Sunteți pe pagina 1din 2

In anul 1989, in majoritatea statelor comuniste din Europa populatia a reusit, in general prin mijloace pasnice, sa inlature

regimurile politice comuniste in Ungaria, Bulgaria, Polonia, Cehoslovacia, Republica Democrata Germana. Acest proces
a fost posibil si datorita politicii de destindere si reforme promovate de liderul sovietic Mihail Gorbaciov, dupa 1985.
Evenimentele desfasurate in fostele state comuniste din Europa au incurajat populatia Romaniei sa se revolte impotriva
regimului dictatorial al lui Nicolae Ceausescu.
La 16 decembrie 1989, la Timisoara, au inceput primele actiuni impotriva regimului, continuate, din 21 decembrie, la
Bucuresti, actiunile trasformandu-se in revolutie. La 22 decembrie 1989, Nicolae Ceausescu a fost inlaturat iar pe 25
decembrie dictatorul si sotia sa au fost impuscati.Puterea a fost preluata de un organism provizoriu, Consiliul Frontului
Salvarii Nationale, in fruntea caruia s-a aflat Ion Iliescu. De la inceput, noua structura politica, constituita pe baza
programului in 10 puncte al FSN, si-a propus reinstaurarea unui regim democratic si edificarea statului de drept in
Romania, dupa cinci decenii de regimuri politice autoritare si dictatoriale.
Principalele trasaturi ale schimbarii regimului politic in Romania dupa 1989, la fel ca si in alte state europene foste
comuniste, au constat in revenirea la pluralismul politic, organizarea alegerilor libere, structurarea si manifestarea
neingradita a societatii civile. In plan economic, reformele au urmarit in principal trecerea de la economia centralizata, de
tip comunist, la cea de piata, bazata pe proprietatea privata si pe libera initiativa. Fundamentul legislativ al noii evolutii
postcomuniste a fost reprezentat, in Romania, de Constitutia din anul 1991 (supusa revizuirii in 2003).
Primele alegeri libre au avut loc la 20 mai 1990, alegeri care au fost castigate de FSN , iar liderul acestei formatiuni
politice a devenit primul presedinte al romaniei dupa decembrie 1989 .Partidele politice istorice, care se reaparusera
dupa revolutie, au contestat legitimitatea acestor alegeri.
Democratizarea societatii, restructurarea economiei si privatizarea ei au reprezentat probleme cu care s-au
confruntat guvernele postdecembriste.
Principalele obictiective ale guvernului Petre Roman ales dupa 20 mai 1990- au fost cele legate de restructurarea
si privatizarea industriei, reforme care sa duca la economia de piata , la liberalizarea preturilor.,
Au fost create institutii menite sa conribuie la functionarea economiei de piata:Fondul Proprietatii de Stat cu misisunea
de a organiza actiunea de privatizare. Procesul de privatizare s-a desfasurat lent pe o perioada lunga de timp.
Au aparut primele intreprinderi mici si mijlocii care reuseau sa cuprinda doar 25% din forta de munca din intreaga
tara.
O noua Constitutie apare in 1991 .Ea reglementeaza functionarea statului de drept , avand ca principiu
fundamental separarea puterilor in stat.
Parlamentul detine puterea legislativa si este bicameral: camera Deputatilor si Senat.
Puterea executiva este detinuta de Presedinte si Guvern. Presedintele este ales prin vot universal,egal, direct pentru un
mandat de 4 ani iar din 2004 , pentru o perioada de 5 ani, avand dreptul la doua mandate succesive.
Prerogativele presedintelui:-vegheaza la respectarea Constitutiei
- numeste primul ministru
-exercita medierea intre puterile statului
-promulga legile
-este comandantul fortelor armate
Guvernul asigura puterea executiva: prin realizarea politicii interne si externe a statului si este responsabil in fata
.Parlamentului.
Puterea judecatoresca este detinuta de instantele de judecata.
Drepturi si libertati fundamentale prevazute de Constitutie sunt garantate: dreptul la viata; interzicerea
pedepsei cu moartea; libertatea individuala; libertatea constiintei; libertatea de exprimare; dreptul la
informatie; libertatea cultelor religioase; egalitatea in drepturi; dreptul la vot; dreptul de a fi ales; acces liber
la justitie; protectia proprietatii private; dreptul la invatatura (inclusiv in limba materna, pentru minoritatile
nationale). Constitutia prevede si o serie de drepturi noi: libertatea circulatiei (art.25), initiativa legislativa a

electoratului (art.73). Dreptul de vot este asigurat tuturor cetatenilor cu varsta de 18 ani si este universal,
egal, direct si liber exprimat.

S-ar putea să vă placă și