Ministeru educatiei

Universitatea de Stat, Facultatea Drept

Catedra drept constitutional si drept administrative

Lucru individual
Raport:
MUNCA NEREMUNERATA IN
FOLOSUL COMUNITATII

A elaborat:Ureche Victoria
Conducator stiintific:Nichita Rodica

Chisinau,2014

Cuprins:
1.Consideratii cu privire la munca
neremunerata in folosul
comunitatii..........................................................
..
2.Aparitia si evolutia
conceptului..........................
3.Obietcivele principale ale muncii
neremunerate in folosul
comunitatii..........................................................
..
4.Argumente pro si contra aplicarii muncii in
folosul
comunitatii..........................................................
..
5.Caracteristica sanctiunii sub forma de munca
in folosul
comunitatii..........................................................
..
6.Cazurile si conditiile de aplicare a muncii
neremunerate in folosul comunitatii in
Republica Moldova.........
7.Modul de executare a sanctiunii sub forma de
munca neremunerata in folosul comunitatii si

consecinete neexecutarii
acesteia.............................................
8.Regulele Consiliului Europei privind aplicarea
pedepselor si sanctiunilor in folosul
comunitatii......................

1.Consideratii cu privire la munca

neremunerata in folosul comunitatii
Conform atr.3, alin(1)munca neremunerata in folosul comunitatii
consta in antrenarea contravenientului persoana fizica, in afara
timpului de serviciu de vaza sau de studii, la munca stabilita de
autoritatea administratiei publice lovale. Munca n folosul
comunittii este o optiune la care poate recurge
instanta judectoreasc dac a ajuns la concluzia c contraventia
comisa de o persoan este mai putin grava si c persoana
respectiv poate compensa fapta comis prin prestarea unei munci
utile neremunerate n serviciul comunittii.Munca n folosul
comunittii are un efect fizic si emotional asupra delincventului,
ntruct i limiteaz libertatea de deplasare, impune o anumit
autodisciplin si respect pentru ceilalti, toate acestea implicnd
contravenientul n exercitarea unor sarcini si n anumite situatii care
constituie, n realitate, o provocare pentru conceptia, experienta si
capacittile sale personale.Munca n folosul comunittii poate
constitui, prin urmare, un mod pozitiv de a-l pune pe contravenient
n situatia s ofere o compensatie pentru contraventiile comise si

poate servi drept posibilitate de a stimula reorientarea interioar a

contravenientului si aparitia sentimentului de respect fat de
propria persoan. Astfel, aceast munc are o dubl valoare pentru
contravenient prin faptul c l constientizeaz pe acesta c membrii
comunittii sunt afectati de contraventiile comise si c, la rndul ei,
comunitatea realizeaz c contravenientii pot aduce o contributie
mai curnd constructiv dect distructiv n viata ei. Necesitatea
implementrii muncii n beneficiul comunittii este motivat de un
sir de factori, si n acest sens vom mentiona, n primul rnd, faptul
c ntretinerea nchisorilor este foarte costisitoare: s calculm
cti bani se cheltuiesc pentru a hrni mii de oameni, pentru a-i caza
si mbrca si pentru a le asigura ngrijirile medicale elementare.
naceast ordine de idei ne ntrebm: cine are de cstigat dac
acestia sunt pur si simplu nchisi? Rezultatul este bine cunoscut:
statul suport cheltuieli suplimentare, nici victima si nici societatea
nu primesc vreo compensatie, iar nchisorile devin tot mai
aglomerate. Concluzia care se desprinde n mod logic este
urmtoarea: pentru savirsirea unor contraventii, una din sanctiunile
cei pot fi aplicate contravenientului este munca neremunerata in
folosul comunitatii.

2.Aparitia si evolutia conceptului

Conceptul de executare a sanctiunii sub form de munc
neremunerat n folosul comunittii de ctre persoanele
contraveninte nu este o inovatie.Desi munca n beneficiul
comunittii, n formula sa actual, este o form mdern de
sanctiune, ea se regseste n istoria relativ ndelungat a
sanctiunilor de natur similar. n istorie atestm orase medievale
germane n care datornicilor li seoferea posibilitatea de a evita
pedeapsa cu nchisoarea pentru neonorarea obligatiilor lor prin
prestarea unei munci folositoare comunittii (construirea de
fortificatii, curtarea retelei de canalizare a orasului etc.).ncepnd
cu secolul XVII, ntr-o serie de tri au existat sanctiuni de tip
similar constnd n efectuarea unei anumite munci n interesul

