Preambul

Textele rotacizante sau maramuresene sunt texte religioase traduse la inceputul

secolului al XV-lea ( sau chiar inceputul secolului al XIV- lea dupa I C Chitimia ) din
textele liturgice slavone si latine . Momentul traducerii acestor texte, desi imposibil de
stabilit pana azi, va constitui un punct de referinta pentru tot ceea ce va purta numele de
literatura romana .
Originalele acestor texte s-au pierdut de-a lungul timpului, raminind doar copii tarzii
ale lor, realizate de catre calugari eruditi din Moldova acelor vremi .
Prezentare
Denumirea de texte rotacizante se datoreaza prezentei in cadrul textelor a unui fenomen
fonetic numit rotacism, specific graiului maramuresean, care const n transformarea
unei consoane intervocalice n r la cuvinte mostenite din limba latina, cum este cazul
cuvintelor lumira, rugaciure, tire, gerure, viru, batriru, margiri .
Cele patru texte sunt : Codicele Voronetean, Psaltirea Scheiana, Psaltirea Voroneteana
si Psaltirea Hurmuzaki .
Codicele Voronetean a fost descoperit de profesorul bucurestean Grigore Creu, n
1871, la Mnstirea Vorone din Bucovina.
Despre originalul documentului ne spune Sextil Puscariu: El a fost rupt de bunavoie,
deoarece un Constantin din Dorna de la manastirea Voronetului a scris pe el la anul 1733:
<Aceasta carte a fost scrisa pe rumanie si nu-i buna de nimic>.Manuscrisul cuprinde un
fragment din Faptele apostolilor si alte citeva epistole apostolice .
Psaltirea Scheiana a aparinut lui Gh. Asachi apoi lui Dimitrie C. Sturdza-Scheianu,
care l-a druit Academiei Romne n 1884 . Contine Psalmii lui David, la care se adaug
zece cntri scriptuare (8 cntari ale lui Moise n care se cuprind: Rugciunea Anei,
mama proorocului Samuel, Cntarea lui Isaia proorocul, Rugciunea lui Iona Proorocul,
Cntarea Prea Sfintei de Dumnezeu Nscatoare, dup care urmeaz Rugciunea
proorocului Zaharia .
Psaltirea Voronetiana a fost descoperita de Simion Florea Marian, n 1882, la
mnstirea Vorone, fiind donata apoi Academiei Romne de Dimitrie Sturdza .
Cuprinde o parte din Psalmii lui David, si spre deosebire de celelalte Psaltiri vechi,
prezinta mai intai textul slavon al Psalmilor i apoi traducerea lor in limba romana,
frazele romaneti alternand cu cele slavone .
Psaltirea Hurmuzaki a fost donate academiei Romane de catre istoricul Eudoxiu
Hurmuzaki si cuprinde cea mai veche versiune romneasc a psalmilor, pe primele 125
de file, i un tipic al evangheliilor n slavon, pe ultimele nou file . I.-A. Candrea
susinea n 1916 c Psaltirea Hurmuzaki nu este copia unui manuscris anterior, ci chiar
autograful traductorului din slavon. Ali lingviti (G. Pascu, Al. Procopovici, O.
Densusianu, Andrei Avram, Ion Gheie) au demonstrat ulterior c textul este o copie
executat dup o psaltire slavo-romn .

