Sunteți pe pagina 1din 13

Calcularea costului de producie complet

Clasificarea cheltuielilor
Cunoasterea criteriilor de clasificare a cheltuielilor are o mare importanta pentru organizarea
evidentei cheltuielilor si a calculatiei costurilor . Clasificarea cheltuielilor se face dupa mai multe
criterii , astfel :
a) In functie de fazele mari ale circuitului mijloacelor economice din intreprindere ,
cheltuielile se clasifica , astfel : cheltuieli de aprovizionare , cheltuieli de productie , cheltuieli de
desfacere .
b) Dupa natura si , respectiv , dupa continutul lor economic cheltuielile se clasifica in cheltuieli
cu munca materializata si cheltuieli cu munca vie .
Cheltuielile cu munca materializata sunt cele referitoare la : consumurile de materie prima si
materiale consumabile , consumurile de obiecte de inventar , consumurile de energie si apa ,
amortizarea imobilizarilor .
Cheltuielile cu munca vie sunt cele cu : salariile , impozitele , si contributiile la asigurarile si
protectia sociala suportate de intreprindere .
c)Dupa componenta (omogenitatea sau neomogenitatea ) lor , cheltuielile se clasifica in :
cheltuieli simple si cheltuieli complexe .
Cheltuielile simple sunt acelea formate dintr-un singur element de cheltuiala , ca de exemplu :
salariile, amortizarea , cheltuielile cu materiile prime, energia .
Cheltuielile complexe sunt acelea care nu au continut omogen fiind formate din mai multe elemente
de cheltuieli simple , cum sunt : cheltuielile comune sectiilor , cheltuieli generale de administratie.
d) Dupa modul de identificare si repartizare in costul productiei , cheltuielile se clasifica in :
cheltuieli directe si cheltuieli indirecte
Cheltuielile directe sunt acelea care se identifica de la inceput , din momentul efectuarii lor , pe
obiecte de calculatie .
Cheltuielile indirecte sunt acelea care nu se identifica de la inceput pe obiecte de calculatie . In
momen- tul efectuarii lor ele se evidentiaza in conturi separate de cheltuieli indirecte , de unde la
sfarsitul perioadei de gestiune, cand se face calculatia costurilor se repartizeaza pe obiecte de
calculatie pe baza unor cote procentuale
e) In functie de momentul efectuarii si cel al includerii in costul productiei , cheltuielile se
impart in : cheltuieli curente si cheltuieli efectuate in avans ( anticipate )
Cheltuielile efectuate in avans sunt cele care se efectueaza in perioada curenta , dar care privesc
perioa-dele viitoare de gestiune, introducandu-se esalonat in costul productiei , cum sunt : cheltuieli
cu chiriile ,cu abo- namentele cu reparatiile efectuate in avans .
f) In functie de raportul dintre volumul cheltuielilor si volumul fizic al productiei fabricate , chel-

tuielile se impart in : cheltuieli variabile si cheltuieli fixe sau cheltuieli conventional constante .
Cheltuielile variabile sunt cele care isi modifica volumul corespunzator modificarii volumului fizic
al productiei obtinute . De exemplu : consumurile de materii prime , materiale consumabile ,
energie , apa .
Cheltuielile fixe sunt acelea a caror marime ramane , relativ neschimbata , sau se modifica in
functie de cresterea sau scaderea productiei obtinute in marimi nesemnificative . De exemplu :
cheltuielile cu amortizarea imobilizarilor , cu chiriile platite , cu salariile personalului administrativ
si de conducere .
TABEL RECAPITULATIV CLASIFICAREA ( GRUPAREA) CHELTUIELILOR pentru calculatia
costurilor
CRITERIUL

Categorii de cheltuieli

I.

Dupa
natura economica (pe
elemente
primare)

a. Cheltuieli materiale
Se refera la consumul de materii prime si materiale, combustibili, lucrari
si servicii executate de terti, cheltuieli cu impozite si taxe, amortizari,
provizioane si ajustari pentru activitatea de exploatere. Alte cheltuieli de
exploatare.
b. Cheltuieli cu personalul (cu munca vie)
Se refera la cheltuielile cu salariile, asigurarile si protectia sociala.

II.

Dupa
modul
de
includere
in costul
de
productie

III.