comunittii. Cea mai cunoscut sanctiune era Arbeitsstrafe, care

servea drept sanctiune alternativ n Germania si n Elvetia pentru
persoanele care nu voiau sau nu puteau s-si achite datoriile
financiare.Treptat, aceast form de sanctiune a nceput s fie
aplicat nu numai datorni-cilor insolvabili. De exemplu, n Saxon
Codex Augusteus, din 1698, se prevedea dreptul judectorului de a
aplica sanctiunea de Handarbeitsstrafe n locul pedepsei
cu nchisoarea sau amenzii cu mentiunea care specifica cum c trei
zile de munc obligatorie echivalau cu o zi de detentie.n Anglia de
la mijlocul secolului trecut, aceast form de sanctiune era
conceput ca obligatie asumat voluntar de a presta o anumit
munca. Cu alte cuvinte, n Anglia aceast sanctiune diferea de
Arbeitsstrafe, care avea n toate cazurile uncaracter coercitiv. De
fapt, este vorba de o diferent pur formal,
deoarece chiar amenintarea cu o alt sanctiune poate avea
caracter coercitiv pentru ca contravenientul s accepte obligatia de
prestare a unei munci n folosul public. Prin urmare, acest caracter
de neobligativitate are, cu sigurant, un impact juridic major si a
fost, caatare, preluat ntr-o serie de tri n forma contemporan a
sanctiunii, numit munca n beneficiul comunittii .n Statele Unite
ale Americii, angajarea condamnatilor n proiecte pentru constructia
si repararea drumurilor, precum si n alte munci social-utile, dateaz
nc din perioada Rzboiului de Independent. Schemele de munc
comunitar au fost elaborate n baza unui cumul de idei lansate n
anii 60. Primul program de munc comunitar organizat a fost
lansat n S.U.A. n anul1996 n Alameda (California). Programul era
prevzut pentru femeile care au comis infractiuni de trafic si
dispuneau de venituri mici, fapt ce nu le permitea s achite
amenzile si, ca urmare, erau condamnate la privatiune de libertate.
Scopul urmrit consta n emiterea de ctre instantele de judecat a
sentintelor care prescriau prestarea de anumite munci comunitare
ca un substituent al pltii amenzilor, ceea ce trebuia s se soldeze
cu reducerea numrului de femei detinute n nchisoare.Programul
s-a bucurat de mare popularitate si a conditionat crearea a sute
de programe de munc comunitar pe ntregul teritoriu al S.U.A. Cu
mici exceptii,munca comunitar figura ca o optiune a sentintei
privative de libertate numai ncazul infractiunilor minore sau era
utilizat ca una din conditiile necesare n procesul
de aplicare a probatiunii.n Anglia si Tara Galilor, preocuparea de
cheltuielile de ordin socio-economic pentru detentie precum ti
suspiciunile legate de eficienta acesteia au conditionat,n 1966,
crearea Consiliului Consultativ al Sistemului de Justitie Penal.
Consiliul a elaborat, n 1970, un raport (Raportul Wootton), n care

recomanda, printre altele, instituirea conceptului de munc

comunitar. Reactia Guvernului s-amanifestat prin adoptarea Legii
cu privire la Justitia Penal (1972), care, la rndul ei, a fost
substituit prin Legea cu privire la competenta instantelor
judectoresti penale (1973).Legislatia britanic prevedea
posibilitatea emiterii unor sentinte ce prescriau munca n beneficiul
comunitii ca form de sentin separat. Astfel, instana,n baza
unei investigri sociale, era n drept s oblige o persoan care a
atins vrsta de cel putin 17 ani si a fost condamnat la privatiune
de libertate s presteze nu mai putin de 40 ore si nu mai mult de
240 ore de munc comunitar.Rmne s specificm c acest lucru
era posibil numai n cazul cnd infractorulconsimtea s execute o
asemenea sentint. Infractorul putea s fac parte din grupul de
munc sau putea s lucreze singur, fiind plasat n cmpul muncii
comunitare n mod individual. Acest model era administrat de
Serviciul deProbatiune, iar supravegherea plasamentelor individuale
era exercitat dedestinatarii serviciului. De altfel, schema britanic
a servit drept model pentru unele tri europene si din confederatia
coroanei engleze. Experient a acestor tri demonstreaz c
sanctiunile alternative, n special munca n folosul comunittii, se
bucur de cea mai mare popularitate. Asa dar, sperantele cele mai
mari s-au legat de o nou form de pedeaps, prin care infractorul
plteste pentru faptele sale reprobabile, prestnd o munc n
folosul comunitrii si ndeplin concordant cu modalitatea stabilit
privind despgubirea victimei pentru daunele pricinuite de infractor.

