Testul 1:Filosofie

1.Expuneti esenta filosofiei ca conceptie despre lume

Ca conceptie despre lume, filosofia este una din
principalele
forme
a
manifestarii
spiritului
uman,constiintei umane. Ea este teoria despre lume, om
in unitatea lor dialectica. Denumirea de filosofie provine
de la cuvintele din limba greaca phileo-dragoste, sophos
intelepciune. Filosofia este modul deasimilare a lumii, este
instrumental principal de perfectionare a omului si vietii
sociale. Ea se ocupa cuasa probleme care se refera la lume
in intregime, care ne dau posibilitate de a intelege ce
prezinta lumea,care-I esenta ei, ce prezinta omul , care-I
locul sau in aceasta lume, ce prezinta viata, fericirea,
dragosteaFilosofia se ocupa cu formarea conceptiei despre
lume la oameni. Conceptia despre lume este totalitateade
idei despre lume in intregime, despre om, despre locul lui
in lume, este totalitatea de cunostinte desprenatura,
societate si om si raportul fata de aceasta lume.
Fundamentarea conceptiei despre lume si estefilosofie. Ea
e nucleul conceptiei despre lume si procesul de formare a
ei.
2.Care este obiectul de studiu a filosofiei?
Filosofia este nucleul conceptiei despre lume, ea trebuie
sa dee intr-o forma maximal generalizata tabloullumii,
omului si interactiunii lor. Obiectul filosofiei este generalul
in sistemul lume-om. La rindul sauacest sistem este
compus din 2 subsisteme distincte : lume si om. Fiecare
din ele are nivelurile sale, iar interactiunea laturilor 4
aspecte: ontologic, gnoseologic, axiologic si spiritualpractic. Filosofia este ostiinta complexa, care trebuie sa
dee raspuns la multe problem de aceea in filosofie intra
asa discipline caontologia, gnoseologia, antropologia,
sociologia, etica, estetica.In obiectul filosofiei intra cele
mai generale legitati a existentei material si existentei
omului. In obiectulfilosofiei nu se include tot generalul din
existent materiala, dar acel general care este legat de
raportulomului, atitudinii lui cu lumea. Altfel spus,
obiectul filosofiei contine acel general din realitatea
materialacare ii ajuta omului in formarea conceptiei
despre lume. Si daca problemele conceptual sunt specific (
ce prezinta lumea in intregime? Ce este omul? Ce este
adevarul?) atunci si raspunsurile la ele sunt deosebite.
3.Numiti si caracterizati succinct domeniile reflectiei
filosofice

Filosofia apare ca o stiinta universal si integra, dar din

cauza ca realitatea existenta este diversa, din cauzaca
atitudinea omului fata de aceasta realitatate , scopurile la
fel sunt diverse, apoi si filosofia seevidentiaza in mai
multe domenii de cunoastere:Ontologia stiinta despre
existentGnoseologia

stiinta
despre
teoria
cunoasteriiAntropologia

stiinta
filosofica
despre
omLogica stiinta despre formele gindiriiEtica stiinta
despre moralaEstetica stiinta despre arta, gustul
artisticPraxiologia stiinta despre activitatatea practica a
omuluiToate impreuna alcatuiesc domeniul cunoasterii
filosofice. In realitate e greu de intilnit system
filosoficunde s-ar intilni toate aceste domenii. De regula
intilnim doar citeva, in dependent de interesul filosoficdat
si doar in 3 sisteme am putea sa le intilnim ca o
integritate complexa : sistemul lui Aristotel, sistemullui
Toma dAquino, si a lui Hegel in epoca moderna.
4.Caracterizati esenta conceptuala a mitului
Conceptia mitologica includea in sine diferite cunostinte
primitive , credinte si mituri nesistematizate.Miturile erau
principalele modalitati de explicare a realitatii, serveau ca
paradigm a activitatii umane.
Mitul este o legenda, o povestire, o istorie sacra despre
aparitia lumii si fenomenelor naturii, zeilor sieroilor. Mitul
descopera o taina, arata careva forte supranaturale care
aveau o comportare exemplara.Miturile sunt niste
evenimente care niciodata nu s-au intimplat, dar
permanent au loc. Ele sunt metafore aceea ce este
imposibil de a explica cumva.Se deosebesc urmatoarele
mituri : despre animale, despre fenomenele cereti,
cosmogonice siantropogonice, despre sfirsitul lumii,
moarte, marele potop, despre zamislirea neprihanita,
despre zeimurind si inviind. Miturile se transmiteau din
generatie in generatie si trebuiau strict executate. Dupa
olegenda, sufletele stramosilor strict supravegheau
executarea miturilor si aspru pedepseau pt incalcarea
poruncilor stramosilor. Conceptia mitologica indeplinea
mai
multe
functii,
asigura
succesiunea
spiritual
ageneratiilor, consolida un anumit system de valori,
mentinau un anumit comportament in societate.
5.Caracterizati succint esenta conceptual a religiei.
Conceptia religioasa apare pe baza celei mitologice,
generalizeaza diferite mituri si credinte primitiveformulind
o teorie integral despre toata realitatea. Ea reesa din