Dupa
locul
de
efectuare

a. Cheltuieli directe
Se identifica pe obiecte de calculatie (produse, comenzi, faze de fabricatie
etc.) in momentul efectuarii lor ( exemple : consumul de materiale
directe, energia consumata in scopuri tehnologice, salarii personalului
direct productiv, asigurari si protectia sociala aferente salariilor directe
etc.)
b. Cheltuieli indirecte
Nu se pot identifica si atribui direct pe un anumit obiect de calculatie si se
refera la intreaga productie a unei sectii sau a entitatii in ansamblu. Se
delimiteaza pe produs sau activitate printr-un calcul intermediar de
repartizare ( exemple : cheltuieli cu intretinerea si functionarea utilajelor,
cheltuieli cu personalul de coordonare generaka a sectiei etc.)
a. Cheltuieli ale activitatii de baza
Au legatura directa sau indirecta cu realizarea productiva a obiectului de
activitate al entitatii.
b. Cheltuieli generale de administratie
Sunt determinate de efectuarea cheltuielilor cu intretinerea
compartimentelor de administrare si conducere a entitatii ( exemple :
cheltuieli de intretinere generala, cheltuieli salariale cu personalul
administrativ si de conducere etc.)
c. Cheltuieli de desfacere
Sunt cheltuieli efectuate de la terminarea productiei pana cand ajunge la
client. Se refera la cheltuieli de depozitare, sortare, etichetare, ambalare,
transport etc.

IV.

Dupa
dependent
a fata de
volumul
productiei

a. Cheltuieli variable
Sunt proportionale cu volumul productiei si se modifica in functie de
modificarile care apar in structura si volumul activitatii ( exemple :
cheltuieli cu materiile prime, cu energia etc.)
b. Cheltuieli fixe (conventional constante)
Sunt in pozitie relativ constanta in functie de modificarile dimensionale
ale activitatii si nu se modifica sau se modifica intr-o proportie foarte
mica. (exemple : cheltuieli cu amortizarea, cheltuieli generale de
productie ale sectiilor, cheltuieli generale si administrare etc.)
V. Dupa
a. Cheltuieli tehnologice
legatura cu Au legatura directa cu procesul de productie, atat ca structura cat si ca
procesul volum.
de
( exemple : consumul de materii prime si materiale directe, combustibili,
productie energia si apa, salariile personalului direct productiv etc.)
b. Cheltuieli de regie
Se refera la cheltuieli care sunt ocazionate de administrarea, organizarea
si conducerea procesului de productie.

Clasificare (gruparea) cheltuielilor pentru calculatia


costurilor,
lucrare, serviciu, faza de fabricatie, comanda,
lot de produse, operatie tehnologica etc.
Zonele de cheltuieli sunt compartimente organizatorice tehnico-productive si administrative.
Obiectul de calculatie reprezinta diviziunea tehnnica si economica in functie de care sunt
grupate cheltuielile, in vederea determinarii costurilor. Articolul de calculatie reprezinta un
element sau mai multe elemente de cheltuieli cu aceeasi destinatie sau functie economica.
Nomenclatura tip a articolelor de calculatie urmatoarele structure :

Cheltuieli directe de productie


- materii prime si materiale directe
- salarii directe si contributiile de asigurari si protectie
sociala aferente
- cheltuieli specifice de fabricatie ( cheltuieli cu reparatiile, amortizari
specifice etc.)
Cheltuieli indirecte de productie
- cheltuieli cu intretinerea si functionarea utilajelor
- cheltuieli generale ale sectiei
Cheltuieli generale de administratie
Cheltuieli de desfacere