3.Obietcivele principale ale muncii

neremunerate in folosul comunitatii
Obiectivele principale urmrite n cadrul muncii n folosul
comunittii sau ceea ce se sper s se realizeze prin ordinul
prestare de servicii n folosul comunitti iimplic reintegrarea
delincventului n comunitate:
-prin impunerea unei discipline de munc nepltit pozitiv si
solicitat de societate;
-prin acoperirea prin munc a despgubirii aduse comunittii,
ndreptndu-se astfel rul rezultat din comiterea unei
contraventii .n plus, un ordin de prestare a muncii n folosul
comunittii poate avea dreptrezultat:
-sans sporit de recuperare a contravenintului la standarde
sociale acceptabile.

n Marea Britanie, Circulara Ministerului de Interne nr.18 din 1989 cu

privire la normele nationale privind ordinele de munc n folosul
comunittii specific faptulc un astfel de ordin urmreste trei
scopuri principale:
- s-l sanctioneze pe cotravenint, obligndu-l s presteze o munc
nepltit, prin impunerea disciplinei de a se prezenta
cu punctualitate la munc si renuntarea la timpul liber;
- s aduc o compensatie comunittii, cerndu-i contravenintului s
presteze omunc util din punct de vedere social, care
recompenseaz comunitatea pentru contraventia comis.
- s ofere un beneficiu comunittii prin prestarea unei munci, care
n alte conditii nu ar fi efectuat.
Scopul muncii n folosul comunittii urmreste, de asemenea, s
realizeze o sentint viabil, riguroas, care si merit efortul
depus, modul de ispsire a sanctiunii fiind bazat pe sprijinul
comunittii, care poate contribui si la recuperarea social.Totusi,
munca n beneficiul comunittii nu este aplicabil n cazul
tuturor contraventiilor.

4.Argumente pro si contra aplicarii muncii in

folosul comunitatii
Experienta de aplicare a muncii comunitare n peste 60 de tri ale
lumii a demonstrat c utilizarea acestei forme alternative pentru
detentie prezint un sir de avantaje importante att pentru
societate n general, ct si pentru contravenint sau infractor si
victim:
-elibereaz spatiu n penitenciare pentru infractorii care au
svrsit infractiuni mai grave;
-costurile executrii pedepsei sunt mai reduse (chiar dac
contribuabilul trebuies suporte anumite cheltuieli legate de
supravegherea muncii n beneficiul comunittii);
-creste rolul comunittii n procesul de reeducare si resocializare a
infractorului;
-sporeste interesul public fat de tratamentul infractorilor;

-dat fiind rolul crescnd al societtii, se

aprofundeaz sentimentul responsabi-littii acesteia fat de
condamnat, fat de rezultatele finale;
-este asigurat diferentierea adecvat si individualizarea
pedepselor;
-munca reprezint o compensatie n folosul societtii, ce
permite recuperarea prejudiciului provocat prin comiterea
infractiunii;
-se micsoreaz nivelul de risc al recidivei;
-mentine si sporeste probabilitatea adaptrii infractorului la normele
social-acceptabile etc.Sunt importante si beneficiile pe care le ofer
aplicarea pedepsei respective pentru infractor:
-posibilitatea de a rmne n comunitate, n familie si de a-si
pstra locul demunc;
-rscumprarea prin munc a daunei pe care a pricinuit-o la
momentul comiterii infractiunii;

10
-constientizarea consecintelor reale si cresterea responsabilitatii
pentru infrac-tiunea comis;
-sansa de a se ptrunde de faptul c el nu prezint un mare pericol
social si poatefi reeducat fr aplicarea unei pedepse penale.Munca
comunitar ca form de pedeaps cu caracter alternativ are un
impact considerabil si pentru victima infractiunii:
-victima poate fi martor ocular al faptului c infractorul este
pedepsit realmente pentru infractiunea svrsit;
-satisfactie personal determinat de faptul c infractorul regret
actiunile comise si doreste s se corecteze.
Analiznd perspectiva implementrii muncii neremunerate n folosul
comunittii n Republica Moldova, pot fi mentionate si cteva
dezavantaje sau riscuri:
-lipsa de informare a societtii asupra acestui institut;

