Eseu ,,Impactul regimului fanariot asupra evolutiei politice si

socio-economice a Tarilor Romane.

Fanariotismul isi are radacinele aparute in secolele XVI-XVII, iar epoca domniilor
fanariote a reprezentat o perioada controversata in istoria romaneasca, fiind considerate ca un
regres in evolutia societatii romanesti.
Prin introducerea regimului fanariot in Principatele Romane, Moldova si Tara
Romaneasca, Poarta otomana a urmarit consolidarea controlului ei asupra acestora in conditiile
in care in Transilvania se instaurase stapinirea habsburgica, iar in Europa de sud-est isi facuse
aparita, ca factor de putere Rusia. S ec al XVIII-lea in Tara Romaneasca si Moldova, dezvolta in
institutiile de cultura o viata intelectuala laica propulsata de reformismult fanariot; astfel incit
Regimul fanariot infatiseaza efectele absolutismului luminat care la rindul sau a initiat un proces
de renovare in institutiile statului.
Cei mai de seama domni fanarioti au fost Constantin si Nicolae Mavrocordat. Ei au
meritul de a fi introdus cultura greaca in tara, premergatoare renasterii culturale.
In concluzie, pot afirma ca domnii fanarioti au incercat modernizarea societatii pentru a
perfectiona mecanismul de exploatare in beneficiul Portii. Regimul Fanariot contribuie la
cristalizarea unui program de emancipare nationala intemeiat pe fortele politice proprii si pe
concursul marilor puteri. Prin reformele practicate de fanarioti s-a indeplinit un process de
unificare treptata a conditiilor politice si sociale.

Eseu Rivalitile ruso-austro-otomane i consecinele lor

pentru Principatele Romne n epoca modern.
rile Romne, nc din epoca medieval, a fost n centrul rsfrngerii intereselor
Imperiului Otoman, Austriac (mai apoi Austro-Ungar), Rus.
n secolul XVII cea mai mare influen asupra statelor Romne a avut Imperiul AustroUngar. Rusia ntotdeauna a pretins s de extind n Peninsula Balcanic, astfel, Imperiul
Habsburgic i Imperiul Rus, au concurat ntre ei, pentru a domina aceste teritorii. ntre anii 1716
i 1718, a fost rzboiul austro-otoman, n care Austro-Ungaria a obinut succese. n urma Pcii
de la Passorowitz semante n 1718 ntre otomani i austrieci, Oltenia, Banatul i nordul Serbiei
au fost cedate Hamburgerilor. La scurt timp, are loc un rzboi ruso-austro-otoman ntre anii
1735-1739.
n luptele ruso-austro-otomane care ncepeau s fie tot mai des, principatele romne erau
teatru operaiunilor militare ale acestor imperii. Implicarea Prusiei, Angliei, Franei era
nesemnificativ i tendinele imperialiste ale habsburgilor, ruilor, otomanilor au fcut ca
poporul romn practic un secol i jumtate s sufere consecinele acestor rivaliti.
Primul rzboi ruso-austro-otoman are loc ntre 1683-1699. Imperiul Otoman ncearc s
se extind n Europa central ns nu reuete i pierde rzboiul fiindc s-au implicat polonezii
n ajutorul austriecilor. n 1699 se semneaz pacea de la Karlowitz prin care Imperiul Otoman
pierde Transilvania Imperiul Habsburgic. Astfel Imperiul Rus i Habsburgic se ntrete
politico-militar, iar cel Otoman este n declin.