Felurile si formele calculatiei costurilor


In activitatea practica din intreprinderi se intalnesc mai multe feluri de calculatii ale
costurilor , fapt pentru care se clasifica dupa mai multe criterii ,astfel :
1) Din punctul de vedere al momentului elaborarii calculatiilor in raport de procesele si
fenomenele economice la care se refera , acestea sunt de doua feluri , si anume : antecalculatiile si
postcalculatiile .
Antecalculatia , sau calculatia de deviz , este aceea care se face inainte de efectuarea
operatiunilor si proceselor economice si care are ca scop determinarea unor indicatori ai
programului de productie si ai bugetului de venituri si cheltuieli .In categoria antecalculatiilor se
cuprind : calculatiile de proiect , calculatiile de deviz calculatiile de buget sau de plan ,calculatiile
standard sau normative .
Postcalculatia sau calculatia efectiva este aceea care se face dupa ce au avut loc operatiile si
procesele economice si are drept scop stabilirea indicatorilor economici efectivi ai intreprinderii
pentru a controla modul si masura in care s-au realizat previziunile prevazute in antecalculatii..
Postcalculatiile pot fi, la randul lor , im-partite in trei categori :
-calculatii contabile , sunt acelea care se bazeaza pe datele contabilitatii, iar indicatorii pe care ii
determina se exprima in marimi absolute ; stabilirea lor se face pe baza meto-dologiei contabile.
-calculatii statistice , sunt acelea care au la baza datele furnizate de evidenta statistica , iar
indicatorii stabiliti au la baza o metodologie proprie statisticii si se pot exprima atat in marimi
absolute cat si in marimi relative .
-calculatii de analiza si control ale activitati economico-financiare a unitatii patrimoni-ale , sunt
acelea care au la baza date furnizate atat de contabilitate cat si de statistica si se elaboreaza dupa o
metodologie proprie analizei si controlului , putandu-se exprima atat in marimi absolute , cat si in
marimi relative .
2)Dupa sfera de cuprindere a elementelor structurale ale indicatorilor economico-financiari in
continutul acestora , calculatiile se impart in : totale si partiale .
Calculatiile totale sunt acelea care iau in considerare la stabilirea indicatorilor economico-financiari
toa-te elementele structurale ale acestora , motiv pentru care se mai numesc si calculatii complete.
Exemplu: calcu-lul costului complet al productiei fabricate prin luarea in considerare a tuturor
cheltuielilor de productie si desfacere ocazionate de fabricarea si vanzarea unui anumit produs .
Calculatiile partiale sunt acelea care iau in considerare la determinarea indicatorilor economicofinan-ciari , numai o parte din elementele structurale ale acestora , limitand deci continutul lor
numai la anumite ele-mente , in functie de scopul urmarit , motiv pentru care se mai numesc si
calculatii limitative . Exemplu : calculul costului de productie prin luare in considerare numai a unei

parti din cheltuielile de productie si anume a cheltuielilor directe si a celor indirecte de productie
ocazionate de fabricarea unui anumit produs .
3) Din punct de vedere al intervalului de timp la care se intocmesc , pot fi : calculatii periodice
si calculatii neperiodice .
Calculatiile periodice sunt acelea care se intocmesc la intervale de timp egale . Exemplu :
calculatiile de buget sau de plan , calculatiile standard care se intocmesc anual .
Calculatiile neperiodice sunt acelea care se intocmesc la intervale inegale de timp . In aceasta
categorie se cuprind , in general , o serie de postcalculatii , dar si antecalculatiile de proiect si de
deviz .
In ceea ce priveste costul productiei , acesta in functie de etapele de formare si de includere a
diferitelor elemente de cheltuieli , poate fi :
COST DE SECTIE , format din cheltuieli directe plus cheltuieli comune sectiei ;
COST DE UZINA , format din costul de sectie plus cheltuieli generale de administratie ;
COST COMPLET (comercial ) , format din costul de uzina plus cheltuieli de desfacere .
Costul de producie reprezint expresia bneasc a tuturor cheltuielilor, consumurilor materiale i
de munc vie (salariale) ocazionate de ntreprindere pentru producerea i desfacerea de bunuri materiale,
executarea de lucrri i prestarea de servicii.
Aceste cheltuieli sunt determinate de desfurarea concret a procesului de producie care este
inseparabil legat de folosirea productiv a celor trei factori indispensabili oricruii proces de producie:
natura, munca, capitalul.
Folosirea productiv a acestor trei factori determin ntr-un anumit fel consumarea lor, ceea ce
constituie baza cheltuielilor de producie i de desfacere. Fiind utilizai n procesul de producie potrivit
rolului i nsuirilor lor, factorii fundamentali ai procesului de munc contribuie n mod diferit la formarea
cheltuielilor care constituie costul produciei.

Astfel, natura (reprezentat prin pmnt, sol, aer, minerale, apa, etc.) asigur cmpul de
aciune al procesul de producie i locul de desfurare al acestuia, participnd n mod evident i
semnificativ la desfurarea procesului de producie. Consumul su este foarte greu de determinat,
uneori chiar imposibil din punct de vedere fizic, drept pentru care se urmrete numai sub aspect
valoric prin cheltuielile ocazionate de dobndirea sa, inclusiv amenajrile de orice fel, investiiile ce
adaug valoare. n ceea ce privete munca, care rezult din utilizarea forei de munc, n calitate de
factor primar al procesului de producie, are rolul de a combina i utiliza eficient ceilali doi factori
de producie, conservnd astfel valorile de ntrebuinare preexistente i creiind pe baza lor noi valori
de ntrebuinare, ocazionnd i ea cheltuieli salariale salariile i alte drepturi asimilate, contribuia
la asigurrile sociale, la fondul de omaj etc.
Costurile de productie in functie de obiectul de calculatie pot fi : cost pe grupe de produse sau
pe feluri ale acestora si cost pe comenzi si in cadrul acestora pe : sectii , ateliere , faze de fabricatie
si pe unitati de masura .