-dificultatea depsirii mentalittii justitiei penale represive,

determinat decaracterul conservativ al acesteia;
-nivelul redus al autorittii organelor de ocrotire a normelor de
drept;
-prezenta coruptiei;
-lipsa resurselor financiare necesare ntru sustinerea aparatului
ce va asigura supravegherea comportamentului
persoanelor pedepsite la munc neremunerat n beneficiul
comunittii.n general, se poate afirma c numai reglementrile
moderne privitoare la sanctiunile contraventionale legate de
prestarea unei munci n folosul comunittii, asa cum au fost
acceptate n majoritatea statelor democratice, au oferit un
instrument admisibil si n acelasi timp, dat fiind originea lor
istoric, au permis eliminarea sau cel putin reducerea considerabil
a numrului pedepselor de detentiune pe termen scurt.

5.Caracteristica sanctiunii sub forma de munca

in folosul comunitatii
Trebuie s mentionm c munca n folosul comunittii ofer
o posibilitate special pentru operarea unor experimente,
efectuarea crora este posibil si fr existenta unei baze
legislative, ntruct n majoritatea trilor exist deja acele institute
de drept, care ar putea asigura o bun desfsurare a
experimentelor. n felul acesta,munca n folosul comunittii poate fi
prevzut n calitate de obligatiune special n cadrul
eliberrii conditionate, probatiunii sau amnrii executrii
sentintei.Experimentele privind munca comunitar mai prezint
avantaj si prin faptul cinstitutiile unde urmeaz s se execute sau
organele care execut supravegherea exist deja sau pot fi usor
identificate. n acest sens, sunt pertinente cutumele juridice ale mai
multor tri. De exemplu n Franta, judectorul responsabil de
executarea sentintelor are un rol important n executarea si
supravegherea asupra executrii sanctiunii, n timp ce n alte state
aceast misiune este pus n seama serviciului de probatiune. n
Olanda, au fost create organe speciale n cadrul serviciului de

probatiune, n scopul evitrii supra punerii de functii legate de

executarea muncii comunitare, si alte organisme care tin de
activitatea traditionala serviciului de probatiune.Este posibil ca
motivul unei relative popularitti a muncii n folosul comunittiis
rezide n faptul c ea este conceput drept o sanctiune sever
(dificil) si,respectiv, sigur, creia i se acord un rol de tranzitie n
sistemul pedepselor penale. Este recunoscut faptul c munca n
beneficiul comunittii urmreste un aspect concret al pedepsei fr
a dispune de anumite efecte negative, posibile ncazul detentiei, si,
totodat, mai ofer delincventului posibilitatea de a avea unele
foloase n urma prestrii unei munci sub supraveghere.Asadar, n
linii mari munca n folosul comunittii este orientat spre nlocuirea
sentintei privative de libertate. n unele legi, de exemplu n
legislatia francez si a statului australian Noul Sud (Wales), se
prevede n mod expres c munca n beneficiul comunittii este
aplicat doar n locul privatiunii de libertate. n MareaBritanie, unde
munca comunitar este acceptat ca o alternativ, nu exist
nsnici o conditie preventiv, care ar prevedea c n caz contrar
infractorul este pasibil de privatiune de libertate. Totodat,
cercetrile demonstreaz c munca nfolosul comunittii este
aplicat n aproape 50% din cazuri ca o alternativ adetentiei.Se
impune n atentie si faptul c prevederea legislativ, n conformitate
cu care munca n beneficiul comunittii trebuie s nlocuiasc
detentia, reprezint o garantiemai putin sigur. Asa cum decurge
din raportul Australiei si cel al Olandei, munca comunitar este
aplicat n practic mai frecvent n locul sanctiunilor nonprivative
de libertate: amenda sau fideiusiunea.Exist cteva metode
legislative prin intermediul crora instantele pot fi impuses aplice
munca n beneficiul comunittii ca o alternativ la detentia
imediat. nacest sens, legislatia din Finlanda prevede o procedur
din dou etape. Prima presupune ca instanta s pronunte o hotrre
care nu ia n considerare existenta institutului sanctiunilor
alternative. Dac judecata aplic o pedeaps care preve dedetentia
imediat, tot ea, la a doua etap, poate nlocui sentinta cu munca
comunitar. n concluzie putem constata c popularitatea muncii
comunitare se explic si prin posibilitatea aplicrii ei fat de cele
mai frecvente infractiuni si fa de cei mai activi infractori. Datele
statistice din Franta ne demonstreaz c circa 60% din ordinele

