Cancerul de col uterin

Factori de risc:
Precocitatea activitatii sexuale;
Activitate sexuala cu parteneri multipli;
Fumatul;
Imunosupresoarele;
Infectii virale cu herpes simplex, papilomavirusuri;
Zona de transformare cervicala este regiunea cervixului unde se
intalneste mucoasa de tip vaginal cu cea de tip uterin. Sub actiunea a
diversi factori celulele acestei zone se transforma displazic (leziune
precanceroasa) si apoi malign. Clasificarea displaziei:
CIN (cervical intraepitelial neoplasia) I sau displazie usoara;
CIN II sau displazie medie;
CIN III sau displazie severa sau cancer in-situ;
Tablou clinic:
Leucore;
Sangerare la contactul sexual;
Prezenta tumorii vizibila la examenul ginecologic (cancerul avansat);
Examinari paraclinice:
Examenul colposcopic- colposcopul permite o vizualizare mai buna a
mucoasei cervicale printr-o marire de 30x. Leziunile displazice au
aspect de pete albe;
Examenul citologic (Babes-Papanicolau, Pap smear)- celulele
recoltate de la nivelul colului sunt examinate microscopic pentru a
determina prezenta leziunilor displazice sau a neoplaziei. Rezultatul
examenului citologic poate fi:
Clasa I- normal;
Clasa II- atipic benign;
Clasa III- suspicios (displaziile usoara, medie);
Clasa IV- displazie severa;
Clasa V- pozitiv pentru neoplasm- examenul histopatologic;
Biopsia permite recoltarea de tesut de la nivelul colului care este
apoi examinat microscopic;
Stadializarea cancerului de col:
Stadiul 0- cancerul intraepithelial;
Stadiul I- localizat la col;
Stadiul II- depaseste colul, intereseaza treimea superioara a
vaginului, parametrele;
Stadiul III intereseaza oasele bazinului, vaginul in totalitate;
Stadiul IV- intereseaza vezica sau/ si rectul, metastaze la
distanta;

Tratamentul displaziei de col:

Examen citologic clasa II- se repeta examenul citologic tot la 6 luni,
iar colposcopia o data pe an;
Examen citologic clasa III sau mai mare- se face examen
histopatologic, se distruge regiunea bolnava prin electrocauterizare,
crioterapie, vaporizare laser, dupa care pacientul se urmareste timp
de doi ani prin examen citologic si colposcopic;
La cei la care persista leziuni severe se practica histerectomie;
Tratamentul cancerului de col:
Chirurgical- colpohisterectomie totala (indepartarea 1/ 3 superioara
a vaginului, uterului, anexelor) cu limfadenectomie (indepartarea
ganglionilor regionali);
Radioterapie;
Stadiul 0- amputare de col si histerectomie simpla;
Stadiul I, II- radioterapie preoperatorie urmata de tratament
chirurgical apoi radioterapie postoperatorie daca exista metastaze
ganglionare;
Stadiul III- radioterapie urmata de tratament chirurgical daca tumora
este convertita intr-una de std II;
Stadiul IV- radioterapie;
Prognosticul cancerului de col uterin in functie de stadializare:
Stadiul 0- 100% supravietuire la 5 ani, I- 85%, II- 75%, III- 40%, IV15%;
Stadiu
(FIGO)
0
I
II
III
IV
Toate
stadiile

Descriere
Neoplazii intra-epiteliale/ CIS
Cancer limitat la nivelul colului
uterin
Cancer diseminat local, dar nu
afecteaza peretele pelvin
Cancer diseminat la peretele
pelvin
Cancer diseminat la distanta

Rata de
supravietuire la 5
ani (%)
99- 100
79
47
22
7
57

Corespondenta Sistemului Bethesda (2001) cu sisteme anterioare de

interpretare a Frotiurilor Pap:
BETHESDA

Displazie

CIN

BPN

Limite normale

Normal

Infectie
(specifica organism)
Modificari reactive si
reparative
Scuamoase = ASCUS;
Glandulare = AGUS/AGC;
LSIL
HSIL

