b" de lon Creangi

I cul! publicatin revista

lic prin tema inilierii.
i craiului.
A c:lre marcheazi intrarea
enla fabulosului, dar mai
gi riu se incheie prin
'mportament omenesc;
lar, dar to$ acegtiasunt
i p"ir, umor gi onTitate; ap

lirnlui, dar personaj lipsit de

bd, caretnvafn din gregeli$
{ reflecte concepfia popularl
izat prin ticilogie, SpAnul are
-AIb.
ali: bunitatea.
9i conditia de invificel Cele
elui: ,,fiu| craiulu{', wezinul
.doui personaie
racterizare directi: ,,Fiul o*
ti gi sebagdfufilnthftf ,; sup,
Impiratului Roq la SpAnesE
lrigostegte de ea, dar, onert
:oului.
, Cilinescu), a eroului,,ueG
iu necesa/'.
concretizeazi'in,,povestearte, dar qi de ordin socialorr
mbolic al cdldtoriei inifiatie

lll. Eseuprivitorla relaliadintredoui personaje

dintr-unbasmcult studiat
Context
,Pooestea lui Harap-Alb" de Ion Creangi esteun basm cult, publicat in
ista ,,Conoorbiriliterare",in arlull877.
Paradigma mentor - invildcel fundamenteazd intreaga istorie a devenirii
gi este reprezentati simbolic prin tema inifierii. hrifierea este generade nevoia unui parcurs spiritual, in urma cdruia cel inifiat capete accesla
rea lumii gi la descoperirea sinelui. Mentorul este desdrizdtorul
ui cdtre sine al discipolului.
1.llustrarea a patru elemente de structuri gi de compozilie ale basmului, semnificative pentru realizarea relaliei dintre cele doui personaje din basmulcult studiat {de exemplu: acfiune, conflict, relafii
temporale gi spafiale, incipit, final, telurici narative, perspectivd
narativd, registre stilistice, limbal'u I personajeiCIretc.)
Titlul sugereazi tema basmului: mafurizarea mezinului craiului. Concret,
croul parcurge o avenfuri eroici imaginard, un drum al mafurizirii, pentru
dobAndirea unor valori morale gi etice. Motivele narative specifice sunl superioritatea mezinului, cdldtoria supunerea prin viclegug, muncile, demascareariuficdtorului (SpAnul),pedeaps4 cdsitoria.
in basm, simetria incipit - final se rcalizeazi prin formule tipice (formula
inifiald: ,,Amu cicdera odatil', formula finald: ,,qi a linut aeseliaani tntregi, gi
crm mai line tncil'), caremarcheaz{.intrareagi iegireadin fabulos.
Precizate fir incipit, coordonatele acfiunii sunt vagi, prin atemporalitatea
gi aspalialitateaconvenfei: ,,Amu cicderaodatdintr-olard un crai, careaoeatrei
fcciori".
Actiunea se desfigoari linear, prin inlSnfuirea secvenlelornarative, resgecti modelul structural al basmului qi implici prezenfa elementelor supra- urn4l.iet
rturale. Conflictul dintre bine gi riu seindreie prin victoria forfelor binelui. hO&Ahz
Esteamplificat procedeul compozilional al triplicdrii in cazul probelor pe 4i 4tu1
crre eroul le are de trecut. Sunt prezente cifre si obiecte magice.
Personajele(oameni, dar gi ,rti@e himericd' avAnd comportament omenesc)
hdeplinesc, prin raportare la erou, o serie de functii (antagonist, ajutoare, dortori), ca in basmul popular, dar sunt individualizate mai ales prin limbaj.
Limbajul naratorului gi al personajelorse caracterueazdprin umor (apar
diminutive cu valoare augmentativ|- ,,buzigonre",,,bduturicd";utnt incluse
ceracteriziri pitoreqti - portretul lui Gerild, al lui Ochile etc.) gi oralitate
ftecvenfa proverbelor, a zicdtorilor introduse in text prin expresia ,,oorba
Go": ,,Vorbaceea:<Fricapdzeqtebostdndria>").Registrele stilistice popular,
cal gi regional conferd originalitate limbajului artistic, prin integrarea unor
Ermeni gi expresii populare, regionalisme fonetice sau lexicale.

