Sunteți pe pagina 1din 14

LUCRARE STAGIU AN

2
CECCAR CLUJ NAPOCA
ADRIAN POPA
4/26/2013

Expertize Contabile
1.

Ce conine un Raport de expertiz calificat?

RSPUNS: Raportul de expertiza contabila care cuprinde consideratii personale ale expertului contabil
este calificat drept raport de expertiza contabila cu observatii. In prezentarea consideratiilor personale, in
raportul de expertiza contabila, expertii contabili trebuie sa se conformeze normelor de etica si deontologie
ale profesiei contabile libere, in special celor privind confidentialitatea. Continutul si intinderea
consideratiilor personale intr-un raport de expertiza contabila tin de rationamentul profesional al expertilor
contabili. Aceste consideratii trebuie limitate la stricul necesar sau impus de lege in cazul expertizelor
contabile judiciare si pot fi mai extinse in cazul expertizelor contabile extrajudiciare. Pentru a se asigura
raportului de expertiza o tinuta corespunzatoare trebuie respectate unele conditii privitoare la stil si
continut. Astfel, raportul de expertiza trebuie sa fie clar si concis, fara formulari sau termeni echivoci (ci
dimpotriva se impune o terminologie de specialitate, adecvata); nu se vor face trimiteri la lucrari n afara
dosarului. Se vor utiliza pe ct posibil fraze scurte, dense si clare. Termenii tehnici, greu accesibili, se vor
explica la piciorul paginii sau n paranteze, pentru a se nlesni ntelegerea concluziilor. Raportul de
expertiza nu trebuie sa contina pareri personale n legatura cu diferitele acte normative sau cu dispozitiile
legale ale unor organe administrative.Aceasta nu nseamna ca expertul nu este liber n formarea opiniei
sale, fara nsa ca aceasta sa reflecte bunul plac sau arbitrariul expertului.
2.

Care este modul de comunicare a concluziilor expertizelor contabile? (13). Care sunt
prevederile reglementrilor legale privind expertizele contabile judiciare i extrajudiciare?

RSPUNS: Modul de comunicare a coninutului i a concluziilor expertizelor contabile intr n zona


confidenialitii:
a. n cazul expertizelor contabile judiciare, att experii contabili, numii din oficiu, ct i la
recomandarea prilor sunt obligai s depun raportul de expertiz contabil la organul judiciar
care a dispus expertiza contabil, unde toi cei interesai, inclusiv prile implicate n proces, pot
s-l consulte. Expertul este dator s-i depun lucrarea cu cel puin 5 zile nainte de termenul
stabilit pentru judecat. Pe cale implicit rezult c expertiza contabil trebuie depus la instana
de judecat care a dispus-o, respectiv la dosarul cauzei. Prin aceast procedur se evit
comunicarea (informarea) preferenial a coninutului i concluziilor expertizelor contabile
judiciare ctre unii utilizatori ai acestora.
b. n cazul expertizelor contabile extrajudicare locul i data depunerii lucrrii trebuie s rezulte din
contractul ncheiat ntre solicitant i expert. Dac locul depunerii expeetizei extrajudiciare nu
rezult cu claritate din contract, acesta trebuie s fie registratura general de la sediul
solicitantului.
Nerespectarea procedurilor de comunicare a coninutului i a concluziilor expertizelor contabile
constituie o nclcare a obligaiilor expertului contabil privind secretul i confidenialitatea n expertiza
contabil i poate atrage rspunderea disciplinar, civil i/sau penal a expeetului contabil, dup caz.
RSPUNS: Expertizele judiciare sunt mijloace de prob n justiie. Scopul principal al expertizelor
contabile judiciare, n calitate de prob n justiie, este contribuia adcestora la stabilirea adevrului material
i justa soluionare a litigiilor sau a cauzelor aflate n faza de cercetare sau judecat.
Caracterul tiinific i fora probant a expertizei contabile judiciare este c aceasta are ca obiect
cercetarea unor fapte i situaii de natur economico-financiar; cuprinde n sfera sa de aciune activitatea
economic a unui agent economic pentru problemele i obiectivele stabilite de organul judiciar; cerceteaz
situaiile i mprejurrile de fapt, pe baza informaiilor furnizate de evidena economic i a suporilor ei
materiali; interpreteaz datele de eviden i furnizeaz opinii cu privire la problemele investigate pe baza
legilor i a actelor normative care reglementeaz domeniul de activitate respectiv. Elaboreaz concluzii, pe
baza constatrilor fcute, care servesc ca mijloc de prob pentru organul judicar care a dispus efectuarea
expertizei.

Sediul reglementrilor legale privind expertizele contabile judiciare i extrajudiciare se afl n


Ordonana Guvernului nr. 65/1994 privind organizarea activitii de expertiz contabil i a contabililor
autorizai. Potrivit acestor reglementri legale, efectuarea de expertize contabile judiciare i extrajudiciare
este dreptul exclusiv al experilor contabili n Codul civil, n Codul penal i Codurile de procedur penal i
civil
3.

Cum se menine calitatea de expert contabil i calitatea de contabil autorizat?

