Sunteți pe pagina 1din 14
INSTITUTIE ST ORGANIZATIL Cei trei piloni gi legitimitatea supravic(uiascd si st prospere in mediul lor social, organi nu numai de resurse materiale si informasii tehnice. Ele au nevi, ceptare social, side credibilitate.” (Scott et al., 2003, p. 237, Sociologii se folosesc de conceptul de legitimitate pentru a se refer jy onditii, Suchman (1995b) oferd o definitie utild a acestui concen, esential: Legitimitatea reprezints 0 perceptie ori o prezumtie gene. ralizati a faptului ci actiunile unei entitati sint dezirabile, adecvate-say oportune in cadrul unor sisteme de norme, valori, convingeri si defir construite social” (p. 574). Legitimitatea este mai degrabi o evalua generalizatt decit una centrati pe eveniment si este ,,detinutd obiecti, dar creat subiectiv” (p. 574). Sistemele construite social la care se referi Suchman sint, bincin{eles, cadrele institutionale. $i, legat de discuyia precedent, fiecare dintre cei trei piloni ofera o bazi de legitimar, chiar dacX nu aceeasi. {ntr-o abordare a organiza(iilor in functie de dependenta de resurse 1 din perspe chimbului social, legitimitatea este de obicei tratati ca find pur si simplu un alt tip de resursa. Totusi, dintr-o perspectivi institutional’, legitimitatea nu este un obiect care poate fi posedat sau schimbat cu altceva, ci o conditie care reflect’ consonanta pe care 0 putem percepe cu regulile si legile relevante, cu cadrul normatiy, sa concordanja cu cadrele cultural-cognitive. Mai mult, spre deosebire d¢ resursele materiale sau informatiile tehnice, legitimitatea nu esle ° resursi, care, © dat investitt, poate fi combinat’ si transformatd ia scopul objinerii unor produse noi si diferite, cio valoare simbolica ce Poate fi prezentatd astfel incit si fie vizibili pentru cei din exterior (ved! Scott, 1998, p. 211). Berger si Luckmann (1967) considera cX legitimitatea evocd 0 » Set secundar’” de semni i. In primele lor stadii, activititile instituyion™ lizate se dezvolti ca tipare de comportament repetat © care evocd semniticalil impirtisite de cXtre participanti. Legitimarea acestei categorii presupu Conectarea ci la cadre, norme sau reguli culturale mai largi. ,Legitimare* «ex i che ordinea institutional conferind o validitate cognitiva semnifi- ane sbiect nate. Legitimarea justifick ordinea institusion® mane ecmmitate normativa imperativelor sale practice” (pp- 92-93). hscriindu-se intr-un curent ideatic paralel, Weber ([1924] 1968) sustin® repre un re aces thi indi le-al nor din nor int sita eat ELABORAREA CADRULUI ANALITIC. ETAPA I... 83 ci puterea devine legitimata ca autoritate in misura in Care exercitarea sa este sustinutt de norme sociale predominante, fie ele traditionale gi carismatice sau birocratice (vezi si Dornbusch si Scott, 1975). $i, evidentiind dimensiunea cultural-cognitiva, Meyer si cu mine propunem ca ,pentru o organizafie, legitimitatea organizational’ si se refere la gradul ei de sustinere culturala” (Meyer si Scott, 1983a, p. 201). Aceasti dimensiune ,,verticala” atrage dupa sine sustinerea altora, la fel de semnificative, adica a diferitelor tipuri de autoritati — atit culturale, cit si politice - care sint imputernicite si confere legitimitate. Identitatea acestor autoriti{i difera in timp si spatiu dar, in vremurile noastre, reprezentantii statului si asociatiile profesionale si comerciale au adesea un rol esential pentru organizatii. Certificarea ori acreditarea din partea acestor organisme sint utilizate frecvent ca un prim indicator al legitimi- thii (Dowling si Pfeffer, 1975 ; Ruef si Scott, 1998). in situatii complexe, indivizii si organizatiile se pot infrunta aruncind in lupta autorititile ce le-au legitimat. Actantilor care se confrunté cu cerinje si standarde normative contradictorii li se pare de obicei dificil si treacd la actiune, din cauzi ci supunerea fati de un organism submineazi sustinerea normativa a altora. ,,Legitimitatea unei anumite organizatii este afectati in mod negativ de multimea de autorititi care o tuteleazi si de diver- sitatea sau inconsecventa prezentirii de citre acestea a modului in care €a trebuie si functioneze” (Meyer si Scott, 