Sunteți pe pagina 1din 130

SPONDILOARTROPATII

Sef lucrari dr.


Dana Anton-Paduraru

DEFINITIE
= un grup de boli inflamatorii cronice ale
articulaiilor (artrite) i ale locurilor de fixare
a tendoanelor pe oase (entezite), afectnd
mai ales membrele inferioare i, n anumite
cazuri, articulaiile bazinului (sacroileit
durere fesier) i ale coloanei vertebrale
(spondilit durere n regiunea inferioar a
spatelui).

-debutul simptomatologiei este declanat de


infecii bacteriene ale tractului digestiv sau
urogenital (artrit reactiv).
-Spondilartropatiile juvenile sunt semnificativ
mai frecvente la persoanele purttoare de
HLA-B27, un marker genetic care predispune
la aceast boal, ns pentru momentmotivul acestei legturi nu este nc complet
neles.

-Manifestrile clinice de debut precum i


severitatea evolutiv a bolii difer n
general la copii fa de aduli.
-Cu toate acestea, forma juvenil este
asemntoare celei de la adult.
-Pacienii cu artrite idiopatice juvenile,
clasificate n grupul artritelor asociate cu
entezitele sunt inclui n grupul
spondilartropatiilor juvenile.

Ce boli sunt ncadrate la spondilartropatiile


juvenile?
-spondilita anchilozant
-artrita reactiv i sindromul Reiter
-artrita psoriazic (tipul spondilartropatic)
- artritele asociate cu boala inflamatorie
intestinal (tipul spondilartropatic).
Unii copii, care nu ndeplinesc criteriile
diagnostice pentru bolile enumerate mai sus, ar
putea suferi de o spondilartropatie
nedifereniat.

FRECVENTA
-crescuta: 30% din cazurile de copii
cu artrit cronic.
-mai frecvente la biei
-debutul bolii se produce n general
n intervalul de vrst 10 15 ani

CAUZE
-Cauza i mecanismele exacte care conduc la apariia
spondilartropatiilor juvenile sunt necunoscute.
- Se presupune c mecanismele responsabile pentru
boal ar include diferite componente ale sistemului
imunitar.
-Spondilartropatiile sunt asociate cu alte tipuri de
inflamaii cronice: ale intestinului, tractului genito-urinar
sau pielii.
-Infeciile cauzate de anumii microbi (Salmonella,
Shigella, Yersinia, Campylobacter i Chlamydia) pot de
asemenea juca un rol n declanarea artritei la unii copii
(artrite reactive).

Aceste boli se motenesc?


-Muli pacieni suferind de spondilartropatii juvenile sunt
purttori ai markerului genetic HLA-B27.
- Aceasta nu nseamn c orice individ purttor de HLA-B27
va dezvolta o spondilartropatie.
-Dac frecvena HLA-B27 n populaie este de 10 %, doar
1 % din aceste persoane vor dezvolta boala.
-Dac o rud apropiat din familie este afectat de
spondilartropatie, prezena HLA-B27 crete la 25% riscul ca
un alt membru al acelei familii s dezvolte boala.
-Spondilartropatiile apar cu o frecven mai mare la membrii
unei familii n care exist un copil afectat comparativ cu
familiile n care nu exist copii afectai de boal.

SIMPTOMATOLOGIE
Spondilartropatiile juvenile au trsturi clinice
comune:
Artrita
1) Cele mai frecvente simptome includ durerea
articular, tumefierea i mobilitatea limitat a
articulaiilor.
2) Muli copii prezint oligoartrit a membrelor
inferioare.
-Oligoartrita = boala afecteaz cel mult 4 articulaii
-Cei care dezvolt boal cronic pot avea poliartrit
(afectarea articular este mai extins, fiind
implicate n evoluie -simultan sau succesiv- cel
puin 5 articulaii).

3) Artrita afecteaz n principal articulaiile


membrelor inferioare: genunchiul, glezna,
tarsuL i oldul.
-Mai puin frecvent, artrita afecteaz
articulaiile mici ale piciorului.
4) Unii copii pot prezenta artrit la orice
articulaie a membrelor superioare, n special
la nivelul umrului.

Entezita
-este inflamaia enthesis-ului, acesta
reprezentnd inseria osoas a
tendoanelor sau a ligamentelor (locul
unde un tendon sau un ligament se
fixeaz la os).
-Este foarte frecvent la copiii cu
spondilartropatii.
-Zonele frecvent afectate sunt
localizate la nivelul clciului, la
mijlocul piciorului i n jurul rotulei.

Simptomele generate de entezite sunt:


-durerea la nivelul clciului
-durerea i tumefierea zonei de mijloc a
labei piciorului
-durerea rotulian.
Inflamaia cronic a enthesis-ului poate
conduce la formarea de pinteni osoi
dureroi(cretere osoas anormal), mai
ales la clci.

Sacroileita
-Este inflamaia articulaiei sacroiliace,
localizat n spatele bazinului.
-Este rar la debutul bolii i apare de
obicei la 510 ani dup apariia artritei.
-Cel mai frecvent simptom este durerea
fesier alternant (stnga-dreapta).

Durerea lombar
-Afectarea coloanei vertebrale este foarte rar
la debut, dar poate apare mai trziu n evoluia
bolii.
- Cele mai frecvente simptome sunt durerea
lombar joas, redoarea (nepenire articular)
matinal i diminuarea mobilitii.
-Durerea lombar joas este acompaniat
adesea de durere resimit la nivelul cefei i la
nivelul cutiei toracice.