RSPUNS: Prin nscrierea n Tabloul Corpului. nscrierea se realizeaz n baza ndeplinirii condiiilor
privind acordarea calitii de expert contabil sau de contabil autorizat. nscrierea n Tabloul Corpului
confer dreptul exercitrii profesiunii pe ntreg teritoriul rii.
Anual se obine licena de exercitare a profesiei (viza). Lipsa licenei sau nelicenierea atrage
radierea din Tablou sau suspendarea exercitii profesiei, a dreptului de a exercita.
Acordarea vizei anuale se d dac sunt ndeplinite cumulativ condiiile:
- achitarea n ntregime a obligaiilor fa de Corp;
- plata la buget, la termen i n cunatumul prevzut, a impozitelor cuvenite statului;
- asigurarea pentru riscul profesional;
- dovada c nu a suferit nici o condamnare care, potrivit legislaiei n vigoare, interzice dreptul
de gestiune i de administrare a societilor comerciale (cazier judiciar);
- nu a svrit fapte care s ncalce regulamentul privind conduita profesional, pentru care a
fost sancionat de Comisia de Disciplin;
- depunerea fiei individuale;
Trebuie respectate i prevederile referitoare la libera practic: experii contabili i contabili
autorizai nu pot s i exercite atribuiunile conferite de aceast calitate de durata n care desfoar o
activitate salarizat n afara Corpului Experilor Contabili i Contabililor Autorizai sau activitate
comercial, cu excepia activitilor didactice, literare, publicistice n domeniu i cea de parlamentar,
consilier local sau judeean, pe durata mandatului.
4.

Enumerai destinatarii expertizelor contabile?

RSPUNS: Expertizele contabile judiciare i extrajudiciare sunt lucrri de specialitate cu obiective


precizate, solicitate experilor contabili nscrii n partea activ a Tabloului Corpului. Solicitanii
expertizelor contabile judiciare sunt i destinatarii acestora:
a. Organele de instrumentare (urmrire i cercetare) a cauzelor care fac obiectul dosarelor
penale: Poliie i Parchet.
b. Instanele de judecat a cauzelor penale i civile. Indiferent c expertizele contabile judiciare
sunt dispuse din oficiu sau sunt acceptate la cererea nvinuiilor sau prilor, implicate n
procesul judiciar, acetia (nvinuiii sau prile implicate n proces) sunt, de asemeni,
utilizatori principali ai expertizelor contabile judiciare.
Solicitanii expertizelor contabile extrajudiciare pot fi oricare dintre persoanele fizice sau juridice
interesate n contractarea unor astfel de lucrri cu experii contabili, nscrii n partea activ a
Tabloului Corpului. n mod indirect, atunci cnd solicitanii expertizelor contabile extrajudiciare
folosesc aceste lucrri, n concilierea intereslor lor n relaiile cu partenerii comerciali i de afaceri,
organisme administrative etc., pot fi i acetia considerai destinatari ai expertizelor contabile
extrajudiciare.
5.

Care este finalitatea expertizelor contabile?

RSPUNS: Caracteristica esenial a expertizelor contabile judiciare i extrajudiciare este c acestea au un


scop definit n momentul solicitrii i acceptrii lor de ctre experi. Acest scop definit se concretizeaz n
obiectivele, respectiv ntrebrile la care trebuie s rspund expertul contabil.
Scopul expertizelor contabile judiciare i extrajudiciare mai este i utilizarea acestora dar numai n
contextul n care au fost solicitate. ntruct expertul contabil i exprim fundamentat rspunsul la fiecare
obiectiv (ntrebare) stabilit(), naintea efecturii expertizei contabile, aceste rspunsuri nu pot fi
extrapolate (generalizate) nici n timp i nici n spaiu. Ele sunt specifice expertizei respective.

O consecin a faptului c rspunsurile formulate de expertul contabil n expertizele judiciare i


extrajudiciare nu constituie opinii ci doar lmuriri, consultane de specialitate, expertizele contabile nu au
ca finalitate (scop) publicitatea lor. Ele sunt cel mult transparente n folosul celor care justific un interes
material i/sau moral n consultarea i utilizarea lor.
Evaluarea ntreprinderilor
1. Cum se reevalueaz stocurile de materii prime din ntreprinderea supus evalurii, pe baz de expertiz
si diagnostic:
a) aplicnd una din metodele FIFO sau LIFO;
b) n functie de raportul de schimb leu/dolar;
c) la preturile zilei sau, dac intrrile sunt mai rare, la media preturilor de achizitie din cea mai
recent perioad.
b) determinarea valorii de piat a bunurilor si ntreprinderilor;
c) reevaluarea bunurilor din ntreprindere, n vederea aducerii la inflatie.
2. Diagnosticul functiei contabile are ca obiectiv:
a) stabilirea corect a nregistrrilor contabile;
b) aprecierea fiabilittii conturilor anuale;
c) determinarea profitului brut.
3. De ce este obligatorie evaluarea n cazul privatizrii unei ntreprinderi?
RSPUNS:
- din punct de vedere patrimonial, majoritatea elementelor patrimoniale din bilanurile societatilor cu
capital de stat nu reflecta valori de piata ci valori administrative, reevaluarea fiind necesara pentru stabilirea
valorii de piata a bunurilor;
- din punct de vedere al rentabilitatii, trecutul ntreprinderii trebuie considerat ca nereproductibil; nu toti
factorii care au determinat sau au influentat profitul din bilanturile societatilor cu capital de stat pot fi
extrapolate in perioada post privatizare;
- cumparatorul nu investete pentru ce a obtinut fostul proprietar ca profit ci pentru ce va obtine in viitor, de
aceea profitabiliatea intreprinderii trebuie ragandita;
- valoarea intreprinderii trebuie determinata in functie de gradul de utilitate a tuturor elementelor
patrimoniale, cumparatorul netrebuind sa fie penalizat pentru politica de investitii a fostului proprietar, stiut
fiind ca un bun fara utilitate nu are valoare sau aceasta este nesemnificativa. Cu ocazia evaluarii pentru
privatizare, trebuie observata si analizata necesitatea unei eventuale restructurari.
4. Ce semnificatie are relatia ANC . i n evaluarea elementelor intangibile ale unei ntreprinderi n care:
ANC = activul net corijat (valoarea patrimonial a ntreprinderii); i = rata de capitalizare:
a) prag de semnificatie n cadrul diagnosticului;
b) prag de rentabilitate al ntreprinderii;
c) goodwill-ul ntreprinderii.
5. Alegerea metodelor de evaluare utilizate are la baz criteriul principal:
a) recomandat de bibliografia consultat;
b) rationamentul profesional al evaluatorului;
c) tipul de ntreprindere de evaluat.
Administrarea i Lichidarea ntreprinderilor
1.