Atipie inflamatorie
Anomalii ale cel
scuamoase
Anomalii ale cel
glandulare

Atipie HPV (Condilom)

Displazie usoara

CIN
1

III

Displazie moderata

CIN
2

IV

Displazie severa
CIS

Carcinom scuamos invaziv

II

CIN
3

Carcinom scuamos
invaziv

ASCUS- Atypical squamous cells of undetermined significance;

AGUS- atypical glandular cells of undetermined significance;
LSIL- Low grade squamous intraepithelial lesion;
HSIL- High grade squamous intraepithelial lesion;
CIS- Carcinom in situ;

Inflamatii/ infectii genitale

Vulvovaginita micotica (candidozica)
Agentul etiologic- candida albicans (levura), se transmite pe cale
sexuala.
Factori favorizanti ai infectiei:
Tratamentele cu antibiotic;
Diabetul zaharat;
Contraceptivele hormonale;
Lenjeria din materiale sintetice;
Tablou clinic:
Prurit predominant vulvar si/ sau arsuri vulvare accentuate dupa
spalarea cu sapun;
Congestie vulvara;
Congestie vaginala;
Leucoree alb-branzoasa, aderenta de mucoasa;
Diagnostic:

 pH-ul vaginal este aproximativ 4,5- 4,8;

Frotiu nativ (in KOH 10%) care evidentiaza prezenta de levuri;
Culturi pe mediul Sabouraud;
Tratament:
Masuri de igiena;
Se evita sapunurile;
Se evita lenjeria sintetica;
Clotrimazol (ovule 250- 500 mg) administrat intravaginal, timp de 7
zile;
Nistatin, Miconazol, Ketokonazol;
In cazul infectiilor recidivante, se verifica si se trateaza si alte surse
de infectie: partenerul sexual, tubul digestiv;

Vaginita (colpita) trichominazica

Agentul etiologic- trichomonas vaginalis (protozoar), se transmite pe
cale sexuala.
Tablou clinic:
Prurit intens;
Leucoree spumoasa, alb-cenusie, urat mirositoare;
Congestia mucoasei vaginale (difuz sau sub forma de pete rosii
diseminate pe tot vaginul- strawberry spots);
Uneori sunt prezente si simptome urinare datorate unei infectii
urinare asociate;
Diagnostic:
pH-ul vaginal este aproximativ de 5- 6;
Frotiu nativ (ser fiziologic) care evidentiaza prezenta protozoarului;
Tratament:
Metronidazol 4x 250 mg/ zi timp de 5 zile, repetat dupa 1
saptamana de pauza sau o doza unica de 2g;
Igiena locala obisnuita, lenjeria se fierbe, se va retine de la alcool
datorita efectului de
tip disulfiram (tahicardie, cefalee, greturi, eruptii eritematoase);

Colpita cu gardnerella vaginalis

Agentul etiologic- Gardnerella vaginalis (cocobacil).
Tablou clinic:
Leucoree apoasa, foarte rau mirositoare si cu absenta pruritului;
Diagnostic:
pH-ul vaginal este aproximativ de 5- 5,5;

 Aplicarea de KOH 10% pe secretie produce un miros de peste;

Frotiul nativ prezinta celule ale carer margini si citoplasma sunt mai
putin vizibile
datorita prezentei cocobacilului in numar mare in interiorul lor (clue
cells);
Tratament:
Metronidazol 4x 250 mg/ zi timp de 5- 7 zile;

Vaginita atrofica
Apare la femei in menopauza si se datoreaza deficitului de estrogen.
Tablou clinic:
Atrofie vulvara, a mucoasei vaginale;
Eritem al mucoasei vaginale;
Prurit, senzatie de arsura, dispareunie;
Tratament:
Administrare locala de estrogeni sub forma de creme timp de 1
saptamana, urmata de un tratament de intretinere 1- 3x/
saptamana;

