
pentru navigare la distan
lung.

Ei pot migra de pn la 1600 km

cautand locuri pentru iernat,avand si
abiliti de cutare a hranei.

Cldirile din beton armat, construciile

de metal, drumurile din asfalt, auto
mobilele, trenurile, avioanele micoreaz
efectul cmpului terestru la jumtate si
chiar mai mult.