1983a, p. 202). Apare intotdeauna si intrebarea : A cui evaluare conteazii cind e vorba de stabilirea legitimititii unei serii de aranjamente ? Multe structuri persist sise rispindesc intrucit sint considerate adecvate de citre autoritai cu traditie, chiar dac legitimitatea lor este pusi la indoial de alte organisme Teprezentative, inzestrate insi cu mai putind autoritate. De exemplu, Martin (1994) aminteste cA diferenjele inechitabile de salariu dintre barbati si femei sint institutionalizate in societatea americani, chiar daca grupurile dezavantajate le percep ca fiind nedrepte $i insist asupra adoptirii unor reforme. Structurile legitime pot fi, in acelasi timp, Structuri contestate. . ‘ Stinchcombe (1968) declara c4, pind la urma, problema defindtorului valorilor care definesc legitimitatea este o chestiune ce fine de puterea Social conjugata : »Puterea este legitimatd in misura in care, in virtutea doctrinclor si nonmely Care 0 justificd, deyindtorul ei poate face apel la suficiente alte centre de putere = ° ‘ meal 2) folosite ca rezerve in caz de nevoie - pentru ao punc in practic” (p. uz A INSTITUTII SI ORGANIZATII Desi este evident ci puterea are un rol important in SUS, proceselor de legitimare, ca si in alte activitati soctale, eq me arbitrul absolut. Puterea traditional este, pe termen lung, Deaton, impotriva unui atac violent al unei puteri rivale asociate cu nists; és mai convingitoare. . ane Cei trei piloni determin’ trei baze de legitimare inrudite, dar uso, 4 diferentiat (vezi tabelul 3.1). Accentul reglator este in conformitate a regulile : organizatiile legitime sint cele intemeiate pe baza unor cerig, legale sau cvasilegale relevante si care opereaza in conformitate cu aces. cerinte. O concepfie normativa pune accentul pe 0 baz& moral, mj profunda, pentru evaluarea legitimit&tii. Sistemele de control normati. pot fi internalizate in mult mai mare masura decit cele reglatoare ; pry urmare, stimularea conformarii pare s4 includa atit recompense intrinseci, cit si extrinseci. O perspectiva cultural-cognitiva evidentiaza legitini. tatea care provine din adoptarea unui cadru comun de referinti saua unei definitii comune a situatiei. A adopta o structura sau 0 identitate traditional pentru a stabili un raport cu o situatie specifica inseamnia c&uta legitimitatea ce are ca surs4 consecventa cognitiva. Modul cultu- ral-cognitiv este nivelul ,cel mai profund”, deoarece se bazeazi pt forme de injelegere preconstiente, comun acceptate. Bazele legitimitatii asociate celor trei elemente sint diferite si uneot se pot afla in conflict. O viziune reglatoare poate stabili dac& organiza este legal intemeiati si dacd actioneazi in conformitate cu legi reglementari relevante. O orientare normativa, care evidentiazi oblig* fille morale, poate incuraja actiuni care pornesc de la ,,simple” cerialt legale. Multi specialisti aderi la standarde normative care ii oblig si tenunte la cerintele bazate pe reguli, specifice organizatiilor birocrat lar indivizit gen fluiera-vint pretind c& actioneazi pe baza unei autoritil mai inalte atunci cind contest regulile organizational. sau ordine!é en oe ee de cartier poate fi remarcatd in ee mod cultural de organisa pote oe bee Seecer sist ae itor ©, constituit cu scopul atingerii anu" obiective, si cd ele sint considerate de membrii lor t moduri les! i : brii jegit!! | drept de organizare. Desi multi mem! bri ai comunitatii pot admite fara proble™ ——_____ 1. Stryker (1994; 209 i aayudi? ale diferitelor baze 0) si Suchman (1995b) au dezvoltat tipologit in" de legitimare. existent? £4 sint adesea organizare- normativ a Ceea ce de element Desid tin partial unele dife filosofice cuvine CC descriu d semnificz presupoz sociale - invocata Reguli Adevar Pentru concept incep p cum in acestor Pornin »Postp contin metafi: ELABORAREA CADRULUI ANALITIC. ETAPA I... 85 existenfa gistilor, iar structurile lor pot fi reproduse pe scara larga, ele sint adesea tratate de politic si alte organe reglatoare ca forme ilegale de organizare. Numai ci gistile de cartier se lipsesc adesea de girul normatiy al comunitX{ii constituite gi al autorit%tilor sociale. Ceea ce