Vaginita herpetica
Agentul etiologic- virusul Herpes simplex tip II, mai rar tip I. Se
transmite pe cale sexuala.
Tablou clinic:
La 3- 7 zile dupa un contact sexual infectant apar: prurit, arsura,
durere vulvara intensa, disurie, limfadenita inghinala;
Leziunea tipica este reprezentata de vezicule fragile ce apar pe placi
eritematoase, ruperea veziculelor duce la aparitia de eroziuni;
Leziunile persista 3- 6 saptamani, se vindeca de obicei: tara
cicatrici;
Eruptiile recurente reprezinta reactivari ale infectiei latente si nu
recontaminari;
Diagnostic:
Studii citologice- evidentiaza modificarile celulare determinate de
virus;
Culturi virale in mediul Eagle;
Tratament
Administrare locala sau pe cale generala de Acyclovir;
Comprese cu antiseptice, antialgice;
Prognostic:
Cresc riscul de cancer cervical;

 Infectia neonatala poate fi fatala, de aceea se indica cezariana

pentru a evita contaminarea fatului in timpul nasterii fatului pe cale
naturala;

Boala inflamatorie
anexita)

pelviana

(salplingo-

ooforita/

Agenti etiologici sunt Neisseria gonorrheae, Chlamydia trachomatis,

bacili gram negativi (Esterichia coli, Proteus), bacterii anaerobe
(Bacteroides, Peptostreptococus), etc.
Factori favorizanti:
Metode contraceptive altele decat cele de bariera;
Interventii terapeutice, diagnostice pe uter (chiuretaje, inserarea de
sterilete, insertia de radiu, histerosalpingografie, etc);
Actul sexual;
Tablou clinic:
Dureri in etajul abdominal inferior accentuate la mers sau la
contactul sexual;
Febra, frisoane;
Leucoree urat mirositoare;
Sensibiliate la palpare a anexelor, fara a se palpa formatiuni la acest
nivel;
Greturi, varsaturi;
Disurie;
Diagnostic:
VSH accelerat, leucocitoza;
Frotiuri din secretia cervicala care evidentiaza germenul prezent;
Laparoscopie;
Evolutie, complicatii:
Piosalpinx, Hidrosalpinx, obstructii tubare, abcese ovariene;
Recidive (20% din cazuri);
Sterilitate;
Sarcina extrauterina;
Dureri cronice pelviene, dispareunie, etc.;
Tratament:
Antibiotice: Penicilina G, Ampicilina, Tetraciclina, Doxicilina,
Metronidazol, Cefoxitin, Cefuroxime;
Antiinflamatoare nesteroidiene: Aspirina, Indometacin;
Tratament chirurgical daca nu se obtine raspuns la antibiotice in 23zile (in abces
tubo- ovarian): anexectomie, histerectomie total a cu anexectomie
bilaterala.

Menopauza
Stare fiziologica caracterizata de incetarea menstruatiilor si
diminuarea functionarii ovarelor. Concentratia de FSH creste, cea de
estrogen scade, creste relativ concentratia de androgeni. Menopauzaamenoree de 6- 12 luni la o femeie de sau peste 45 de ani.
Clasificare:
Menopauza naturala determinata de imbatranirea ovarelor si
diminuarea numarului de ovule. Apare in jurul varstei de aproximativ
51 de ani;
Menopauza prematura de cauza necunoscuta, care apare la o varsta
sub 40 de ani;
Menopauza artificiala determinata de iradierea ovarelor sau
ovariectomie;
Subperioade:
Climacteriul este o perioada de tranzitie ce apare inaintea
menopauzei si care dureaza si dupa aparitia menopauzei,
caracterizata de o reducere a functiei ovariene;
Premenopauza precede menopauza si este caracterizata de cicluri
anovulatorii, metroragii;
Postmenopauza este perioada ce urmeaza menopauzei si in care are
loc o compensare partiala a deficitului de estrogeni prin
transformarea androgenilor de origine suprarenala in tesutul adipos
in estrogeni;
Modificari determinate de scaderea nivelului estrogenilor
Vagin- scade lungimea prin diminuarea portiunii superioare si
epiteliul devine palid, subtire, uscat;
Labiile- se diminua cantitatea de tesut adipos, tegumentul devine
palid si uscat;
Uter- endometrul si miometrul se atrofiaza;
Uretra- atrofierea mucoasei;
Sani- scade turgorul, se atrofiaza;
Oase- reducerea densitatii osoase, demineralizare a oaselor
(osteoporoza);
Par- datorita cresterii relative a concentratiei de hormoni androgeni
pilozotatea ia un aspect masculin;
Tabloul clinic:
1. Simptome datorate deficitului de estrogeni