Care este ordinea n care vor fi pltite creanele, n cazul falimentului?

RSPUNS: Creanele vor fi pltite, n cazul falimentului, n urmtoarea ordine:


1. taxele, timbrele i orice alte cheltuieli aferente procedurii instituite prin prezenta lege, inclusiv
cheltuielile necesare pentru conservarea i administrarea bunurilor din averea debitorului, precum i plata

remuneraiilor persoanelor angajate n condiiile art. 10, art. 23 alin. (1), art. 27, art. 28 i ale art. 97 alin.
(3), sub rezerva celor prevzute la art. 101 alin. (4);
2. creanele reprezentnd creditele, cu dobnzile i cheltuielile aferente, acordate de instituii de credit dup
deschiderea procedurii, precum i creanele rezultnd din continuarea activitii debitorului dup
deschiderea procedurii;
3. creanele izvorte din raporturi de munc, pe cel mult 6 luni anterioare deschiderii procedurii;
4. creanele bugetare;
5. creanele reprezentnd sumele datorate de ctre debitor unor teri n baza unor obligaii de ntreinere,
alocaii pentru minori sau de plat a unor sume periodice destinate asigurrii mijloacelor de existen;
6. creanele reprezentnd sumele stabilite de judectorul-sindic pentru ntreinerea debitorului i a familiei
sale, dac acesta este persoan fizic;
7. creanele reprezentnd credite bancare, cu cheltuielile i dobnzile aferente, cele rezultate din livrri de
produse, prestri de servicii sau alte lucrri, precum i din chirii;
8. alte creane chirografare;
9. creanele subordonate, n urmtoarea ordine de preferin:
a) creditele acordate persoanei juridice debitoare de ctre un asociat sau acionar deinnd cel puin 10%
din capitalul social, respectiv din drepturile de vot n adunarea general a asociailor, ori, dup caz, de ctre
un membru al grupului de interes economic;
b) creanele izvornd din acte cu titlu gratuit;
10. creanele membrilor, asociailor sau acionarilor persoanei juridice debitoare, derivnd din dreptul
rezidual al calitii lor, n conformitate cu prevederile legale i statutare.
2.

Cine va conduce activitatea n cadrul unui plan de reorganizare?

RSPUNS:
Conform art. 103 alin. (1) din Legea nr. 85/2006, in urma confirmarii unui plan de reorganizare, debitorul
isi va conduce activitatea sub supravegherea administratorului judiciar si in conformitate cu planul
confirmat, pana cand judecatorul-sindic va dispune, motivat:
fie incheierea procedurii insolventei si luarea tuturor masurilor pentru reinsertia debitorului in activitatea
comerciala;
fie incetarea reorganizarii si trecerea la faliment, in conditiile art. 107 si urmatoarele.
Pe parcursul reorganizarii, debitorul va fi condus de administratorul special, sub supravegherea
administratorului judiciar. Actionarii, asociatii si membrii cu raspundere limitata nu au dreptul de a
interveni in conducerea activitatii ori in administrarea averii debitorului, cu exceptia si in limita cazurilor
expres si limitativ prevazute de lege si in planul de reorganizare.
Debitorul va fi obligat sa indeplineasca, fara intarziere, schimbarile de structura prevazute in plan.
Prin exceptie, judecatorul-sindic poate, la cererea furnizorului, sa dispuna ca debitorul sa depuna o cautiune
la o banca, drept conditie pentru indatorirea furnizorului de a-i presta serviciile sale in timpul desfasurarii
procedurii prevazute in prezenta sectiune. O astfel de cautiune nu va putea depasi 30% din costul serviciilor
prestate debitorului si neachitate ulterior deschiderii procedurii.
3.

Ce fel de registre trebuie sa aib o societate pe aciuni?