83

2. Prezentarea statutului social, psihologic, moral etc. al fiecirub

dintre personajele alese
Harap-Alb este protagonistul basmului, firtruchipare a binelui dar es[
un erou atipic de basm, deoarece este lipsit de insugiri supranaturale, fiind
n& construit realist, ca o fiinli complexi, care invafi din gregeli gi progreseazl
fifa#*
Nici antagonistul (Sp6nul) nu esteunul tipic, firtrucAt nici el nu are atribrr
LdLL"
te miraculoase, nefiind un zmeu sau un animal fabulos. Dimpohiv5, construclia realisti a personajului reflecti concepfia populard despre omul riu
care este ,,insemnat", ceea ce poate motiva psihologic ticilogia acesfuia, ir>
tmcAt il supune prin viclegug pe eroul imatur. tr plus, deoarece ,,riutatealui il pune pe tAndr in situalia de a-qi dovedi calitiEile, SpAnul are rolul unui
,pedagog rdu" in scenariul inilierii lui Harap-Alb.
Statutul iniflal al eroului este cel de neinifat. Mezinul craiului estenaiv, ru
gtie si distingn adevirul de minciuni, sd vadi caracterul unui om dincolo &
aparenfe.Are nevoie de experienfavieFi spre a dobAndi infelepciune. Sedeo*
begtede frafi snt,inci de lainceput, prinbunitate, calitaterlspldtitd de sfaturih
SfinteiDuminici, dupi ceo miluiegte cuunban. Degi are calitiSlenecesareunui
viitor impirat, in viziunea autorului, acesteanu sunt evidenfiate de la incept&
ci gi le descoperi prin intermediul probelor la care estesupus, c6nd dovedegE
generozitate,prietenig respectarea jurnmAntului, curaj, responsabilitate.
Numele Harap-Alb semnificd sclav-alb, rob de origine nobild, dar gi condifia de invifice| faptul de a fi supus inifierii, transformirii. Cele trei ipostaze, sugerate de numele lui, corespund in plan compozifionaf celor trei etape
ale drumului inifiatic: la trceput - ,,ful uaiulu{', mezinul(naioul), pe parcursul
cilitoriei - Harap-Alb(iwdfdcelul),la sfArgit- impdratul(iniliatul).

9ftuul-

3. Evidenlierea prin doui episoade/citate/secvente comentate a

modului in care evolueazi relalia dintre cele doui personaje
Eroul basmului parcurge un drum al initierii, la finalul cdruia trebuie sl
treaci intr-un plan superior de existenfd.
Dupi ce se desparte de tatil siu, care ii spune sd se fereascdde omul spAn
gi de omul rog criiqorul se rdticegte fir pddurea-labirint. Incalci sfatul dat de
tati (interdictia) qi igi ia drept ciliuzi un span, care dd dovadi de viclenie gi
i se aratd de trei ori sub diferite infiFgdri, acestfapt conducAndu-l pe erou la
naiva concluzie c6.,,aiasta-i
lara spilnilof'.
in episodul coborArii in fantat a, naratorul surprinde lipsa de experien{i a
tanerdui, prin caracterizaredirectd: ,,Fiul craiului, boboctn felul fru la trebiile
aieste,se potrfuegtesphnului gi se bagdin fdntdnil'. Naivitatea tAnirului face
posibili supunereaprin viclegug.
Antagonistul (riuficitorul) il inchide pe t6nir in fantane qi ii cere,pentru
a-l lisa in viafi, sd facd sdrimb de identitate, si devini robul luiqisd jure ,,pe
hlAlni,tta
asculiqulpalogului"(sugestiea unui cod al conduitei cavaleregti)si-i dea aseu 9pntrul
cultare intru toate, ,,pind c6ndaa muri gi inr aa?naia",condifionare paradoxald., dar care arati qi modul de eliberare. De asemenea,SpAnul ii di fiului de
crai numele de Harap-Alb.
84

