Sunteți pe pagina 1din 17

Furajarea ecologica a vacilor de lapte versus lapte ecologic

Indrumator stiintific:
Conf.dr.Tibulca Dorin

Masterand:Chis Maria-Simona

Cluj Napoca
2013
Motto:In agricultura trebuie sa fie alese nu cele mai biologice dintre solutiile economice, ci
solutiile cele mai economice dintre cele biologice.
P. Popa Costea, 1976
Nevoia de schimbare.
1

Muli cercettori i observatori au artat c o mare parte dintre bolile i sindroamele


contemporane sunt n relaie cu condiiile de ntreinere i furajare sau de metodele de cretere
care au fost adoptate pentru mrirea produciei i a eficienei economice. Astfel, au aprut noi
probleme care solicit noi soluii din partea nutriionitilor i specialitilor n domeniul creterii
animalelor.
O parte din cele mai semnificative probleme ale sntii i fertilitii sunt strns legate
de intensivizarea produciei. Nivelul producei la vacile de lapte este strns dependent de nivelul
infertilitii, mastitelor i podotehniilor, iar rata concepiei arat de asemenea o legtur direct cu
efectivul de animale i producia (Boehncke, 1985, 1986).
O influen important o are i utilizarea unei cantiti mari de fertilizani pe pune. O
raie coninnd un nivel ridicat de potasiu poate conduce la probleme de fertilitate, tulburri ale
metabolismului i reducerea cantitii de furaje ingerate, n timp ce o ncrctur ridicat de
nitrai n timpul gestaiei este corelat cu febra laptelui, retenia placentar i inflamaii ale
uterului.
Nitraii din furaje pot fi convertii de bacteriile rumenale n nitrii, care sunt toxici prin
formarea methemoglobinei sau prin blocarea activitii enzimatice conducnd, de exemplu, la
simptomul deficienei n vitamin A, chiar n condiiile n care aportul de caroten este normal.
Acidoza este de asemenea o problem important n sistemele de ngrare pe baz de
orz. O important proporie din taurinele ngrate cu orz sufer de abcese ale ficatului, n care
nivelul ridicat de acid coninut n rumen ntrete peretele rumenal, cauznd probleme la nivelul
acestui compartiment gastric. Uneori se poate produce penetrarea peretelui intestinal cauznd
inflamaii, ptrunderea bacteriilor n circulaia sanguin i atacul ficatului.
Antibiorezistena la animale este o problem care face dificil gsirea unei conduite
terapeutice n unele infecii bacteriene simple. Scderea imunitii animalelor se datoreaz
producerii de hormoni ai stresului (corticosteroizi) n cazul supraaglomerrii sau existenei altor
condiii care mpiedic dezvoltarea gradual a imunitii lor. Prezena reziduurilor de pesticide
sau metale grele afecteaz imunitatea animalelor, existnd o interrelaie ntre grup i fiecare
animal n parte (Gross & Siegel, 1982).
Cea mai recent problem este a Encefalopatiei Spongiforme Bovine (BSE), sau
sindromul "vacii nebune". Boala, descoperit pentru prima dat n Marea Britanie n Decembrie
1996, a aprut datorit furajelor contaminate cu ageni infecioi de screpie, o boal neurologic
a oilor i caprelor,creierul acestora coninnd o mare cantitate de ageni transmisibili. Utilizarea
n hrana bovinelor a finurilor de origine animal, ca surs ieftin de protein, a fcut ca boala s
se transmit la acestea din urm, n anul 1998, imediat ce s-a observat legtura cauzal cu
utilizarea finurilor animale la bovine, s-a hotrt interzicerea folosirii acestora n furajare.
Contaminarea laptelui cu antibiotice este bine cunoscut i s-au fcut pai importani n
combaterea acestui flagel, deoarece sunt probleme serioase cu implicaii n activitatea de
procesare.
Utilizarea hormonilor ca promotori de cretere este criticat datorit potenialului de risc
pentru sntate. Aceti hormoni, altfel descrii ca "identic-natural", sunt adesea copii imperfecte
ale substanelor naturale permise ca produse comerciale. Argumentul c hormonii utilizai ca
promotori de cretere nu pot fi depistai este fals, testele utilizate pentru detectarea animalelor la
care s-au fcut implanturi ilegale de hormoni relevnd posibilitatea detectrii acestora.
Uniunea European interzice utilizarea hormonilor ca promotori de cretere la animale. n
2