-La nivelul coloanei vertebrale, boala cu


evoluie ndelungat poate determina
formarea de puni osoase, prin calcificarea
articulaiilor coloanei, rezultnd aa-numitul
aspect de coloan de bambus.
- Aceasta se produce la un numr mic de
cazuri i dup o evoluie de lung durat.
Prin urmare, nu apare aproape niciodat la
copii.

Afectarea ocular
-Uveita anterioar acut este o inflamaie
a irisului.
-Nu este frecvent.
-Ochiul este rou i dureros.
-Controlul imediat la un oftalmolog este
necesar.

Afectarea pielii
-Un mic procent din copiii cu spondilartropatie pot
prezenta i psoriazis.
- Psoriazisul este o boal cronic de piele, care se
manifest prin apariia de pete i scuame (cruste)
localizate n special pe coate i pe genunchi.
- Afectarea pielii poate precede apariia artritei cu
civa ani.
-La ali pacieni, artrita poate exista deja de civa
ani n momentul apariiei primelor pete de psoriazis.

Afectarea intestinal
-Unii copii cu boli inflamatorii intestinale pot
dezvolta o spondilartropatie.
-Boala inflamatorie intestinal (BII) este un
termen folosit pentru desemnarea unei inflamaii
cronice a intestinului, de cauz necunoscut.
-n acest grup de boli sunt incluse boala Crohn
i colita ulcerativ.

Spectrul de manifestare a bolii este


larg:
-in timp ce unii copii au forme uoare
i de scurt durat, alii dezvolt
forme severe de boal, cu evoluie
ndelungat i dizabilitante.

Boala este diferit la copii fa de aduli?


Spondilartropatiile juvenile sunt diferite fa de
spondilartropatiile adulte:
1) La copii articulaiile periferice (ale membrelor)
sunt mult mai frecvent afectate la nceputul bolii.
La aduli sunt mai frecvent afectate articulaiile
axiale (coloana).
2) La copii, oldul este afectat mai frecvent dect
la aduli.

DIAGNOSTIC suspicionat:
-dac debutul bolii s-a produs naintea
vrstei de 16 ani,
-artrita dureaz mai mult de 6 sptmni
-caracteristicile acesteia se potrivesc n
tiparul clinic descris anterior.
Diagnosticul spondilartroaptiilor specifice
(de ex. spondilita anchilozant, artrita
reactiv etc.) se bazeaz pe trsturi
clinice i radiologice specifice.

DATE DE LABORATOR
-HLA-B27, un marker celular care este pozitiv la
80-85 % din pacienii cu spondilartropatii
juvenile, este util n orientarea diagnosticului.
- Frecvena lui n populaia general, sntoas,
este mult mai mic (512 %, n funcie de
regiune).
-De aceea, nu prezena izolat a HLA-B27 are
relevan diagnostic, ci asocierea cu semnele
i simptomele caracteristice spondilartropatiilor.

-VSH, CRP furnizeaz informaii despre


inflamaia general i, indirect, despre
activitatea bolii.
- CT i RMN pot fi utile pentru evaluarea
afectrii articulaiilor sacroiliace.

TRATAMENT
-Nu exist un tratament curativ (care s
vindece boala), deoarece cauza
spondilatropatiilor nu este cunoscut.
-Totui, terapia este foarte util pentru a
controla boala i a preveni leziunile.

1.AINS: ibuprofen, Naproxen.


2. Injeciile intra-articulare :
-sunt folosite cnd doar una sau foarte
puine articulaii sunt afectate i cnd
exist pericolul real al deformrii
articulare.
-Medicamentul injectat este un preparat
steroidian cu aciune prelungit.

3.Sulfasalazina este indicat la copiii la care


boala are o evoluie cronic n ciuda terapiei
adecvate cu AINS i injecii cu steroizi.
4. Corticosteroizii sunt folosii n
managementul pe termen scurt al
pacienilor care prezint forme severe de
boal.
-Steroizii topici (locali), sub form de
picturi oculare, sunt utilizai n
tratamentul uveitei anterioare acute.

5) Chirurgia ortopedic poate fi indicat


n cazul nevoii de protezare articular
(nlocuirea articulaiei printr-o protez),
dac articulaia a fost sever afectat, mai
ales n cazul oldului.

6) Fizioterapia este o component esenial


a tratamentului.
-Trebuie iniiat precoce i trebuie efectuat
continuu pentru:
a. meninerea mobilitii articulare, a
troficitii i forei musculare;
b. pentru prevenirea, limitarea sau
corectarea deformrilor articulare.
-dac exist i afectare axial (a coloanei),
trebuie aplicate exerciii de mobilizare a
coloanei i exerciii respiratorii.

EVOLUTIE SI PROGNOSTIC
-Evoluia bolii =diferit de la un pacient la
altul.
- n anumite cazuri, artrita dispare rapid, cu
puin tratament, ntr-o perioad de cteva luni.
-n alte cazuri, boala evolueaz cu perioade
de remisiune i de recdere.
-La ali pacieni, artrita poate avea o evoluie
progresiv, fr remisiuni.

-La nceputul bolii, simptomele sunt limitate la


articulaiile periferice i la enthesis (tendoane) n
marea majoritate a cazurilor.
- Pe msur ce boala progreseaz, unii copii pot
prezenta afectarea articulaiilor sacroiliace i a
coloanei.
- Aceti pacieni, precum i cei cu artrit
periferic persistent, au riscul cel mai mare de a
dezvolta leziuni articulare la vrsta adult.