 Simptome vasomotorii- bufeuri de caldura si eritem (al extremitatii

cefalice, regiunii cervicale si toracice superioare si anterioare cu
durata de secunde pana la minute), transpiratii nocturne;
Tulburari ale menstruatiei, oligomenoree;
Osteoporoza- cea mai importanta modificare prin impactul ei asupra
sanatatii (fracturi) si mortalitatii;
Simptome psihice: nervozitate, iritabilitate, depresie, insomnie,
diminuarea libidoului, etc.;
Polakiurie, disurie;
Dispareunie, prurit vaginal, etc.;
2. Simptome datorate estrogenilor in exces (la unele femei, cele cu
obezitate, in tesutul adipos are loc transformarea androgenilor de
origine suprarenala in estrogeni, si ca urmare se produce o crestere a
hormonilor estrogeni):
Sangerari uterine disfunctionale;
Tumori de endometru (datorita prezentei in exces a estrogenilor fara
a li se opune efectul progesteronilor);
Tratamentul hormonal de inlocuire consta in administrarea de progestative
si estrogeni.
Efecte:
Diminuarea,
eliminarea
simptomelor
vasomotorii,
a
celor
determinate de atrofiile genito-urinare;
Prevenirea osteoporozei;
Estrogenii cresc riscul de neoplazii de endometru si san, de
tromboflebite;
Contraindicatii:
Afectiuni hepatice acute, cronice;
Tromboze vasculare acute;
Afectiuni neuro-oftalmice vasculare;
HTA;
Convulsii;
Recomandari:
Femeilor sub 40 de ani cu ovariectomie, li se administreaza
estrogeni (Z1- 25) si progesteron (Z16- 25) lunar, si li se recomanda
biopsii de endometru periodic;
Femeilor cu sangerari uterine disfunctionale in perimenopauza li se
recomanda tratament ciclic cu progesteron, pentru a intrerupe
efectul estrogenilor asupra endometrului;
Femeilor din menopauza li se administreaza estrogeni (Z1- 25) si
progesteron (Z16- 25 sau doze mici Z1- 25) lunar, si li se recomanda
biopsii de endometru periodic, iar celor cu fenomene datorate
atrofiei li se administreaza topic sau oral doze mici de estrogeni;
Femeilor la care administrarea de estrogeni le este interzisa li se
administreaza doar progesteron;