se considera a fi o dovada a legitimititii variaza in functie de elementele institutiilor care sint privilegiate. Presupozitiile fundamentale asociate celor trei piloni ai institutiilor Desi diferentele dintre analistii care evidentiaz4 un element sau altul {in partial de nucleele de interes independente, ele sint asociate si cu unele diferente mai profunde referitoare la fundamentarea presupozitiilor filosofice. Cu toate ci in paginile de fad nu voi putea si redau cum se cuvine complexitatea si subtilitatea acestor probleme, voi incerca si descriu diferentele in linii mari. Doua chestiuni sint in mod special semnificative: diferentele ce apar intre analisti in ceea ce priveste presupozifiile lor ontologice - presupozitiile legate de natura realitatii sociale - si cele care apar in legatura cu gradul si tipul de rationalitate invocatd in explicarea comportamentului. Reguli reglatoare gi constitutive Adevar si realitate Pentru a examina presupozitiile ontologice care stau la baza diferitelor conceptii asupra elementelor institutionale, cred c& este necesar si incep prin a clarifica una dintre presupozitiile epistemologice esentiale : cum infelegem natura cunostintelor stiintifice? Pozitia mea in cadrul acestor dezbateri a fost puternic influentata de formularea lui Jeffrey C. Alexander (1983), care oferi o examinare cuprinzatoare si sinteticd a naturii si evolutiei logicii teoretice in gindirea sociologica’ moderna. Pornind pe urmele lui Kuhn (1970), Alexander adopta o perspectiva »Postpozitivista”, considerind c4 stiinta opereazi de-a lungul unui Continuum care se intinde de la mediul empiric, pe de o parte, la mediul Metafizic, de cealalth parte (vezi figura 3.1). 86 INSTITUTII SI ORGANIZATI Mediu metafizic |] 2-22-20 0 0 0 0 a BQN g g SE 3 § se s oo Qo x = as S < e oO 3 9, Ss Sé= 3 ge 0 cS 2 gs = a Z5 ES Sa < Figura 3.1. Continuumul stiintific si componentele sale (Cf. Alexander, 1983, vol. I, p. 3. Figura reprodus& cu permisiunea autorulyj) La polul metafizic stau cele mai abstracte presupozitii generale sj modelele asociate cu activitati preponderent teoretice. La polul empirie se pot gasi observatii, corelatii si afirmatii empirice. Continuum! incorporeaza in mod evident numeroase tipuri de exprimiri, mergind de Ja abstract si general si la concret si particular. Mult mai importa este insi urmatorul fapt: respectivul cadru evidentiaz’ ci, desi combi- natia de elemente empirice si metafizice variazi, fiecare punct dit continuum este un amestec din ambele elemente. »Ceea ce pare si fie, concret, o diferenta in cadrul tipurilor de exprimari stiintifice - modele, definijii, afirmatii - reflect pur si simplu accentele diferite din formulare care se pronunti asupra generalititii sau specificit (Alexander, 1983, vol. I, p. 4). Conceptia postpozitivist’ asupra stiintei evidentiaz’ similaritatt? fundamentala intre stiintele sociale sicele naturale : ambele sint incerei umane de a elabora si verifica formulari generale despre comportamentil lumii empirice. Aceasti Conceptie respinge si-viziunea radical materialis, Care sustine c& singura realit: i ate este cea fizicd, si viziunea idealist’ (s Postmodernista), conform cireia si it F in F 3 sin, nt i mintea umand. E: gura realitate este cea existent l ‘a face de asemenea difere: iS di alitate $! adevar, dup’ cum obseryy Rorty (1989) : ia ned dine 72 »Este nece: eat oe Noastra si rete facem o distinctie intre pretentia cX lumea se afl in aft"? ia C4 adevarul se afly in afara noastri. A spune ci lume? se afld in afara Noastr’, c& ea nu este Creatia noastr3, inseamni si spune™ cu cal in pr un £LABORAREA CADRULUI ANALITIC. ETAPA L.. 87 cu bun sit, ca majoritatea lucrurilor din spatiu si timp sint efectele unor cauze care NU includ starile mentale umane. A spune ca adevarul nu se afla jn afara noastra inseamna pur si simplu a spune c& acolo unde nu exist’ propozisil nu exist adevar, c& propozitiile sint elemente ale limbajclor umane gi ¢4 limbajele umane sint creaii umane” (pp. 4-5). Realitatea sociald Desi gtiintele naturale si cele sociale au unele trisituri de bazi comune, este extrem de important si recunoastem c4 subiectul care