ARTRITA JUVENILA
IDIOPATICA (AJI)

Artrita

Idiopatic Juvenil (AIJ) cuprinde


un grup heterogen de boli cu debut n
copilrie, care afecteaz structura
esutului conjunctiv, manifestndu-se
printr-o sinovit cronic i/sau
simptome sistemice extraarticulare.

AIJ

se refer la bolnavii cu vrsta sub


16 ani care prezint artrit sau durere
la palpare sau micare persistente la
una sau la mai multe articulaii, pentru
cel puin 6 sptmni i la care bolile
inflamatorii acute, infecioase i
neoplazice au fost eliminate.

Etiologia:
-probabil

multi-factorial, situaie n
care factorii de mediu interacioneaz
pe un teren genetic predispozant.

MANIFESTRI CLINICE
Manifestrile

clinice au un caracter

polimorf;
exist o multitudine de forme
clinice, asociate cu diferite grade de
afectare articular.

In prezent sunt acceptate 7 subtipuri de AIJ:

sistemice,
oligoartrit (persistent i extensiv)
poliartrita factor reumatoid pozitiv,
poliartrita factor reumatoid negativ,
entezita n raport cu artrita,
reumatismul psoriazic,
precum i alte artrite nencadrabile
n nici unul din tipurile menionate.

se definete ca o artrit nsoit


sau precedat de febr
cotidian, cu o durat minim
de 2 sptmni, asociat cu
urmtoarele simptome:
erupie eritematoas fugace,
hipertrofie ganglionar,
hepato-splenomegalie
i afectarea seroaselor.

I. ARTRITA SISTEMIC

Manifestrile articulare
n

faza de debut, semnele articulare


sunt absente la 25% din cazuri, ceea ce
face ca diagnosticul s fie foarte dificil.

Artralgiile

(dureri fr fenomene
inflamatorii de artrit) sunt de obicei
asociate cu mialgii; sunt difuze, dar pot
predomina la nivelul cotului i
musculaturii paravertebrale.

este simptomul care semneaz


diagnosticului pozitiv

iniial este n
general la nivelul articulaiei
pumnului, sau genunchiului;
ulterior, la glezn i articulaiile
tarso-metatarsiene, coate, old i
mai trziu, la umr.
n formele difuze sunt afectate
articulaiile mici, mai frecvent
metacarpofalangiene i
interfalangiene, care iau aspect
fusiform, de degete n supozitor.
Caracterele artritei se modific pe
parcursul evoluiei. Dac iniial
exista o tumefacie articular cu
sau fr lichid, cu sau fr durere,
dup civa ani de la debut
mobilitatea articular va fi din ce
n ce mai redus.

se manifest prin tumefacia articular


i periarticular de aspect simetric.

Localizarea

Artrita

Manifestrile

de tipul poliartritei cu
dispoziie simetric bilateral i distal, n
care sunt incluse i articulaiile degetelor
de la mini i picioare, sunt obinuite n
evoluia bolii sistemice.

Leziunile

inflamatorii severe ale regiunii


cervicale pot antrena uneori grupele
musculare cu producerea unui torticolis
invalidant. Afectarea articulaiei temporomandibulare se produce mult mai trziu.

Manifestrile extraarticlare
Febra

se ntlnete n toate cazurile (100%),


are aspect pseudoinfecios i este prelungit;
poate sau nu s rspund la tratamentul clasic
antipiretic, dar este sensibil la corticoterapie.
-Uneori febra precede cu cteva sptmni sau
luni, manifestrile articulare. Se nscrie n
sindromul febril prelungit, tipic prin mari
oscilaii, apoi scznd rapid n 2-3 ore.
Reascensionarea termic este zilnic; aspectul
curbei termice poate fi obiectivat prin
termometrizare la intervale de cte 4 ore,
inclusiv noaptea.

Manifestrile

cutanate
exprimate n special prin rash,
sunt prezente n 90% din cazuri
i nsoesc, de obicei, puseul
febril.
Rash-ul se exprim prin macule
discrete sau papule cu
dimensiuni ntre 2-5mm, n
nuane de roz, dispuse pe
trunchi i extremitile
proximale.
-poate s apar i pe fa,
palme sau regiunea plantar, cu
sediu variabil de la o zi la alta.
Uneori

erupia este mai intens


i are aspect urticarian
nepruriginos.

Hipertrofia

ganglionar este prezent n


30-40% din cazuri; rareori exist
adenopatii importante.
Splenomegalia este moderat i apare n
10-20% din cazuri, iar hepatomegalia
este aproape constant.
Revrsatele lichidiene la nivelul
seroaselor sunt reprezentate prin:
pleurezie, revrsat peritoneal i pericardic.

Manifestrile

renale nu reprezint o
caracteristic obinuit a formelor sistemice
de A.J.I., cu excepia amiloidozei renale.

Amiloidoza

localizat renal sau generalizat,


exprimat iniial prin proteinurie este o
complicaie rar, dar grav.

Dpdv

clinic, boala renal se manifest printro proteinurie care poate atinge sau depi 4
g/l/24 h n 25% din cazuri, nsoindu-se de
dureri abdominale, cu sau fr diaree.

FORMA OLIGOARTICULARA
(OLIGOARTRITA), este o afeciune
inflamatorie persistent care cuprinde
un numr de 1 - 4 articulaii n primele 6
luni de la debut.

Oligoartrita

este cea mai frecvent


categorie de boal, reprezentnd n jur
de 50% din totalul formelor de AIJ.