RSPUNS: In afara de evidentele prevazute de lege, societatile pe actiuni trebuie sa tina:


a) un registru al actionarilor care sa arate, dupa caz, numele si prenumele, codul numeric personal,
denumirea, domiciliul sau sediul actionarilor cu actiuni nominative, precum si varsamintele facute in contul
actiunilor. Evidenta actiunilor tranzactionate pe o piata reglementata/sistem alternativ de tranzactionare se
realizeaza cu respectarea legislatiei specifice pietei de capital;
b) un registru al sedintelor si deliberarilor adunarilor generale;
c) un registru al sedintei si deliberarilor consiliului de administratie, respectiv ale directoratului si
consiliului de supraveghere;
e) un registru al deliberarilor si constatarilor facute de cenzori si, dupa caz, de auditori interni, in
exercitarea mandatului lor;
f) un registru al obligatiunilor, care sa arate totalul obligatiunilor emise si al celor rambursate, precum si
numele si prenumele, denumirea, domiciliul sau sediul titularilor, cand ele sunt nominative. Evidenta
obligatiunilor emise in forma dematerializata si tranzactionate pe o piata reglementata sau printr-un sistem

alternativ de tranzactionare va fi tinuta conform legislatiei specifice pietei de capital;


g) orice alte registre prevazute de acte normative speciale.
Registrele prevazute la alin. lit. a), b) si f) vor fi tinute prin grija consiliului de administratie, respectiv a
directoratului, cel prevazut la lit. c) prin grija organului in cauza, iar cel prevazut la lit. e) prin grija
cenzorilor sau, dupa caz, a auditorilor interni; registrele prevazute la alin. (1) lit. g) vor fi tinute in conditiile
prevazute de actele normative respective.
4.

Cum poate fi exclus un asociat din societatea n nume colectiv, n comandit simpl sau cu
rspundere limitat?

RSPUNS: Excluderea unui asociat se pronunta prin hotarare judecatoreasca, la cererea societatii sau a
oricarui asociat.
Poate fi exclus din societatea n nume colectiv, n comandit simpl sau cu rspundere limitat:
a) asociatul care, pus n ntrziere, nu aduce aportul la care s-a obligat;
b) asociatul cu rspundere nelimitat n stare de faliment sau care a devenit legalmente incapabil;
c) asociatul cu rspundere nelimitat care se amestec fr drept n administraie
d) asociatul administrator care comite fraud n dauna societii sau se servete de semntura social sau
de capitalul social n folosul lui sau al altora.
Cererea societatii de excludere a unui asociat trebuie sa se bazeze pe o hotarare a tuturor asociatilor, cu
exceptia asociatului in cauza. Daca cererea de excludere a unui asociat se face numai de catre unul dintre
asociati, trebuie citata societatea si asociatul parat. Daca societatea este constituita numai din doi asociati,
prin admiterea cererii unuia dintre asociati de excludere a celuilalt, societatea ramane cu un singur asociat
si, in consecinta, va fi dizolvata. Acest lucru nu va avea loc daca asociatul ramas hotaraste continuarea
existentei sub forma societatii cu raspundere limitata cu asociat unic. In toate cazurile de admitere a cererii
de excludere a unui asociat din societate, hotararea judecatoreasca ramasa definitiva se va depune, in
termen de 15 zile, la registrul comertului pentru a fi inscrisa, iar dispozitivul hotararii se va publica in
Monitorul Oficial.
5.

Care sunt mijloacele prin care se pot dizolva societile comerciale?

RSPUNS:
Societatea se dizolv prin.
-trecerea timpului stabilit pentru durata societii;
-imposibilitatea realizrii obiectului de activitate al societii sau realizarea acestuia;
-declararea nulitii societii;
-hotrrea adunrii generale;
-hotrrea tribunalului, la cererea oricrui asociat, pentru motive temeinice, precum nenelegerile
grave dintre asociai, care mpiedic funcionarea societii;
-falimentul societii;
-alte cauze prevzute de lege sau de actul constitutiv al societii.
Analiza diagnostic a ntreprinderii
1. S se calculeze marja comercial i valoarea adugat generate de societatea X despre care se cunosc
informaiile financiare din tabelul de mai jos i s se analizeze repartiia valorii adugate pe destina ii.
Indicator
Venituri din vnzarea mrfurilor
Producia vndut
Producia stocat
Cheltuieli cu materii prime
Costul mrfurilor vndute
Cheltuieli salariale
Cheltuieli cu amortizarea

