Sunteți pe pagina 1din 2

-

Secolul 19
o data cu el incepem sa ne apropiem de epoca noastra
si in materie de arta
este in arta, poate mai mult decat in literatura, un secol
de ruptura
e vorba de sfarsitul unei traditii care pleaca de la greci,
nu dispare in Evul Mediu, se afirma in Renastere e
vorba de traditia umanista, care pune omul pe primplan si il considera figura centrala; marile genuri in
pictura, sculptura, ramane traditia centrata in jurul
figurii umane; in ceea ce priveste arhitectura, ceea ce
domina perioada antica si postrenascentista este
importanta pe care o joaca, aproape egala cu cea a
figurii umane in pictura si sculptura, coloana este o
structura fundamentala in arhitectura traditionala, a
fost comparata cu trupul omenesc
Secolul 19 va reprezenta ultima epoca in care figura
umana si coloana se afirma inca cu toata centralitatea
lor in artele plastice, dar va fi in acelasi timp si secolul
care va pleca de aici si se va orienta in alta directie
Secolul 19, calidir istoriciste in toate marile capitale
care reproduc replici ale unor temple, ordine care reiau
goticul, pe de alta parte constructii la Tour Eiffel sau
sky scrapers, poduri suspendate peste rauri. Este un
secol de ruptura;
Inceputul secolului sfarsitul Revolutiei franceze,
domnia lui Napoleon, razboaiele napoleoniene care
ravasesc intreg teritoriul european, congresul de la
Viena 1914 care stabileste ordinea generala a
Europei care va supravietui pana in 1948, dinastia
Bourbonilos, Sfanta alianta sprijinita de puterile
reactionare, dar si de Anglia; mijlocul secolului
revolutiile de la 1848 si cu constituirea statelor
nationale care urmeaza in Italia si apoi in Germania,
care vor modifica profund structura relatiilor
europene; puterea continentala care dominase fusese
Franta, acum invinsa nu isi mai revine complet
Au loc si schimbari sociale revolutia industriala
sec 18 Anglia si se raspandeste la inceputul sec 19 pe
intregul continent progresul burgheziei financiar,
industrial, aglomerarea marilor orase, care cresc tot
mai mult concentrare a satelor catre orase, care
acumuleaza tot mai multa bogatie, putere, influenta, se
construiesc noi cartiere, se fac planuri de sistematizare
Parisul sub domnia lui Napoleon al 3lea si dupa
planul baronului de Haussmann, prefectul orasului
centrul orasului va deveni modern si mai accesibil
unei circulatii noi
Incepe sa fie construit metroul, problema
comunicatiilor incepe sa fie pus in alt mod decat in
trecut
Acest proces de sistematizare va avea implicatii
profunde asupra stilurilor si arhitecturii
Schimbari sociale profunde progresul burgheziei =
caderea aristocratiei traditionale; aristocratia nu
dispare, in Anglia o parte din ei reusesc sa incheie
aliante (matrimoniale) cu burghezia in crestere si se
salveaza
In alte tari aristocratia e in declin, burghezia se afirma
tot mai mult
Pe de alta parte, dispar/sunt in disparitie meseriile
traditionale meseriasii, micile ateliere, toate intra
intr-un declin radical si imediat ( Revolutia industriala
aduce productia de masa = disparitia/reducerea
mestesugurilor, dar si industrializarea artei se ajunge
la reproducerea mecanica a artei e vorba la inceput
de tesaturile facute la masina, apoi aparatul de
fotografiat care a facut concurenta picturii
Litografia devine principala tehnica de reproducere a
imaginii, mult mai eficienta decat vechea traditie a
gravurii, poate reproduce mii de exemplare de aceeasi
calitate; cu ajutorul ei se produc diverse opere care
incep sa se difuzeze tot mai mult
Exista si mutatii sociale insemnate, ingustarea
categoriilor mestesugaresti unii decad, devin
proletari, altii urca pe scara sociala
Problema aristocratiei are o importanta speciala pentru
cei care studiaza istoria artei in renastere, baroc,
principalii comanditari erau monarhiile si biserica.
Aristocratia decate si e scoasa din joc, iar biserica e
mult mai putin capabila sa faca asta, din cauza
laicizarii statului sau prin deposedarea de acest drept
biserica are destul de multe monumente si e mai putin
preocupata de acest aspect