Afectarea

articular
este asimetric,
cuprinznd preferenial
articulaiile mari
(genunchi, glezna,
coate etc).

Elementul

clinic major n
forma oligoarticular,
este uveita anterioar
cronic asimptomatic
care apare la 20-30% din
cazuri;
-aceasta poate genera
complicaii oftalmologice
invalidante reprezentate
de: keratopatie n band,
cataract, glaucom i
ocluzia globului ocular.

Singurul

examen biologic valoros n


favoarea diagnosticului pozitiv este
prezena anticorpilor antinucleari
(AcAN) specifici anti-histon, la
70% din cazuri.

Sindromul

inflamator n aceste
subtipuri de boal este moderat.

FORMELE POLIARTICULARE
POLIARTRITA FACTOR

REUMATOID
NEGATIV, este definit prin afectarea
inflamatorie a 5 articulaii sau mai multe,
n primele 6 luni de la debut, n absena
factorului reumatoid. n general, debutul
este localizat la un numr fix de
articulaii, extinderea lor fiind lent, ne
ajungnd obligatoriu la o form
generalizat.

Aceast

categorie de poliartrit este


mult mai sever dect oligoartrita i
adesea se asociaz cu manifestri de
tip extra-articular care cuprind: boala
glandelor salivare (Sindromul Sjgren),
limfadenopatiile din cadrul Sindromului
Felty sau vasculite juvenile.

POLIARTRITA FACTOR

REUMATOID
POZITIV, este definit prin existena a
cel puin 5 articulaii inflamate pe o
perioad de 6 luni, n prezena
Factorului Reumatoid (FR) regsit de
dou ori, la un interval de cel puin 3
luni.

Artrita

n aceste
forme de boal este
simetric i
predominant
periferic, afectnd
n mod cu totul
particular, articulaiile
mici ale minii.

EXPLORRI PARACLINICE
Nu exista semne de laborator specific
modificate in aceasta boala. Putem intilni :
Anemie
Leucocitoza
Reactanti de faza acuta crescuti (VSH, Fg,
CRP)
Se vor mai cauta :
Factorul reumatoid
Anticorpii antinucleari
Biopsia de sinoviala este necesara mai ales
in formele monoarticulare.

Radiografia

convenional confirm, de
obicei, un diagnostic clinic deja
fundamentat. La debut, aspectul este
normal, pe parcurs apar leziuni de
osteopenie, apoziii periostale i eroziuni
osoase la nivelul oaselor carpiene sau
tarsiene .
Examenul radiologic nu va fi ntreprins mai
devreme de 1 an de la debut, iar
radiografiile repetate sistematic pentru a
urmri evoluia bolii sau monitorizarea
terapiei sunt inutile i chiar periculoase.

Rezonanta

magnetica nucleara
(RMN) si Tomografia
computerizat (CT) au avantaje
fa de radiografia convenional
pentru c pot detecta precoce
leziunile osoase.

Examenul

oftalmologic prin
lampa cu fant permite
explorarea polului anterior i
depistarea precoce (naintea
exprimrii clinice) a procesele
inflamatorii de la nivelul umorii
apoase i corpului vitros.
Monitorizarea oftalmologic este
recomand pentru depistare,
bilan i tratamentul leziunilor
oculare

DIAGNOSTIC DIFERENIAL
Diagnosticul diferenial se
impune mai ales n etapa
debutului, cnd boala poate fi
confundat cu multiple afeciuni
ne reumatismale, care prezint
simptome asemntoare cu/sau
fr manifestri articulare.

TRATAMENT
n

Artrita Idiopatic Juvenil (AIJ),


tratamentul recuperator
(kinetoterapie, posturare
ortezare, electroterapie) se
difereniaz dup forma clinic i
stadiul bolii, lund totdeauna n
consideraie substratul
fiziopatologic la nivel de
sinoviala, cartilaj, os, muchi.

Inflamaia autoimun a
sinovialei, responsabil de
eroziunea i distrucia cartilajelor
i oaselor articulaiilor atinse,
este prezent n toate formele
clinice de AJI.

n AJI, la membrele inferioare


sunt afectate:
oldul
Genunchiul
Piciorul
glezna

Atitudini vicioase la membrele


inferioare n AJI
oldul

tinde a se plasa n flexie


adducie sau uoar abducie i rotaie
intern.
Genunchiul se poziioneaz n flexie n
funcie de dezechilibrul tensional al
planurilor capsulare i
musculoaponevrotice posterioare.
Glezna i piciorul se plaseaz cel mai
adesea n flexie plantar sub aciunea
tricepsului sural. Aceast deformaie se
nsoete de un varus calcanean.

n faza inflamatorie acut

i atitudine
vicioas antalgic :
- orteze de repaus
- balneoterapie
ntreinere articular i
muscular :
- mobilizri
articulare infradureroase
- contracii
izometrice

n faza cronic

Durere

Restaurarea

amplitudinii articulare
( evitnd agravarea )
Reeducarea mersului
i prehensiunii
Educaie gestual

Criterii de alegere a tehnicilor:


n funcie de starea inflamatorie

N FAZA ACUTA- Flexie

Ortez cruro-gambier

Pentru GENUNCHI

GENUNCHI ( faza cronica)

Orteza

de postura ( in
3 puncte) :
Mobilizare specifica

Eventual

tractiune

Pentru PICIOR I GLEZN


n

faza acut :
- ortez suro
pedioas
( contracie
izometric )

