Sunteți pe pagina 1din 9

Saptamana 5:

De Preda Claudia
Clasa a VIII-a B

1.Viata Lui:
Johannes Gensfleisch zur Laden zum Gutenberg (n. 1398 d. 3 februarie, 1468) a
fost un metalurgist i inventator german, renumit pentru contribuia sa
remarcabil la tehnologia tiparului.
Gutenberg s-a nscut n oraul german Mainz, fiul unui negustor numit
Friele Gensfleisch zur Laden, care a adoptat numele de familie "zum Gutenberg"
dup numele cartierului n care se mutase familia sa. Gutenberg s-a nscut ntro familie de patricieni bogai, care aveau o genealogie datat pn n secolul al
treisprezecelea. Prinii si erau aurari i bteau moned.
Gutenberg a avut cel putin o viata tumultoasa, ceea ce a creat o imagine de
intreprinzator , de om de lume.Oricum, a fost un nonconformist.A fost antrenat
intr-un sir de procese care ii contureaza in buna masura caracterul si zbuciumul
sau in virtutea unor idealuri. Suparat pe orasul sau natal in urma tulburarilor
dintre breslasi si patricieni,Johannes Gutenberg il paraseste impreuna cu fratele
sau mai mare in 1428,stabilindu-se la Strasbourg.O mentiune despre Gutenberg
apare pentru prima oara intr-un document din 28 martie 1430,cand numele sau
este citat in legatura cu permisiunea de se intoarce in orasul natal,in
care,totusi,nu revine.Acte oficiale existente in arhiva din Strasbourg cosemneaza
prezenta lui Gutenberg in oras ,ocupat cu diverse treburi mai mult sau mai
putin incurcate:ca reclamant pentru neplata unor drepturi ce i se cuveneau,ca
parat pentru incalcarea promisiunilor de casatorie facute unei fete de
negustor,iar in acest proces din 1436,pentru insulte la adresa unui pantofar.
Johann Gutenberg moare in 1468 la Mainz. Mosia familiei lui Gutenberg a
tercut, impreuna cu cladirile, in posesia Universitatii din Mainz, infiintata la
sapte ani dupa moartea sa.Ca o culme a modestiei, in nici una din tipariturile
sale Gutenberg nu si-a pus numele.Pentru el, opera insemna totul. Gutenberg,
un om pentru eternitate, un om care a lasat marea arta a comunicarii prin
cuvantul tiparit. Efectele instaurarii Galaxiei Gutenberg au fost enorme: fixarea
si unificarea limbilor nationale; contributia esentiala la unificarea natiunilor
Europei, prin aceea ca a daruit popoarelor constiinta de neam; constituirea

categoriei sociale a intelectualilor, in urma popularizarii si raspandirii


neingradite a principalelor cuceriri ale spiritului.
2.Renasterea- Inceput

Descoperirile geografic
Descoperirile geografice au schimbat radical concepiile asupra lumii. La 12
octombrie 1492, Cristofor Columb debarc pe insula Guanahani din arhipelagul
insulelor Bahamas i descoper, astfel, America. n acelai an, la 2 ianuarie, prin
cucerirea Granadei de ctre regii Castiliei din Spania ("Reconquista"), dispare dup 800 de ani de dominaie - ultimul bastion al prezenei arabe n Peninsula
Iberic. n 1497 Vasco de Gama descoper drumul spre India, trecnd n Oceanul
Indian pe la Capul Bunei Sperane din sudul Africii. Prin expediia ntreprins de
Magellan ntre 1519-1522 dispar i ultimele ndoieli asupra formei sferice a
Pmntului.

Progrese n tiin i tehnic


n cursul secolului al XVI-lea au fost traduse unele din cele mai importante
lucrri greceti n domeniul matematicii i s-a gsit soluia ecuaiilor de gradul trei.
Cunotinele obinute n astronomie de ctre Nicolai Copernic (1473-1543), Tycho
Brahe (1546-1601) i Johannes Kepler (1571-1630), prin descoperirea legilor
micrii planetelor, depesc viziunea geocentric a lui Ptolemeu, conducnd la
reprezentarea heliocentric a sistemului solar. Ctre sfritul secolului al XVI-lea,
Galileo Galilei (1564-1642) aplic modelele matematice n studiul fenomenelor fizice.
Un eveniment determinant l constituie punerea la punct a imprimeriei cu caractere
mobile - tipografiei - de ctre Johannes Gutenberg (1440), ceea ce contribuie la
rspndirea larg a cunostiinelor.