Capitalul ca factor de producie, reprezentat prin capitalul fix i capitalul circulant, particip n mod
diferit la formarea produciei.
Capitalul fix n forma sa natural maini, utilaje, cldiri etc. adic mijloace de munc necesare
procesului de producie, particip integral i la mai multe cicluri de producie, procese de producie, ceea ce
face s-i pstreze forma iniial i s fie utilizat n aceast calitate n decursul mai multor procese de
producie, adic un consum treptat ce d natere amortizrii (cheltuial). Amortizarea reprezint numai o
parte cu care au intrat intrat ele n procesul de producie, acea parte pe care ele au pierdut-o prin uzur.
Capitalul circulant materiile prime, materialele auxiliare, combustibilii etc. n calitate de
obiecte ale muncii, fie c se transform intr n mod material n componena noului produs (materii prime,
combustibilii, energia etc.), consumndu-se deci ntr-un singur proces de producie i regsindu-se total,
parial sau de loc n noile produse, devine cheltuial pentru ntreaga sa valoare. Valoarea sa de ntrebuinare
dispare dup un singur ciclu de producie, adic devine cheltiual materialele i alte obiecte ale muncii.
Similar se petrec lucrurile i n procesul de desfacere care este i el generator de costuri cheltuieli
de desfacere. Ele intr n costul complet al produciei.
Cheltuielile de producie i de desfacere care formeaz costul i care trebuie s fie nregistrate,
urmrite i calculate cu ajutorul contabilitii de gestiune i calculaie a costurilor, n al crei obiect de
aciune intr, nu se pot confunda cu categoria de cheltuieli n nelesul larg (generic) al cuvntului. In
extenso, prin cheltuial se nelege expresia valoric a consumurilor de mijloace bneti pentru satisfacerea
necesitilor de consum productiv sau neproductiv social i individual.
Noiunea de cheltuieli, n general are prin urmare un neles mai cuprinztor dect cea de cheltuieli
de producie i respectiv de desfacere exprim pe lng cheltuielile n care sunt cuprinse costuri i
transformarea de mijloace bneti n valori materiale prin aprovizionare, cumprare sau utilizare efectiv a
diferitelor fonduri specifice de care dispune unitatea patrimonial ( fondul de participare la profit, folosirea
anumitor mijloace bneti sau materiale n scopul prevenirii i nlturrii calamitilor naturale). Asemenea
cheltuieli nu reprezint niciodat costuri i nu se cuprind n sfera contabilitii de gestiune i calculaie a
costurilor, deoarece nu sunt legate nici de obinerea sau de desfacerea produciei. n costuri se cuprinde prin
urmare numai o parte a cheltuielilor care pot s apar ntr-o ntreprindere acelea care reprezint cheltuieli
de producie i respectiv de desfacere. Prin urmare, baza cheltuielilor de producie o constituie consumurile
productive normale care au loc n ntreprindere.
O serie de cheltuieli cheltuielile financiare i cele extraordinare nu se cuprind n costuri.
ntre cheltuielile financiare care nu se cuprind:
pierderi din creane legate de participaii;
pierderi din vnzarea titlurilor de plasament;
diferene nefavorabile de curs valutar, din operaii curente i disponibiliti n devize;
cheltuieli privind sconturile acordate clienilor etc.
Din categoria cheluielilor financiare, fac excepie dobnzile aferente mprumuturilor la unitile cu
ciclu lung de fabricaie, care dei sunt cheltuieli financiare se pot include n costuri cu aprobarea Ministerului
Finanelor.
ntre cheltuielile excepionale care nu se includ n costuri, fac parte:

cheltuielile legate de operaiunile de gestiune cum ar fi: despgubiri, amenzi, lipsuri de