u.m.
2000
30000
1000
10000
1200
7000
3000

Cheltuieli cu chirii
Cheltuieli cu dobnzi
Impozit pe profit

1500
1400
1000

RSPUNS:
Marja comerciala = veniturile din vanzari de marfuri (cont 707 - sunt evaluate la pret de vanzare, exclusiv
reducerile comerciale acordate ulterior facturarii) - si costul de achizitie aferent marfurilor vandute (cont
607 - exclusiv reducerile comerciale primite ulterior facturarii);
Marja comerciala = 2000-1200 = 800
Valoarea adaugata = Marja comerciala + Productia exercitiului - Consumatia exercitiului provenind de la
terti (din conturile 600-608, exclusiv 607, conturile 61 si 62)
Consumatia exercitiului provenind de la terti corespunde cu notiunea macroeconomica de consum
intermediar si include toate consumurile din exterior, oricare ar fi destinatia lor functionala (interna):
- cheltuieli cu stocurile din cumparari (materii prime si materiale consumabile);
- cheltuieli cu combustibili, energie si apa;
- cheltuieli cu lucrari si servicii executate de terti (pentru intretinere si reparatii,redevente, locatii de
gestiune si chirii, prime de asigurare, cheltuieli cu studiile sicercetarile, cheltuieli cu colaboratorii, reclama,
publicitatea etc.);
- alte cheltuieli materiale;
Consumatia exercitiului provenind de la terti = cheltuieli cu materii prime + cheltuieli cu chirii + cheltuieli
cu dobanzi= 10000+1500+1400=12900
Productia exercitiului = Productia vanduta (cont 70 - cont 707) +/- Productia stocata (cont711) = 30000 +
1000 =31000
Valoarea adaugata=800+31000-12900=18900
Valoarea adaugata reprezinta surplusul de bogatie adaugat prin valorificarea potentialului uman si
contributia sa la realizarea valorii adaugate.
Indicatorul masoara performanta economico-financiara a intreprinderii, indicele decrestere al valorii
adaugate trebuind sa-l depaseasca pe cel al productiei exercitiului si sa fie intr-o crestere continua. Valoarea
adaugata permite masurarea puterii economice a intreprinderii. Acest indicator reprezinta o valoare
adaugata bruta deoarece cheltuielile cu amortizarea nu suntconsumatii din exterior si, deci, deprecierea
capitalului economic (imobilizarilor) nu este luata in considerare, rezultand o valoare adaugata bruta, care
include si amortizarea.Diminuarea valorii adaugate brute cu amortizarea imobilizarilor aferente
exploatarii permite obtinerea valorii adaugate nete.
2. S se calculeze soldurile intermediare de gestiune n manier continental pentru ntreprinderea ale crei
venituri i cheltuieli sunt prezentate mai jos i s se compare cu cele calculate n manier anglosaxon:
Indicator
u.m.
Venituri din vnzarea mrfurilor
4000
Producia vndut
44000
Producia stocat
2500
Subvenii de exploatare
12000
Venituri din provizioane de exploatare
200
Venituri din vnzarea mijloacelor fixe
1000
Cheltuieli cu materii prime
10000
Costul mrfurilor vndute
4200
Cheltuieli salariale
20000
Cheltuieli cu amortizarea
1000
Cheltuieli cu provizioane
200
Cheltuieli cu chirii
200
Cheltuieli cu asigurri sociale
2000

Valoarea net contabil a elementelor de activ cedate


Impozite i taxe
Venituri din dobnzi
Venituri din diferene favorabile de curs valutar
Cheltuieli cu dobnzi
Cheltuieli cu provizioane financiare
Impozit pe profit

600
300
200
100
700
100
1300

Soldurile intermediare de gestiune (maniera continentala) reprezinta o serie de indicatori care ne ajuta sa
analizam modul de obtinere a rezultatului firmei (profit sau pierdere) tinand cont de natura elementelor de
cheltuieli inregistrate.
RSPUNS:
Conform modelului continental de analiza, acesti indicatori sunt:
1. Marja comerciala(MC)- reprezinta diferenta dintre valoarea vanzarilor si costul direct aferent produselor
vandute; marja comerciala este primul nivel de la care incepe sa se contureze profilul firmei
MC = cifra de afaceri-costul marfii, produselor sau serviciilor vandute
MC = Venituri din vnzarea mrfurilor (4000) - Costul mrfurilor vndute (4200)-Cheltuieli cu materii
prime(10000)
MC= -10200
2.Valoarea adaugata(VA) reprezinta valoarea ramasa la dispozitia firmei dupa valorificarea bunurilor si
serviciilor si deducerea cheltuielilor cu resursele externe consumate pentru derularea activitatii de baza a
firmei;
VA = MC + productia stocata sau imobilizata-alte cheltuieli externe ale firmei
Cheltuieli externe =chelt cu mat. consumabile, cu energia si apa, cu ambalajele, inintretinerea si reparatiile,
cu chiriile, asigurarile de bunuri si persoane, transport , protocol, reclama si publicitate, deplasari, posta si
telecomunicatii, servicii bancare si alteservicii prestate de terti
VA= MC (-10200)+ Productia vndut(44000)+ Producia stocat(2500)- Cheltuieli cu chirii(200)
VA = 36100
3. Excedentul brut de exploatare (EBE) reprezinta valoarea ramasa la dispozitia ramasa dupa ce s-a
diminuat valoarea adaugata cu cheltuielile de personal si cheltuieli cuimpozitele si taxele percepute de stat;
EBE = VA (chelt de personal+chelt cu impozite si taxe);
EBE =36100 (Cheltuieli salariale 20000+ Cheltuieli cu asigurri sociale 2000+Impozite i taxe 300)
=36100 22300
EBE = 13800
4. Rezultatul exploatarii (RE) reprezinta diferenta dintre veniturile si cheltuielile deexploatare
RE = EBE + (alte venituri din exploatare alte chelt din exploatare) chelt cuamortizarea;
RE= 13800 + (Venituri din provizioane de exploatare200+ Venituri din vnzareamijloacelor fixe1000)( Cheltuieli cu provizioane 200) - Cheltuieli cu amortizarea 1000=13800+1000-1000
RE = 13800
5. Rezultatul curent (RC) reperzinta rezultatul obtinut din activitatea de exploatare si ceafinanciara
RC=RE +(venituri financiare cheltuieli financiare)
RC = 13800 + (Venituri din dobnzi200+ Venituri din diferene favorabile de curs valutar 100) (Cheltuieli
cu dobnzi 700 + Cheltuieli cu provizioane financiare 100) = 13800 +300-800
RC = 13300
Conform modelului de analiza anglo-saxon, soldurile intermediare de gestiune sunt:
1. Rezultatul inainte de plata dobanzilor, impozitului pe profit si amortizarii = marja asupra cheltuielilor
variabile
EBITDA = cifra de afaceri chelt variabile de exploatare
Cifra de afaceri = Venituri din vnzarea mrfurilor 4000 + Subventii de exploatare 12000 = 16000
Chelt variabile = Cheltuieli cu materii prime 10000 + Costul mrfurilor vndute 4200 +Cheltuieli salariale
10000 + Cheltuieli cu provizioane 200 + cheltuieli cu chirii 200 +Cheltuieli cu asigurri sociale 2000 +
Impozite i taxe 300 = 26900
EBITDA =16000 26900