Pentru PICIOR I GLEZN- n faza


cronic
Orteza

de repaus,
purtata noaptea

Reeducare

proprioceptiva cu
piciorul sprijinit

Tractiune

in extensie
si abductie progresiva

Intindere

articulara,
posturare in decubit
ventral

OLD : faza acuta

Inot

in piscina
Tractiune nocturna
Folosirea musculaturii
fesiere si reeducarea
mersului
Mentinerea unei stari
ponderale
corespunzatoare

SOLD : faza cronica

La membrele superioare n AJI


sunt afectate
Umrul
Cotul
Mna
degetele

Atitudini vicioase la
membrele superioare
Umrul

este afectat n formele


generalizate de AJI.
Articulaia scapulo- humeral tinde a se
fixa n adducie, rotaie intern i uoar
flexie.
Aceast limitare se nsoete de
remanieri osoase i amiotrofie.
Cotul evolueaz spre limitarea
amplitudinii n extensie, pronaie i
supinaie. Aceste deficite influeneaz
activitile cotidiene.

Degetele

i mna se plaseaz
n flexie sub aciunea inflamaiei
sinovialei de pe faa dorsal a
articulaiei.
Tensiunea musculaturii flexorilor
accentueaz deformarea.
Aceast malpoziie se nsoete
de deficit a musculaturii
extensoare, deviaie a carpului i
metacarpului n nclinaie cubital

orteza

de repaus : anti
brahio- palmara
orteze functionale
portabile in cursul
activitatilor cu risc, pentru
diminuarea durerii, a starii
inflamatorii si atitudinilor
vicioase
intretinerea
amplitudinii prin flexia
degetelor la intervale fixe

Pentru DEGETE \ MN : faza


acuta

Orteze

functionale

orteze de corectie

ARTICULAIE \ MN : faza
cronica

Mobilizare

pentru
recuperarea
amplitudinii miscarilor

Pentru DEGETE \ MN : faza


cronica

Atitudini vicioase la articulaia


temporo- maxilar
Afectarea

articulaiei
temporo maxilare
se nsoete de
limitarea deschiderii
gurii, cu dureri la
masticaie i
alimentaie dificil.
De aceea se
recomand
alimentaie
semisolid i
suplimentare prin
sonda de gavaj

Atitudini vicioase la nivelul


coloanei vertebrale
La

nivelul coloanei dorso


lombare cel mai frecvent se
ntlnete atitudinea n cifoz
total.
Cifoza, crescnd presiunea la
nivelul peretelui vertebral
anterior, este responsabil de
tasarea corpilor vertebrali pe un
os fragilizat.
Aceast deformaie este

In

faza inflamatorie :
colier cervical, fara
mobilizare

In

faza cronica :
suprimarea pernii
pentru perioada de
repaos
Uneori corset lombo sacrat

Pentru COLOANA VERTEBRAL

Minima

educaie gestual,
care s economizeze articulaia
(ca durere i, ulterior, distrucie)
printr-o inducere a contraciei
musculare n segmentele care
trebuie s rmn imobile o ct
mai mic perioad, pentru a nu
genera durerea (izometria
muchilor minii, cotului,
umrului sau la nivelul
membrelor inferioare).

PREVENIREA CONSECINELOR LA
DISTAN
Artrita creeaz limitri funcionale a
membrului, care, n aceast perioad
de linite inflamatorie pot fi tratate
(ex.: un genunchi bolnav influeneaz
oldul, gleznele, care ulterior sunt
mobilizate corect pentru nlturarea
limitrilor funcionale care nu trebuie
s coexiste, s se fixeze).

n tratamentul de reabilitare articular


n AIJ, nu trebuie neglijata noiunea de
PRUDEN:
se evit suprasolicitarea articulaiilor
atinse care vor fi folosite cu anumite
precauii: s stea pe scaune nalte,
s prefere bicicleta n locul mersului
ndelungat pe jos, iar timpul de
studiu s-l petreac pe burta
pentru a evita poziia n eznd.

orice

activitate trebuie fcut


MODERAT, contientiznd
modalitatea de economie
gestual (mn/pumn/ cot/umr;
old/genunchi/picior) care previne
durerea si distrucia articular.

Mijloace fizice in combaterea


durerii si redorii matinale
Multi

copii cu AJI pot suferi o


perioada indelungata de redoare
articulara, dimineata la trezire.
Cu cit redoarea dureaza mai
mult, cu atit boala este mai
activa si mai severa.
Caldura are un efect bun pentru
reducerea durerii prin reducerea
spasticitatii fibrelor musculare si
imbunatatirea functiei acestora.

Caldura superficiala ridica


temperatura tesuturilor si asigura cel
mai bun efect la 0,5 cm sau mai
putin , de suprafata pielii.

TEHNICI DE CALDURA
TERAPEUTICA
TEHNICI SUPERFICIALE

TEHNICI PROFUNDE

Pachete calde

Diatermia : unde scurte,


microunde

Sticle cu apa calda

Ultrasunete

Comprese umede calde


Perne incalzite : electric,
chimic sau cu gel
Terapia cu apa ( hidroterapia)

EFECTELE FIZIOLOGICE ALE


CALDURII
Reduce nivelul durerii
Creste flexibilitatea tesuturilor de colagen
Reduce spasmul muscular
Creste afluxul de singe

Deoarece

caldura creste
elasticitatea tesuturilor cu
colagen, ar putea fi utila inaintea
exercitiilor de stretching asupra
unor grupe musculare sub
tensiune.