Pictura
-

Omul obisnuit devine mult mai important astazi


( burghezul si micul burghez ) o lume tot mai
dominata de omul obisnuit
Acest nou public al burgheziei nu mai e cel
aristocratic, in sensul ca nu mai are atata gust, nu mai
intelege ce se intampla atat de bine, nu mai are aceeasi
capacitate de a accepta inovatii (precum au fost
acceptati Caravaggio, Velasques)
In secolul 19 vom intalni fenomenul artistului refuzat
de public artistul care va crea pentru viitor, nu pentru
epoca lui
Pentru prima data in istorie, publicul care gusta opera
de arta, dar mai ales in privinta operelor de arta
plastica, incepe sa traiasca in trecut. Pana in vremea
lui Beethoven, oamenii ascultau muzica care se
producea in timpul lor si putin mai inainte, relativ
contemporana. Dupa el, incepe sa se asculte muzica
trecutului Mendelsohn este cel care pe la 1820
dirijeaza pentru prima data Matthauspassion din
acest moment Bach reintra in gratiile publicului si
devine pentru public unul dintre cei mai importanti
compozitori
Sunt redescoperiti si compozitori mai vechi Vivaldi
Acelasi lucru se intampla si in arte sfarsitul sec 18 si
inceputul secolului 19 vede o renastere a interesului
pentru gotic (dispretuit de Renastere, considerat un stil
barbar, chiar daca el mai fusese folosit, mai ales in
Anglia, Tarile de Jos, in secolul 17-18 nu mai exista)
mai ales in Germania, Anglia, tarile nordice, vom
asista la ceea ce se numeste un revival gotic
Se poate asocia acest lucru cu romantismul interesul
pentru trecut, trecutul medieval, pentru epoca
cavalerilor, romanul de dragoste asociate cu goticul
Goticul revine si in favoarea arhitectilor in secolul
19 o multime de biserici neogotice unele terminate
catedrala din Koln sau numeroase biserici gotice in
Anglia (stilul caracteristic epocii victoriene) intr-un
stil neogotic simplificat, mai auster nu e zona in
Anglia cu biserica de acest tip
Sunt si edificii mult mai spectaculoase Parlamentul
din Buda(pesta), parlamentul de la Westminster
Nu trebuie sa credem insa ca acest istorism al
secolului 19 il regasim numai in neogotic se
intalneste si neoclasicism, uneori ambele stiluri sunt
practicate de acelasi artist
Neoclasicismul apare in mai multe variante pur
(epurat) insa foarte adesea se intalneste un
neoclasicism ampire, caracteristic perioadei, imitat in
Bucurestiul anilor 1880, in centrul vechi
Se imita si stilul Renasterii franceze
Se intalnesc tot felul de revivaluri neomaur
eclectism de toate tipurile => interesul omului
secolului 19 pentru istorie, descoperire si revalorizarea
ei
Apar si critici protesteaza impotriva acestor imitatii,
cerand sa se puna bazele unei noi viziuni stilistice
secolul 19 nu are o viziune stilistica, apare dinspre
ingineri, vine o data cu noile cladiri, cu constructii de
natura industriala gari, poduri metalice; impunerea
noilor materiale fier, otel, sticla utilizarea acestor
materiale va crea premisele crearii unui nou stil in
arhitectura in contradictie cu acest istorism
In artele de tip vizual, imagistic, ele sunt foarte
comode pentru publicul nou; de aceea artistii cei mai
inovatori treptat incep sa se desprinda tot mai mult de
public; curentele inovatoare incep sa actioneze in mod
anarhic, se autotintretin, nu mai au o sustinere oficiala

in prima jumatate a secolului 19, este inca dominata de


conflictul dintre romantism si neoclasicim, cel mai
vizibil in Franta, dar nu numai aici
Jean Louis David impune clasicismul, singurul lui urmas vrednic
de a fi pomenit este Ingres neoclasic si el, dar mult mai putin
preocupat de marile subiecte revolutionare istorice fata de David,
preocupat de viata privata, devine mai degraba un mic-burghez ;
foarte interesat de portret, de scene de natura moarta, tablouri de
gen etc
Replica romantica este data de Henri Delacroix , dar sunt si alti
artisti Gerricault. Romantismul francez este influentat de Rubens
si de baroc, aproape ca il putem numi un neo-baroc, ca continut
este romantic prin aplecarea fata de subiecte exotice.
In romantismul german, Gaspard David Friedrich mijloacele
raman destul de apropiate de neoclasicism, insa tema este profund
romantica, tipuri de peisaje, disparitia omului