EBITDA = -10900
2. Rezultatul inainte de plata dobanzilor si a impozitului pe profit
EBIT = EBITDA chelt cu amortizarea
EBIT = - 10900 - Cheltuieli cu amortizarea 1000
EBIT = - 11900
3. Rezultatul brut, inainte de plata impozitului pe profit
EBT = EBIT chelt cu dobanzile
EBT = -11900 - Cheltuieli cu dobnzi 700
EBT = -12600
Consultanta fiscala acordata intreprinderilor
1. O societate pe aciuni pltitoare de impozit pe profit, ale crei aciuni sunt deinute de AA (persoan
fizic) n proporie de 70% i de BB (persoan fizic) 30%, realizeaz n exerciiul financiar 2008 venituri
totale de 500.000 lei, din care venituri neimpozabile de 20.000 lei, respectiv cheltuieli totale de 400.000 lei,
din care cheltuieli nedeductibile 30.000 lei. Care este impozitul pe profit pltit de societate i dividendele
ncasate de fiecare dintre cei doi acionari, innd cont c 60% din rezultat este repartizat acestora?
RSPUNS:
Rezultat contabil = venituri cheltuieli
RC = 500.000 400.000 = 100.000
Rezultat fiscal = rezultat contabil + cheltuieli nedeductibile - venituri neimpozabile
RF=100.000+30.000-20.000=110.000
Impozit = Rezultat fiscal * 16%
Impozit = 110.000 *16% = 17.600
Suma repartizata pe dividende = (rezultat contabil impozit)*60% = (100.000-17.600)*60% = 49.440
Dividende primite de persoana AA = suma repartizata pe dividende*70% = 49.440*0,7 = 34.608
Dividende primite de persoana BB = suma repartizata pe dividende*30% = 49.440*0,3 = 14.832
2. O societate comercial pltitoare de TVA nregistreaz n anul 200X venituri n sum de 175.000 lei
(reprezentnd n totalitate cifra de afaceri). Cheltuielile sunt urmtoarele:
- cheltuieli cu materiile prime i materialele 35000 lei;
- cheltuieli de personal 10000 lei;
- cheltuieli proprii cu impozitul pe profit datorat 3000 lei;
- cheltuieli cu provizioanele pentru garanii de bun execuie acordate clienilor 15000 lei;
- cheltuieli cu primele de asigurare aferente activelor corporale 1500 lei;
- cheltuieli fcute n favoarea asociailor 1200 lei (cu chiria spaiilor puse la dispoziia acestora);
- cheltuieli cu amortizarea contabil a mijloacelor fixe 20.000 lei; amortizarea fiscal este 23.000 lei;
- cheltuieli cu sponsorizarea 2.500 lei
S se calculeze impozitul pe profit datorat la nivelul anului i diferena de virat statului.
RSPUNS:
Venituri totale =175.000 lei
Cheltuieli totale = 35.000+10.000+3.000+15.000+1500+1.200+20.000+2.500=88.200 lei
Cheltuieli nedeductibile = 3.000+1.200+2.500 = 6.700 lei.
Rezultat contabil = venituri totale -cheltuieli totale = 175.000-88200 = 86.800 lei
Rezultat fiscal = venituei totale - cheltuieli totale venituri neimpozabile +cheltuieli nedeductibile
+amortizare contabila -amortizare fiscala ==175000-88200 +6700 +20000-23000 = 90500 lei
Rezultatul contabil > Rezultatul fiscal => diferenta temporala impozabila de 3000 lei => datorie privind
impozitul amanat : 3000 x16% = 480 lei
- in contabilitate se face inregistrarea :ch.cu impozite amanate = datorie privind impozite amanate - 480 lei
Impozitul pe profit inaintea scaderii cheltuielilor cu sponsorizarea = 90.500 x 16%=14.480
Aplicarea limitelor ptr. stabilirea cheltuielilor cu sponsorizarea deductibile fiscal:
-3 din cifra de afaceri = 525 lei