vara anului 1988, utilizarea hormonilor a fost descoperit n Germania, ceea ce a determinat
micarea vacilor din aceste ferme n Tara Galilor, iar fermierii au ajuns la concluzia c testele de
detectare a hormonilor sunt eficiente iar folosirea lor nu mai poate fi ascuns.
Tot mai multi oameni din Uniunea Europeana cauta produsele lactate bio pe rafturile
magazinelor. Oamenii acestia cred ca alimentele bio sunt mai sanatoase si mai gustoase. Aceste
credinte ale consumatorilor sunt confirmate in ultima perioada de o serie de studii stiintifice care
confirma superioritatea produselor bio (organice) asupra celor non-organice din punctul de
vedere al impactului pe care-l au asupra starii de sanatate.
Obiectivele agriculturii ecologice privind creterea animalelor:
- optimizarea raportului plante/animale, att n ce privete valorificarea furajelor
obinute, ct i utilizarea eficienta a dejeciilor rezultate n ferme;
- realizarea unei ncrcturi optime de animale pe suprafaa agricol, nct s nu
se depeasc prin dejecii 170 kg azot pe an i hectar;
- conservarea i dezvoltarea fondului genetic cu punerea n valoare a raselor i
populaiilor autohtone, rezistente la factorii de mediu oscilani;
- asigurarea biodiversitii;
- aplicarea codului de bune practici n creterea animalelor, bazat pe asigurarea
bunstrii i proteciei animalelor;
- asigurarea biosecuritii fermelor, prevenirea polurii mediului i a zoonozelor.
Vitele sunt cea mai importanta specie de animale din agricultura ecologica. Hranirea lor
corespunzatoare este o premisa a sanatatii, bunastarii si randamentului lor. Practicantii
agriculturii ecologice se confrunta deseori cu dificultuati in stabilirea unei ratii corecte de hrana
pentru vitele lor.
Conversia animalelor i a produselor animaliere
Cabaline i bovine pentru producia de carne
Rumegtoare mici
Vaci de lapte
Porci
Psri pentru producia de ou
Psri pentru producia de carne

12 luni
6 luni
6 luni
6 luni
6 sptmni
10 sptmni

Bioterra Romania, (2001)- Indrumator pentru agricultura ecologica

Managementul, principiile generale i avantajele zootehniei ecologice sunt prezentate n fig.1:

Figura 1: Managementul, principiile generale i avantajele zootehniei ecologice


Obiectivele alimentaiei n agricultura ecologic
Animale sntoase i longevive;
Productivitate pe termen lung i la un nivel de calitate superior;
Producie de calitate obinut prin alimentaie cu furaje produse la ferm;
Evitarea importului de concentrate;
Obinerea de produse alimentare cu valoare nutritiv ridicat.
Provenienta vacilor de lapte. Vacile trebuie sa provina din gospodarii care practica agricultura
ecologica. Introducerea animalelor (vaci si juninci) din fermele neconventionale nu trebuie sa de
paseasca 10% din efectivul total. Taurii de reproductie pot fi procurati din gospodarle
conventonale daca dupa cumparare sunt furajati conform regulilor ecologice.
4

Conversia fermei de vaci la tehnologia eco. Aceasta se realizeaza in decurs a 12 saptamani,


respectiv 4 luni. In fermele de bovine pentru carne conversia dureaza 12 luni.
Exigente generale. In fermele ecologice de crestere a vacilor de lapte tehnologia de crestere se
realizeaza in regim extensiv. Vacile trebuie sa aibe acces obligatoriu la pasune iar intretinerea are
loc in sistem nelegat. Marimea fermei depinde de resursele furajere, dar se poate admite o
incarcatura mai mare de 2 UAM/ha.
Alimentatia. Aceasta trebuie realizata in primul rand prin furaje si concentrate cultivate
ecologic. Minim 50% din furaje trebuie sa provina din ferma. Silozul este limitat la 50% din
substanta uscata a ratiei zilnice, iar concentratele sunt limitate la 30% din ratie. Cel mult 10%
dintre concentrate pot provenii din fermele conventionale, dar se exclud produse OMG
(organismele modificate genetic). Se va respecta cu strictete lista furajelor, aditivilor,
substituientilor si adausurilor admise.
Sanatatea animalelor. Lupta impotriva bolilor se face in principal prin metode fitoterapeutice si
homeopatice. Medicamentele de sinteza sunt limitate numai pentru a salva animalele sau a evita
suferintele lor. Sunt interzise mutilarile de orice fel dar pot fi aprobate castrarea, ecornarea si
taierea cozii.
Ameliorarea animalelor. Zootehnia ecologica nu agreaza materialul biologic excesiv de
modelat genetic, specializat si orientat spre productii epuizante. Se promoveaza rasele si metisii
autohtoni, cu mare rezistenta naturala, indici buni de reproductie, vitalitate si productii mixte. Se
acorda importanta maxima insusirilor calitative ale productiei si nu celor cantitative. Este interzis
orice manipulare genetica ca transplantarea de embrioni ori clonarea.
Adapostirea si confortul animalelor. Principiul de baza in zootehnia ecologica este apropierea
animalelor de mediul natural, aplicarea de metode si tehnici care respecta tehnologia normala a
animalelor. Adaposturile trebuie sa corespunda cerintelor fiziologice, igienice si de productie. Se
vor respecta normele de suprafata si de volum: 6 metri patrati/cap de vaca; 10 metri patrati/cap
de taur; 1,5-5 metri patrati/cap de tineret; 25 metri cubi/cap (volum).
Animalele trebuie sa aibe acces la padoc. Se prefera intretinerea nelegata. Priponitul animalelor
pe pasune este interzisa. Pardoseala trebuie sa fie intreaga cu asternut bogat. Se admite si gratar
pe zone limitate de depunere a dejectiilor.
Microclimatul adapostului. Acesta trebuie sa ofere confort astfel:
temperatura 5-25 grade C;
umiditate 55-75%;
curenti de aer 0,1- 0,5m/s;
gazele nocive in limitele admise: dioxidul de carbon 0,04-0,15%, acceptabil ntre 0,100,25% amoniacul optim-absent, limita maxim 0,02 mg/m; hidrogenul sulfurat optim - absent,
admisibil 0.01 mg/l;
lumina 60 70 de lucsi, cu o durata maxima de 16 ore/zi;
aeromicroflora redusa;
ventilatia naturala trebuie sa asigure schimbul de aer curat, cca 120-250 mc/cap de vaca
si ora;
la pasune animalele trebuie ferite de insolatii, ploi reci cu vant puternic si grindina.
Practicile agriculturii ecologice create s asigure bunstarea animalelor pot s contribuie
la o imagine mai atrgtoare a agriculturii pentru cei din afar, deoarece toate speciile de animale
au acces la zone libere i la puni. Pe fiecare teren exist un numr mai mic de animale care
pasc.
5