Sangerarile uterine disfunctionale SUD

Termeni utilizati pentru diferitele tipuri de sangerari uterine (anomaliile
ciclului menstrual):
Menoragie- menstruatie mai abundenta si care dureaza mai mult de
7 zile cu flux sanguine crescut. Atunci cand cantitatea de sange este
normala, dar sangerarea dureaza peste 7 zile se poate folosi
termenul de menstruatie prelungita datorata patologiei de corp
galben ce are ca urmare o scadere a secretiei de progesterone.
Etiologie: endometrioza, boala inflamatorie pelvina, adenomioza,
polip endometrial, fibrom uterin;
Polimenoree- menstruatii la intervale mai mici de 21 zile. De obicei
apar in cicluri anovulatoarii;
Metroragie- este sangerarea cu originea la nivel uterin, ce poate
surveni intre 2 menstruatii normale, cu cel putin 24h inainte de
debutul menstruatiei sau la mai mult de 24h dupa incetarea ei, cu
caracter anormal (neregulata, cu flux sanguin capricios,
predominant excesiv). Etiologie: cauze organice de obicei (polipi
endometriali), tratament hormonal nesupravegheat, boli endocrine;
Menometroragie- este sangerarea cu origine uterine neregulata ca
frecventa, durata (prelungita) si cantitate (crescuta) fara a se putea
face distinctive neta de ultima menstruatie, care nu poate fi
precizata (sangerarea incepe cu menstruatia si se prelungeste pana
la urmatoarea menstruatie). Diagnostic diferential: hematurie,
hemoroizi sangerand, varice vulvare;
Hipermenoree- menstre regulate cu durata normala, dar mai
abundente;
Hipomenoree- Sangerare menstruala regulata cu durata redusa, 1- 2
zile, cu flux scazut (< 20ml). Etiologie: congestie pelvina, sinechii
uterine,
tuberculoza
endometriala,
anticonceptionale
orale
progestogenice;
Oligomenoree- Sangerare menstruala cu interval mai mari de 35 zile
(pana la 3 luni), cu flux menstrual redus. Etiologie: cicluri
anovulatorii, boli sistemice sau endocrine;
Spaniomenoree- Cicluri menstruale neregulate, cu durata mai mare
de 3 luni;
SUD- sangerari uterine fara cauza organica demonstrabila, cel mai
frecvent datorate unor disfunctii endocrine, fiind frecvent asociate
cu anovulatie (in 90% din cazuri). Sangerarea se datoreaza faptului
ca nu se realizeaza o crestere uniforma a endometrului, ci exista tot
timpul portiuni care se descuameaza fiind eliminate;
Diagnostic:
SUD este un diagnostic de excludere;
Se vor exclude: polipii, hiperplaziile de endometru, cancerul, sarcina
cu ajutorul biopsiei de endometru, histeroscopiei, etc.;

Tratament:
Tratamentul vizeaza o proliferare uniforma, sincrona a endometrului
si aparitia unor menstruatii regulate. Se utilizeaza estrogeni,
progesteron, contraceptive orale combinate;
Estrogenii in doze mari produc rapid o proliferare a endometrului,
ducand la oprirea hemoragiei in 12- 24 de ore. Estrogenii se
utilizeaza pentru controlul rapid al hemoragiei;
Progesteronul nu realizeaza un control asa rapid al hemoragiei ca
estrogenii; se utilizeaza in controlul de lunga durata al SUD. Se
administreaza cate 10 zile/ luna.

Amenorea
Poate sa fie primara (lipsa aparitiei menstruatiei dupa varsta de 16
ani) sau secundara (oprirea menstruatiei pe o perioada de 3 luni la o
femeie cu menstruatie in prealabil prezenta).
Etiologie:
Amenoreea utero-vaginala. Factori mecanici: imperforatia himenala
(sangele se acumuleaza in vagin si uter- hematocolpos), septuri
vaginale transversale sau longitudinale complete, atrezia colului
uterin. Malformatii congenitale: sindrom Rokitansky (absenta
uterului) insotita de amenoree primara, ablatia chirurgicala a
endometrului dupa histerectomie subtotala, simfiza uterina
(coalescenta peretilor uterini)- sindrom Asherman (dupa manevre
endouterine- chiuretajul uterin);
Amenoree de cauza ovariana- scaderea hormonilor ovarieni/
cresterea hormonilor tropi hipofizari. Cauze: anomalii cromozomiale
(disgenezie gonadica- Sindrom Turner- testicul feminizant,
hemafroditism), menopauza precocce< 35 ani (cauza genetica si
predispozitie familiala), iatrogene (castrare chirurgicala, radiologica,
chimioterapica), tumori ovariene;
Amenoree hipofizara: hormonii ovarieni scad hormonii
gonadotropi hipofizari scad. Cauze: sindrom Simonds-Sheehan
(necroza hipofizara prin soc hemoragic in post partum- insuficienta
hipofizara totala), distrugerea hipofizei in cancere hipofizare sau prin
radioterapie, compresii hipofizare prin tumori de vecinatate, sindrom
Chiari-Frommel
(sindromul
amenoreegalactoree
datorita
microadenoamelor prolactinosecretante);
Amenoree
hipotalamica.
Cauze:
tumori
cerebrale
(craniofaringioame, glioame), hidrocefalie, sechelele meningitelor
sau traumatismelor craniene, cauze psihogene (anorexia mentala a
tinerelor fete, pierdere ponderala excesiva, peste 20kg, insotita de
amenoree secundara, bulimia, stari afective deosebite- divort,
deces, condamnari);

