Sunteți pe pagina 1din 7

Intui?ia - ce este ?i cum func?

ioneaza
Intuitia - un subiect foarte interesant, deoarece este foarte complex si foarte
util totodata.
Multi oameni vorbesc despre intuitia lor, despre intuitia altora, multi se lauda
cu intuitia lor.
Dar... daca ntrebi ctiva oameni ce considera ei ca reprezinta intuitia, si cum fun
ctioneaza ea, vei observa faptul ca aproape toti se vor cam... blbi... )
Fiecare va ncerca sa dea un raspuns, si acest raspuns va fi foarte... subiectiv,
desigur.
Asta deoarece nu exista n momentul de fata un CONSENS general privind acest conce
pt intuitia.
Daca vrei sa testezi un Maestru spiritual sau chiar un psiholog, ntreaba-l ce cre
de el ca este intuitia, cum ar defini-o el, si cum crede el ca functioneaza ea.
Apoi cere-i niste exemplificari practice din viata de zi cu zi, care sa argument
eze teoria sa.
Pentru a ntelege mai bine ce complex este subiectul, testeaza-te si pe tine nsuti
Pune-ti acum ntrebarea ce crezi tu ca este intuitia
ncearca sa exprimi n cuvintele tale ce crezi tu ca reprezinta intuitia ta, nainte d
e a citi mai departe.
Noteza-ti, eventual, si n scris, ca sa poti confrunta ulterior parerea ta cu vizi
unea mea asupra intuitiei.
Apoi ncearca sa formulezi mecanismul intuitiei, cum functioneaza intuitia, si, n f
inal, ncearca niste exemplificari practice din viata ta de zi cu zi, sa vezi daca
teoria ta rezista sau nu n practica.
ntrebari ajutatoare
1. Are legatura intuitia cu logica
2. Are legatura cu experienta ta de viata anterioara
3. Are legatura cu memoria si amintirile tale
4. Are legatura cu starea te de constiinta constienta
5. Sunt femeile mai intuitive dect barbatii, au ele o intuitie mai buna
6. Poate fi dezvoltata intuitia prin exercitii, prin antrenament
7. Are legatura intuitia cu starea ta emotionala - este perturbata, influentata
pozitiv- negativ de ea
8. Are legatura intuitia cu profesia, exista profesii care dezvolta intuitia si
profesii care o... inhiba, o blocheaza, limiteaza, etc
9. Are legatura intuitia cu inteligenta - intelectul
10. Care din aceste concepte au legatura cu intuitia inspiratia, empatia, simpa
tie, rezonanta afectiva, consonanta, presimtirea, presentimentul, previziunea, i
nstinctul, premonitia, telepatia
11. Te consideri o persoana intuitiva, cu o buna intuitie De ce
12. Au oamenii, n general, o intuitie buna
Daca nu ai putut raspunde adecvat la prima ntrebare ce este intuitia, atunci cel
elalte ntrebari ti vor veni n ajutor privind definirea mai clara de catre tine a co
nceptului.
Mediteaza putin la fiecare ntrebare, nainte de a raspunde.
ncearca sa gasesti EXEMPLE PRACTICE, din viata ta de zi cu zi, care sa argumentez
e raspunsurile tale, n mod logic.
Asta este foarte important, sa cauti sa argumentezi prin exemple cunoscute, simp
le, viabile, din experienta ta...
Ce spun dictionarele
Intuitie - Capacitatea con?tiin?ei de a descoperi, pe cale ra?ionala (n mod spon
tan), esen?a, sensul unei probleme, al unui obiect.
Principiu didactic conform caruia procesul predarii ?i nsu?irii cuno?tin?elor tr
ebuie sa porneasca de la reflectarea senzoriala nemijlocita a obiectelor ?i feno
menelor studiate.
Descoperire brusca, nea?teptata, a unui adevar, a unei solu?ii, etc.