Bunstarea animalelor
Fermierii care cresc animale n sistem ecologic le hrnesc cu furaje ecologice care ajut
animalele s creasc i s produc, i, n acelai timp, le mbuntesc sntatea.
De exemplu, actualul Regulament UE privind agricultura ecologic cere fermierilor din
sistemul ecologic s hrneasc animalele cu furaje 100% organice pentru a-i putea vinde
produsele ca ecologice sau pentru a putea folosi sigla UE.
ntre timp, noul Regulament UE bazat pe regulile actuale, cere ca furajele ecologice
pentru animale s fie produse:
din materie prim ecologic, n afar de cazul cnd aceasta nu este disponibil n
form ecologic.
cu o cantitate minim de aditivi i substane complementare de procesare, care pot
fi folosite numai n cazul unei nevoi eseniale sau pentru un scop nutriional
aparte.
Principiile i regulamentele ecologice impun, de asemenea, ca animalele crescute
ecologic s aib acces permanent la pune n aer liber i la furaje grosiere, i de asemenea hrana
trebuie s ndeplineasc cerinele nutriionale pentru fiecare etap de dezvoltare.
Urmtoarele ingrediente sunt interzise n furajele ecologice:
Agenii de cretere
Aminoacizii sintetici
Organismele modificate genetic (OMGuri)
Creterea animalelor
Un concept important n creterea animalelor este crearea unui mediu corespunztor fiecrei specii. n
cadrul acestui concept sunt cteva practici comune care includ:

Acces permanent la aer liber

Punat corespunztor pentru satisfacerea nevoile nutriionale i de comportament

Interzicerea legrii permanente sau a izolrii animalelor

Aternut i adpost corespunztor

Densitatea mic a animalelor pe suprafaa de punat

Eforturi pentru limitarea timpului de transport

Creterea animalelor n ferme ecologice se realizeaz n sistem extensiv, cu acces


obligatoriu la psune, ntreinere n sistem liber. Mrimea fermei depinde de resursele furajere,
dar nu se poate admite o ncrctur mai mare de 2 UVM/ha.
n procesul de cretere i exploatare a bovinelor n condiii ecologice se disting dou faze:
1. faza de conversie;
2. faza propriu-zis de producie ecologic.
n faza de conversie intreinerea animalelor se face n adposturile existente, prin trecerea
de la sistemul legat la ntreinerea n sistem liber. Adposturile trebuie s corespund cerinelor
fiziologice, igienice i de producie. Se vor respecta normele de suprafa astfel:
6mp/cap la vaci;
1,5-5mp/cap la tineret ;
10mp/cap la tauri;
norme de volum de aer: 25mc/cap de animal;
6

indice de luminozitate 1/18 (1mp de geam la 18 mp de pardoseal).


n faza de producie ecologic este obligatorie respectarea riguroas a condiiilor ce stau
la baza zootehniei ecologice astfel:
spaiu corespunztor, unde animalul poate s-i manifeste comportamentul fr
nici o restricie;
cldirea, prin structura i construcia ei, trebuie s asigure parametri optimi
corespunztori;
acolo, unde condiiile climatice permit, animalele pot fi crescute libere, fr
adpost, cu condiia s fie asigurat suprafaa necesar de pune pentru ntregul
efectiv.
Trebuie asigurat suprafaa necesar pentru punat, adic 0,5 ha./cap de vac, care, n
mod obligatoriu se tarlalizeaz i se utilizeaz raional: deparazitarea spaiului i eliminarea
roztoarelor, dar numai cu substane i metode aprobate de legile n vigoare.
Spaiul corespunztor, unde animalul poate s-i manifeste comportamentul fr restricii
l constituie grajdul nchis n trei pri, deschis spre sud, cu aternut abundent. Adpostul trebuie
s aib legtur cu spaiile de hrnire acoperite i s fie legat cu un coridor cu pavaj solid de
pune sau padocul pentru plimbare.
n adpost trebuie s funcioneze adptori automate, care nu nghea iarna, n numr
corespunztor cu efectivul de animale. Evacuarea dejeciilor, este indicat s se fac direct n
bazinele colectoare, iar la locurile de odihn s se asigure aternut suficient.
Furajarea animalelor se face numai cu furaje ecologice, iar furajarea cu furaje
convenionale se poate face cu maxim 10% din raia furajer.
Furajele folosite in fermele ecologice de bovine de lapte din tara
amestec uruial de porumb, gru, orz, floarea soarelui sau produse secundare ale
acestora;
furaje suculente formate din: siloz, sfecl furajer, sfecl de zahr, dovleac, cartofi
administrai n ntregime sau preparate;
furaje fibroase formate din: fn natural i de leguminoase de bun calitate;
produse secundare formate din: tiei de sfecl, borhot de spirt, borhot de sfecl,
coceni de porumb, paie de cereale.
Lucerna, faina de lucerna,trifoi, faina de trifoi, iarba, iarba mauntita
Iarba este unul dintre cele mai ieftine si complexe furaje, iar pasunatul o ferma
economica de valorificare a acesteia. Masa verde de pe pasune are o digestibilitate ridicata,
contine de cca 10 ori mai multe vitamine B, C, D, decat fanul, iar clorofila din partile verzi ale
plantelor mareste continutul n hemoglobina.
7