Diagnostic:
Clinic: absenta menstruatiei insotita sau nu de malformatii ale
aparatuluigenital;
Paraclinic: dozare de hormoni (ovarieni, hipofizari);
Etiologic: exista patru trepte de investigatii:
Etapa 1:
Administrare orala progesteron 2x 1 capsula/ zi (20mg), 10 zile;
Daca hemoragia apare dupa 2- 10 zile de la oprirea tratamentului
exista endometru functional impregnat estrogenic si sfera genitala
permeabila;
Etapa 2:
Daca sangerarea nu apare dupa administrarea de progesteron la 10
zile atunci se trece la administrarea de derivat estrogenic 21 zile
(etinilestradiol 0,05 mg), iar din ziua 14 pana in ziua 21 derivat
progestrogenic (medroxiprogesteron 10- 20mg). Daca apare
menstruatie leziunea se situeaza la nivelul ovarelor, hipotalamusului
sau hipofiza;
Daca nu apare sangerare dupa administrarea estrogenului si a
progesteronului, defectul este la nivelul uterului- sindrom Asherman
(sinechie uterina post abortum sau post partum);
Etapa 3:
Folosita pentru depistarea insuficientei ovariene sau hipotalamohipofizara;
Se administreaza hMG 150 UI+ hCG 300 UI;
Daca nu apare sangerare leziunea este ovariana;
Daca exista sangerare, amenoreea este de cauza hipofizara sau
hipotalamica;
Etapa 4:
Precizeaza sediul hipofizar sau hipotalamic;
Se administreaza Gn-RH: raspuns pozitiv (sangerare)- cauza
hipotalamica, raspuns negativ (fara sangerare)- cauza hipofizara;
Tratamentul este etiologic:
Chirurgical: malformatii, tumori hipofizare, cerebrale;
Hormonal: in boli endocrine;
Psihiatric: in anorexiile psihosomatice.

Prolapsul pelvian
PP reprezinta hernierea din micul bazin a organelor genitale datorita
pierderii rolului de sustinere a anumitor elemente anatomice perineale si
din micul bazin.
Termeni:
Uretrocel- uretra proemina in vagin (peretele anterior);
Cistocel- vezica urinara proemina in vagin (peretele anterior);

 Prolaps uterin- coborarea colului si a uterului de-a lungul axului

vaginal;
Enterocel- hernierea intestinului prin fundul de sac vaginal posterior;
Rectocel- hernierea rectului prin peretele vaginal posterior;
Cauze:
In mod normal, uterul este mentinut in micul bazin de ligamente.
Intinderea acestora este cauza cea mai frecventa a prolapsului. Ea
poate fi consecutiva unei nasteri (nasterea unui fat voluminos,
nastere prea rapida, precipitata sau care produce rupturi perineale,
nasteri multiple);
Retroversie uterine;
Se observa cel mai frecvent la femeile de varsta medie, care au mai
multi copii, dar se poate intalni si la femeile fara copii si la cele
varstnice;
Obezitatea agraveaza prolapsul;
Tabloul clinic:
Prolapsul genital se manifesta prin senzatie de greutate in portiunea
inferioara a abdomenului, de coborare a organelor si dureri lombare. Se
intalnesc mai multe stadii ale prolapsului:
In primul stadiu, colul uterin coboara in vagin in timpul unui efort,
dar isi reia pozitia normala cu usurinta;
In stadiul al doilea, dupa efort sau ortostatism prelungit, colul iese
prin vulva, dar urca inapoi la disparitia efortului. Vulva poate fi
uneori tumefiata;
In cazurile avansate, uterul este permanent vizibil in afara vaginului.
Uneori, pot sa apara incontinenta urinara, dificultati la urinat sau la
defecatie, aspecte ce traduc prezenta concomitenta a unui prolaps
vezical, uretral sau rectal;
Tratament conservativ:
Gimnastica pelviperineala, pentru musculatura planseului pelvian,
care fortifica muschii vaginului, reduc riscul de prolaps uterin;
Suspensie cu inele de sustinere, cu pesare, plasat in jurul colului
uterin, care permite mentinerea pozitiei organelor interne, este
recomandata femeilor in varsta sau care nu doresc sa fie operate;
Hormonoterapie cu estrogeni;
Tratament curativ:
Chirurgical, depinde de natura si importanta prolapsului, de varsta
femeii, de calitatea tesuturilor, de existenta sau absenta relatiilor
sexuale si de dorinta de maternitate. Exista diferite tehnici de
repozitionare a organelor deplasate;
Histerectomia. In cazurile severe, tratamentul chirurgical este uneori
asociat cu ablatia uterului (histerectomie);
Histeropexia. Consta in fixarea uterului de un element stabil din
micul bazin, cu ajutorul unui fir sau al unor benzi. In prezent sunt

