Barocul francez

Franta secolului 17 oscileaza intre baroc si o forma

de neoclasicism
Motivul: domnia lui Ludovic 14 e o perioada in care
Franta se impune pe plan cultural; cauta ceva nou; si
italienii si spaniolii sunt prea incarcati; geniul francez
este mai rafinat
In arte, barocul este mai persistent; totusi e o aspiratie
catre limpezime, claritate
In pictura Nicolas Poussin este un clasicist
Mare admirator al artei antice asa ii cunoaste pe
clasicizanti
Entuziasmat de sculptura antica, o studiaza; isis
propune sa redea maretia artei antice studiate in
sculptura in pictura
Este un artist de o mare virtuozitate, intelegand foarte
bine anatomia corpului uman, stapan peste toate
secretele desenului, dar e rece, lipsit de prea multa
caldura
Subiectele sale mitologice ( Acis si Galateea)
nuduri, scene erotice, bine compusa, echilibrata
cromatic rosu stanga, albastru in dreapta, galben in
departare corpuri foarte bine echilibrate, diagonalele
sunt tinute in frau de alte diagonale posibile =>
imagine echilibrata, rationala
Parnas foarte frumos compusa, echilibrata, cu un
mesaj extrem de clasicizant
Rivalul sau este Claude Lorrain
entuziasmat de arta antica, o vede insa dintr-o
perspectiva mai intuitiva, mai putin rationalista, o
perspectiva senzuala
pt el antichitatea = ruine, o lumina cu totul speciala,
aurie, calda, crepusculara, care scalda toate lucrurile si
le da o aura de mister
Lorrain templu, corabii; oameni imbracati in
costume moderne; e o plecare, se intampla ceva
Lorrain copaci seculari, in spate acropole; aceeasi
lumina crepussculara; mitul pastorilor arcadieni, care
traiau intr-o tara utopica Arcadia, tara a pastorilor,
amplificata de poezia pastorala
Permite intalnirea civilizatiilor monumente in declin
+ pastori
Lorrain templu ruinat, coloane, pod copaci mari
seculari = alaturarea monumentelor omului in ruine
vesnicia naturii; scena biblica Maria Iosif, Iisus,
inger tradusa intr-un limbaj mai putin biblic
ruinele, peisajul (care nu este desertic)
Sculptura Pierre Puget trecem iar la baroc
Millo ideea razbunarii zeilor pe cei care sunt prea
trufasi Millo spune ca poate dobori un copac, ii
ramane mana infipta, il mananca un leu; e o sculptura
baroca
Sf Sebastian sculptura baroca, cu torsiuni
ROCOCO
-

la origine un stil francez, se raspandeste destul de

bine, nu ca barocul, se raspandeste la curtile princiare,
pentru ca e un stil tipic de curte, caracteristic pentru
aristocratia vremii
se naste in Franta dupa moartea lui Ludovic 14, in
timpul regentei (vreo 10 ani de regenta pentru ca
succesorul e minor), apoi Ludovic 15 devine rege, in
timpul caruia se mentine rococo-ul
treptat inlocuieste barocul
dupa moartea lui Ludovic 14 (care a avut o domnie
foarte lunga, a pierdut razboaie, a lasat o imensa
datorie), are loc o perioada de destindere, registru mai
putin grandios, se evita ce este prea clasicizant
stil aristocratic, aparut in mediul curtii de la Versailles,
raspandit prin imitatie la curtile princiare din toata
europa
numele vine de la rocaille = roci false
stil elegant, rafinat, se renunta la contrastele violente
ale barocului, dar nu se adopta nici vigoarea
simplificatoare a clasicismului
stil in care se pune accentul pe senzualitate (rafinata
cat de cat, aluziva)
un stil care inventeaza in mare masura aluzia, apropoul
apare in epoca in care se dezvolta saloanele are ceva
feminin, se vede ca domnia femeilor in saloane se
afirma, este un stil agreabil
interesat de serbarile galante

stilul parcului englezesc moda englezeasca patrunde

pe continent parc in care nu mai sunt alei trasate cu
rigla, ci alei serpuite, uneori inlocuite cu gazon, arbori
de esente foarte diferite, de foarte multe ori exotice,
caderi de apa amenajate, grote cu scoici incrustate
(rocaille); se pune accent pe natura aparent libera,
neintregimentata