Porumbul nsilozat. Este cel mai rspndit furaj cu valoare energetic pentru hrnirea vacilor
de lapte, prin faptul c d producii mari la hectar i producerea lui se poate mecaniza aproape
complet. Consumabilitatea porumbului nsilozat este n funcie de aciditatea acestuia, care la
rndul su este condiionat de coninutul de S.U. pe care l-au avut plantele la nsilozare.
Coninutul de S.U. cel mai adecvat este de 30-35%, care de obicei determin un pH de 4,2-4,5,
format n special pe baza acidului lactic.
Pentru aceasta, porumbul trebuie recoltat n faza de lapte-cear, boabele trebuie s
reprezinte 30% din masa nsilozat i s asigure circa 50% din valoarea energetic a acesteia.
Cantitatea recomandat este de circa 3 kg/zi (sau 1 kg S.U.) pentru 100 kg mas corporal.
Hranirea vacilor de lapte pe pasune, de primavara devreme pana toamna tarziu, este o
actiune rentabila prin care se economisesc sursele de energie folosite pentru recoltarea si
transportul furajelor. Date fiind avantajele biologice, sanitare si economice, se manifesta tendinta
de crestere a importantei pasunatului n contextul deplasarii animalelor spre surse de furaje.
Pasunatul are efect favorabil atat asupra functiei de reproductie, productiei de lapte (care
creste cu 13-14 % fata de stabulatie), cat si asupra sanatatii vacilor la care mbolnavirile sunt mai
reduse decat la animalele ntretinute n grajduri.
O pasune foarte buna, pe care s-au aplicat toate lucrarile de ntretinere si pe care se
practica un sistem de pasunat rational, poate asigura necesarul de principii nutritive pentru
productii zilnice de 15-18 kg de lapte, fara adaosuri de concentrate.
Recomandabil este sistemul de pasunat pe parcele, n interiorul carora se delimiteaza (cu
ajutorul gardului electric) portiuni mai mici ce asigura necesarul de iarba pentru 2-5 zile, n
functie de numarul animalelor. Consumul maxim de masa verde se realizeaza n faza de vegetatie
tanara a plantelor, cand coeficientul de digestibilitate este de peste 75 %.
O data cu avansarea n vegetatie, creste continutul de celuloza, digestibilitatea se reduce
pana aproape de 60 %, iar valoarea nutritiva a furajului scade. In aceasta situatie pasunea nu mai
asigura necesarul de hrana, iar administrarea unui supliment de concentrate, dimineata, naintea
scoaterii la pasune, devine obligatorie.
Cantitatea de substanta uscata ingerata la pasune este dependenta n primul rand de
greutatea corporala a vacilor, ceea ce creeaza o mare variabilitate n privinta cantitatii de iarba
consumate, fiind necesare 3,1-7,6 kg de iarba proaspata pentru producerea unui kg de lapte.
Inaltimea plantelor, densitatea si omogenitatea covorului ierbos, componenta floristica a
acestuia si temperatura exterioara mpreuna cu asigurarea necesarului de apa potabila, sunt
factorii care influenteaza cantitatea de masa verde consumate de animale.
In perioada de vara, caldurile mari din timpul zilei, diminueaza productia de lapte a
vacilor, organismul acestora trebuind sa faca mari eforturi n vederea desfasurarii normale a
procesului de termoreglare. Cercetarile n domeniu au demonstrat ca temperaturile excesive, de

peste 25 C, influenteaza negativ productia de lapte mai mult decat temperaturile de 10C din
timpul iernii.
Daca temperatura exterioara depaseste 25C, consumul de furaje se reduce, pentru ca la
49C sa nceteze complet, cu influente negative asupra productiei de lapte.
Studiile facute au scos n evidenta faptul ca temperaturile ridicate din timpul zilei
afecteaza si calitatea laptelui, n compozitia caruia se constata diminuarea unor componente
importante precum grasimea, substanta uscata, lactoza si unii acizi grasi.
In conditiile unui consum normal si eficient de masa verde pe pasune, productia maxima
de lapte se obtine cand temperatura mediului este ntre +10, +20C. In acest sens se recomanda
ca n zilele cu temperaturi excesive, vacile de lapte, si nu numai, sa fie tinute sub umbrare, sa fie
mbaiate n rauri sau lacuri si sa fie introdus pasunatul de dimineata, de seara si de noapte, iar
adaparea sa se faca mai des.
Minerale pentru furaje
In aceasta categorie sunt incluse urmatoarele produse:
Sodiu: sare de masa nerafinata, sare gema grunjoasa, sulfat de sodium, carbonat
de sodium, bicarbonat de sodiu, clorura de sodiu;
Calciu: carbonat de calciu, lactate de calciu, gluconat de calciu;
Magneziu: sulfat de magneziu, clorura de magneziu, carbonat de magneziu;
Sulf: sulfat de sodium.
Aditivi alimentari permisi de agricultuta ecologica pentru a fi utilizati in
hrana vacilor de lapte
a) Oligoelemente:
E 1 fier
E 2 iod
E 3 cobalt
E 4 cupru
E 5 mangan
E 6 zinc
Necesarul total de oligoelemente al vacilor de lapte
Productia de
lapte kg/zi
20
30
40