impartirea lumii in : cea naturala sisupranaturala. Specific

pentru aceasta conceptie este nu numai admiterea
existentei unei fortesupranaturale, dar si atribuirea ei
unui sens specific: ca lumea este supranaturala este
adevarata lume, caeste primordial si determina lumea
naturala si sociala. Lumea supranaturala, ori divina,
dirijeazacudezvoltarea
naturii,
vietii
umane.
Toate
fenomele si procesele realitatii erau explicate de pe
pozitiileacestei conceptii.
6.Care sunt asemarile si deosebirile dintre filosofie si
stiinta?
Filosofia i tiina reprezint dou moduri distincte de a
pune probleme teoretice.O deosebire important ntre
filosofie i tiin const n aceea c fiecare filosof trebuie
s-i pun problema metodei nc o dat,n timp ce omul
de tiin are la dispoziie un repertoriu de metode n
careare ncredere ca ntr-un dat de mai presus de el.
Aspirnd
la
ntemeiere,fiecare
filosofie
va
cuta
nceputulfr de presupoziii,srind din acesta "printr-un
act de optare,ce echivaleaz cel puin cu o anticipaie
denatur metodologic". Metoda nu se poate justifica
originar n chip eficient ,ci "se legitimeaz mai multde
facto , prin puterea ei de a organiza datele cunoaterii i
de a cldi o lume".Filosofii pot opta fie pentru purismul
metodologic(ca Parmenide, Bergson ,Hegel),fie pentru
expansiune
metodologic
(ca
Platon,Plotin).O
alt
difereniere ntre tiin i filosofie pe baza discursului
popperian s-ar putea face n ce privete termenul de
"adevr".tiina nu e episteme,ea nu atinge adevrul ,ci
utilizeaz acest termen nsens de norm, de limit ideal
n procesul cunoaterii .Filosofia n schimb cldete
adevrul n timp ce-ldezvluie. Stiinta este conceput ca o
serie de soluii date unor probleme. Pentru a fi filosofie
unansamblu de reflecii trebuie s se constituie ca creatie
universal, integral, un sistem absolut alintelectului.
Pentru a fi universal, trebuie ca filosofia s-i asume
constitutiv obligaia de a se confruntacu orice problem.
Aceasta ns presupune un risc. Exist posibilitatea ca
lumea s fie o problem n sineinsolubil. Pentru filosofare
are primat contiina problemei, iar nu soluia, care se
poate s nu fie dat laun moment dat. Pragmatismul, n
cadrul cruia o problem insolubil nu este problem, nu
este consideratde Ortega filosofie , ci teoria sincer n
care se exprim modul cognitiv al tiinelor particulare.