constituie materia suin{elor sociale este diferit. Conform terminologiei lui John Searle (1995), porfiuni din lumea real, cu toate ca sint tratate ca fapte epistemic obiective” din lume, in realitate ,,sint fapte doar datorit& jcordului uman”, Existenta lor este ,legaté de existenfa unui obser- yator”, este dependent’ de observatori care impartasesc 0 conceptic asupra unui anumit fapt social (pp. 1, 11, 13). Realitatea sociald este 0 subcategorie important’ a realitatii! Instituiiile sociale sint legate de tipurile de realitate social care implicd evolujia colectiva si folosirea atit a regulilor constitutive, cit sia celor reglatoare. Regulile reglatoare implica incercarea de a influenta ,,activitati deja existente” ; regulile constitutive ,creeazi insasi posibilitatea exis- ten{ei anumitor activitati” (Searle, 1995, p. 27). Regulile constitutive iau forma generala : X este echivalent cu Y incontextul C. De exemplu, © bancnoti de un dolar american reprezint& mijlocul de plata legal in Statele Unite. ,,Faptele institutionale exist numai in cadrul sistemelor de reguli constitutive” (p. 28). in general, asa cum implic& si denumirea, cercetitorii care adopt viziunea reglatoare asupra institutiilor isi concen- treaza atentia in primul rind asupra regulilor reglatoare ; cercet&torii de tip cultural-cognitiv evidentiazi importan{a regulilor constitutive. Astfel, ci difera in ceea ce priveste presupozitiile lor ontologice sau, cel putin, in privinfa nivelului ontologic la care opereazi. —_ 1. Asadar, cadrul propus de Searle este o versiune moderati a constructi- Vismului social. Aceast& atitudine mai conservatoare este semnalati de tidul Canji sale, The Construction of Social Reality (Construirea realitdié sociale), care diferd in mod evident de interpretarea mai cuprinzitoare pe care 0 unplicé tidul c&ryii lui Berger si Luckmana, The Social Construction of Reality (Constructia sociald a realitéjii). ELABORAREA CADRULUI ANALITIC, ETAPA I... 87 cu bun-simt, ci majoritatea lucrurilor din spatiu si timp sint efectele unor cauze care nu includ stirile mentale umane. A spune ci adevarul nu se afli in afara noastra inseamna pur si simplu a spune ci acolo unde nu existi propozitii nu existi adevar, c& propozitiile sint elemente ale limbajelor umane si c& limbajele umane sint creatii umane” (pp. 4-5). Realitatea sociala Desi stiinfele naturale si cele sociale au unele trisituri de baz comune, este extrem de important si recunoastem cA subiectul care constituie materia stiinfelor sociale este diferit. Conform terminologiei lui John Searle (1995), portiuni din lumea real, cu toate cd sint tratate ca fapte »epistemic obiective” din lume, in realitate ,,sint fapte doar datoriti acordului uman”. Existenfa lor este ,legat% de existenta unui obser- vator”, este dependent de observatori care impirtisesc 0 conceptie asupra unui anumit fapt social (pp. 1, 11, 13). Realitatea sociala este 0 subcategorie importantd a realititii’. Institufiile sociale sint legate de tipurile de realitate sociala care implica evolutia colectiva si folosirea atit a regulilor constitutive, cit si a celor reglatoare. Regulile reglatoare implica incercarea de a influenta ,,activitati deja existente” ; regulile constitutive ,,creeazi insisi posibilitatea exis- tenfei anumitor activitati” (Searle, 1995, p. 27). Regulile constitutive iau forma generala : X este echivalent cu Y in contextul C. De exemplu, bancnotd de un dolar american reprezint& mijlocul de plata legal in Statele Unite. ,,Faptele institutionale exist’ numai in cadrul sistemelor de reguli constitutive” (p. 28). in general, asa cum implica si denumirea, cercetatorii care adopt viziunea reglatoare asupra institutiilor isi concen- treaza atentia in primul rind asupra regulilor reglatoare ; cercetitorii de ip cultural-cognitiv evidentiaz importanta regulilor constitutive. Astfel, i diferd in ceea ce priveste presupozifiile lor ontologice sau, cel putin, in privinta nivelului ontologic la care opereazi. ——_____ 1. Asadar, cadrul propus de Searle este o versiune moderati a constructi- vismului social. Aceast4 atitudine mai conservatoare este semnalatd de titlul cartii sale, The Construction of Social Reality (Construirea realitdjii sociale), Care difera in mod evident de interpretarea mai cuprinzdtoare pe care 0 implicd tittul c&rtii lui Berger si Luckmann, The Social Construction of Reality (Constructia sociald a realitajii). 