Descoperire brusca, revelatorie, n aparen?a nepregatita, a unui adevar, a solu?ie
i unei probleme, etc.
Inspira?ie, presentiment.

Patrundere instinctiva n esen?a unui lucru.


Forma de cunoa?tere imediata a adevarului pe baza experien?ei ?i a cuno?tin?elo
r achizi?ionate anterior, fara ra?ionamente logice preliminare.
Sentiment incon?tient de prezicere a celor ce urmeaza sa se ntmple; instinct.
(FILOZ., PSIHOL.) Cunoa?tere sau n?elegere nemijlocita, neprecedata de nici un f
el de inferen?a, a adevarului unor propozi?ii, a realita?ii exterioare, a valori
lor, considerata a oferi o certitudine absoluta n cunoa?tere.
(La Descartes) Cunoa?tere imediata a no?iunilor ?i adevarurilor fundamentale, s
imple ?i ireductibile, ce nu mai pot fi supuse ndoielii ?i care constituie punctu
l de plecare al deduc?iei.
(La Bergson) Forma de cunoa?tere sui-generis, superioara cunoa?terii intelectua
le, de aceea?i natura cu instinctul ?i sim?ul artistic, n?eleasa ca un fel de sim
patie prin care con?tiin?a umana surprinde lucrurile n ele nsele.
(La Kant) Intuitie pura = forma a priori a sensibilita?ii, condi?ionnd orice int
uitie a lucrurilor.
(La Schelling, Bergson ?.a.) Cunoa?tere sui-generis, de natura n esen?a ira?ional
a, opusa ?i superioara cunoa?terii discursive ?i analitice, care ar face posibil
a sesizarea nemijlocita, fara o elaborare logica prealabila, a esen?ei.
Dupa cum clar se vede, conceptul mbraca o paleta larga de sensuri si semnificati
i, unele chiar... contradictorii !
n fapt, lumea amesteca n mod confuzoriu ntelesul conceptului intuitie, cu altele,
cum ar fi presentiment, presimtire, instinct, previziune, premonitie, empatie,
simpatie, rezonanta afectiva, consonanta, telepatie, si altele...
De ce, oare Tocmai deoarece aceste concepte au ceva n comun privind achizitia (r
eceptionarea) si interpretarea informatiei, si sunt, din aceasta cauza, greu de
delimitat.
Altfel privind, conceptul de intuitie este unul abstract, artificial, mai ales n
sensul comun n care este privit la ora actuala.
Am putea spune ca de fapt nici nu exista vreo intuitie, n realitate, ci doar n min
tea omului, n mod abstract, conceptual, ci doar achizitie de informatie si proces
are a ei, n diferite forme, pe diferite cai.
Dar, deoarece acest termen exista, si este utilizat pe scara larga, voi analiza
mai pe larg ce sta de fapt n spatele lui, n realitate.
Eu sustin faptul ca exista doua feluri de intuitie, care au n comun achizitia si
procesarea informatiei, dar care difera fundamental n privinta modului de achizi
tie - senzorial si extrasenzorial, ct si privind decodarea informatiei (decodarea
simbolica este frecvent ntlnita n al doilea caz)
1. O forma de intuitie bazata pe logica, n care achizitia s-a efectuat prin simtu
rile senzoriale, conform definitiei
Intuitie = Capacitatea constiintei de a descoperi, pe cale rationala (n mod spon
tan), esenta, sensul unei probleme, al unui obiect.
Consider aceasta forma de intuitie a fi rezultatul unui rationament automatizat
desfasurat n gndirea proprie, extrem de rapid, de aceea imposibil de constientiza
t n desfasurarea sa procesuala secventiala.
Aceasta are la baza tipare de gndire preformate, trasee programate, algoritmi ce
automatizeaza procesualitatea.