7.
In ce consta problema fundamentala a filosofiei?
Problema fundamentala a filosofiei raportul dintre gindire
si existent, constiinta si materie.Lumea inconjuratoare
prezinta o totalitate de procese si fenomene materiale si
spirituale.Problema fundamentala avea diferita formulare
pe parcursul istoriei. In antichitate ea se formula
caraportul dintre trup si suflet, natural si supranatural.
F.Bacon considera ca problema fundamentala este
problema dominatiei omului asupra naturii prin diferite
inventii. Pentru Helvetius problemafundamentala e
problema fericirii omenesti, iar pt J.J Russo este problema
inagalitatiisociale si caiiledepasirii ei. A.Camus avea in
vedere sub problema fundamental problema sensului
vietii, problemasinuciderii. Lucian Blaga era de parerea ca
problema fundamentala este Universul ca un tot intreg.
Altfilosof roman Ion Petrovici considera ca raportul dintre
spiritual si corporal este problema cheie a oricarei filosofii.
L. Feuerbach reducea problema fundamental la problema
omului, la problemacorelatiei dintre psihic si fizic.PF are 2
laturi : ontologica si gnoseologica. Prima trebuie sa
raspunda la intrebarea care-I factorul prim, cine pe cine
determina(material constiinta sau invers)? in dependenta
de aceea ce se ia ca factor primordial materia sau idea
toate sistemele filosofice se impart in materialism si
idealism.Materialismul e un current filosofic care in
explicarea lumii reesa din recunoasterea existentei,
materieica factor prim si cauza a realitatii , idealismul
afirma contrariul. Existenta, lumea sunt infinite,necreabile
si indistructibile. Materialismul afirma ca constiinta este
secundara ca produs al dezvoltariimateriale, ca reflectare
a lumii materiale.Idealismul afirma primordialitatea
spiritualului, ratiunii in raport cu materia. Se disting 2
varietati aidealismului: obiectiv si subiectiv. Idealismul
obiectiv(Platon,
Hegel)
afirma
primordialitatea
ratiuniiuniversal, ideei care exista obiectiv. Idealismul
subiectiv(Berkeley,
Hume,
Mach)
considera
primar
constiinta, senzatiile subiectului, ca nu exista nici o
existent,
nici
materiala
nici
spirituala
in
afara
siindependent de constiinta umana, independent de
retrairile subiectului.
8.Enumerati si caracterizati succint functiile filosofiei.
Deoarece filosofia este o teorie despre lume in intregime,
om si raportul lui cu realitatea, ea indeplinestemai multe

functii:
ontologica,
gnoseologica,
metodologica,
antropologica, sociologica, etica, estetica,axiological,
praxiologicaToate aceste functii pot fi reduse la 3
momente:

Sinteza cunostintelor si crearea tabloului lumiiunic c ear

coincide nivelului de dezvoltare astiintei, culturii si
experientei istorice.

Fundamentarea, justificarea si analiza conceptiei despre

lume.

Formularea metodologiei generale a cunoasterii si

activitatii
omului
in
lumea
inconjuratoare.Filosofia
permanent primeste si prelucreaza informatia din diferite
domenii, integreaza diverse cunostinteumane si formeaza
un tablou stiintific al lumii unic. In acelasi timp, filosofia
nu pretinde la rolul stiinteistiintelor, de a nu include in
sine
toate
cunostintele.
Filosofia
generalizaza
generalizarile stiintelor concrete. Ea insa nu trebuie sa
rezolve problema stiintelor concrete, ea actioneaza asupra
lor princonceptia filosofica, care influienteaza viziunea
savantului, atitudinea lui catre lume si cunoastere.
9.Caracterizati
succinct
specificul
gindirii
filosofice
orientale antice.
In orientul Antic filosofia apare in sec. 6 a.Ch, in acelasi
timp in care ea apare in Europa, la greci. Modulde viata
oriental, caracterul orinduirii sociale, influienta religiei
asupra constiintei sociale, modul deraspuns au influientat
in modul cel mai direct caracterul gindirii filosofice antice.
De aceea, intre gindireafilosofica oriental antica si
gindirea filosofica europeana(a Greciei Antice) exista
anumite deosebiri.In Orient, filosofia apare ca o
continuare a gindirii religioase, rationalizare, teoretizare a
cunoasteriireligioase. Aceasta exista separat de stiinta,
spre deosebire de filosofia Greciei antice.Totodata,
cunostintelor obtinute despre natura li se atribuia un
caracter practice, fiind folosite in diferitedomenii de
activitate: cunostintele matematice si astronomice in
navigatie. Filosofia avea aplicatie practica : cunostintele ei
erau folosite pentru elaborarea unor modalitati de gindire
si conduita socialacaracteristice diferitor grupuri sociale
ce formau societatea antica oriental.La baza culturii Indiei
stau vedele sistem de cunostinte sacre, care desriu