utilizate doua metode: fixarea de un ligament al primei vertebre

sacrale (promontofixare) si incrucisarea ligamentelor rotunde care
sustin uterul (histeropexie ligamentara);
Colpoperineorafia. Aceasta interventie chirurgicala isi propune sa
redea forma, pozitia si dimensiunile initiale vaginului si perineului.
Indicatia sa principala este prolapsul genital cu beanta vulvei, de
origine traumatica (cel mai frecvent legat de nasterea unui copil
voluminos). Interventia se practica pe cai naturale, pacienta
aflandu-se sub anestezie generala sau regionala. Ea permite
continuarea unei vieti sexuale normale. Cu toate acestea, se
incearca evitarea ei la femeile in perioada de activitate genitala
pentru a limita riscul de dureri care apar la contactul sexual;
La toate aceste tratamente se poate adauga tratamentul
incontinentei urinare;

Incontinenta urinara de stress

Pierderea involuntara de urina atunci cand presiunea intravezicala
creste (tuse, ras, stranut) in absenta contractiei detrusorului vezical
(muschiul vezicii). Apare datorita modificarii raporturilor anatomice dintre
vezica si uretra.
Tratament:
Conservativ (vezi tratamentul prolapsului pelvian);
Chirurgical;
Uretrocistopexie- ridicarea si fixarea uretrei si a colului vezical;

Cancerul de san
Factori de risc:
Istoric familial pozitiv pentru cancer de san (factori genetici);
Varsta (frecventa creste odata cu varsta);
Expunerea la estrogeni care nu e contrabalansata de progesteron;
Obezitatea in menopauza;
Radiatia ionizanta;
Nasteri dupa varsta de 35 de ani;
Cancerul la un san creste frecventa la celalalt;
Metastazare:
Micrometastazele
cancerului;

sanguine si limfatice apar repede in evolutia

 Plamani, ficat, oase;

Ganglionii limfatici axilari;
Diagnostic:
Simptome: durere la nivelul sanului, secretii mamelonare, masa
palpabila in san (nodul);
Statusul hormonal al tumorii (receptori pentru estrogeni la nivelul
celulelor tumorale);
Mamografie- opacitati (calcifieri in san);
Biopsie- majoritatea sunt carcinoame (cancere de tesut epitelial),
mai putine sunt sarcoame (de tesut conjunctiv);
Stadializare:
Stadiul I: tumora< 2 cm, fara metastaze ganglionare sau la distanta;
Stadiul II: tumora de 2- 5 cm, cu metastaze ganglionare si fara
metastaze la distanta;
Stadiul III: tumora> 5 cm, cu prinderea peretelui toracic;
Stadiul IV: cu metastaze la distanta;
Tratament:
Metodele de tratament sunt alese in functie de stadiul cancerului:
chirugicale
(mastectomie
radicala,
sectorectomie,
evidare
ganglionara),
chimioterapie
(ciclofosfamida,
adriamicina,
metotrexat,
5-fluorouracil,
vinblastina),
radioterapie,
hormonoterapie (antiestrogenici- tamoxifen, aminoglutetimid);
Prognostic:
Supravietuire la 5 ani stadiul I 85%, stadiul II 66%, stadiul III 41%,
stadiul IV 10%.