Rococo-ul are o prezenta mai puternica in pictura

Antoine Watteau
Poezie si melancolie galerie de pictura
Silueta femeii specifica pentru Watteau inalta,
subtire, rafinata, elemente de tactilism matase
Spre deosebire de ceilalti, la Watteau exista
spontaneitate evenimente surprinse, spontane
Imbarcarea spre Sitera unul din cele mai celebre
tablouri ale sale
Cupluri care se pregatesc sa se imbarce
Dincolo de alegorie, de poveste, exista foarte multa
spontaneitate ale figurilor, imbracate foarte elegant,
care fac gesturi curtenitoare
Prezenta naturii natura
O noua maniera de a picta, punand accentul pe
nedefinit, pe indefinit, pe umbre personaje lasate in
crochiu
Desen pictural cu creta si carbune pictural pentru
ca are sugestia luminii (prin albul cretei) lumina pe
matase, care da niste straluciri speciale, aproape
colorat
Este probabil un crochiu, o schita pentru un tablou
Spontaneitate
Unul care canta la chitara
Personaj pictat de Watteau de multe ori
Spontaneitatea gestului
Simplitate, mod direct de adresare
Se vede cum incepe sa simplifice nu mai pune toate
detaliile, nu mai dezvolta personajele, incepe sa se
vada tusa tendinta a epocii de a evita, tocmai pentru
a da mai multa spontaneitate, finisajul absolut

Un fel de urmas al Rococo-ului lui Watteau doi artisti

care continua pe aceeasi linie a serbarilor galante si a vietii
aristocratiei Francois Boucher, Jean Fragonard
Boucher cunoscut pentru scenele sale erotice
Fragonard repeta scenele fundamentale ale serbarilor
galante
Boucher Hercule si Omphale
Scena erotica, in dormitor
Fragonard Leaganul
Contrast de rozuri cu albastru-gri
Scena semi-erotica
* deseori apar scene cu muzica, cu cantareti, apare
foarte des statuia, in mijlocul unui parc, cu pomii care
fac un fel de ecran prin care se stravede cerul; scene
atemporale; sunt contrapuse statuile cu oamenii nu
mai stii cine e om cine statuie toate sunt incremenite
intr-o atmosfera ciudata
Rococo Englez
Hogarth apropiat mai mult de baroc, cu figuri caricaturale, e un
pictor satiric
Gainsborough influentat si de pictura olandeza
Raynolds prin ei trei incep sa aiba si englezii ceva de spus
Piesa de mobilier din epoca regentei sf barocului, inceputul
rococo-ului
caracteristic formele curbe; mobila va deveni
ulterior mai eleganta, se va deschide cromatic
rococo-ului ii plac alburile, rozurile, tonurile de gri, nu
culori saturate, foarte puternice
Jean Chardin contemporan cu Fragonard, dar e diferit e un artist
care inaugureaza stilul burghez, influentat de arta olandeza a
secolului 17- inc 18, de pictura de gen, pictorul starii a treia
Fata cu butoiul caracteristica tonalitatea cromatica
specifica - de pamant ocru, brun a dat o lectie, este
invers fata de artistii rococoului care picteaza tablouri
aristocratice; el vine cu culori de pamant
Ecoul revolutiei acestia sunt oamenii bine ancorati
cu picioarele pe pamant
Apare un interes pentru viata mai simpla spiritul
epocii conceptie oarecum rousseauista
Natura moarta cu sticle felul cum trateaza natura
moarta este remarcabil
Se pastreaza tonuri de pamant

Clara diferenta de materiale atentie pentru concret,

valorile pamantului, concretului
Cazan de cupru ustensile foarte modeste pe care
oamenii le foloseau pe vremea aceea; lucruri care
afiseaza viata modesta, nu teatralitate
Femeie care pune masa tonuri de alb, tonuri reci,
foarte protestant, simplitate, claritate
Tanar se joaca carti tonuri de brun, alb, putin
albastru
Autoportret pastel, cam fantezist, legat la cap

Giambattista si Domenico Tiepolo

mari decoratori murali, decoreaza pereti, plafoane, cu
recuzita mitologica, complicata, alegorica, dar
spectaculoasa, foarte teatrala Italia ramane inca
atasata spectaculosului din baroc
multa gratie
sunt chemati peste tot in Europa