Desi

la majoritatea copiilor cu AJI


redoarea matinala se amelioreaza
prin caldura, exista un procent mai
mic din acesti copii la care redoarea
se amelioreaza mai bine prin
tratamente reci ( punga cu
gheata).

ATELELE
Sunt

uneori necesare pentru a


mentine articulatiile in pozitie
corecta si astfel, pot sa reduca
durerea.
Daca o articulatie dezvolta o
contractura
( este indoita intr-o pozitie gresita ),
o atela poate sa ajute ca
articulatia sa revina treptat la
pozitia ei normala ( fiziologica ).

Alte met. de fizioterapie utile in


AJI
Masajul

: destinde muschii si
realizeaza o mai buna oxigenare a
tesuturilor la copilul cu artrita
cronica.
Diferitele tehnici de masaj nu
prezinta de obicei nici un risc
pentru copil, dar exista si unele
contraindicatii.

Contraindicatiile masajului :
Interventie chirurgicale majora
Febra ridicata
Infectii cutanate
In cazul unor alergii este
contraindicata folosirea uleiului pe
baza de alune sau arahide

Tehnica masajului articulaiei


genunchiului
Tapotamentul

se executa cu o
singura mana numai pe muschii
peronieri .
Vibratia se face cu palma
intreaga pe toata suprafata
musculara. Masajul se termina cu
netezirea de incheiere de 7-8
ori.

Articulatia

genunchiului este
semimobila, iar miscarile care
au loc in aceasta sunt: miscari
pasive , miscari active i
miscari active cu rezistenta.

Flexia

gambei pe coapsa
(cu vibratie) :
-tinand o mana contrapriza la
partea inferioara a coapsei, iar
cu cealalta mana priza pe
treimea superioara a gambei,
extensia gambei pe coapsa,
pronatia i supinatia gambei.
-Maseurul ii dicteaza
pacientului sa faca flexia si
extensia gambei pe coapsa.

Se

pot face neteziri cu o mana pe


muschiul tricepsul sural, dupa care
continuam cu framantari cu doua maini
si in contratimp pe muschii gambei
posterioare (chiar si pe coapsa).
Geluirea se executa pe toate santurile
intramusculare, venind de o parte si de
alta a tendonului lui Ahile si continuand
apoi pe santurile dintre gemeni si soleari.
Frictiunea se face pe aceleasi directii ca
si geluirea.

Se va efectua si in spatele articulatiei


genunchiului, dar cu mare atentie
pentru a nu traumatiza regiunea.
Urmeaza tapotamentul pe muschiul
tricepsului sural cu toate formele si
vibratia, cu palma intreaga pe toata
suprafata musculara.

Netezirea

- 7 ori.

de incheiere se executa de 6

Invitam

apoi pacientul sa se intoarca cu


fata in sus (pozitie dorsala), dupa care
incepem masajul pe partea anterioara a
gambei (cu muschii peronieri laterali),
facand netezirea cu palma intreaga,
framantari cu o mana i cu doua maini
pe muschii peronieri si gambierii inferiori.

Geluirea

se face de o parte si de alta a


crestei tibiale, la fel si frictiunea cu deget
peste deget.

Pentru

articulatia genunchiului flectam


putin coapsa pe bazin, dupa care
asezam cele doua police deasupra
rotulei , iar cu celelalte patru degete sub
spatiul popliteu facem netezirea cu
partea cubitala a policelor pana la partea
inferioara a articulatiei, dupa care ne
intoarcem pe aceleasi directii pana la
jumatatea articulatiei si ocolim condilii
externi ai femurului catre spatiul
popliteu.

Pe

aceeasi directie, efectuam


frictiunea tinand mana stanga
contrapriza in spatiul popliteu, iar
cu dreapta, deget peste deget
lucram doar o jumatate a rotulei de
7 - 8 ori, apoi cealalta jumatate (tot
de 7 - 8 ori).

Tehnica masajului la
articulatia cotului
Pentru

aceasta regiune, pacientului i se


aseaza un cearsaf in jurul toracelui, fiind
apoi invitat sa stea in sezut pe un pat, unde
isi va descoperi intreg membrul superior.
Maseurul, in pozitie verticala, tine
contrapriza pe antebrat cu o mana, iar cu
cealalta face incalzirea zonei respective cu
neteziri si framantari cu o mana, pornind
de la treimea superioara a antebratului pana
la treimea inferioara a bratului.

Dupa

aceasta incalzire, trecem la masajul


propriu-zis la articulatiei cotului, incepand cu
o netezire a partii posterioare a articulatiei,
punand pacientul sa tina mana in sold (daca
poate), la inaltimea dorita de noi, apoi cu
ambele police asezate deasupra olecranului si
cu cele patra degete (de la ambele maini) in
plica cotului, coboram cu neteziri, nconjurand
olecranul pana la partea inferioara a acestuia,
ne intoarcem pe aceleasi directii pana la
jumatatea articulatiei si ocolim condilii
externi (sau epicondilii) catre plica cotului.

Forma

de netezire o executam de 6-7 ori.

Urmeaza

frictiunea unde tinem priza cu


o mana pe partea interna a antebratului,
iar cu cealalta mana, deget peste deget,
facem miscari circulare pe aceleasi
directii ca la netezire, plecand de la
partea superioara a olecranului, pana la
partea inferioara a acestuia unde apoi ne
intoarcem pana la jumatatea articulatiei
si ocolim condilii externi.
Framantare pentru incalzirea regiunii
articulare a cotului cu o singura mana.