Schimbri politice i religioase


n aceast perioad ncepe dezvoltarea unor state teritoriale, ncepnd cu stateleorae italiene i continund n Germania, Frana i Spania. Acest proces este
favorizat de o diplomaie modern, care, evitnd rzboaiele, devine un important
instrument politic.
Clerul, n special cel nalt, i schimb modul de via, renunnd la preocuprile
exclusive de cult i aspirnd la o participare activ n politic. Papi, cardinali i
episcopi nu se mai deosebesc n aceast privin de negustori sau conductori
politici. Cretinismul rmne, totui, elementul preponderent al culturii. Predicatori
ca Bernhardin din Siena i teologi sau prelai ca Sant'Antonio din Florena sunt
ascultai i onorai de credincioi. n acelai timp, ns, nvaii umaniti se ocup
de problemele teologice i adapteaz cunotinele filologice i istorice noi la studiul i
interpretarea scrierilor religioase. Viziunea umanistic asupra teologiei i
scripturilor sfinte a dus, n cele din urm, la apariia reformei protestante, iniiat

n Germania de ctre Martin Luther (1483-1546), i rspndit apoi n ntreaga


lume catolic.
Europa la sfritul Evului Mediu, n secolele al XV-lea i al XVI-lea, nnoire
caracterizat prin renviorarea interesului pentru cultura i arta antichitii clasice.
Este un nume propriu i se scrie cu majuscul la iniial.
Renaterea a nceput n Italia i s-a rspndit n Europa occidental. n aceast
perioad s-au produs profunde transformri sociale, politice, economice, culturale i
religioase care au marcat tranziia de la societatea medieval ctre societatea
modern. Societatea feudal a Evului Mediu, cu structura sa ierarhic rigid,
dominat de economia agrar i sub puternica influen a Bisericii Catolice, a
nceput s se destrame. n decursul Renaterii, un rol determinant l-au avut oamenii
de cultur i artitii nclinai spre clasicismul greco-roman.
Noiunea de "Renatere" (n francez: Renaissance, n italian: Rinascimento) a fost
folosit pentru prima dat la nceputul secolului al XIX-lea de ctre istoricul francez
Jules Michelet, de la care a fost preluat de istoricul elveian Jacob Burckhardt n
lucrarea sa fundamental "Die Kultur der Renaissance in Italien" ("Cultura
Renaterii n Italia"), 1860. Acesta din urm a definit Renaterea drept perioada
cuprins ntre pictorii Giotto i Michelangelo. n acest timp, omul recapt
contiina de sine ca individ, dup o lung perioad de anihilare filozofic a
personalitii.

Trsturile caracteristice ale Renaterii


Ruperea cu tradiiile
Acest fenomen a fost decisiv n special n domeniul istoriografiei. Opere ca
"Historiarum Florentini populi libri XII" (1420) de Leonardo Bruni i "Istorie
fiorentine" (1520) de Niccol Machiavelli sunt exemple ale unui nou mod de a
interpreta istoria i problemele statale. Istoricii Renaterii renun la periodizarea
istoriei dup criterii religioase (Creaia, Naterea lui Iisus i Ateptarea Judecii de
Apoi); n timp ce nvaii Evului Mediu priveau cu nencredere lumea pgn a
grecilor i romanilor, noua generaie a Renaterii era plin de admiraie fa de
civilizaia antichitii i condamna perioada secolelor ce i-au urmat ca fiind
ignorant, barbar, ntunecat. Propriul lor timp l considerau epoc a luminii.