Am ntlnit multi oameni, majoritatea lor fiind femei, care sustineau cu convingere
faptul ca intuitia lor nu i-a nselat niciodata, dupa care, si nainte de care, sust
ineau tot felul de... adevaruri, unul mai... aberant ca altul ! )
Omul fiind imperfect, neavnd o gndire perfecta, nu exista nici un om pe care sa n
u l nsele intuitia niciodata !
Si aici trebuie luat n calcul nu doar achizitia informatiei, ci mai ales interpr
etarea ei.
Caci majoritatea oamenilor efectueaza erori de interpretare a informatiilor, at
unci cnd de fapt ei analizeaza si interpreteaza informatiile primite prin intuiti
e !

Poti constata usor faptul ca oamenii foarte inteligenti si specialistii au si o


intuitie foarte buna n domeniul n care exceleaza, iar cei foarte prosti si nespeci
alistii, una foarte... proasta, ceea ce demonstreaza n mod clar legatura dintre gn
direa proprie si propria intuitie - forma 1 bazata pe logica !
Exemplu un mecanic auto ti va spune intuitiv, doar ascultnd cum suna motorul, und
e este localizata o defectiune.
Un nespecialist, nsa, nu are nici o sansa, nici o... intuitie n aceasta privinta.
2. O forma de intuitie n care achizitia informatiei este de natura extrasenzorial
a, telepatica, confirmata de cercetarile Dr-ului Calligaris si altii.
Atentie la ambele forme, interpretarea informatiei achizitionate (indiferent d
e cale) se face prin intelect, n mod logic, rational, desi decodarea n a doua form
a mbraca de multe ori forma simbolica !
Din aceasta cauza, desi informatia achizitionata senzorial sau extrasenzorial p
oate fi buna, corecta, interpretarea ei poate fi eronata, inadecvata, gresita, d
in punct de vedere logic, rational.
Asta se evidentiaza la nivelul iluziilor senzoriale, a simbolisticii viziunilor
, a atribuirii de sens, etc.
Analizele efectuate de mine asupra modurilor n care extrasenzorialii clarvazator
i achizitioneaza informatiile si interpreteaza semnificatiile informatiei recept
ionate (fac sens), sustin ideea conform careia erorile sunt n general datorate in
terpretarilor eronate, nu receptionarii defectuoase, incorecte.
Expresia intuitie divina, eu o ncadrez ca receptie a unor informatii achizitiona
te n mod telepatic, n domeniul perceptiei extrasenzoriale deci.
Dr Calligaris afirma ca telepatia este o lege universala, si ca facultatea de c
omunicare telepatica trebuie considerata ca fiind comuna tuturor fiintelor umane
, chiar tuturor fiintelor vii, caci ea exista ?i la animale.
Toti oamenii sunt supusi permanent unor numeroase proiectii psihice, adica infi
nite iradieri telepatice care le vin din toate partile, fara sa fie constienti d
e acest lucru.
Influentele mutuale nu se produc numai ntre organismele vii, ntre doua inteligent
e, ci ele pot avea multiple combinatii.
Orice element din Univers, nsufletit sau nensufletit, este un emitator, adica un
iradiant, si n acelasi timp si un receptor, adica un iradiat.
Telepatia umana reprezinta un caz particular, o modalitate a telepatiei univers
ale.
Dupa Calligaris, mesajele se repercuteaza pe suprafata corpului, prin cai prepa
rate si predestinate, si printr-o excitatie a uneia din aceste zone de repercusi
une, corespunznd mesajului transmis, este posibil sa duca la suprafata constiinte
i imaginea latenta si nmagazinata de subconstient.
n rezumat, teoria lui Calligaris este urmatoarea exista pe suprafata corpului li
nii, puncte, placi cutanate hiperstezice care sunt n relatie, fie cu organele noa
stre interne (rezonanta), fie cu acelea ale altor indivizi (consonanta), fie cu
gndurile noastre sau ale persoanelor prezente sau ndepartate.