Executam

apoi netezirea
plicii cotului sprijinind
antebratul pacientului pe
cutia noastr toracica (a
maserului).
Lucram cu ambele maini
fixand cele doua police la
mijlocul plicii, iar cu
celelalte patru degete
(total 8) pe olecran facem
netezirea catre condilii
externi de 5 6 ori.

Continuam

apoi cu
frictiunea deget
peste deget, tot de
la mijlocul plicii
cotului catre
exterior, avand grija
sa o facem usor
pentru a nu
traumatiza pachetul
vasculo-nervos.

Dupa

terminarea frictiunii, facem


netezirea de incheiere a
masajului articulatiei propriu-zise
a cotului.

TEHNICA MASAJULUI PENTRU PUMN


Maserul,

in sezut, ii pune
pacientului o perna pe coapse
pentru ca acesta sa-si poata
sprijini mana (masajul acestei
regiuni se mai poate executa si in
aer).
incepem masajul cu netezirea
de introducere de 5 - 6 ori pe
mana propriu-zisa si chiar pe
antebrat, care se executa in felul
urmator:

Prima forma:
Cu mana pacientului
in supinatie, facem
netezirea cu pumnul
(policele bine inchis
in pumn), derulandu-l
de la radacina catre
varful degetelor in
directia de intoarcere
veno-limfatica pe
aponevroza palmara.

doua forma:
Se executa cu cele doua
police plecand de la
nivelul articulatiei
pumnului unde
coboram cu acestea pe
aponevroza palmara,
dupa care ne intoarcem
pe aceleasi directii,
trecand de aceasta
data policele peste
eminentele tenara si
hipotenara, facand
terminatia n aer.

Cu

mana in
pronatie, facem
netezirea pe
fata dorsala a
mainii cu toata
palma sau chiar
cu degetele
departate cu
fiecare metacarp
intre degete,
pana la nivelul
articulatiei

Tot

pe aceasta parte, facem si


geluirea pe aponevroza palmara,
dupa care intoarcem mana cu fata
dorsala in sus si facem geluirea cu
degetele departate cu fiecare
metacarp intre degete (sau in
parte).

Urmeaza

apoi netezirea de
intrerupere, care se executa de l

Efectuam

frictiuni global sau


individual cu degetul peste santul
fiecarui metacarp in parte, dupa
care executam frictiunea in
aponevroza palmara, cu cotul sau
degetele, destul de puternic.

Trecem

la articulatia propriuzisa a pumnului, unde, in


prealabil, facem o netezire
tinand policele deasupra
acesteia, iar cele patru degete
dedesubt.

Cu

aceasta forma de netezire


se pleaca de la mijlocul
articulatiei catre exterior,
executand-o atat pe fata
anterioara ct si pe fata
posterioara a articulatiei.

Pe

aceleasi directii facem


frictiunea deget peste deget.

Facem

netezirea de incheiere
de 5 - 6 ori pe articulatia pumnului,
dupa care trecem la tapotament,
care se executa numai pe fata
palmara si pe muschii bine
dezvoltati cu o singur mn cu,
cu partea cubital a degetelor i cu
pumnul (netezirea de intrerupere
odata sau de doua ori).

Ultima

manevra este vibratia, care se


executa atat pe fata palmara, cat si pe
cea dorsala, incheiem masajul cu
netezirea de 5 - 6 ori, dupa care trecem
la masajul amanuntit al fiecarui
deget in parte, incepand cu netezirea
cu doua degete, unul fiind situat pe fata
anterioara si celalalt pe fata posterioara
a degetului tinand cu doua degete priza
deasupra si dedesubtul unghiei (pe
ultima falanga).

Se

mai fac framantari cu doua degete, rulat


cu doua degete deasupra si doua dedesubt,
pornind de la prima falanga pana la articulatia
metacarpiana.

Frictiunea

se executa tinand un deget


deasupra articulatiei interfalangiene si unul
dedesubt, prinzand articulatia intre police si
aratator, facand miscarile circular pe prima, a
doua si a treia articulatie.

Netezirea

de incheiere se face de 5 - 6 ori,


si se continua apoi cu urmatorul deget.

Tehnica masajului la
articulatia soldului
Pacientul

se aseaza cu fata in jos


(pozitie ventrala) uneori cu o perna
sub abdomen, tinand mainile relaxate pe
langa corp.
Se executa masajul partii posterioare a
regiunii, incepand cu netezirea cu
presiune bimanuala (cu ambele palme)
de la jumatatea superioara a coapsei
urcand pe muschii fesieri, cu o mana
mergand catre creasta iliaca, iar cu
cealalta catre coccis.

Pe

musculatura fesiera se executa netezirea


cu pumnul, unde mainile se inchid pentru a
lua forma pumnului cu policele in interiorul
acestuia, deruland pumnul de la radacina
catre varful ultimelor falange.

Dupa

netezirea de introducere, de 5 - 6 ori,


se continua cu toate formele de
framantare pe trei - patru directii, pornind
de la partea superioara a coapsei pana sus
la creasta iliaca, cu o mana, cu doua maini,
in contratimp si geluirea cu netezirea de
intrerupere.

Ca

forma secundara de
framantare importanta este
ciupitul care se executa foarte
mult in cazul musculaturii flasce.

Frictiunea

este cea mai importanta


manevra a acestei regiuni, care se face in
felul urmator:
-pe partea posterioara a articulatiei se
face mai intai netezirea cu partea cubitala
a mainii -pe plica fesiera, dupa care
incepem frictiunea deget peste deget din
interior spre exterior pe plica fesiera, pana
catre creasta iliaca, avand grija sa o
repetam in jurul trohanterului mare.
Pe muschii fesieri se face frictiunea cu
pumnul.