Umanismul

Niccol Machiavelli
Baza spiritual a Renaterii a constituit-o umanismul. Interesul enorm pentru
cultura antichitii a dus la cutarea i descoperirea manuscriselor clasice:
"Dialogurile" lui Platon, operele istorice ale lui Herodot i Thucydide, creaiile
dramatice i poetice ale grecilor i romanilor. nvai din Bizan, care dup
cderea Constantinopolului la turci (1453) s-au refugiat n Italia i predau acum n
coli din Florena, Ferrara sau Milano, au adus cu ei cunotina limbii greceti
clasice. Dei adesea apreau simple imitaii ale clasicilor, studiul literaturii, istoriei
i filozofiei contribuia la instruirea liber a oamenilor, dndu-le o mai mare for
de discernmnt. Muli gnditori ai Renaterii (Marsilio Ficino, Giovanni Pico
della Mirandola) se orienteaz n direcia neoplatonician n filosofie, n timp ce
aristotelismul oficial ncepe s piard din importan. Reprezentani importani ai
umanismului au fost i Erasmus din Rotterdam i Thomas Morus. Cultivarea
armonioas nu numai a spiritului, dar i a corpului, care n perioada medieval era
total discreditat, a devenit n timpul Renaterii un scop educativ. Viziunea
teocentric a trecutului s-a transformat ntr-una antropocentric: centrul ateniei n
studii tiinifice i creaii artistice a devenit omul.
3. Tiparul :
Tiparul a aparut pentru prima oara in China si a fost folosit in Asia cu mult timp
inaintea lui Johann Gutenberg, renumit pentru contributia sa remarcabile la
tehnologia tiparului. Pana in secolele XII XIII, in China existau numeroase
biblioteci ce contineau mii de carti tiparite.
Cu toate acestea, nu se stie sigur daca Gutenberg cunostea tehnicile folosite in China
sau le-a inventat independent. El a inventat un nou tip de presa tipografica ce
folosea, pentru prima data in Europa, litere mobile. Ceea ce Gutenberg a facut
reprezinta o reala imbunatatire a presei fixe, care era deja utilizata si cu ajutorul
careia a permis o tiparire rapida a materialelor scrise.

In 1445, la Mainz, Gutenberg tipareste un fragment din Cartea Sibilelor, mai


precis o poezie germana din secolul XIV. Urmeaza sa tipareasca fragmente din
gramatica lui Aelius Donatus, un calendar astronomic in 1448, o bula papala contra
otomanilor si chiar formulare pentru indulgente in anul 1454 si lucrari de mici
dimensiuni.
In 1448, Gutenberg se inhama la un proiect care, in final, se dovedeste a fi prea
mare pentru el. ncepe sa imprumute bani pentru a cumpara materialele necesare
tiparirii cartii fundamentale a Crestinitatii, Biblia. Deoarece tot nu facea fata
cheltuielilor, in 1450 si 1452 imprumuta 800 de florini de la Johannes Fust, fratele
primarului din Mainz, acesta devenind si asociat in afacerea sa. Aproape de sfarsitul
marelui proiect, la finele anului 1455, Fust profita de faptul ca datoria era scadenta
si, fara sa faca nici un compromis, preia intreaga afacere, si ajutat de Peter Schoffer,
care fusese calfa lui Gutenberg, tipareste, in august 1456, Biblia cu 42 de randuri.

Cel care a descoperit o noua metoda de a multiplica scrierea (nu manual cum se
facea pana la finele secolului XIV) a fost germanul Johannes Gensfleisch, cunoscut
si sub numele de Gutemberg. Din pricina confruntarilor din orasul sau natal,

Mainz, intre vechile familii patriciene si breslele mestesugaresti in deplina


ascensiune, a trebuit sa se refugieze la Strasbourg, in anul 1428.
Dupa moartea fratelui sau, in 1444, Gutenberg s-a intors in Mainz, pentru a-si
continua experimentele orientate in directia tiparirii unor texte scrise.

Problema de fond cu care se confruntau tipografii pana atunci, si la care Gutenberg


incerca sa gaseasca o rezolvare, era matrita compacta folosita pentru fiecare
imprimare. Folosirea acestei matrite facea imposibila corectarea erorilor, fiind
necesara refacerea acesteia in intregime, iar refolosirea ei la alte tipariri nici nu se
putea lua in calcul. Atunci Gutenberg a gasit solutia ideala, aceea de a folosi
caractere mobile, reprezentand fiecare cate o litera sau un semn grafic. Aranjarea
literelor in casete distincte facea culesul textului relativ usor, problemele aparand
doar la alinierea literelor si la calcularea lungimii randurilor, astfel incat acestea sa
fie incadrate frumos si echilibrat in pagina.

Prima
lucrare produsa in masa a fost Biblia in anul 1455
Biblia cu 42 de randuri este considerata o bijuterie a artei tipografice, cuprinzand 2
volume si un total de 741 de pagini cu aproximativ 2.500.000 de semne. Calitatea sa,
aranjarea in pagina, si finetea cu care a fost intocmita o fac sa rivalizeze cu cele mai
pretentioase manuscrise ale vremii.
Dupa aceasta experienta, Gutenberg nu a abandonat activitatea tipografica, reusind
intre 1458 si 1460 sa tipareasca pentru Konrad Humery o noua editie a Bibliei
(Biblia cu 36 de randuri) si un Catolicon, care reproduce enciclopedia latina a lui
Baldus de Janua din 1286.