Dupa cum razele cosmice ne patrund si ne traverseaza, ca si alte radiatii pe car
e nu le percepem, noi suntem atinsi de raze vitale provenind de la lumea exterio
ara, provenind de asemenea de la alti indivizi, iar unele ating numai constiinta
noastra si evoca un loc, o persoana, un gnd ndepartat, si acest soc provoaca senz
atii vizuale si auditive.
Altele ating zone cutanate care nu se leaga cu constiinta dect ca urmare a unei
usoare excitatii la suprafata lor.
Toate aceste fenomene fac parte din personalitatea umana, n grade mai mult sau m
ai putin pronuntate.
Sistemele cutanate, linii, zone, placi, etc, studiate si semnalate de dr. Calli
garis, ar fi, dupa el, linii de trecere (intrare si iesire, emisie si receptie)
de iradieri.
Ele sunt reprezentari geometrice potrivit carora se face transmiterea de raze v
itale, ferestre prin care intra si ies radiatiile vitale.
Fiecare raza specifica are fereastra sa speciala cnd iese din corp (rezonanta),
si fereastra sa particulara, cnd, provenind de la un element animat sau nensufleti

t, din lumea exterioara, se reflecta sau intra n acesta (consonanta).


Liniile lui Calligaris au puncte comune cu zonele lui Fitzgerald si Bowers pe c
are acesti autori le-au indicat n 1917, avnd n vedere tratamentul care se face n acu
punctura chineza.
Fiecare din aceste linii, axiale, digitale si nterdigitale, este n relatie, pe de
o parte cu o stare mentala specifica, si pe de alta parte cu un organ, n asa fel
ca un lant de trei inele stabileste contactul cu pielea, organul intern si crei
erul, dupa o lege fixa si prestabilita.
Fiecare din aceste 3 inele ale lantului reprezinta o statie de sosire si plecar
e, fiind rnd pe rnd, un centru de receptie, de reflectare si de emisie.
Detalii deosebit de interesante si utile despre cercetarile Dr-ului Caligaris a
i aici
- Albert Leprince - Undele gndului. Manual de telepatie provocata
Arunca o privire, acum, si pe definitiile urmatoarelor concepte, ca sa observi a
semanarile
Presentiment - Sentiment subiectiv ?i instinctiv de intuire a celor ce urmeaza s
a se ntmple; presim?ire.
Presimtire - Faptul de a presim?i; sentiment vag ?i instinctiv pe care l are cine
va fa?a de cele ce se vor ntmpla; presentiment, presim?amnt.
Previziune - Facultatea, posibilitatea de a prevedea apari?ia sau evolu?ia eveni
mentelor viitoare sau a unor procese ?i sisteme (naturale ori sociale) din anali
za anumitor date cunoscute n prezent.
Enun?are a unei judeca?i, a unei teorii care se bazeaza pe previziune; ceea ce p
revede cineva.
Premonitie - Nume dat fenomenului de presim?ire a unor fapte viitoare, n general
fara motivare ra?ionala.
Empatie - Forma de intuire a realita?ii prin identificare afectiva.
Forma de cunoa?tere a altuia, n special a eului social sau a ceva, apropiata de i
ntui?ie.
Interpretare a eului altora dupa propriul nostru eu.
Transpunere simpatetica n obiectele exterioare.
Intui?ie simpatetica, identificare afectiva, transpunere.
n psihologie, desemneaza un proces complex (perceptiv, intelectual, afectiv) cons
tnd n identificarea subiectului cu obiectul cunoa?terii (ndeosebi o persoana) ?i n p
roiectarea starilor proprii asupra acesteia din urma, subiectul traind n sine via
?a altuia.
Inspiratie - Stare de tensiune creatoare, for?a creatoare.
Gnd, idee spontana.
Avnt, for?a, entuziasm creator; complex de idei creatoare, stare de maxima tensiu
ne creatoare.
Idee, solu?ie aparuta pe nea?teptate (spontan) n con?tiin?a.