Consum de
masa uscata
kg/zi
16
20
23

Calciu
g/zi

Fosfor
g/zi

Magneziu
g/zi

Sodiu
g/zi

82
115
14

51
71
90

25
32
34

21
28
35

Dupa Elisabeth Stoger, Wernwr Zollitsch, Wilhelm Knaus,2009


b) Enzime
Enzime si preparate enzimatice obtinute fara utilizarea GMO
c) Microorganisme: cele care nu sunt GMO
d) Agenti de conservare:
E 236: acid formic numai pentru insilozare;
9

E 260: acid acetic numai pentru insilozare;


E 270: acid lactic numai pentru insilozare;
E 280: acid propionic numai pentru insilozare.
Referitor la adapare, ideal ar fi ca vacile sa aiba n permanenta si la discretie apa curata,
proaspata. Adaparea vacilor, doar de doua ori pe zi, nseamna o pierdere de 15 % din productia
de lapte. Aceasta deoarece o vaca cu greutate medie de 500 kg, consuma zilnic 40-100 litri de
apa, n functie de hrana ingerata, productia de lapte si temperatura mediului.
La un consum de furaje cu 1 kg substanta uscata sunt necesari 3-6 litri apa. De aceea,
vacile cu productii mari de lapte trebuie adapate de 4-6 ori pe zi n perioada de vara, avand n
vedere ca numai pentru obtinerea unui kg de lapte sunt necesari 2-3 litri de apa.
Aceasta trebuie sa corespunda din punct de vedere igienic (periodic se trimit probe la
laborator), iar punctul de adapare sa fie suficient de larg pentru ca animalele sa nu se
mbulzeasca. Sursele de apa si jgheaburile vor fi mentinute permanent curate si dezinfectate
periodic.
Deoarece, vara, prin lapte, dar si prin transpiratie, se elimina multa apa, ce antreneaza si o
importanta cantitate de saruri, vacile trebuie sa aiba pe pasune, brichete cu continut complex de
saruri, sau bulgari de sare.
Lipsa sarurilor minerale din organism duce la scaderea rezistentei fata de boli, la o slaba
valorificarea hranei, scaderea productiei de lapte, decalcifierea organismului si aparitia
sterilitatii. Pentru ca n lunile de seceta, iulie-august, cand productia de iarba de pe pasune nu
mai satisface necesarul, sa nu fim obligati sa furajam animalele la grajd, se va retine n incinta
pasunii o parcela care sa fie cultivata din toamna cu secara masa verde sau raigras.
Aceasta suprafata creaza un dublu avantaj: asigura, n primul rand, primavara timpuriu,
masa verde necesara obisnuirii animalelor cu consumul furajelor verzi si, n al doilea rand,
aceeasi suprafata rensamantata cu varza furajera, iarba de sudan sau rapita (culturi care n 60100 de zile ajung sa produca 15-30 t/ha masa verde), asigura suplimentul de nutret tocmai n cele
doua luni scetoase.
Toamna, pasunatul se poate face pe lucerniere si trifoisti, dar cu multa atentie si pentru o
perioada redusa de timp.
Dupa caderea brumelor, pasunatul pe lucerniere poate crea pericolul meteorizarii, cauzat
de o substanta proteica ce are caracter de enzima (ferment). Pentru a preveni acest fenomen,
vacile vor primi dimineata un tain de fibroase iar pasunatul va ncepe numai dupa ce roua s-a
evaporat de pe cultura respectiva.

Adapostul animalelor sau administrarea altor nutreturi suculente, se va face cu cel


putin o ora nainte sau dupa consumul lucernei.
Toate aceste furaje trebuie administrate n raii furajere echilibrate. Cele mai importante
principii ce trebuie respectate n timpul punatului sunt parcelarea punii; asigurarea cu ap
10

pentru adpat n permanen; asigurarea locului de odihn i umbr; asigurarea densitii


corespunztoare a animalelor.
ngrmintele utilizate pentru fertilizarea piunilor nu poate depi echivalentul a 170
kg azot/ha/an. Aceast cantitate s nu fi fost depit n ultimi 3 ani. Punatul animalelor
ecologice nu se poate face alturi de alte animale din aceeai specie dac nu sunt crescute dup
norme ecologice.
Produse autorizate pentru curatirea si dezinfectia adaposturilor si a instalatiilor
Sapun potasic si sodic, apa si aburi, lapte de var, var, var nestins, esente naturale
de plante, acid citric, acid formic, lactic, acetic si oxalcic;
Alcool etilic;
Acid nitric (echipamente pentru prelucrarea laptelui);
Acid fosforic (echipamente pentru prelucrarea laptelui);
Formaldehida.
Necesarul de nutrienti al vacilor de lapte
Necesarul de energie (NEL) al vacilor de lapte
Necesarul total de energie al unui animal se stabileste, pe de o parte, in fuctie de
necesarul pentru mentinerea functiilor vitale si a substantei corporale (nevoile de
supravietuire) si, pe de alta, in fuctie de necesarul de energie pentru secretia de lapte,
cresterea in masa corporala si cresterea fetusului (nevoile pentru randament).
Este valabila urmatoarea formula:
Necesarul total de energie= necesarul pentru supravietuire+necesarul pentru
randament
NEL pentru supravietuire in cazul vacilor de lapte este redat in urmatorul tabel:
Masa vie
in kg
500
600
700
800