inventar, donaii i subvenii acordate, pierderi din creditori diveri;
cheltuieli legate de operaii de capital valoarea contabil a imobilizrilor cedate i alte
cheltuieli care nu au legatura cu fabricatia si desfacerea unui bun
Trebuie menionat faptul c nu orice consum productiv intr n costuri. Astfel substanele care provin
direct din natur (aerul) pot constitui consum productiv n cazul unui proces unitar de prelucrare i extracie.
Ele nu sunt cuprinse deoarece nu se pot exprima n bani, nu sunt produse ale muncii omeneti i ca atare nu
fac obiectul vnzrii cumprrii.
Dac, pe de o parte n costul produciei se includ i cheltuieli care prin natura lor economic nu
aparin categoriei de costuri, pe de alt parte unele elemente care prin coninutul lor economic se ncadreaz
tiinific n aceast

categorie, rmn n afara costurilor datorit caracteristicii fondurilor din care s-au

acoperit: fonduri cu destinaie special; fonduri primite de la buget.


Pentru delimitarea corect a costurilor de producie trebuie avut n vedere faptul c n ntreprindere
au loc o serie de consumurii materiale i munc vie precum i pli bneti al cror rezultat nu este unul
productiv:
plata salariilor provocate de abaterile de la procesele tehnologice;
utilizarea unor materiale mai scumpe;
consumuri suplimentare determinate de rebuturile definitive i cele recondiionate;
pierderile din ntreprindere din cauze interne i externe.
Plata reparatii, intretinere, hrana camine si gradinite aflate sub administratia intreprinderii
Faptul c aceste cheltuieli au uneori un coninut material cu cele care se fac pentru obinerea
produciei propriuzise, c se exprim n bani i c apar pe parcursul desfurrii procesului de producie al
ntreprinderii, trebuie s fie considerate cheltuieli de producie obinuite. Ele au caractere net de cheltuieli
neeconomicoase i nu sunt admise n bugetarea costurilor deoarece ar nsemna recunoaterea unor aspecte
nesatisfcute.
Costul efectiv al produciei trebuie s oglindeasc condiiile reale n care se desfoar procesul de
producie i de desfacere din fiecare ntreprindere, adic aceasta trebuie s cuprind i cheltuielile
neeconomicoase, ceea ce afecteaz negativ coninutul su.
Formarea costului de productie tine cont de specificul activitatii desafsurate in intreprinderea
respectiva. In orice intreprindere costul de productie este o contructie (diferite costuri pentn diferite
scopuri) care are la baza trei elemente: MATERIALE, MANOPERA , CHELTUIELI INDIRECTE DE
FABRICATIE
COSTUL PRODUSULUI are un caracter complet i se determin pe baz relaiei:
CCi = CDi + CIi + CDesfi + Cfdi + CGAi unde:
Cci cost complet al produsului i;
CDi cost direct pe produsul i;
CIi cot cheltuieli indirecte pe produs i;
CDesfi cheltuieli de desfacere pe produsul i;
CGAi cot cheltuieli generale de administraie pe produs i

Cfdi cheltuieli financiare cu dobnzile pe produsul i.

COSTURI
COST DE PRODUCIE

Consum de
materii
prime i
materiale

Cost cu
manoper
aaaa
manoper
a

Producie n
curs de
execuie

Costuri n afara activitii


de producie
nonmanufacturing
Costuri cu
regia
fabricaie

Costul
produselor
finite n
stoc

Contul de profit i
pierdere

Costul produselor
vndute

Conform Ordinului Ministrului Finantelor nr.306/2002 Costul de producie al unui bun cuprinde:
costul de achiziie al materiilor prime i consumabilelor, celelalte cheltuieli directe de producie, precum i
cota cheltuielilor indirecte de producie alocate n mod raional ca fiind legate de fabricaia acestuia.
Pierderile de materiale, manopera sau alte costuri de producie nregistrate peste limitele normal
admise, cheltuielile de depozitare, cu excepia cazurilor n care aceste costuri sunt necesare n procesul de
producie, anterior trecerii ntr-o nou faz de fabricaie, regiile (cheltuielile) generale de administraie care
nu particip la aducerea stocurilor n forma i locul final, precum i costurile de desfacere, reprezint
exemple de costuri care nu trebuie incluse n costul stocurilor, ci sunt recunoscute drept cheltuieli ale
perioadei n care au survenit.
n costul unui activ cu ciclu lung de fabricaie pot fi incluse i dobnzile pltite la creditele bancare
contractate pentru achiziia, construcia sau producia acestuia, direct atribuibile activului, pn la finalizarea
sa, aferente aceleiai perioade. n sensul prezentelor reglementri, prin activ cu ciclu lung de fabricaie se
nelege un activ care solicit n mod necesar o perioad substanial de timp pentru a fi gata n vederea
utilizrii sau pentru vnzare.
Costul stocurilor cuprinde toate costurile aferente achiziiei i prelucrrii, precum i alte costuri
suportate de ntreprindere pentru a aduce stocurile n forma i n locul n care se gsesc n prezent.
Costurile de achiziie a stocurilor cuprind preul de cumprare la care se adaug taxe de import i
alte taxe, cu excepia acelora pe care ntreprinderea le poate recupera de la autoritile fiscale i costurile de
transport, manipulare i alte costuri care pot fi atribuite direct achiziiei de produse finite, materiale i
servicii. Reducerile comerciale, rabaturile i alte elemente similare sunt deduse pentru a determina costul de
achiziie.
Diferenele de curs valutar aferente achiziiilor recente de bunuri pot fi incluse n costul de achiziie
doar n cazurile permise prin tratamentul alternativ prevzut de IAS 21, Efectele variaiei cursurilor de