Stare psihica ce contribuie n cel mai nalt grad la crearea unor bunuri spirituale
; for?a launtrica creatoare; avnt.
Idee aparuta spontan n con?tiin?a.
Facultatea creatoare, spontana a inteligen?ei umane.
Simpatie - Atrac?ie, nclinare, afinitate (morala sau de alta natura) pe care cin
eva o simte fa?a de o persoana, sau pe care o inspira cuiva. Afec?iune. Obiectul
acestui sentiment.
Sentiment de atrac?ie ntre doua sau mai multe persoane.
Aprobare; ata?ament; devotament.
Persoana fa?a de care cineva simte afec?iune sau dragoste.
Medical Legatura, raport dintre (doua) organe simetrice care face ca, atunci cnd
unul este afectat, sa sufere ?i celalalt.
Coresponden?a presupusa ntre calita?ile unor corpuri.
Sentiment spontan de bunavoin?a fa?a de o fiin?a.
Potrivire de inclina?iuni, pornire instinctiva ce atrage doua persoane una catre
alta.
Facultatea de a participa la durerile ?i placerile altora.

Rezonanta - Stare de vibra?ie n care se gase?te un corp sau un sistem fizic cnd a
supra lui se exercita o ac?iune exterioara periodica, cu o frecven?a egala ori a
propiata cu frecven?a proprie vibra?iei corpului sau a sistemului.
Efect produs de un eveniment, fapt, etc., asupra cuiva.
Deci rezonanta este fenomenul de oscila?ie a unui sistem fizic datorita energiei
primite din exterior de la un alt sistem, cu care se afla n legatura directa sau
mijlocita prin intermediul undelor, ?i care oscileaza cu o frecven?a egala sau
apropiata de una dintre frecven?ele cu care este capabil sa oscileze primul sist
em.
Cu ct frecven?a celui de-al doilea sistem este mai apropiata de frecven?a primulu
i sistem, cu att amplitudinea oscila?iilor acestui sistem este mai mare.
Si, daca transpunem acest fenomen n domeniul... undelor cerebrale, al emiterii de
gnduri, ajungem inevitabil la... telepatie.
Mitul intuitiei feminine
Unele studii au demonstrat ca intuitia feminina este un mit, nu o realitate.
Dr. William Ickes a ajuns la aceasta concluzie dupa numeroase studii realizate mp
reuna cu colegii sai, pe subiecti din ambele sexe.
Potrivit lui Ickes, femeile sunt mai intuitive pentru ca au mai multa motivatie,
nu pentru ca ar fi altfel dotate nativ, cu o abilitate speciala n acest sens.
n studiile n care si barbatilor li s-a oferit o motivatie (si a fost preferata cea
materiala) pentru a da dovada de intuitie, rezultatele lor au fost la fel de bu
ne cu ale subiectilor de sex feminin.
Teoria lui Ickes ntareste ideea ca putem avea o intuitie buna daca ne propunem ac
est lucru si ca aceasta nu vine de la sine, ci prin implicare si efort personal.
Intuitia noastra ne pacaleste ntr-un mod repetabil, predictibil, consistent.
Iluziile ne dovedesc asta n mod constant.
Si nu putem face mare lucru n aceasta privinta.
Daca te bazezi pe intui?ia ta, n privin?a iluziilor optice, de exemplu, constati
ca ea da gres mereu, ca nu ti foloseste n aceste cazuri.
Dar adu-ti aminte, totusi, ca erorile sunt n general localizate la nivelul inter
pretarii informatiilor, nu al achizitiei lor.
Fiecare om efectueaza zilnic o multime de greseli, privind interpretarea compor
tamentului altora, a evenimentelor, n luarea deciziilor sale.
n realitate oamenii fac multe greseli, multe erori.
Si, mai rau, nu au un mijloc simplu de a le vedea, de a le detecta.
n cazul iluziilor vizuale putem demonstra usor greselile, dar n iluziile cognitiv
e este mult mai greu sa demonstrezi oamenilor greselile lor.