Necesarul de energie pentru


supravietuire MJ/zi
31,0
35,5
39,9
44,1

Dupa Elisabeth Stoger, Wernwr Zollitsch, Wilhelm Knaus,2009


Cerintele de hrana pentru vacile de lapte cu productii ridicate se refera la
necesarul zilnic de nutrienti, proteine, substante energetice (glucide si lipide), fibra
(polizaharide nonamidonice: celuloza, hemiceluloza, pectine, lignina), saruri
minerale, macroelemente (calciu, fosfor, magneziu) si microelemente (fier, mangan,
cobalt, seleniu, zinc) si vitamine corespunzator nivelului productiv propus a se obtine.
Cerintele de hrana trebuie sa se exprime in acelasi mod, adica unitati de masura in
care este exprimata si valoarea nutritiva a nutreturilor: cerintele de fibra in substanta
uscata (SU), cerintele de energie in unitati furajere lapte (UFL), proteina digestibila
intestinala de origine microbiana permisa de continutul in azot a ratiei (PDIN),
cerintele in proteina digestibila intestinala de origine microbiana permisa de
continutul in energie a ratiei (PDIE).

11

Cerintele organismului in diferiti nutrienti sunt impartite in cerinte pentru intretinere


si respectiv productie si reproductie.
In calculul cerintelor in diferiti nutrienti s-au respectat normele de hrana in vigoare
cu privire la urmatoarele:
- capacitatea de ingerare s-a asigurat intre 1,30 -1,60 (in medie 1,50)
kg SU/ 100 kg greutate vie pentru intretinere si 0,46 kg SU / l lapte, astfel ca pentru o
vaca cu o productie de 8000 l lapte / lactatie normala si o greutate de 650 Kg au
revenit 22,17 kg SU din care 9,75 kg SU pentru intretinere si respectiv 12,42 kg SU
pentru lapte;
- necesarul de energie s-a asigurat intre 0,85-1,20 (in medie 1,02)
UFL/ 100kg greutate vie pentru intretinere si 0,44 UFL / l lapte, astfel ca pentru o
vaca cu o productie de 8000 l lapte / lactatie normala si o greutate de 650 Kg au
revenit 19,70 UFL din care 7,80 UFL pentru intretinere si respectiv 11,90 kg UFL
pentru lapte;
- necesarul de proteina s-a asigurat intre 60-90 g PDIN /100 kg
greutate vie pentru intretinere si 50 g PDIN/ l lapte, astfel ca pentru o vaca cu o
productie de 8000 l lapte / lactatie normala si o greutate de 650 Kg au revenit in
medie 1935 g PDIN din care 585 g PDIN pentru intretinere si respectiv 1350 g PDIN
pentru lapte;
-necesarul de elementele minerale la vacile de lapte la calciu, fosfor
si sare s-au stabilit: pentru functiile vitale: 6- 10 g calciu / 100 kg greutate vie, 4-5 g
fosfor/ 100 kg greutate vie si 5 sare / 100 kg greutate vie;
Pentru o vaca cu o productie de 8000 l lapte / lactatie normala si o greutate de 650
Kg au revenit in medie 153 g calciu si 82,50 g fosfor pentru un litru lapte: 3,5 g
calciu; 2,1 g fosfor si 2 g sare.
Cum se pot preveni bolile in zooehnia ecologica?
Avnd n vedere c ne referim la sistemul de cretere n regim ecologic,
utilizarea medicamentelor veterinare alopatice, obinute prin sintez chimic sau a
antibioticelor pentru tratamentele profilactice este interzis. De asemenea, fermierii
nu pot utiliza hormoni de cretere, substane similare pentru controlul reproducerii
sau n alte scopuri. Adposturile, arcurile, echipamentele i ustensilele trebuie s fie
curate i dezinfectate n mod corespunztor pentru a preveni infectarea i apariia
organismelor purttoare de boli. Pentru curarea i dezinfectarea instalaiilor i a
ustensilelor se vor utiliza numai produsele speciale.
n cazul n care animalele se mbolnvesc sau se rnesc, acestea vor fi tratate
imediat, n condiii de izolare i n adposturi adecvate. Tratamentele se vor face cu
produsele fitoterapeutice, homeopatice i oligoelementele.
n cazurile speciale pentru evitarea suferinei animalului se pot folosi antibioticele
sau produsele medicamentoase veterinare alopatice-chimice de sintez, dar numai sub
responsabilitatea unui medic veterinar. Antibioticele i alte substane chimice pot fi
utilizate pentru tratament, dar perioada de ateptare corespunztoare va fi dublat fa
12

de cea indicat pe etichet sau se impune o ateptare de 14 zile (se va alege perioada
cea mai lung), nainte ca animalul tratat s poat fi considerat din nou ca ecologic.
Din acest motiv este absolut necesar ca animalele s fie marcate cu crotale i
identificabile.