88 INSTITUTII SI ORGANIZATIL Regulile constitutive opereaza la.un nivel mai profund al creigij realititii, implicind inventarea unor categoril $1 constructia tipizarilor. procese prin care ,experiente concrete si unice la nivel subiectiv... sin, subsumate neintrerupt unor categorii generale de semnificaie cary sint in acelasi timp obiectiv si subiectiv reale” (Berger si Luckmanp, 1967, p. 39). Asemenea procese se aplica in mod diferit lucrurilor ideilor, evenimentelor si actantilor. Jocurile ofera un exemplu gata Ricut, Regulile constitutive construiesc jocul de fotbal american ca 0 realitate care consti din lucruri ca portile si terenul, precum gi din evenimente cum ar fi ,mingi afara din joc” si ,,ofsaiduri” (vezi D’Andrade, 1984) in mod similar, alte tipuri de reguli constitutive au ca rezultat constructia social a actantilor, precum si abilitati si roluri asociate lor. in contextul fotbalului american, e vorba de crearea mijlocasilor, a antrenorilor sia arbitrilor. Regulile reglatoare definesc modul in care mingea poate fi aruncata inainte ori pedepsele asociate anumitor incalcari ale regulilor. Astfel, teoreticienii de tip cultural-cognitiv imbunatatesc si augmenteazi portretul institutiilor conceput de teoreticienii de tip reglator. Teoreti- cienii cultural-cognitivi insist asupra ideii ca jocurile implicd ceva mai mult decit niste reguli si mecanisme de constringere : ele constau din jucatori construiti social, inzestrati cu diferite abilitqi de actiune si cu diferite roluri de jucat. Regulile constitutive construiesc obiecte sociale si evenimente cirora le sint aplicate regulile reglatoare. Astfel de progrese, desi mai vizibile in jocuri, nu se limiteaza la aceste situafii relativ artificiale. Regulile constitutive sint atit de impor- tante pentru structura si viata sociala incit sint adesea trecute cu vederea. In democratiile noastre liberale, luim ca de la sine inteles faptul ci indivizii au interese gi abilitati de actiune. Pare normal ci exist cetijeni cu drepturi si opinii, studenti care au abilit3i de invitare, parinti cu drepturi si responsabilit3,i si angajati cu aptitudini si abi- litati. Dar toate aceste tipuri de actanti - ca si o multitudine de alte tipuri - sint construcfii sociale; existenja tuturor depinde de cadrele constitutive, care, chiar daca apar in anumite contexte de interactiune, s-au concretizat in reguli culturale care pot fi ,,importate” pentru a ne calduzi in situatii noi (vezi Berger si Luckmann, 1967; Gergen S! Davis, 1985). Mai mult, recunoasterea existen{ei unor astfel de procese constitutive ofera o viziune asupra comportamentului social care diferi mult de re tra chi Co} ELABORAREA CADRULUL ANALITIC, ETAPA L.,, 89 inter ile neprofesioniste sau chiar de cele care pot fi intilnite la multi cercetatori din stiintele sociale, Dupa cum arpumenteazt Meyer, Boli $i Thomas (1987): 0 mare parte din teoria social’ considera actangii (de La indivizi pind la state) $i actiunile lor ca find elemente reale a priori... [Dimpotriva], din perspectiva noastrd eexistentas yi caracteristicile actangilor sint construite 1 si sint cit se poate de problem: jar acfiunes este mai degrabit 0 puncre in fapte a scenariilor institujionale larg rispindite decit 0 chestiune de alegere, motivatic gi scop pencrate intern gi autonome” (p, 13). 