privind munca n beneficiul comunittii sunt emise n cazurile de

sustragerisi nedenuntare a lor, iar candidatii medii la prestarea
acestei munci sunt brbatii tineri, celibatari, neangajati n munc
(90%) si cei de pn la 30 ani (76%). Osituatie similar privind
caracteristicile infractorilor este constatat si n Olanda.

6.Cazurile si conditiile de aplicare a muncii

neremunerate in folosul comunitatii in
Republica Moldova
Munca neremunerat n folosul comunittii, ca o nou form
de pedeaps, estea doptat si n Republica Moldova. Astfel, art. 62
al CP al R.M. prevede, n calitatede pedeaps pasibil, a fi aplicat
persoanei fizice munca neremunerat n folosulcomunittii. Munca
neremunerat n folosul comunittii se aplic numai n calitatede
pedeaps principal.
Conform art. 37,alin2 Cod Contraventional al RM munca
neremunerata in folosul comunitatiise stabileste pe o durata de la
10 la 60 de ore si se executa in 2-4ore pe zi.
Munca neremunerat n folosul comunittii nu se stabileste:
-persoanelor recunoscute invalizi de gradul nti si doi;
-militarilor;
-femeilor gravide;
-femeilor care au copii n vrst de pn la opt ani;
-minorilor care n-au atins vrsta de saisprezece ani;
-persoanelor care au atins vrsta de pensionare.
n procesul de aplicare a muncii neremunerate n beneficiul
comunittii estebine venit ca:
-contravenientul s fie domiciliat ntr-o zon n care exist
posibilitti reale de prestarea unei munci n beneficiul comunittii;
-munca executat s fie socialmente necesar, pentru a putea fi
apreciat decomunitate, si n nici un caz zadarnic sau inutil;
-contravenientul s nu fie un recidivist nrit;

7.Modul de executare a sanctiunii sub forma de

munca neremunerata in folosul comunitatii si
consecinete neexecutarii acesteia
Atit Codul Contraventional cit si Codul Penal stabilesc conceptul
muncii neremunerate in folosul comunitatii. Astfel pedeapsa cu
munca social-util n folosul comunittii se execut la unittile cu
destinatie social, amplasate la locul de trai al condamnatului.Lista
unittilor cu destinatie social se determin de ctre Primrie de
comun acord cu serviciul de executare. n acest scop, Primria si
alte organe competente colaboreaz cu asociatiile obstesti,
organizatiile filantropice, fundatiile si organizatiile religioase, cu alte
institutii si ntreprinderi, indiferent de forma lor deorganizare
juridic (n continuare organizatii).Termenul de prestare a
muncii social-utile n folosul comunittii se calculeaz n ore, pe
parcursul crora condamnatul execut pedeapsa, fiind obligat s
munceasc zilnic de la 2 ore pn la 4 ore. (Graficul muncii ar putea
fi stabilit n comun decondamnat, Departamentul de Executare a
Deciziilor Judiciare si a dministratia ntreprinderii, institutiei,
organizatiei unde este repartizat contravenintul s munceasc).Se
interzice antrenarea la munca neremunerat n folosul comunittii
n timp de noapte fr acordul contravenintului, precum si
atragerea condamnatilor n muncide interes personal.Durata de
executare a sanctiunii sub form de munc social-util n beneficiul
comunittii nu se include n vechimea total de munc a
contravenientului si nu se nregistreaz n carnetul de munc al
contravenientului.
n caz de eschivare din rea voint a condamnatului de la ispsirea
pedepsei,subdiviziunea teritorial a Departamentului de Executare
nainteaz instantei judectoresti un demers privind nlocuirea
muncii neremunerate n folosul comunittii prin detentie n
conformitate cu prevederile art. 67 al Codului penal, ozi de arest
fiind echivalent cu 2 ore de munc neremunerat n folosul
comunitii.