In romantismul englez mult mai legat de peisagistica, de interesul


pentru lumini, pentru peisaj Turner si
In estetica romantica intalnim antirationalism, particularism,
atasament de valorile nationale, peisaje exotice, onirism; artistul
romantic e o figura speciala, relativ noua; artistii romantici isi
revalorizeaza figuri artistice importante Michelangelo. Esential
este artistul neinteles, straniu. Schopenhauer va avea un rol
important in creionarea esteticii romantice, face distinctie intre
talent si geniu. Talentul este artistul priceput, capabil sa placa
publicului, geniul impinge lucrurile mai departe, e neinteles.
Un alt lucru important pentru romantism este inceputul prabusirii
conceptului de imitatie inca de pe vremea lui Platon, arta imita
natura; s-a vorbit despre problema imitatiei, natura trebuia
idealizata cu ajutorul calculelor, proportiilor; imitatia esentiala
pentru artele plastice este a omului, a figurii umane rolul
fundamental pe care il joaca portretul tratat psihologic, unde
artistul incearca sa intre dincolo de piele.
Arta incepe sa se refere mai putin la imitarea naturii, incep sa se
gandeasca la imaginar, figuri monstruoase circula ideea ca arta nu
imita natura, ci scopul ei este sa exprime fie un adevar interior, fie
o realitate transcendenta.
In prima jumatate se vorbeste mai mult despre romantici, se
mentine si neoclasicismul.
A doua jumatate a secolului 19
Catre mijlocul secolului 19, mai ales in Franta, se nasc mai multe
scoli, asemanatoare, care au si reverberatii, exista corespondenti si
in alte parti Munchen, Olanda, Anglia, inclusiv in Rusia o scoala
realista. E o epoca de mutatii sociale importante, se raspandeste
ideea ca artistul are o menire dincolo de orice, ca el trebuie sa
vorbeasca poporului, sa critice situatiile nefaste.
Reprezentantul cel mai cunoscut este Gustave Courbet; exista in
continuare un filon romantic; Camille Corot; reprezentantii scolii
de la Barbison sunt influentati de arta olandeza a secolului 17,
peisagismul olandez ( secolul 19 este un secol al reamintirilor
istorice, mari artisti chiar si Cezanne merg in muzeu, stau mult si
picteaza acolo, se obisnuiesc cu maniera marilor artisti ai
trecutului). Pictorii de la Barbison nu sunt lipsiti de valoare, dar nu
sunt nici extraordinar, cu toate acestea au o noua maniera de a
picta. Se duc in natura si picteaza peisajul. Pana atunci nu se
practicase acest lucru. Artistii devin acum mai fideli fata de natura
si mai putin fata de atelier ideea este de a da naturalete picturii.
Aceasta noua maniera de a picta en plain air.
Ingres perfectiunea desenului, inclinatia pentru portret, puternica
dimensiune erotica; utilizeaza si el motivul oglinzii, foarte iubit de
artisti personajul dedublat in oglinda
Delacroix
-

Masacrele din Chios alta estetica decat la Ingres,


accent pus pe miscare, pe poziti foarte diferite,
dinamism, linii oblice si pe culoare
Calaret care se bate cu un leu influenta lui Rubens,
dar cu exotismul epocii, cu accentul pus pe culori
calde, rosu puternic, intersectat cu culori reci; oblice,
dinamism
[Romanticii moderni in arta, erau reactionari politic se asociau cu
monarhistii; neoclasicii reactionari in arta, erau moderni politic se
asociau cu republicanii]
Libertatea calauzind popoarele o figura alegorica a
libertatii, tine tricolorul, simbolul revolutiei franceze,
poporul care paseste neinfricat inainte; imagine care
tine de retorism; cromatica plina de forta, romantismul
francez in pictura, influentat pe alocuri de neobaroc
racursiuri, personaje cazue, in pozitii contorsionate ;
Masacrul comis de Sardanapal despot asiatic, care
atunci cand a murit, si-a sugrumat intai toate cadanele,
ca pe lumea cealalta sa le aiba pe toate; exotismul
maxim, cu erotism cat incape e foarte
cinematografic,
anticipeaza
cinematografia

spectaculos prin dinamism si cromatica


Theodor Gericault
Cursa de cai caii dau impresia de zbor, din cauza
pozitiei picioarelor arta se indeparteaza de imitatie,
incepe sa faca o arta care sa redea ideea de vis, de
imaginar, mai mult decat o reproducere
Alienatul foarte impresionant, obsesia romanticului
pentru anormal, straniu, fenomele de anormalitate,
deranjamentul psihic, nebunie; in acelasi timp, tabloul
este frumos din punct de vedere pictural esarfa alba
raspunde albului ochilor, fata cu culori calde care
raspunde culorilor reci ale hainelor; reflecta
ambiguitatea lumii romantice