2 scurt, pe masurd ce regulile constitutive sint recunoscute, com- portamentul individual este vazut mai adesea ca o reflectare a definitiilor externe decit ca o reflectare (sau o sursa) a intentiilor interne. Diferenta este amuzant surprinsa intr-o anccdota povestiti de Peter Hay (1993) : ~Pe cind Gertrude Lawrence si Nocl Coward jucau intr-una dintre piesele acestuia din urmé puse in scend Ja teatru, spectacolul s-a bucurat de onoarea unei vizite regale. In momentul in care regina Elizabeth a intrat in Loja regal4, tot publicul s-a ridicat in picioare. Domniyoara Lawrence, privind din culise, a murmurat : «Ce intrare ! », Nocl Coward, ridicindu-se pe virfuri in spatele ei, a addugat: «Ce rol! »” (p. 70) Constructia sociald a actantilor defineste de asemenea ceea ce ci iderd cd ar fi interesele lor. Stercotipul ,om economic”, care st in Tul multor teorii despre cconomic, nu este 0 reflectare a naturii nang, ci un construct social care apare in anumite circumstan(e istorice si este mentinut de anumite logici institujionale asociate cu aparitia pitzlismului (vezi Heilbroncr, 1985)". Dintr-o perspectivé cultural-cog- “tiv, interesele nu sint privite ca fiind naturale” sau in afara sferei de re; ele nu sint tratate ca cxogene in raport cu cadrul teoretic, ‘aba sint recunoscute ca variabile dependente de contextul ‘tutional si ca explicatie necesara. Constructia sociala a actantilor nu este liniitatt la persoane = actantii vi sint construi{i in mod similar gi sint disponibili intr-o larg’ —_ 1. Conform exprimarii succinte a istoricului cconomiei Shonfield (1965) : -Teoriile economice cla are au fost in mare nvisurdo inventie britanie’, #4 convertit experienta britanicd.. arte asemanator ideii platonice Ce capitalism” (p. 71). INSTITUTII $I ORGANIZATIL » tate de forme. Noi vom fi interesafi, bineinfeles, in special de = se institusionale care afecteaza alcdtuirea organiza cutim acest subiect in capitolul urmitor, variel acelor proc Vom incepe si dis il, Comportament rational si comportament rezonabil Teoreticienii fac diferite prezumfii asupra modului in care Opteazy actantii - si deci a logicii care determina actiunea sociali. Asa acum an discutat in capitolul 1, Weber a definit actiunea social pentru a subliniy ortanja semnificatiilor pe care indivizii le ataseazi propriului lop comportament, precum si comportamentului celorlalti. Pentru Weber sj alti teoreticieni din cadrul stiinjelor sociale, ,intrebarea fundamental pe care fiecare teorie sociald o adreseazA pentru a defini natura actiunii este dacd actiunea este sau nu rational si pind in ce punct este ea rationaly” (Alexander, 1983, vol. I, p. 72). {ntrebarea esentiala este totusi cum ar trebui definit& rationalitatea. Teoreticienii propun o serie mai larg de rispunsuri. la un capital spectrului, o perspectivd economic’ neoclasici adopti © Viziune atomist} care se concentreazd asupra unui actant individual angrenat fn maximizarea comportamentului, cdlduzit de preferinie stabile si definind toate cunostintele necesare despre alternativele posi- bile si despre consecingele lor. in mod obisnuit, analistii teoriei joculvi adera mai strins la acest model simplist de actant rational (vezi, de ex., Schotter, 1986). Adoptind un set oarecum mai cuprinzator de ipoteze, an, ti ii neoinstitutionali din domeniul stiintelor economice si teoreti- cieni alegerii rationale din spatiul stiintelor politice (de ex. Williamson, 1985; Moe, 1990a) folosesc un model ca acela al rationalitatii limitate propus de Simon ([1945] 1997), care Presupune cf actantii sint ,,inten- fionat rafionali, dar numai intre anumite limite” (p. 88). Aceste versiuni atenueazd presupozitiile ce privese informatiile complete si maximizare? utilititii ca pe niste criterii de alegere, retinind Ppremisa cd actantii cauth Wi fied tot posibilul Ca si-si satisfacd orice dorinte” (Abell;>-1995. p. 2). Teoreticienii institufionalisti care folosesc aceste modele ale ‘actantilot rationali individuali, precum si alte modele asemanitoare, sint dispus! mai degraba si vada institutiile ca find in Primul rind cadre reglatoare. Actantii construiesc institutii Pentru a se ocupa de problemele actiuaii in cole’ riisp¥ gi $4 ales’ jndiv cinte p.4 mice ~mu ar fi istet (Mil unu sim| ben acti libe leze ado int ELABORAREA CADRULUI ANALITIC, ETAPA | 91 coleotive - pentru a-si regla comportamentul lor si pe al cclorlalti ~ gi raspund cerintelor institufiilor deoarece regulile sint sustinute de stimuli gi sanctiuni. oo Unavantaj pe care-I prezinta aceste modele este faptul ci tcorcticicnii alegerii rationale au yin minte 0 teorie expliciti a comportamentului individual” atunci cind examineazi motivele evolutici si ale conse cintelor care insotesc formarea