Se consider eschivare din reavoint de la executarea sanctiunii sub

form demunc social-util n folosul comunittii situatiile n care
contravenintul:
-pe parcursul executrii sanctiunii, nu s-a prezentat la munc, din
motive nentemeiate, mai mult de dou ori, fapt despre care a fost
avertizat n scris;
-pe parcursul executrii sanctiunii, a nclcat disciplina muncii mai
mult de dou ori, pentru care a fost avertizat n scris;
- s-a sustras cu scopul de a se eschiva de la executarea
sanctiunii.Instanta de judecat expediaz copia sentintei cu
dispozitia de executare nadresa serviciului de executare n cel
mult cinci zile din momentul intrrii n vigoarea sanctiunii.

8.Regulele Consiliului Europei privind aplicarea

pedepselor si sanctiunilor in folosul comunitatii
Pentru ca principiile si conditiile de aplicare a sanctiunilor
alternative la pedeapsa cu detentia s poat fi implementate, n
1992, CE a aprobat Recomandarea nr.R(92) 16 a Comitetului de
Ministri adresat statelor membre, referitoare la reglementrile
europene privitoare la sanctiunile si msurile
comunitare.Recomandarea mentionat contine 90 de reglementri,
ntelese ca fiind paralele cu regulile penitenciare europene. n
preambulul acestui document se afirm c scopul recomandrii este
de a ajuta organele legislative si autorittile din anumite tri s
asigure aplicarea corect si eficient a pedepselor si a sanciunilor
n folosulcomunitii. Este necesar a se ajunge la un echilibru ntre
protecia societtii si reducerea numrului de infractori n cadrul
comunittii, oferindu-le astfel posibilitatea de a se resocializa. n
acelasi timp, se impune a respecta n totalitate interesele victimei
afectate de activitatea infractional si de a asigura despgubirea
acestora pentru daunele suferite. Sanctiunile si munca n folosul
comunittii nu trebuie aplicate n mod abuziv, iar contravenientii
trebuie s-si poat exercita drepturile de baz.Printre cele mai
importante reglementri sunt cele care stipuleaz faptul c nicio
sanctiune sau msur nu se aplic pentru o perioad

nedeterminat, ca alternativele la pedeapsa privativ de libertate

sau alte sanctiuni comunitare nu se preschimb n mod automat cu
o alt pedeaps (inclusiv detentia fr posibilitate de eliberare
conditional), dac infractorul nu respect conditiile sau
obligatiile prevzute de pedeapsa aplicat n locul pedepsei cu
detentia sau n locul altor sanctiuni. n afar de aceasta,
reglementrile sustin c toate controalele externe periodice asupra
organelor nsrcinate cu punerea n aplicare a sanctiunilor sau
msurilor alternative urmeaz s fie garantate prin lege.O mare
parte din reglementri se refer la protectia si drepturile
infractorilor,inclusiv la actualele dispozitii legate de domeniul social,
precum si la protejarea sntaiti fizice si mintale a infractorilor pe
durata executrii sentintelor. Se subliniaz importanta cooperrii cu
infractorii, astfel nct acestia s ajung s perceap condamnarea
la munc n folosul comunittii ca fiind o reactie just si conform
delictului pe care l-au comis si, dac este posibil, s contribuie la
luarea deciziei privitoare la executarea pedepsei sau a sanctiunii
respective. Prin urmare, o seriede reglementri pun accentul pe
necesitatea ca infractorii s nteleag corect continutul sanctiunilor
sau msurilor administrate, tipul de comportament pe caretrebuie
s l adopte si consecintele ce urmeaz n cazul nerespectrii
conditiilor si obligatiilor impuse prin ordin judectoresc.Infractorul
trebuie s aib att dreptul de a contesta n instante superioare
nvestite cu putere de decizie sentinta prin care a fost condamnat la
munc nfolosul comunittii, ct si dreptul de a cere nlocuirea
persoanei desemnate s-l supravegheze sau s-l controleze. Este
necesar adoptarea unor sanctiuni core-spunztoare menite s
protejeze infractorii mpotriva atacurilor, a curiozittii publice si
publicittii.O parte din reglementri include recomandri privitoare
la recrutarea, pregtirea si asigurarea conditiilor de munc
necesare personalului responsabil de punerea n aplicare a
sanctiunilor sau msurilor alternative. Statul trebuie s asigure
din bugetul su mijloacele financiare necesare punerii n aplicare a
acestor sanctiuni.O mare parte din reglementri este dedicat
aspectelor legate de punerea naplicare a pedepselor sau a
msurilor comunitare stabilite de instant. Aceste pedepse se vor
executa astfel nct ispsirea lor s aib un grad maxim de
relevant pentru infractori si s contribuie la evolutia n plan