Prin urs
-& opozi
-rhgi, cin
Dintne P
|in faPte,l
Aiunfi k
;robe: adut
qan tot,q
ctc*
F|nr
d6' 4uE
krtnr e
p
bcare,

tsrrantul

l: intoa
I.le), il &
I reie cap
atdind
pe
oara
Eroul e
dulce,r
*
pal
tcia

l. Susf
mulu
pntl

in ogini
heso), et
&rcni im1
in relal
grsels ca
,3 @tenr s

Conclu

kin un
aaznaz{
livitate, t
rla nivel

moral etc. al fiecdruia

'--crrd binelui, dar este
r-:i supranafurale, fiind
ireseli si progreseazS.
. -:t nici el nu are atribu: -..os.Dimpotrivd, con---:lard despre omul rdu
- - iicdlogia acestuia, in- deoarece ,;61)tatea"
.ranul are rolul unui
. .raiului este naiv, nu
- .. unui om dincolo
de
: :elepciune. Se deose:ispldtitd de sfaturile
, -it;tile necesareunul
.:-jnliate de la furceput,
-,.:us, c6nd dovedegte
-:.onsabilitate.
-: nobild, dar gi
con,:ii. Cele trei iposta' ral, celor
trei etape
.;:tul), pe parcursul
:!intul).
. =rte cornentate a
- ::'rd personaje
. cAruia trebuie sa
- -,=cade omul
spAn
-.rlci sfatul dal de
. -rc-ld
de viclenie si
-,rndu-l pe erou la
,--: de experientd a
':lul sdu la trebi de

Prin urmare, protagonistul gi antagonistul se construiescpe baza unei se:ii de opozifii dintre bineqi rdu: om de onoare- ticdlos,om de origine nobild
- slugd,cinstit - necinstit.
Dintre procedeelede caracterizareindirectd, se utilizeazdcaracterizarea
:rin fapte,limbaj, relafii cu alfe personaje,nume.
Ajungi la curtealui Verde-Impirat, SpAnulil supunepe Harap-Alb la trei
-.robe:aducerea,,sdldlilor"din Grddina Ursului, aducereapielii cerbului,,,cu
.tpcu tot,ssabdtutecu pietrescutnpe,cum se gdsesc"
gi a fetei impdratuluiRog Ftuw
-.entrucXsitoriaSpAnului.Mijloaceleprin careeroul treceprobele ,or de mira--.rlos,
ajutoarelesaleavAndputeri supranafurale.
Pentru erou, aducereafetei Impiratului Rog la SpAneste cea mai dificild
rcercare,pentru ci pe drum se indrdgostegtede ea, dar, onest,igi respectd
rrdmAntulficut gi nu-i mirturisegte adevirata sa identitate.
La intoarcereala Verde-impdrat,fata,,,ofarmazoand"(cu puteri suprana.-rrale),
il demascdpe SpAn,carecrede cd Harap-Alb a divulgat secretulqi
taie capul. De fapt, ,,rdutatea"SpAnuluiil dezleagdpe erou de jurdmAnt
*:mn cdinifiereaesteincheiati, iar rolul ,,pedagoguluirdu" ia sfArgit.Calul il
noard pe SpAn,aruncAndu-l din inaltul cerului.
Eroul este inviat de fatd cu ajutorul obiectelor magice (,,trei smicelede
.1rdulce,apdoie qi apdmoartdde undesebat munlii tn capete"
); el reintrd in
rsesia
qi
,'
paloqului primegterdsplata:pe fata Impdratului Roggi impdrdfia.
4 . S u s g i n e r euat t e i o p i n i i d e s p r em o d u l i n c a r eo i d e e s a u t e m a b a s ffiului cult studiat se reflect* in evohrtia relatiei dintre cele doui
personaje
in opinia me4 protagonistulesteo intruchipare a ,,omuluidesoibun" (G. C5:',escu),
eroul ,,vrednic", careinvafi din greqeligi se mafurizeazdpentru a
-:r-eniimpdrat.
In relalia mentor - invdficel, antagonistuleste un ,,rdu necesar",dupd
--'uselecalului: ,,qiunii caacestia
pentrucdfac
sunt trebuitoripelumechteodatd,
oaftEfl.i
sdprinddlq minte".
Concluzie
Prin urmare, perecheaantagonist- protagonist,specificdbasmului, se con':nzeazd in,,povestea" lui Ion Creangdin opozilia de ordin moral viclenie ,ivitate,dar gi de ordin socialom de rAnd/slugi mincinoasd- fiu de crai/print
: la nivelul simbolic al cdlitoriei initiaticein raportul mentor -ft:rvdfdcel.

:..r t6ndrului face

-, si ii cere, pentru
. Iui si sd jure ,,pe
:esti) sd-i dea as:. -)nareparadoxa:ul ii di fiului de

85