- 20% din imp. pe profit datorat inainte de deducerea ch. de sponsorizare = 2.896 lei
Suma de scazut din impozitul pe profit este de 525 lei
Impozitul pe profit datorat la nivelul anului = 14.480 525 = 13.995 lei
Diferenta de virat statului = 13.995 3.000 = 10.995 lei
3. Precizai care sunt categoriile de venituri realizate de persoanele fizice ce se supun impozitului pe
venit i care sunt cotele de impozitare aferente.
RSPUNS:
Sfera de aplicare:
a) venituri din activitati independente:
veniturile comerciale;
veniturile din profesii libere;
veniturile din drepturi de proprietate intelectuala;
b) venituri din salarii;
c) venituri din cedarea folosintei bunurilor;
d) investitii;
e) venituri din pensii;
f)venituri din activitati agricole;
g) venituri din premii si din jocuri de noroc;
h) venituri din transferul proprietatilor imobiliare;
i) alte veituri.
Cotele de impozitare
Cota de impozit este de 16% i se aplic asupra venitului impozabil corespunztor fiecrei surse din fiecare
categorie pentru determinarea impozitului pe veniturile cu exceptia veniturilor din jocuri de noroc(cota de
impozitae este 25%)
4. Prezentai pltitorii impozitului pe profit i preciznd n cadrul fiecrei categorii sfera de
cuprindere a impozitului.
RSPUNS:
a)persoane juridice romane si persoane juridice cu sediul social in Romania, infiintate potrivit legislatiei
europene
Pentru profitul impozabil obtinut din orice sursa, atat din Romania cat si din strainatate;
Pentru veniturile realizate atat in Romania, cat si in strainatate, de catre persoanele juridice
romane si persoanele fizice rezidente, din asocieri fara personalitate juridica;
b) persoane juridice straine
Pentru profitul impozabil aferent sediului permanent, prin intermediul caruia aceste persoane
juridice straine isi desfasoara activitatea in Romania;
Pentru veniturile din/sau in legatura cu proprietati imobiliare situate in Romania sau din
vanzarea/cesionarea titlurilor de participare detnute la o persoana juridica romana, asupra
profitului impozabil aferent acestor venituri.
c) persoane juridice straine si persoanele fizice nerezidente
Care desfasoara activitate in Romania intr-o asociere fara personalitate juridica, asupra partii din
profitul impozabil al asocierii atribuite fiecarei persoane.
5. Prezentai modul de determinare a impozitului pe teren n cazul terenurilor situate n extravilan.
RSPUNS:
n cazul unui teren amplasat n extravilan, impozitul pe teren se stabilete prin nmulirea suprafeei
terenului, exprimat n ha, cu suma corespunztoare prevzut n tabelul de la art. 258 alin. 6 din Codul
Fiscal, nmulit cu coeficientul de corecie corespunztor prevzut la art. 251 alin. (5) Cod Fiscal
Tinerea contabilitatii unei entitati

1. La data de 01.05.N o societate a achiziionat 1.000 de obligaiuni pentru un pre unitar de 100 u.m.
Dobnda n sum de 20.000 u.m. este pltit la data de 31 octombrie anual.
Care vor fi incidenele n situaiile financiare ale exerciiului N conform IAS 18 Venituri?
RSPUNS:
Societatea nregistreaz un venit din dobnzi de 20.000 x 6/12 = 10.000u.m. pentru perioada 01.05.N31.10.N, iar diferena de 10.000 u.m.(dobnda ncasat minus venitul din dobnzi) reprezint recuperarea
costuluide achiziie al obligaiunilor.
2. n luna mai 2007 societatea Alfa constat c a omis s nregistreze n contabilitatea anului 2006 venituri
dintr-un contract de prestri servicii n sum de 70.000 u.m. Alfa constat c a omis s nregistreze ntre
cheltuielile anului 2006 factura primit de la un furnizor de prestri servicii. Valoarea serviciilor prestate
fr TVA este de 100.000 u.m. Cum nregistreaz Alfa corectarea acestor erori conform Ordinului
ministrului finanelor publice nr. 1.752/2005?
RSPUNS:
Conform OMFP 1752/2005 corectarea erorilor din perioadele anterioare, constatate n contabilitate se
efectueaza pe seama rezultatului reportat.
-

n 2007, nregistrarea veniturilor din prestri de servicii aferente anului 2006


4111 Clienti

4111 Clienti
-

1174 Rezultatul reportat


provenit din corectarea
erorilor contabile
4427 TVA colectat

70.000 u.m.
16.800 u.m.

n 2007, nregistrarea cheltuielilor cu prestri de servicii aferente anului 2006

1174 Rezultatul reportat provenit din


corectarea erorilor contabile
4427 TVA colectat

=
=

401 Furnizori

401 Furnizori

100.000 u.m.
24.000 u.m.

3. La 1 ianuarie N, o ntreprindere a vndut unui client mrfuri pentru care ncaseaz 20.000 lei. Condiiile
de decontare stabilite n contract sunt urmtoarele:
50% la semnarea contractului;
30% peste un an;
20% peste doi ani.
Se estimeaz c ntreprinderea-client ar fi putut obine un credit echivalent pe piaa financiar, la o rat de
10%. Care sunt calculele i nregistrrile pe care ar trebui s le fac ntreprinderea n ipoteza n care aplic
IAS 18 Venituri?
RSPUNS:
Valoare justa= 10.000+6.000/(1+10%)1+4.000/(1+10%)2 = 10.000+5454,54+ 3305.78=18.760,32
a) 01.01.N vanzare marfuri
20.000 4111
=
%
20.000
707
18.760,32
472
1.239,68
b) 01.01.N - incasare creanta
10.000
5121
=
4111

10.000 lei

10

31.12.N - recunoastere venituri din dobanzi


(18.760,32-10.000)*10% =8760.32*10% = 876,03
876,03 lei
472
=
766
876,03lei
c)
6.000

01.01.N+1 - incasare creanta


5121
=
4111
6.000 lei
31.12.N+1 - recunoastere venituri din dobanzi
(18.760,32-10.000 -6.000+876.03)*10% =3636,35*10% = 363,63 lei
363,63 lei
472
=
766
363,63 lei
d) 01.01.N+2 incasare creanta
4000
5121
=
4111