Gaspard David Friedrich foarte interesant, redescoperit de vreo


50-60 de ani, cazut intr-un fel de uitare; spre deosebire de
Gericault, Delacroix, nu este inovator din punct de vedere al
mijloacelor, foloseste un desen minutios, mecanic, cromatica
stinsa, culori terne, griuri, culori intunecate, sumbre; ce il face
straniu temele, imaginile
Catedrala gotica in mijlocul unei paduri (e straniu),
crucifixul legatura intre catedrala si padurea nordica
de brazi creeaza un fel de asociere intre gotic si
padurea nordului, specifica romanticilor; element de
crestinism dar de crucifix; stranie este si simetria
absoluta de la greci incoace artistii s-au ferit sa ofere
imagini simetrice simetria absoluta ingheata tabloul,
nu mai e miscare, dinamism simetria este a
mineralului => imafinea este mineralizata
Munte disparitia umanului, mineralul, aproape nu
apare vegetalul
Cel mai mare pictor al romantismului, geniu absolut, depaseste
romantismul Francisco Goya ultimul mare geniu spaniol in
pictura, cu care se incheie o epoca, sta intre ultimele reflexe ale
neoclasicismului spaniol si romantism; este deopotriva un mare
decorator si un mare pictor, dar si un gravor; a surzit spre sfarsitul
vietii, se inchidea intr-o camera si picta, era obsedat de imagini,
figuri monstruoase
Somnul ratiunii naste monstri face parte din
Capricios de la Guerra, gravate in acvaforte un om si
monstruosul fiinte monstruoase nocturne cucuvele,
lilieci, pisica, figuri vampirice imagine extrem de
romantica; el nu adera la asta, vrea rationalism
Bahas (2 fete) stau la balustrada, urmarind un
spectacol ce i-a adus celebritatea au fost culorile,
stralucirilor, irizatiilor pe care a reusit sa le redea in
valuri si rochii frumusete, stralucire, viata
Maya nuda ducesa pe care a pictat-o si nud si
imbracata, el reia traditia nudurilor feminine, culcate
(Tizian) ceva care incepe sa devina nelinistitor:
femeia e mult mai realista, felul de a privi
Sarbatoare figura stranie, parca e un spirit satanic,
care ii ameninta pe toti ( apartine romantismului sa
introduca elemente nelinistitoare); personajele sunt
adesea caricaturale au masti sinistre, de morti, sadice
Executiile de la 3 mai patrioti spanioli executati de
soldatii lui Napoleon una din cele mai frumoase
picturi cu teza, soldatilor nu li se vede chipul, doar cel
al spaniolilor unii care au murit deja, contorsionati;
lumina care care pe figura patriotului
Portretul doamnei Goya era celebru pentru griuri,
contrast intre culorile picturii; nu e frumoasa,
expresivitatea este importanta (Romanticii incep sa
renunte la idealizare, incepe sa se manifeste estetica
uratului artistul nu mai cauta frumusete, si barocul
ocolea figurile frumoase, cautand mai ales ce e
expresiv, romantismul reia aceasta directie)
Copii care se joaca - Se vede o noua maniera de a
picta, se vede si la Delacroix pensula incepe sa lase
urme, culoarea nu mai e intinsa, artistului incepe sa ii
placa sa se vada tusa ideea de expresiv merge pana
aici
Saturn foarte caracteristica pentru spiritul de
dezechilibrat pe care il cultiva romantismul
Dante Gabriel Rosetii prerafaelitii ei descoperisera pictura de
dinainte de Rafael, se lasasera influentati de figurile quattrocentoului; nu erau niste artisti foarte valorosi, dar recuperau pictura de
dinainte de Rafael; perioada de dinainte era considerata barbara