schimb valutar (cnd au rezultat dintr-o depreciere monetar accentuat mpotriva creia nu exist nici un
mijloc practic de acoperire i privesc datorii rezultate din achiziie recente de stocuri, datorii care nu pot fi
achitate).
Costurile de prelucrare a stocurilor cuprind: costurile directe (de exemplu, costurile cu manopera
direct); costurile indirecte de producie, care cuprind regia fix, format din costurile indirecte care rmn
relativ constante, indiferent de volumul produciei (amortizarea utilajelor i echipamentelor, ntreinerea
sculelor i utilajelor, precum i costurile cu conducerea i administrarea seciilor) i regia variabil, format
din acele costuri de producie care variaz direct proporional sau aproape direct proporional cu volumul
produciei (costurile indirecte cu materialele i cu fora de munc).
Alocarea valorii regiei fixe asupra costurilor de prelucrare se face pe baza capacitii normale de
producie. Capacitatea normal de producie este producia estimat a fi obinut medie, de-a lungul unui
anumit numr de perioade sau sezoane, n condiii normale, avnd n vedere i pierderea de capacitate
determinat de ntreinerea planificat a echipamentelor.
Valoarea regiei fixe alocate produselor realizate nu se majoreaz ca urmare a obinerii unei producii
sczute sau a neutilizrii unor active. Regia fix nealocat este recunoscut drept cheltuial n perioada care a
aprut. Regia variabil este alocat produciei realizate, corespunztor folosirii efective a capacitii de
producie. Regia fix care se recunoate ca o cheltuial a perioadei: Cheltuieli fixe x (1 nivelul real al
activitii/nivelul normal al activitii).
Exemplu de costuri indirecte fixe (regie fix):
- ntreinerea cldirilor fabricii, a instalaiilor i a echipamentelor;
- amortizarea cldirilor fabricii, a instalaiilor i a echipamentelor;
- chiria i cheltuielile cu taxele pentru cldirea fabricii;
- costurile de depozitare i de manipulare a materiilor prime, produciei n curs i consumabile;
- cheltuieli cu conducerea i administrarea seciilor.
Costul stocurilor poate include alte costuri numai n msura n care acestea reprezint costuri
suportate pentru a aduce stocurile n forma i n locul n care se afl n prezent. De exemplu cheltuielile cu
regia general sau costurile de proiectare a produselor destinate anumitor clieni.
Exemplu de costuri care nu trebuie incluse n costul stocurilor, ci trebuie recunoscute drept cheltuieli
ale perioadei n care au survenitcum ar fi: pierderile de materiale, manoper sau alte costuri de producie
nregistrate peste limite normal admise; cheltuieli de depozitare, cu excepia cazurilor n care astfel de costuri
sunt necesare n procesul de producie, anterior trecerii ntr-o nou faz de fabricaie; regii generale de
administraie, care nu particip la aducerea stocurilor n starea i locul n care se gsesc n prezent; costuri de
desfacere.
n anumite circumstane prevzute de tratamentul contabil alternativ permis de IAS 23, Costul
ndatorrii, pot fi incluse n costul stocurilor, costul ndatorrii care sunt direct atribuite achiziiei sau
construciei unui activ pe termen lung. Suma costurilor ndatorrii ce pot fi capitalizate pentru un activ
trebuie determinat conform prevederilor IAS 23.
Costul stocurilor unui prestator de servicii cuprinde: cheltuieli cu manopera plus alte costuri
legate de personalul direct angajat n furnizarea serviciilor, inclusiv personalul nsrcinat cu supravegherea
plus cheltuielile cu regia fix i variabil.

