9Carturesti:studiu de caz

-Bamboo al elitistilor
-adaos commercial aberrant de mare
-pt a descifra un material necunoscut e nevoie ca,codul stapanit de
observatory sa fuzioneze cu codul cultural pe care il impune opera
Ideologie si cultura moderna
-primul sens al culturiiintre filozofii germani si istoricii sec 18-19)=in acele
discutii termenul de cultura se referee la un process de dezvoltare
intelectuala si spiritual un process care difera de cel de civilizatie.( conceptia
clasica a culturii)
-odata cu aparitia disciplinei antropologie la sf secolului 19 au aparut
numeroase conceptii antropologice despre culturadoua conceptii
:descriptive(varietatea de valori,obiceiuri ,credinte,conventii specific unei
societati si a unei perioade istorice) si conceptia simbolicase focuseaza pe
symbolism:fenomene culturale:sunt fenomene simbolice si studiul despre
cultura esti preocupat de interpretarea simbolurilor si a actiunii
simbolice).Slabiciunea acestei conceptii este ca ofera insuficienta atentie
relatiilor sociale structurate in care simbolurile si actiunile simbolice sunt
mereu incorporate.
-conceptia structural a culturii:fenomenul cultural conform acestei conceptii
poate fi inteles ca forma symbolica in context structurat
-civilizatie: acest termen a fost initial folosit in franceza si engleza in sec 18
=un process uman de dezvoltare progresiv o mutare catre rafinament si
departe de barbarism etc.
-in fr si engleza cei doi termeni de cultura si civilizatie fuzionau amandoua
descriind un process de dezvoltare pt a deveni cultivat si civilizat .In
germane insa acesti doi termeni contrastau :civilizatia era ceva negative(era
asociat cu rafinament) iar cultura pozitiv( se referee la cevaproduse spiritual
si intelectuale in care individualitatea si creativitatea erau exprimate)
-contrastul celor doi termeni in germane era associate cu modele ale
stratificarii sociale in europa

-conceptul de cultura a fost articulat filozofii germane :conceptia

clasica:cultura este:procesul dezvoltarii si inobilarii a facultatilor umane.un
process facilitate de asimilarea lucrarilor de arta legate de caracterul
progresiv al erei moderne.
-la sf anilor 90 s a incorporate conceptual de cultura cu dezvoltarea
antropologiei cand nu s mai pus accent pe inobilarea mintii si a spiritului
CONCEPTIA DESCRIPTIVA: scrierile secolului 19 cand istoricii erau preocupati
de descrierea etnografica a societatilor non europene (gustav klemm) a
cautat sa furnizeze o gama larga a dezvoltariii omenirii prin analiza
obiceiurilor artelorpractici regligioase etc
-E B TAYLOR-profesor de antropologie a universitatii din Oxford: a oferit
clasica definitie in cultuta primitive:cultura sau civilizatia reprezinta un
intreg care include cunostinte,credinte,arta si alte capacitate dobandite de
om intr o societate.+trebuie sa existe un subiect apt pt studiul
-cand vorbim de cultura in conceptia lui Tylor trebuie disecat acel intreg in
partile ei component si clasificate si comparate.
-Malinowski:CONCEPTIE descriptiva duespre cultura:el obs ca oamenii variaza
din 2 aspecte: in primul rand dpdv al structurii corpului si caracteristicilor
pshihologice(studiul acestor variatii revine antropologiei psihice.Ei difera si
din punct de vedere al patrimoniului social sau al cuturii(se ocupa cultura
antropologica)
-conceptia descriptiva poate fi sumarizata astfel: cultura unui grup sau a unei
societati este o multime de credinte obiceiuri idei valori la fel ca si artefacte
obiecte sau instrumente care sunt dobandite de indivizi ca membri unei
societ sau grup. Si studiul culturii presupune o analiza stiintifica a clasificarii
si compararii acestor diverse fenomene.

Conceptia simbolica:1940:L A WHITEthe science of culture:imparte in trei

sisteme fenomenul cultural:tehnologic sociologic si ideologic.
Conceptia simbolica= cult este un model de intelesuri incorporate in form
simboliceincluzand actiuni si obiecte cu inteles de diferite feluri prin care
indivizii comunica unii cu ceilalti si isi impartasesc experienta si credintele.
Studio culturii presupune mai mult elucidarea acelor intelesuri incorporate in
forme simbolice.