structurilor institutionale (Peters, 1999, p.45; vezi si Abell, 1995). Teoreticienii din domeniul stiintelor econo- mice sustin c4, desi ipotezele lor s-ar putea si nu fie intru totul corcete, ,multe institutii $i practici de afaceri sint proiectate ca si cum oamenii ar fi motivati numai de interesele lor inguste si egoiste si ar fi destul de isteti si, in general, lipsiti de principii in urmarirea scopurilor lor” (Milgrom si Roberts, 1992, p. 42). Dintr-o perspectiva sociologica, o limitare rezultati din folosirca unui cadru rational prea strimt este aceea ci ,,se descrie actiunea pur si simplu ca 0 adaptare la conditiile materiale” - un calcul al costurilor si beneficiilor - in loc s& se tind seama de ,referirea subiectiva intern’ la actiune”, care creeaz& posibilitatea unei ,,alternari multidimensio a libertatii si constringerii” (Alexander, 1983, vol. I, p. 74). in loc si postu- leze ideea unui individ care ia decizii de unul singur, varianta sociologic’ adopta o ,,viziune mai degraba organicistd decit atomisti”, astfel incit »caracteristicile esentiale ale oricdrui element sint considerate rezultate ale relatiilor cu alte entitati” (Hodgson, 1994, p. 61). Actantii i in. interactiune formeaz& structuri sociale care, la rindul lor, form actanti. Rezultatele interactiunilor precedente - norme, reguli, convingcri, Tesurse - furnizeaza elemente situationale care intra in actul decizional individual (vezi discutia asupra structurarii in capitolul 4). S-au propus si citiva termeni pentru viziunea extins’ asupra ra{iona- litétii. Ca de obicei, Weber anticipeazi multe dintre polemicile actuale, facind distinctia intre citeva variante ale rationalitiii, variante care includ Zweckrationalitét - actiune rational in sens pragmatic, calculat - si Wertrationalitat ~ actiune inspirat& de crearea valorilor independente si ditectionaty inspre acest scop (Weber [1924] 1968, p. 24; i si Swedberg, 1998, p. 36). Primul insist asupra legiturilor dintre mijloace S'Scopuri ; al doilea - asupra tipurilor de scopuri urmirite. Desi Weber ‘Susi a fost foarte vag atunci cind a utilizat aceste idealtipuri, Alexander aera C& ele sint tratate mai bine ca distinctii analitice, const- ‘Use ci un comportament rational real implicd un amestec intre < INSTITUTIL $1 ORGANIZATIL 2 Toate actiunile sociale implicd uncle comb. pre valori definite social’. " March (1981) propune o distinc tie Eanes SM ity dintre o logicx a uttittii si o Logica a adecvain oe St March si 0; 1989; March, 1994). 0 logit a lita faeabs care sting, sele inaccastt situatic? O logick a ade cvdrii intreaba : ce se asteany ‘ la mine, avind in vedere rolul meu in aceasta situatie? O aseme,. conceptie pune in eviden(3 pilonul normativ, In cazul cdruia se Consider ch alegerea depinde de un context social si ca ea trebuie directionay; & uncadmu moral ce ia in considerare relatiile si obligatiile oamenilor Un fat de celilalt intr-o anumit’ situatie. O logica a adecvarii inlocuj ori stabileste limitele comportamentului individualist utilitar. Teoreticienii de tip cultural-cognitiv subliniaza in ce masura compo. tamentul este informat si constrins de modurile fn care este construit; si codificat} cunoasterea. Construirea realitatii sociale este consi derat} un proces permanent si neintrerupt, ea oferind insa si model, scheme si scenarii*pentru orientarea si calauzirea actului deciziond concret. DiMaggio si Powell (1991) propun ca, la un nivel mai redus, aceste viziuni si ofere bazele pentru ceea ce ei numesc teoria actiutii practice, Aceasti conceptie pleacd de la ,preocuparea pentru aspecttl rational, calculat, al cunoasterii si insist asupra schemei $i proceselor preconstiente pe misuri ce acestea se incadreaz’ intr-un comportament Tutinat, acceptat ca atare” (p. 22). in acelasi timp, aceasti conceptie evil pre upozitiile individualiste, asociale, asociate perspectivelor ration inguste, si pune in evidentt misura in care alegerile individuale sit! guvernate de reguli normative si infigurate in rejele de obligatii socialé reciproct cele dout tipuri. To calcule gi orienGict INS Langlois (1986b) sugereazi ci modelul unui actant intention! rational