Costurile cu personalul angajat n activitatea de desfacere i administraie sunt recunoscute drept


cheltuieli n perioada n care au loc.
Pentru simplificare n determinarea costurilor, standardul IAS 2 precizeaz c pentru activitatea de
producie, poate fi utilizat cu succes metoda cost standard. La stabilirea costului stocului de produse
realizate se iau n considerare nivelurile normale ale consumurile de materiale, consumabile, manoper i
utilizarea eficient a capacitilor de producie. Aceste niveluri trebuie revizuite periodic i ajustate dac este
necesar, n funcie de condiiile actuale. La finele lunii se stabilete costul efectiv al produsului obinut, care
ia n considerare doar cheltuielile ncorporabile i se determina diferenele de pre aferente.
Tratamentul contabil de baz precizat de IAS 2 presupune c, costul stocurilor, cu excepia celor
care nu sunt fungibile ori nu sunt destinate unor comenzi distincte, s fie determinat prin metoda primul
intrat, primul ieit (FIFO) sau prin metoda costului mediu ponderat (CMP).

Pentru evidenta si calculatia costurilor productiei se utilizeaza diferite metode si procedee de


calculatie , cum sunt :
Metoda globala , sau simpla ;
Metoda pe faze de fabricatie ;
Metoda pe comenzi .
Metoda globala consta in colectarea intr-un singur cont a tuturor cheltuielilor facute intr-o
perioada de gestiune , care la sfarsitul perioadei se impart la cantitatea de produse fabricate ,
exprimate in unitati naturale (bucati , kg , tone , etc ) si astfel se obtine costul pe unitatea de produs .
Aceasta metoda se aplica in intreprin-derile care fabrica un singur produs : energie electrica , abur ,
carbune .
Metoda pe faze consta in evidentierea cheltuielilor de productie pe fazele prin care trec
produsele in pro-cesul de fabricatie , de la operatii de prelucrare a materiilor prime , pana la
obtinerea produsului finit . Prin insu-marea cheltuielilor din toate fazele se obtin cheltuielile totale ,
care impartite la cantitatea de produse obtinute se obtine costul productiei . Aceasta metoda se
aplica in productia de masa unde materiile prime trec prin diferite faze succesive de prelucrare . De
exemplu , in prelucrarea petrolului sunt urmatoarele faze : distilarea primara , rafinarea , cracarea ,
fabricarea uleiurilor.
Metoda pe comenzi consta in organizarea contabilitatii analitice a cheltuielilor pe fiecare
comanda , iar in cadrul acesteia pe sectii si pe elemente de cheltuieli . Fisele de conturi deschise
pentru fiecare comanda colec
teaza toate cheltuielile ocazionate de comanda respectiva , pe toata durata executiei ei. Aceasta
metoda se aplica in intreprinderile constructoare de masini unde produsele finite se obtin sub forma
de unicat prin asam-blarea pieselor si subansamblurilor, precum si in alte ramuri : industria
lemnului , intreprinderile de reparatii , intreprinderile de constructii-montaj .

Aplicatie :
Entitatea Alfa SA actioneaza de la un furnizor un strung la pret de cumparare 35.000 lei.
In facture furnizorului figureaza si diverse cheltuieli pe care acesta le-a efectuat cu aducerea si
punerea in functiune a utilajului : cheltuieli de transport 800 lei, cheltuieli de incarcare-descarcare
( manipulare) 300 lei, cheltuieli cu asigurarea in timplul transportului 100 lei, cheltuieli de montaj si
punere in functiune 700 lei, cheltuieli cu probe tehnologice 400 lei.
Stabiliti costul de achizitie.
Rezolvare :
Costul de achizitie = cheltuieli de transport 800 + cheltuieli de manipulare 300 +
+cheltuieli de asigurare 100 + cheltuieli de montaj si punere in functiune 700 + cheltuieli cu probe
tehnologice 400 = 2.300 lei