4.000 lei

4. Societatea comercial ALFA SA are n stoc la nceputul lunii martie N:


sold iniial materii prime 2.000 lei (evaluat la cost de achiziie);
sold iniial mrfuri 7.500 lei (evaluat la cost de achiziie).
n cursul lunii martie au loc urmtoarele operaii:
1) achiziie de materii prime la costul de achiziie de 1.000 lei, TVA 24%;
2) achiziie de mrfuri la costul de achiziie de 200 lei, TVA 24%;
3) consum de materii prime la costul de 1.500 lei;
4) vnzare de mrfuri la preul de vnzare de 800 lei, TVA 24%, costul de achiziie fiind de 600 lei.
La sfritul lunii are loc inventarierea n urma creia se stabilesc stocurile finale faptice:
stoc faptic materii prime 1.700 lei;
stoc faptic mrfuri 6.500 lei.
S se contabilizeze operaiile de mai sus i s se prezinte situaia n conturile de stoc tiind c ntreprinderea
utilizeaz metoda inventarului intermitent.
RSPUNS:
Potrivit acestei metode, intrarile de stocuri se contabilizeaza in conturi decheltuieli dupa natura. Iesirile de
stocuri nu se inregistreaza in contabilitatea financiara ci doar la locurile de gestiune. La sfarsitul perioadei
de gestiune se anuleaza soldurileinitiale si sunt preluate in contabilitate soldurile constatate la inventar.
1. Achizitia de materii prime:
% = 401
1.240
601
1.000
4426
240
2. Achizitia de marfuri:
% = 401
248
607
200
4426
48
3. Consumul de materii prime: Nu se contabilizeaza.
4. Vanzarea de marfuri:
4111 = %
992
707
800
4427
192
Descarcarea de gestiune nu se contabilizeaza
5. Anularea soldurilor initiale:
a)pentru materii prime:
601 = 301
2.000
b) pentru marfuri :
607 = 371
7.500
6. Preluarea soldurilor finale:
a) pentru materii prime:

11

301 = 601
1.700
b) pentru marfuri:
371 = 607 6.500
6.

Pe data de 01.01.N o societate X a semnat un contract de vnzare urmat de preluarea n leasing


operaional pentru o cldire. Cldirea avea o valoare contabil de 12.000 u.m. Amortizarea
calculat pn n momentul vnzrii a fost de 6.000 u.m. Preul de vnzare este de 40.000 u.m.
Chiria anual pltit este de 8.000 u.m. S se contabilizeze operaia de lease-back la societatea X
la data semnrii contractului, n conformitate cu OMEF nr. 2.374/2007.

RASPUNS:
a)Dac preul de vnzare este egal cu valoarea just, orice ctig sau pierdere va firecunoscut imediat,
deoarece dac preul de vnzare a fost stabilit la valoarea just, aavut loc de fapt o tranzacie normal i
orice ctig sau pierdere se recunoate imediat:
6.000 lei
281
=
212
12.000 lei
40.000 lei
5121
Castig din
34.000 lei
tranzactii
leaseback
b)Dac preul de vnzare este mai mic dect valoarea just, orice ctig sau pierdere va fi
recunoscut() cu excepia cazului n care pierderea este compensat prin pli de leasing viitoare
cu o valoare sub preul pieei, iar profitul i pierderea va fi amnat i amortizat proporional cu
plile de leasing pe durata estimat de utilizare a bunului.
6.000 lei
281
=
212
12.000 lei
40.000 lei
5121
Castig din
34.000 lei
tranzactii
leaseback
c)Dac preul de vnzare este mai mare ca valoarea just, surplusul reprezentnd diferena dintre
preul de vnzare i valoarea just va fi amnat i amortizat pe durata estimat de utilizare a
bunului
7.

Societatea X achiziioneaz ambalaje astfel: 50 buci x 100 lei/bucat. Deoarece 20 buci sunt
deteriorate, acestea sunt scoase din eviden. 10 buci sunt vndute la preul de vnzare de 120 lei/
bucat, TVA 24%. Efectuai nregistrrile contabile conform OMFP nr. 1.752/2005.
RASPUNS:
a)Achizitie ambalaje
% = 401
381
4426

6200 lei
5000 lei
1200 lei

b) descarcare gestiune
608=381
2000 lei
c) vanzare ambalaje
4111 =
%
708
4427
608 =
381

1488 lei
1200 lei
288 lei
1000 lei

12

7. Efectuai nregistrrile contabile conform OMFP nr. 1.752/2005 pentru urmtoarele tranzacii:
a) se ncaseaz un avans de 1.000 lei, TVA 24%, pentru livrarea unor semifabricate;
b) sunt livrate semifabricate pe baz de factur la preul de vnzare de 5.000 lei, TVA 24%. Costul
semifabricatelor este de 3.000 lei;
c) se ncaseaz creana clieni, reinndu-se avansul;
d) este acordat un avans de 2.000 lei pentru achiziia unui utilaj, TVA 24%;
e) se achiziioneaz utilajul la costul de 3.000 lei, TVA 24%;
f) se pltete datoria ctre furnizorul de imobilizri, reinndu-se avansul.

RASPUNS:
a)incasare avans
5121 =

%
419
4427

1240 lei
1000 lei
240 lei

b)livrari semifabricate
4111 = %
6200 lei
702
5000 lei
4427
1200 lei
si descarcare gestiune
711 = 341
3000 lei
c) incasare creanta cu retinere avans
%=
4111
6200
419
1000 lei
4427
240 lei
5121
4960 lei
d) acordare avans pentru achizitie utilaj
%=
404
2480 lei
232
2000 lei
4426
480 lei
Plata avans
404 = 5121
2480 lei
e) achizitie utilaj
%=
404
3720 lei
2131
3000 lei
4426
720 lei
f) plata furnizor cu retinere avans
404 = %
3720
232
2000
4426
480
5121
1240

13