Dupa P. P. Panaitescu, traducerea textelor liturgice din slavona a avut loc in cadrul
miscarii de emancipare a Bisericii Romanesti de sub jurisdictia Episcopului ucrainean al
Muncaciului, anticipand astfel, cu aproape un secol, ideile Reformei si traducerea Bibliei
in limba germana de catre Martin Luther ( 1532 ) .
Contextul socio politico religios in care s-au produs aceste evenimente este acela in
care reformatorul religios ceh Jan Hus propunea ca Biblia si celelalte carti litugice
necesare desfasurarii slujbelor religioase sa fie traduse si in limbile celorlalte popoare,
spre indignarea Bisericii, cerintele vremii impunand folosirea exclusiva a limbilor greaca
si slavona in textele liturgice .
Influena ideilor husite pare cauza cea mai plauzibil, pentru a explica mprejurarea c
o serie de cri de slujb au fost traduse pentru prima oar n limba romn n nord-vestul
Transilvaniei, adic n Maramure, n zona de maxim proximitate geografic romnoceh, unde se tie c se produceau schimburi comerciale i de influen culturalreligioas.
In timpul Papei Inoceniu al IV-lea (1243 1258) se traducea liturghia i n limba
romn, efortul de tlmcire fiind o iniiativ catolic . Dup introducerea n uz
ecleziastic i folosirea liturghiei slavone, cnd s-a simit din nou nevoia limbii romne, sau revizuit vechile traduceri pe baza textului slavonesc, depindu-se tentaia unei simple
modelri de limb. Faptul s-a petrecut prin secolul al XIV-lea, dup I. C. Chiimia .
In ce priveste locul traducerii textelor rotacizante au aparut in timp numeroase teorii
si dispute scolastice . Dupa Nicolae Iorga, originalele acestor cri de slujb, Apostolul i
Psaltirea, au fost traduse la Mnstirea Peri din Maramure ntre anii 1434-1437 , deci cu
aproximativ un secol mai-nainte de copierea lor n mnstiri din Moldova . Printre
sustinatori ai acestei teorii se numara I. A. candrea, C. A. Rosetti, Nicolae Cartojan .
Acestia declara ca prima faza a limbii noastre literare a fost o faza maramureseana .
Cercetrile mai mult sau mai putin obiective din ultimele decenii, ntreprinse de ctre
Ion Gheie i de ctre ali lingviti, au abandonat teoria maramureean i au stabilit c
traducerea a fost alctuit n partea sud-vestic a rii .
Acestia din urma nu au staruit asupra cercetarii amanuntite a locasului spiritual care a
fost Manastirea Peri, neputind deslusi faptul c aceast mnstire a avut o capacitate
instituional uimitoare. C aceasta a fost o adevrat instituie cultural de tip european.
C aceasta a fost Stavropighie a Patriarhiei Ecumenice nc de la sfritul sec. al XIV-lea,
c aici a funcionat ntr-un sens mai extins al termenului, o coal teologic, c aici au
existat crturari care au avut capacitatea de a traduce din greaca veche n latin, ca aici au
fost receptate ideile religios-reformiste ale lui Jan Hus, ceea ce a condus la realizarea
primelor traduceri n limba romn, n deceniu al patrulea al sec. al XV-lea .
Particularitatile fonetice si morfologice ale textelor
Limba textelor rotacizante are caracter arhaic si dialectal, obositoare, cu multe elemente
lexicale si sintactice straine, pastrind aspecte fonetice si morfologice mai apropiate de
limba latina decat de cea actuala .
Deasemenea abunda slavonisme si maghiarisme . Intilnim termini de origine

Latina - adsta a atepta, agru cmp, pmnt cultivat, fur ho, lucoare
strlucire, vrgur fecioar, vie a tri, a locui, arinr nisip, a se dupleca a se
cltina, a se apleca, giunre tnr, ncri a nclzi, measer srac, vipt hran,
grne,sinrecu,,btrn";
Slava - besedui a sta de vorb, dosdi a insulta, hlipi a suspina, podobnic
imitaror, prilet peregrin, sicareu uciga pltit, zborite loc de ntrunire, teatru,
aspid viper, besead cuvnt, vorb, conob vas, mzd mit, ciubuc, plesa a
bate din palme, ustn buz, zlac iarb, pajite;
Maghiara - feleleat mrturie, rspuns, fuglu prizonier, tar ncrctur, adman
camt, bnat suprare, necaz, bsu mnie, rzbunare, celui a nela, giloag
ur, viciui a murmura, a crti, etc .
Concluzii
Neavand virtuti literare, textele rotacizante isi dezvaluie adevarata importanta prin
faptul de a fi inceputul de drum - cele mai vechi pagini literare in care isi face drum limba
romana, prime si timide zari de lumina in picla slavonismului dupa cum le descrie N.
Cartojan , scanteia pentru curentul literar al secolului urmator .

Surse bibliografice :
Ovidiu Moceanu - Literatura romn veche, Editura Universitii Transilvania, Braov,
2002;
P. P. Panaitescu - Inceputurile si biruinta scrisului in limba romana 1965
Nicolae Iorga - Sate i preoi din Ardeal, Ed. Saeculum, Bucureti, 2007
I. C. Chiimia - Inceputurile scrisului in Literatura Romana
Ion Ghetie - nceputurile scrisului n limba romn. Contribuii filologice i lingvistice
(1974)