Aplicatie :
Entitatea X calculeaza costul de productie si costul complet pe baza urmatoarelor date :
cheltuieli materiile prime si materialele 300.000, cheltuieli cu salariile directe 80.000, cheltuieli
privind contributiile la asigurarile si protectia sociala aferentesalariilor directe 30.000, alte cheltuieli
de exploataredirecte 10.000, cheltuieli cu intretinerea si functionarea utilajelor 70.000, cheltuieli
generale ale sectiei 20.000, cheltuieli generale de administratie 15.000, cheltuieli de desfacere
25.000.
Rezolvare :
Cheltuieli directe = Materii prime si materiale directe + Salarii directe +
+Contributii aferente salariilor directe + Alte cheltuieli directe =
= 300.000 + 80.000 + 30.000 + 10.000= 420.000 lei
Cheltuieli indirect = Cheltuieli cu intretinerea si functionarea utilajelor + Cheltuieli generale
ale sectiei = 70.000 + 20.000 = 90.000 lei
Costul de productie = Cheltuili directe + Cheltuieli indirect = 420.000 + 90.000
= 510.000 lei
Costul complet = Cost de productie + Cheltuieli generale de administratie
+ Cheltuieli de desfacere = 510.000 + 15.000 + 25.000= 550.000 lei

CENTRALIZATOR CHELTUIELI
CHELTUIELI PE ARTICOLE
COSTURI PE STADII DE
DE CALCULATIE
PRODUCTIE SI DESFACERE
1.CHELTUIELI DIRECTE
420.000
COST
COST
Materii prime si materiale directe
300.000
Salarii directe
80.000
DE
Contributii aferente salariilor directe
30.000
COMPLET
Alte cheltuieli directe
10.000
PRODUCTIE
2.CHELTUIELI INDIRECTE
90.000
Cheltuieli cu intretinerea si
510.000
( cost total )
functionarea utilajelor
70.000
Cheltuieli generale ale sectiei
20.000
550.000
3.CHELTUIELI GENERALE DE
ADMINISTRATIE
15.000
4.CHELTUIELI DE DESFACERE
25.000

Aplicatie : la sfarsitul unei perioada de gestiune se cunosc urmatoarele date : total cheltuieli de
productie 1.350.000 lei , productia realizata 3.000 t. Sa se calculeze costul unitar pe tona de produs.
Rezolvare :

Aplicatie : Societatea Comercila Z obtine trei produse A, B, C in urmatoarele cantitati ( Q ) :


20.000 bucati din produsul A , 30.000 bucati din produsul B , 10.000 bucati din produsul C.
Cheltuielile efectuate pentru obtinerea celor trei produse au un nivel valoric de 455.000 lei.
Parametru luat pentru calculul indicilor de echivalenta este greutatea produselor : produsul A 400
g , produsul B 100 g , produsul C 200 g. Sa se calculeze costul uniatr pe unitatea de produ finit
folosint metoda indicilor de echivalenta simpli:
Rezolvare:
a. Se alege ca baza de comparatie produsul B.
b. Se calculeaza indicii de echivalenta K = greutatea produsului analizat : greutatea produsului B .
KA = 400 g : 100 g = 4
KB = 100 g :100 g = 1
KC = 200 g : 100 g = 2
c. Calculul productiei obtinute in unitati conventionale
Cant. conv. = cantitae produse x K
produs A 20.000 buc x 4 = 80.000 buc
produs B 30.000 buc x 1 = 30.000 buc
produs C 10.000 buc x 2 = 20.000 buc
Total cant. conventionala Q c =130.000 buc
d. Calculul costului unitar pe unitate conventionala C c = total cheltuieli (C t) : cantitate produse in
unitate conventionala (Q c)
C c = 455.000 lei : 130.000 buc = 3,50 lei/buc
e. Calculul costului unitar pe fiecare produs C u = cantitatea in unitati convenitonale (Cant. conv.)
x Costul unitar pe unitate conventionala (C c) / Q
C u A = (80.000 buc x 3,50 lei) : 20.000 buc = 280.000 : 20.000 = 14,00 lei
C u B = (30.000 buc x 3,50 lei) : 30.000 buc = 105.000 : 30.000 = 3,50 lei
C u C = (20.000 buc x 3,50 lei) : 10.000 buc = 70.000 : 10.000 = 7,00 lei
Rezolvare tabelara
Produs

Greutate
Cant. efectiva
Coef.
specifica (g)
obtinuta (Q)
echiv. Q
0
1
2
3
A
400 g
20.000 buc
4
B
100 g
30.000 buc
1
C
200 g
10.000 buc
2
TOTAL
x
60.000 buc
x
C c = C t : Q c = 455.000 lei : 130.000 buc = 3,50 lei/buc

Cant. unit.
convention.
4=2x3
80.000
30.000
20.000
130.000

Cost unitar (C u)
5
14,00 lei
3,50 lei
7,00 lei
x

S-ar putea să vă placă și