personal si social a acestora.Organele responsabile de punerea n

aplicare a pedepselor impuse de instant trebuie s fie nvestite
cu suficient putere de decizie pentru ca metoda de executarea
pedepselor sau a sanctiunilor s poat fi adaptat n functie de
circumstantele fiecrui caz n parte si pentru a putea evita
eventualele discrepante n tratamentul infractorilor. Organele cu
putere decizional trebuie s aib, conform legislatiei nvigoare,
posibilitatea de a modifica oricare din conditiile sau obligatiile
stabilite ncadrul sanctiunilor sau msurilor alternative
impuse.Infractorul nu va fi obligat s se supun nici unei cerine
care nu este prevzut prin sentinta stabilit de instat. Verificarea
conditiilor, obligatiilor si activittilor prevzute a fi executate
trebuie s corespund caracterului si continutului sanctiunii
administrate.

O atentie deosebit se acord prestrii muncii n folosul comunittii

care trebuie s aib utilitate si semnificatie social si s-i dezvolte
infractorului deprinderea dea munci. Conditiile de munc, n acest
caz, trebuie s respecte legislatia n vigoare privitoare la protejarea
comunittii si siguranta la locul de munc. Infractorii care execut o
munc n folosul comunittii vor fi asigurati contra
accidentelor,vtmrilor corporale si a eventualelor consecinte ale
rspunderii generale decurgnd din executarea muncii
respective.Un capitol special face recomandri privind necesitatea
de evaluare si studierea msurilor punitive constnd n munca n
folosul comunittii. n acest sens, cercetarea va trebui s
stabileasc dac sanctiunile sub forma muncii neremunerate in
folosul comunitatii:
-contribuie la reeducarea persoanei care a savirsit o contraventie;
-contribuie la corectarea persoanei care a savirsit o contraventie.

Surse:
Codul Contraventional al Republicii
Moldova
Codul Penal al Republicii Molodova
Regulamentul cu privire la munca
neremunerata in folosul comunitatii
www.scribd.com

Concluzii:
Introducerea unei pedepse cu munca in folosul comunitatii ca
pedeapsa alternativa in cazul pedepsei cu inchisoarea sau amenzii
este o masura de educare si reintegrare in societate mult mai
eficienta - cheltuielile de detentie s-ar elimina; in loc de amenda,
munca depusa in folosul comunitatii ar avea o valoare mai mare si
bugetul local nu ar trebui sa mai plateasca unui prestator acea
munca.
In Republica Moldova, pedeapsa cu inchisoarea este excesiv
folosita pentru infractiuni cu grad mic de periculozitate, pentru
minori, sau infractori primari care nu sunt violenti si nu prezinta un
risc pentru societate. Condamnatii sunt intretinuti din banii publici
in penitenciare, iar privarea de libertate face foarte dificila
reintegrarea sociala si evitarea recidivei odata cu liberarea.
Prin
munca
in
folosul
comunitatii
ca
sanctiune
contraventionala, unor astfel de infractori li se poate impune
desfasurarea, in timpul lor liber, sub supravegherea judecatorului si
a consilierilor serviciilor de protectie a victimelor si reintegrare
sociala a infractorilor de pe langa tribunale, a unei munci
neremunerate de natura a aduce beneficii comunitatii.
Condamnatul nu mai este astfel separat de familia si comunitatea
fata de care are responsabilitati si care il poate ajuta in a-si dezvolta
un mod de viata pro-social. Munca in folosul comunitatii este deci o
modalitate mai putin costisitoare din punct de vedere economic si
social pentru comunitate, iar punerea in aplicare a muncii in folosul
comunitatii poate contribui la construirea unui sistem de justitie mai
uman, care tine seama de nevoile reale ale comunitatii si nu de
interese politice sau economice.

Pentru ca munca in folosul comunitatii sa poata fi aplicata

cu succes este nevoie de o atitudine favorabila a publicului larg fata
de acest tip de justitie restaurativa. Se impune de aceea o
informare corecta si constanta a publicului in legatura cu eficienta si
semnificatia sociala a muncii in folosul comunitatii.