Iar

catre partea superioara a regiunii mai putem


executa frictiunea deget peste deget, de la
coccis, partea superioara a muschilor fesieri
pana pe creasta iliaca.
Dupa care urmeaza tapotamentul cu toate
formele lui pe muschii fesieri.
Apoi

vibratia cu palma intreaga pe toata


suprafata musculara.
Intoarcem pacientul cu fata in sus (decubit
dorsal) si continuam cu masajul regiunii
anterioare a articulatiei, incepem masajul
pornind cu neteziri cu ambele palme de la
jumatatea superioara a coapsei, facand
terminatia tot catre creasta iliaca.

Netezirea

cu pumnul pe muschii cvadriceps


si fascia lata.
ncepem framantarile cu o mana pe 2 - 3
directii, atat pe cvadriceps, cat si pe fascia
lata.
Urmeaza geluirea care se executa pe
aceleasi directii.
La copiii care au coapsa subtire, putem face
mangaluirea flectand usor coapsa pe bazin.
De asemenea, uneori cvadricepsul poate fi
subtire si facem ciupitul.

Si

aici frictiunea este foarte


importanta si se face in plica
inghinala, dupa ce in prealabil am
facut netezirea cu partea cubitala
a degetelor, coapsa pacientului
fiind putin flectata pe bazin.
Avem grija sa o executam usor in
zona triunghiului lui Scarpa, dupa
care continuam cu frictiunea
iarasi in jurul trohanterului mare
de mai multe ori.

Tehnica masajului centurii


scapulare
Pentru

masajul centurii
scapulare, pacientul este invitat
sa ia loc in sezut pe un scaun
rotativ, unde isi descopera
umerii, iar in jurul toracelui i se
va pune un cearsaf.

Maseurul

sta in picioare pe partea laterala a


pacientului;

incepe

masajul cu netezirea cu ambele palme,


plecand de la varful deltoidului, pozitionand cele
doua police pe fascicolul median al acestuia iar
cu cele 4 degete lipite si pozitionate pe
fascicolul posterior si anterior al deltoidului se
urca prin apasare pana la acromion, unde o
mana va cobori apoi sub forma semicirculara pe
zona scapulara iar cealalta pe zona pectorala.
A doua forma se executa in sens invers.
Deci avem o netezire circumflexa, cand intr-o
directie, cand intr-alta.

Se

mai face netezirea cu pumnul


pe muschiul deltoid, mai ales
atunci cand este flasc, deruland
pumnii de la radacina catre varful
degetelor, dupa care continuam
cu formele de framantare:
-cu o mana cu doua maini si in
contratimp pe urmatoarele
directii:

Framantarea

cu o
mana : trebuie sa
avem grija sa tinem
contrapriza cu mana
stanga pe partea
interna a bratului, iar
cu dreapta incepem
framantarile pornind de
la varful omolpatului pe
doua-trei directii catre
coloana vertebrala,
pana la partea
superioara a
omoplatului.

La

framantarea geluiredirectiile sunt aceleasij cu


deosebirea ca la partea superioara
a omoplatului departam degetele .
Cu aceeasi mana se mai execut
geluirea pe V - ul deltoidian
posterior si santul dintre fascicol
posterior si median pana la
acromion.

Dupa

fiecare forma de framantare


se face netezirea de intrerupere.

Urmeaza

frictiunea care este cea


mai importanta manevra a acestei
regiuni (centura scapulara),
datorita faptului ca aici sunt multe
articulatii si insertii musculare.

Frictiunea

o clasificam pe trei directii


principale: frictiunea periarticulara in jurul
articulatiilor fata de articulatia scapulohumerala, care se face tinand o mana priza
sub brat, iar cu cealalta, deget peste deget
(aratator si mediu) pornim cu miscari circulare
de la varful omoplatului introducand pulpa
degetelor chiar sub acesta, ajungand pana la
marginea superioara a omoplatului, unde luam
marginea cu spina omoplatului intre degete,
tot cu miscari circulare, pana catre acromion,
apoi cu aceeasi mana, tot deget peste deget,
pe V - ul deltoidian posterior si santul dintre
fascicolul posterior si median al deltoidului.

Schimbam

mana priz
si cu cealalta mana
(stanga), tot deget
peste deget, executam
manevra subclavicular
pornind de la articulatia
sternoclaviculara pana
la acromion si apoi pe V
- ul deltoidian anterior
si santul fascicolului
anterior si median pana
la acromion.

Activitatile sportive si
recreationale :
Poliartrita sau spondilita
anchilozanta nu limiteaza
implicarea bolnavului in sporturi
atletice , in perioada de
remisiune a bolii.
Trebuie insa tinut cont ca
sporturile nu pot sa inlocuiasca
exercitiul terapeutic

Pentru

copilul cu AJI pot fi admise chiar


si sporturile agresive precum fotbalul
sau baschetul, daca artrita lui este bine
controlata.
Trebuie incurajate exercitiile care
mobilizeaza articulatiile si muschii asa
cum sunt cele practicate prin inot sau
ciclism
In schimb nu sunt recomandate cele
precum saritura de la trambulina, boxul
si crosul.

Tratament medicamentos
Antiinflamatorii

nesteroidiene

( Ibuprofen etc)
Antiinflamatorii steroidiene
( Prednison po sau
Metilprednisolon iv )
Infliximab
Etanercept
Saruri de aur etc.