Laptele ecologic
Susintorii produselor organice consider c ele conin puine substane chimice
duntoare, sunt mai bune pentru mediul nconjurtor i pot avea un potenial nutritiv
mai mare. Exist diferene fundamentale ntre practicile de producie organice i cele
convenionale, ceea ce se poate reflecta asupra nivelului i calitii nutrienilor
produselor obinute (Mitchell i Chassy, 2004)
In general, studiile au aratat ca laptele organic contine nivele mai mari de
nutrienti si vitamine fata de cel non-organic, de o deosebita importanta fiind acizii
grasi esentiali omega-3, vitamina E si precursorul vitaminei A. De asemenea, si
antioxidantii luteina si zeaxantina se gasesc in cantitatii mai mari in laptele provenit
de la vacile din fermele bio.
Beneficiile nutritionale ale laptelui bio pot fi explicate prin furajarea pe care o au
aceste animale. Ele au o alimentatie naturala intr-o masura mai mare, constand in
iarba proaspata sau furaje verzi si uscate. Spre deosebire de acestea, vacile din
fermele non-organice sunt hranite cu concentrate de cereale, in special porumbul si
suplimente nutritionale.
Inca din 1991, exista o directiva a Uniunii Europene care impune o cota de 60%
din dieta zilnica a unei vaci care sa fie compusa din iarba proaspata sau conservata. In
plus, se recomanda, pe cat posibil, ca jumatate din acest furaj sa fie produs in ferma
respectiva sau in apropierea ei, pentru a asigura prospetimea alimentatiei.
Esenta unei ferme bio sta in legatura stransa dintre sanatatea solului, sanatatea
animalelor si sanatatea omului, aceasta din urma ca o consecinta a primelor doua.
In fermele ecologice de vaci cu lapte, aceste consuma mai mult trifoi rosu si
produc un lapte cu continut crescut de acizi grasi polinesaturati, mai cu seama acid
alfa-linolenic. O crestere de 3 ori a nivelului de acid alfa-linolenic a fost observata in
lapte atunci cand vacile au mancat nutret pe baza de trifoi rosu fata de alimentatia
acestora cu grane insilozate. Concluzia este ca lucerna si trifoiul rosu pot sa
imbunatateasca serios continutul in acizi grasi polinesaturati din laptele organic. In
plus, sa constatat o scadere a nivelului acidului palmitic in laptele organic, acesta
fiind un element implicat, dupa cum se stie, in geneza tulburarilor aterosclerotice ale
omului.
Pentru ca o ferma sa produca lapte atestat ecologic, trebuie sa fie ecologic in
totalitate: animale; pasune; culturi furajere; alte furaje administrate, fluxul tehnologic
si interventii eco.
In agricultura ecologica, zootehnia capata un rol esential, intrucat pentru
fertilizarea solului se utilizeaza preponderent si obligatoriu dejectiile animaliere si
resturile vegetale.
13

Calitatea globala a laptelui ecologic


Laptele bio trebuie sa fie un lapte cu zero dfecte de calitate, adica sa corespunda
pe deplin la toate criteriile de calitate: nutritional, sanitara, bacteriologica,tehnologica,
senzoriala, si pshiho-sociala.
Laptele bio ar trebui sa fie obtinut in conditiile tehnice ale agriculturii ecologice si
sa prezinte urmatoarele insusiri de calitate:
Substante utile: 7% (grasime 3,8% +protein 3,2%
NTG/ml: sub 50 000 germeni
Spori butirici: sub 1000/l
Numar celule somatice: sub 250 000/ml
Lipoliza:sub 0.18%
Inhibitori: absenti
Pesticide: absente
Metale grele:absente
Micotoxine: absente
Conditii senzoriale normale
Calitate cmerciala optima
Dupa Cornel Man, Cornel Podar si Ilarie Ivan,2002
ntre avantajele considerate pentru agricultura organic (ecologic) este i
securitatea alimentar. Se apreciaz c produsele alimentare de origine animal
obinute dup tehnologie organic, ntre care i laptele, au o compoziie chimic i
microbiologic optim, fiind lipsite de pesticide, antibiotice, metale grele,
micotoxine, germeni patogeni.
O serie de cercetri comparative referitoare la compoziia laptelui organic i/sau
convenional evideniaz faptul c modificarea unor componente este influenat de
metabolismul animalelor productoare, unele boli ale ugerului, compoziia furajelor.
De exemplu, o raie furajer cu un coninut redus de protein determin o scdere
nesemnificativ a coninutului proteic din lapte, n timp ce o diet cu concentraie
ridicat de protein produce o cretere a proporiei de N - neproteic (Walstra .a.,
1999).
Fraciunea lipidic.
Datorit unui coninut ridicat de acizi grai saturai, grsimea laptelui a fost mult
vreme considerat ca responsabil pentru o serie de boli cardiovasculare.
ns, studii (Parodi, 1997) au evideniat efecte benefice ale acizilor linoleic
conjugai (CLA) asupra sntii omului. Grsimea laptelui este cea mai bogat surs
dietetic de CLA n care izomerul cis-9 trans-11 reprezint 90% din totalul izomerilor
CLA.
n acest context, s-au ntreprins cercetri pentru creterea coninutului de CLA
din lapte prin diferite mijloace: o diet dirijat a animalului, punat, suplimente cu
ulei, o proporie corect de furaje concentrate.
Profilul acizilor grai din laptele de vac depinde att de acizii grai din raia
furajer, ct i de procesele de biohidrogenare din rumen. n plus, numeroi ali
factori influeneaz compoziia n acizi grai a laptelui de vac (rasa, sezonul, locaia
geografic, tipul furajelor)ntre care i managementul organic al fermei.
14