Oamenii cred ca ei iau multe decizii, dar n realitate ei decid n mod automat, n ma
joritatea cazurilor.
Iar n cazul deciziilor grele, complexe, majoritatea oamenilor aleg ceva ce a fos
t deja decis pentru ei.
Lasa lucrurile sa curga, deoarece nu stiu cum sa decida de fapt.
Cei mai multi oameni cred ca sunt cinstiti, dar, n realitate, cu totii triseaza.
Presupunem ca nselaciunea, la fel ca si majoritatea celorlalte decizii, se bazea
za pe o analiza rationala de costuri-beneficii.
Dar n realitate fortele irationale, pe care nu le avem n vedere, determina adeseo
ri daca ne comportam etic sau nu.
De exemplu, oamenii prefera sa ignore realitatea neconvenabila, neplacuta, pe c
are o au n fata.
Manifestarile irationale (tiparele de gndire si comportament, obisnuintele, auto
matismele) de care oamenii dau dovada nu sunt nici ntmplatoare, nici absurde.
Ele sunt sistematice si, din moment ce le repeta iar si iar, sunt... previzibil
e.
Exemplu fenomenul placebo, nocebo,...

Metode de dezvoltare a intuitiei


Cu siguranta asta intereseaza pe toata lumea. )
n privinta primei forme descrise mai sus, este clar ca exista diferente interindi
viduale destul de mari privind anumite domenii n care ne manifestam intuitia, deo
arece ea se bazeaza pe experienta anterioara, pe exercitii practice, si pe capac
itatea intelectuala personala.
Deci ea poate fi antrenata prin
- meditatie asupra experientelor anterioare,
- exersarea continua a gndirii, a intelectului, prin ntrebari pe care ti le pui tu
tie nsuti, n legatura cu tot ce ti se ntmpla, si la care care cauti raspunsuri logi
ce, rationale, conform determinismului cauzal, al legilor si principiilor stiint
ifice cunoscute.
- mentinerea unei gndiri flexibile, maleabile, deschise mereu spre nou, cunoaster
e, ntelegere, constientizare.
- mentinerea unei atitudini pozitive, a calmului mental si afectiv, caci se stie
bine ca agitatia si stresul perturba n mod serios capacitatea intelectuala de p
rocesare corecta si eficienta a informatiilor.
n privinta celei de a doua forme de intuitie, trebuie nteles faptul ca stimulii pr
imiti pe cale extrasenzoriala sunt subliminali, nu sunt constientizati, si nu po
ate fi constientizata sursa lor.
n plus, n mod evident, cnd atentia ta este puternic focalizata asupra unei sarcini
fizice, receptia acestor stimuli este defectuoasa, perturbata, blocata.
Deci metodele vizeaza
- aplicarea unor metode de relaxare,
- obtinerea starii de detasare senzoriala,
- focalizarea atentiei spre interior, spre ceea ce simti sufleteste, ca stare em
otionala, si asupra ideilor si imaginilor care ti trec prin minte, caci stimulare
a extrasenzoriala este decodata de intelect, n general, n mod simbolic, prin simbo
luri arhetipale, la fel ca n vis.
n general se spune ca ar trebui sa te orientezi spre ceea ce ti trezeste o stare p
ozitiva, placuta, dar exista multe capcane n privinta urmarii acestei recomandari
, privind luarea deciziilor corecte, conform intuitiei tale adevarate.
Caci exista aici o interferenta cu dorintele si pasiunile tale, cu temerile tale
, cu fricile tale, cu toate tiparele tale de reactie de tip emotional.
De aceea trebuie sa fii detasat emotional, sa-ti cultivi calmul, seninatatea ?i
buna dispozitie, adica sa aplici metode de autocontrol mental, psiho-afectiv.