-mediatizarea are o functie critica si expresiva la fel ca si globalizarea

individualizarea si comercializarea(instrumente in evaluarile critice despre
schimbarea sociala.)
-Functiile analitice ale mediatizarii
Media in schimbarea sociala:mediatizarea se refera la schimbarile associate
cu comunicarea media si dezvoltarea lor.Procesul schimbarii sociale in care
media joaca un rol essential poarta numele de
extensie,substituire,amalgamare(amestec),substitutie si acomodare.
Extensia: Tehnologii media extind limitele naturale ale capacitatii unamne de
comunicare.
Comunicarea umana este limitata in termeni de spatiu,timp si
expresivitate.media serveste ca un pod spatial si temporal.de asemenea
,media ajuta la depasirea limitelor de codare.Prin urmare,filogenia mass
media trebuie sa fie inteleasa ca un effort continuu de a extinde aceste
limite.Avansurile de regula cresc capacitatea transmisiei sis au sporesc
capacitatea de codare prin imbunatairea fidelitatii,intensitatii,compelxitatea
senzoriala si estetica a messajelor.In timp ce extind capacitatea naturala de
comunicare a finite umane mass media exprima tehnici cultural intr un sens
anthropologic.

Subtitutie:Media substituie activitatile sociale si institutile sociale si astfel le

schimba caracterul. Exemple recente sunt multe jocuri video care substituie
jucariile material sau jucatori umani sau home bankingprin interactiuni
substituite de internet su cei de la ghiseul bancar.exista numeroase alte
exemple care sa arate cum in procesul de mediatizarea nu doar activitatile
non media si au asumat forma media, dar si new media a substituie
formele traditionale de comunicare. De exemplu evenimentele media ca
olimpiada televizata,incoronari,vizita papei substituie fctia comemorativa a
vacantelor nationale sau religioase,telefonuul emailul substituie conversatia
sau scrisorile .aceste exemple demonstreaza ca substitutia si extensia merrg
mana in mana. "Evenimente media" sporesc adesea relevana simbolic de
ceremonii; telefonnd i email-uri accelera comunicare privat; televiziune
ofer subiecte i stimuleaz astfel vorbi de familie

Amalgamare:activitatile media nu doar substituie si extind activitatile non

media,ele fuzioneaza si se amesteca intre ele. Krotz vorbeste de o dizolvare
a granitelor dintre activitatile media si non media. Utilizarea media este
tesuta in tesatura din viata de zi cu zi .mass media patrunde in sfera politica
econom cultural si in cea publica. Activit media si non media se
intepatrund .de ex ascultam radio in timp ce conducem, citim ziarul in
metrou , ne uitam la tv in timp ce cinam.cum media devine o parte
integranla a vietii sociale si private, definirea mass media a realitatii se
intrepatrunde cu definitia sociala a realitatii.

Acomodarea:
Industria mass media contribuie la parte considerabila a produsului national
brut.Mass media ofera locuri de munca si venituri pt un numar mare de
persoane..media reprezinta un catalizator a activitatilor business.actorii
economixci trebuie sa se acomodeze la felul in care media opereaza.acest
lucru se aplica actoriloretc politicienii iau in considerare logica media a
televiziunii,productia de rutina,formatul emisiunilor. Actorii politici se
adapteaza la regulile impuse de media incercand sa si creasca publicitatea
si in acelasi timp sa accepte o pierdere de autonomie.
Cele patru procese de schimbare sunt o descriere a mediatizarii. evident, ele
nu sunt
componente reciproc exclusive, ci mai degrab component ale un proces
complex de
tranziie.
Functiile media: toate mediile au trei functii: o functie relay( a transmite mai
departe) unasemiotica si una economica.acestea sunt preconditiile pentru ca
comunicarea sa poata sa aiba loc

Functia relay: o functie specifica a mediei este sa transfere mesajul dincolo

de granitele temporal si spatial.termenul de mediere se refera la transferul
functiei media.==>media permite contactul cu realitatea sociala si le ofera
oamenilor accesul la evenimente pentru cei care nu pot privi cu ochii lor.
O a doua functie mediatica este puntea spatial,sociala si cultural a
distantelor dintre diferiti actori.metafora forum indica faptul ca mass media

ofera actorilor sociali variati un spatiu in care ei isi pot articula opiniile si
interele. Forumul este sfera publica in sensul in care este accesibil tuturor.
Un public media contribuie la medierea unor intere sociale diferite. Medierea
in acest context are intelesul de conciliere. Mai mult dect att,
capacitatea de publicare mass-media permite cetenilor SA observe
discursurile politice sis a constribuie la medierea politica.medierea in acest
sens este conceptual aproape de participare.

Comunicarea mass media este selectiva. Functia relay este asociata cu

procese de filtrare si poarta de mentinere care impune constrangeri in
comunicare mass media. Selectia media urmareste in primul rand criteriul
relevantei inerent in sistemul media mai mult decat criteriul politic etc. cum
media extinde capacitatile de comunicare si perceptive umana ele impugn
constrangeri specific modeland procesul de comunicare intr un fel in care
utilizatorii cu greu il pot controla. Dependenta si heteronimia sunt aspect
centrale ale mediatizarii.