Ellis .a. (2006) au efectuat un studiu comparativ privind coninutul de acizi grai
din laptele organic i convenional, produs n unele ferme din Marea Britanie.
S-au determinat urmtorii indicatori: raportul dintre acizii grai polinesaturai
(PUFA) i acizii grai mononesaturai, acizii grai -3 i -6 totali, acidul linoleic
conjugat (CLA) i acidul vaccenic.
Principalul acid gras este acidul -linolenic (C 18 : 3), care, mpreun cu acidul
docosahexaenoic (C 20 : 5) i acidul eicosapentaenoic (C 22 : 6) mbuntesc
funcia neurologic (Contreras i Rapaport, 2002), asigur protecie fa de boli
coronariene (Bucher .a., 2002; Hu i Willett, 2002) i previn apariia unor forme de
cancer (Rose i Connolly,1999; Saadatian - Elahi .a., 2004).
Nutriionitii recomand un consum sporit de acizi grai 3, cu un raport optim de
1 : 1 ntre acizii 6 i 3 n dieta uman. n plus, creterea coninutului total de PUFA
din diet este considerat benefic pentru sntate, reducnd incidena bolilor
cardiovasculare.
CLA s-a dovedit c protejeaz fa de apariia unor forme de cancer n vitro (Ip
.a.,1991 ) i are funcii antiaterogene i mpotriva obezitii (Whigham .a., 2000).
ntr-o lucrare recent (Macovei i Costin, 2006) s-au trecut n revist efectele benefice
asupra sntii omului ale unor componente ale grsimii laptelui.
Din datele prezentate de Ellis .a. (2006) se constat c laptele organic i
convenional nu difer semnificativ cu privire la coninutul de acizi grai saturai. Pe
de alt parte, laptele convenional are un procent mai mare de acizi grai
mononesaturai n comparaie cu laptele organic, care, n schimb, are un coninut
superior de acizi grai polinesaturai. Coninutul de acizi grai cu 3 din laptele
organic a fost de aproximativ 1,7 ori mai mare dect n laptele convenional, pe cnd
proporia de acizi grai 6 nu difer n cele dou tipuri de lapte.

Procentul mediu de acizi grai (din totalul acizilor grai) din laptele examinat
timp de 12luni
ntr-un studiu ntreprins de Toledo-Alonzo (2003) s-a constatat c nu exist
diferene semnificative ntre coninutul de proteine din laptele convenional i cel
organic. Aceste rezultate sunt n contradicie cu datele obinute de Lund (1991) care a
constatat o concentraie mai mare de proteine n laptele organic dect n cel
convenional. Se consider c aceste rezultate diferite se pot explica prin diferenele
existente ntre furajarea animalelor n regim organic i convenional.
Celule somatice. Coninutul de celule somatice este n strns corelaie cu
sntatea ugerului i are un efect direct asupra produciei de lapte, compoziiei
15

laptelui i caracteristicilor tehnologice ale acestuia. Un coninut ridicat de celule


somatice nseamn c animalele sunt bolnave de mastit i n consecin au i o
producie sczut de lapte.
Laptele mastitic conine o proporie mai mare de proteine din zer i de proteaze
care hidroliznd cazeina determin reducerea randamentului la fabricarea
brnzeturilor.
Dup datele prezentate de Toledo-Alonzo (2003) sntatea ugerului animalelor
productoare de lapte a fost mai bun n fermele organice, coninutul de celule
somatice fiind sub 250.000 per ml lapte, valori net inferioare celor din fermele
convenionale.
Etichetarea alimentelor ecologice. Conform art. 10 din ECC 2092/91, logo-ul UE
poate fi utilizat pe eticheta alimentului doar dac acesta ndeplinete cerinele UE,
fiind comercializat ambalat sau preambalat direct de ctre productor sau de ctre
procesator consumatorului final. Eticheta trebuie s conin numele productorului
primar, procesatorului i distribuitorului, alturi de numele sau codul organismului de
certificare.

16

Bibliografie:
Stoger E., Zollitsch W., Knaus W.(2009)- Furajarea ecologica a
bovinelor, Editura M.A.S.T., Bucuresti;
Bioterra Romania, (2001)- Indrumator pentru agricultura ecologica,
Publicatie finantata de ACDIVOCA si Asociatia Bioagrcultorilor din
Romania;
Time Foundation, Comisia Europeana, Asociatia Romana pentru
Agcricultura Durabila, (2005) , Ghid practic de agricultura ecologica.
Man C., Podar C., Ivan. I., (2002)- Ecologia exploatarii taurinelor,Editura
Academic Pres, Cluj-Napoca.
Altieri, M.A, Letourneau, D.K. (1982) Vegetation management and
biological control in agroecosystems. Crop Protection 1 (4) : 405-430.

17