Deci forma a doua se manifesta cu att mai plenar si corect cu ct esti mai relaxat,
calm ?i deta?at de mediu.
Exercitiile de relaxare, detasare, mentinerea a calmului interior si focusare as
upra vietii interioare (meditatie), te vor ajuta sa-ti dezvolti capacitatea ta d
e a discrimina stimulii extrasenzoriali de cei senzoriali si de productiile imag
inare mentale.
- exercitiile efectuate n mod constient, ca mici experimente, constituie o buna f
orma de dezvoltare.
De exemplu, exercitiile telepatice, n care rogi un membru al familiei sa se gndeas
ca la ceva, iar tu, relaxat si detasat, sa sondezi mintea si sufletul tau (trari
le tale emotionale), pentru a ncerca sa percepi o forma de receptionare a gndului
emis de emitatorul aflat lnga tine.
Unii vor percepe mai usor vizual - imagini interioare, altii auditiv - sunete ce
sunt n legatura cu ceea ce este emis, altii tactil - senzatii la nivelul diferit
elor portiuni ale pielii corpului sau chiar subcutanate, musculare, altii pot si
mti gusturi sau mirosuri ce au legatura cu gndul emis...
Indiferent de ceea ce simti, sa nu consideri niciodata ca ceva din ce simti nu e
ste adecvat, ca nu are importanta, utilitate, ca ar fi semnale false, etc, ci co
ncentreaza-te asupra senzatiilor pe care le simti, mentinnd n minte ntrebarea ce l
egatura poate avea asta, ce informatie poate contine, ce informatie a decodifica
t sub aceasta forma intelectul meu
Nu uita ca la baza decodarii exista un complex simbolism, si ca nu toate informa
tiile sunt decodate exact n forma n care au fost transmise.

Caci una este sa transmiti o poza (imagine) neutra din punct de vedere afectiv,
si cu totul alta o stare afectiva, sau imaginea unui obiect care-ti trezeste si
o anumita emotie.
n cazul din urma receptorul poate simti pregnant emotia, sa rezoneze cu acea star
e afectiva, dar ea sa trezeasca o alta imagine n mintea lui, care se afla ntr-o pu
ternica legatura cu acea stare afectiva, din cauza unei experiente personale ant
erioare.
Despre astfel de exercitii de dezvoltare voi trata mai pe larg n cadrul altui art
icol...
(Voi mai aduce completari articolului aceste zile)
Materiale ajutatoare utile
- Albert Leprince - Undele gndului. Manual de telepatie provocata
- Dan Ariely despre ct de corect ti controlezi tu deciziile tale
- Psihologul Dan Gilbert - cercetari si date despre fericire ?i a?teptarile eron
ate
-httploveblog4all.blogspot.com201309empatie-simpatie-sexualiate.html
- Antreprenoarea Bel Pesce despre 5 mituri privind mplinirea visurilor
- Despre Alegeri, Incon?tien?a ?i Suferin?a
- Alegerea, Conformarea, Teama ?i Fericirea
- Daniel Kahneman Enigma experientei si a memoriei (Despre fericire)
- Puterea mintii, Placebo, Nocebo, Autosugestie si Vindecare
- Instinct ?i Educa?ie
- Afla rezultatele unor cercetari privind modul n care alegem ?i decidem
- Ecua?ia Personala - Yram
- Michael Shermer Modelul din spatele auto-iluziei
- Cele 12 Functii ale Emisferelor Cerebrale
- Trup, Suflet, Spirit n viziunea lui Rudolf Steiner
- Spirit, spirite. Ce este Spiritul
- Din nou despre Initiere si Initiati, Automatisme, Constient, Subconstient si I
nconstient
- Punctul de Asamblare (Sinteza din Arta Visatului - Carlos Castaneda )
- See more at httploveblog4all.blogspot.ro201507cum-lucreaza-intuitia-prezentare
-de-caz.html#sthash.CVlOAzh8.vBatgkOh.dpuf