trebuie si fie suplimentat cu un model al situatiei actantulti, care include institufiile relevante social, Institutiile oferi o functi¢ de suport informational, servind ca »Stocuri interpersonale de cunostial? Weber (1906-192 i : her Be 1924] 1946) a surprins exceptional aceasté combinalie ies seon 1 in metafora $a .omul schimbitor” ; ,Nu ideile, ci sco” teriale $i ideale dirijeaza in i ita Tosi 2 Meri mod di i f Me freevent, simaginite lumiie create de siden on ee cman feroviari care Mergeau las 4 fost propulsaty di coordona rutiniera minimur jmpus sa jn calita Langlois rationale care S41 vedere t tipuri d dinca de de cont adecvat tament, Pe piloni p ci aces! de reg) bune n De politic liilor, ipotes de ce} de in puter Mod de su indic Cc evide orga FLABORAREA CADRULUI ANALITIC, ETAPA I... ” coordonatoare” (p. 237). Astfel de conceptii comune permit realizarea yutiniera a unor sarcini foarte complexe si interdependente, adesea cu un qninimum de procese deliberative sau decizionale constiente, Analistii gi-aut jmpus 34 ,acorde atentie existentei institutiilor sociale de toate tipurile, jn calitatea Jor de limite si definitii ale situatiei agentilor” (p, 252), Langlois ne incurajeaza s& extindem conceptia neoclasici asupra ac{iunii sstionale astfel incit ea s4 includa si actiunea rezonabili, 0 conceptic care 84 Je permit actantilor s& ,,vrea mai mult si nu mai putin, avind in yedere toate problemele aparute”, dar s& permita, de asemenea, si alle tipuri de acjiune rezonabil4, in anumite situatii”, incluzind aici atitu- dinea de supunere faj4 de reguli. Actiunea social depinde intotdeauna de contextele sociale care specifica scopurile urmirite si mijloacele aecvate, Cind {ine cont de aceste reguli sociale si directii de compor- tament, actiunea Capata un caracter extrem de rezonabil. Pe scurt, teoreticienii contemporani nu fac doar selectarea diversilor piloni pentru a-si sustine propriile versiuni asupra structurii institutionale, cj acesti piloni sint ei insisi construifi prin utilizarea unor tipuri diferite de reguli ontologice $i creeazi presupozitii diferite asupra celei mai bune metode de explicare a comportamentului social. Concluzii Desi putem combina punctele de vedere ale analistilor economici, politici si sociali intr-un singur model complex si integrator al institu- tiilor, cred c4 in acest moment ar fi mai util sa identificim diferitele ipoteze si conceptii ce insofesc modelele care traseazi in prezent ciile celare a acestor fenomene. Am identificat trei modele contrastante nstitutii - reglator, normativ si cultural-cognitiv -, chiar dacd nu putem asocia nici o disciplind cu unul singur dintre modelele propuse. ¢ sint astfel diferentiate incit fiecare sa identifice o baza distinctiva upunere, un mecanism de raspindire, un tip de logicd, un grup de indie: “atori 5i o baz4 pentru pretentiile de legitimitate. ate c4, la un nivel superficial, s-ar parea ci analistii sociali 4 doar una sau alta dintre multiplele fayete ale modurilor de Ovanizare institujionala, o analizd mai atentd sugereaza faptul ci modelele 'pect4, cu diferente destul de profunde, presupozifiile asupra realit3(ii “aisle gi asupra modurilor in care actantii isi fac alegerile in situatii 94 INSTITUTII $I ORGANIZATII sociale. Au fost identificate doud surse de permanent Controversy 5 primul rind, analistii nu sint de acord daca sa se ocupe Mai ing; ‘ regulile reglatoare, care ar determina crearea Institutiilor, SaU si 4 intiietate regulilor constitutive, care creeazi diferitele Upuri de acy... si moduri de actiune corespunzitoare acestora. Apoi, institujiie devenit un important cimp de lupta in controversa Mail extinsa (5; ay in plina desfasurare) care are loc in cadrul stiin{elor sociale sj Porn de la utilitatea teoriei alegerii rationale in explicarea comportamen; uman. Trebuie oare si folosim o logicd mai stricti, mai Pragmatic; pentru a explica atit factorii ce determina existenta institutiilor, cits consecintele acestei existente sau ar fi de preferat si postulim o lo: mai cuprinzatoare si mai puternic ancoratd in social ? Nu se intreved: nici un semn de rezolvare rapidd sau simpli a acestor dispute.