Functia semiotica: Comunicarea nu poate avea success decat daca mesajele

sunt codificate si formatate intr un mod adecvat pentru perceptia si
informatia procesata. Modalitatile si semnele de codare respective calitatea
lor sunt cele mai des folosite attribute pentru a caracteriza diferit media.
Formatele media transportaredudunta sau strucura. Codarea impune in mod
inveitabil asupra mesajului un format specific si constrangerile unui system
de semne. Codarea ca si decodarea presupune un act de interpretreate si de
evaluare a mesajului. Interpretarea intelesului In relatie cu codurile
media .Presupunerea ca toate codurile transporta norme de interpretare
incorporate este in centrul asa numitelor teorii medii. Este characteristic
tuturor mediilor sa si contureze mesajul conform unei logici media originara
din cerintele rutinei de productie. Categoria formatului este elementul de
baza a teoriei mediatice.

Functia economica: O caracteristic esenial a comunicrii de mas este c

face uz de tehnologie:productia de masa industrializata la scara larga este o
caracteristica discticnvtiva a comunicarii de masa. Productia mass media
aplica 2 principii economice de baza:standardizarea si diviziune a muncii.
Datorita acestor principia este posibil sa se produca un urias out pput de cost

redus facand mesajul accesibil si accesibil pentru mase. Costuri reduse de

distribuie
sunt un avantaj deosebit de canale de radiodifuziune i Internet. Att costuri
reduse i cross-media de proliferare
contribuie la omniprezena i o utilitate comparativ ridicat de mass-media
produse. Mass-media a devenit un mediu simbolic omniprezent
crearea o parte esenial a definiiilor sociale ale realitii. Mesajele Media
provoca reacii,
care, la rndul su, conduce la mai multe mesaje mass-media. comunicare
trezete interes i crete cererea de mesaje

Mediatizarea,dependent media sunt produse ale erei televizate.odata cu

aparitia new media,televiziunea pare sa fie la un final.
Raspunsul optimistic: observatorii care prevestesc o revolutie media se
asteapta ca o consecinta a schimbarii mediei contemporane caracteristica
constrngerile de comunicare mediat s dispar. In analiza lor scot in
evident cresterea new mediei care individualizeaza comunicarea si
demasifizeaza. Aceasta este o capacitate particulara a internetului. New
media ofera utilizatorilor ei un grad ridicat de selectie si autodeterminare. In
timp ce vechea media functioneaza ca o distributie a canalelor care
disemineaza un continut standardizat unei audiente anonime. noile media
permit utilizatorilor lor o regsire regizat de mesaje n funcie de individ
nevoile i interesele.tipica audienta de masa este inlocuita cu adueitna
fragmentata transformandu se in comunitati virtuale. Interactivitatea noii
media transforma beneficiarii in comunicatori.
New media: din cauza volumului mare de content beneficiarii pot alegedintr
o varietate de produse media
Utilizatorii produc propriile lor mesaje si comunica interactive.sporeste
interactivitatea.
Intrucat transmiterea este fara limite,media isi pierde din functiile de filtrare.

Actorii poolitici in loc sa se adapteze la logica media el poate utilize propriile

canale pt a comunica direct publicului tinta.intrucat selectivitatea si
interpretarea se diminueaza dependent media inceteaza.

UN RASPUNS sceptic: observatorii sceptici suspecteaza ca noile media pot da

nastere unor noi moduri de mediatizare
Nu toate segmentele societatii beneficiaza in mod egal de dezvoltare new
media
Desi noile retele permit o utilizare media mai individualizata cu toate
acestea ele sunt subiecutl unor controale de restrictie central
Persoanele care par sa actioneze autonom sunt defapt subiectul unor
contrangeri construite in ergonomia hardware
Noile media aduc o limba noua si reguli de interactiune care contureaza o
cumunicare standard in noul mediu.

Un raspuns moderat:
Noua medie nu este atat de noua.o definitie intr unsingur termen care sa
caract noile media nu exista inca.noua medie este un hybrid intre vechea
comunicarea si noua comunicare. Noua medie nu a inlocuit o de tot pe cea
veche.vechea medie a supravietuit pentru ca si a adaptat functiile.
Noile media isi extind in mod substantial furnizarea de informatii. Este mai
usor de accesat informatia de zi cu zi.
Coninut de divertisment domin nc mediului mass-media
Datorit noilor media, furnizarea de divertisment a extins mult mai mult
dect furnizarea de informaii.
Media consumption is still increasing, though disproportionately
compared to the expansion of media supply.
Grupuri sau organizatii folosesc neew media pt a suplimenta vechea media.

Patru procese de schimbare reprezint diferite aspecte ale mediatizare.in

primul rand media extindcapacitatile umane de comunicare.,subtituie
activitatile sociale ,media amalgameaza cu numeroase non media
activitati,actorii si organizatorii sectoarelor se acomodeaza cu logica media.