norme morale, traditii,obiceiuri, idealuri caracteristice

diferitor grupuri sociale antice caste, precum si o
multime de mituriconsecrate zeilor.Astfel, in perioada
specificata, in India este indeosebi pronuntata gindirea
religioasa. Spre deosebire deIndia, in China filosofia
poarta amprenta sociala. Primele idei filosofice sunt
expuse inca in mitologia
chineza, unde sint inaintate primele idei cosmologice.
Toate lucrurile in univers sunt compuse din IAN siIN. IANsoare, lumina, adevarul si inceputul masculin; In
pamintul, intunerikul, raul si inceputulfeminine. Dar
fiecare lucru reprezinta unitatea acestor 2 particule ce
determina caracteristica fenomenelor din univers
10. Dati o caracteristica succinta a Vedelor . Numiti
cartile principale ale Vedelor
Ve d e l e - s u n t o c u l e g e r e d e t e x t e o r i g i n a r e d i n
Ve c h e a
Indie.
Sunt
cele
mai
vechi
scripturi
a l e hinduismului. n prezent, textele vedice sunt venerate
de
hindui
din
ntreaga
lume.
Versurile
lor
suntre c i t a t e n c a d r u l r u g c i u n i l o r i s l u j b e l o r re l i g i o a s
e. C u v n t u l v e d a n s e a m n n e l e p c i u n e s a u c u n o a t
e re . n t e rm e n i m a i g e n e r a l i n s e a m n C u n o a t e re s a
c r , n v t u r s f n t , s c r i p t u r i l e hinduilor.
MonierWilliams o definete mai exact ca Un numr de opere apreciate,
care constituie baza primei perioade a religiei hinduse. Este
derivat de la vid-, a ti n sanscrit. Ar putea fi ns derivatdin
cuvntul proto-indo-european "*weid-", care nseamn a vedea
sau a cunoate.In filosofia Indiei se disting 4 vede : Rig-Veda,
Sama-Veda, Yajur-Veda, i Samhitele Atharva-Veda.

Samhita Rig-Veda este cel mai vechi dintre textele indiene care au
supravieuit. Este o colecie de1028 imnuri vedice n sanscrit,
cu 10.600 versuri n total, organizate n zece cri
(sanscrit :mandale). Imnurile sunt dedicate zeitilor
Rigvedice.

Yajur-veda - Exist dou revizuiri ale acestei Vede,

cunoscute ca Yajur-Veda alb i ceaneagr. Originea i
semnificaia acestor denumiri nu sunt clare. Yajur-Veda alb
conine doar versurile i incantaiile necesare sacrificiului, n timp
ce explicaiile se afl n alt Brahmana. Estefoarte diferit de
Yajur-Veda neagr, care conine i explicaii, de multe ori
imediat dupveruri. Au supravieuit patru revizuiri majore ale

Yajur-Vedei negre, toate cu acelai aranjament,dar difereninduse n aspecte precum discuia individual a ritualurilor, fonologie
i accent.

Sama-Veda (n sanscrit smaveda) este Veda scandrilor

sau Cunoaterea prin melodii. Numele acestei Vede provine
din cuvntul sanscrit sman, care nseamn un imn metric sau
ood. Scopul ei era liturgic i practic, de a servi drept o
carte de cntece pentru preoii care luau parte la liturgie.

Artharva-Veda este cunoaterea atharvanelor i Angirasei.

Artharva-Veda sau Atharvangirasaeste textul aparinnd
poeilor Atharvan i Angirasa. Apte definete un atharvan ca pe
un preotcare venera focul i Soma. Etimologia cuvntului
Atharvan este neclar, dar conform luiMayrhofer are
legtur cu Avesta athravan (rauuan); el neag orice legtur
cu preoii focului.Atharvan a fost un termen antic
desemnnd un anumit Rishi chiar i n Rigveda.
(literaturaveche i considera preoi care venerau focul).
11.Numiti
directiile si scolile fi losofi ce din india antica. Descriet
i succint esentabudismului.
Filosofia in India antica apare in primul mileniu inaintea erei
noastre. Societatea indiana foarte timpuriese diferentiaza in caste
si grupuri sociale: brahmani, cshatrii, shudri. Primele idei filosofice
se gasesc inliteratura religioasa vede. Este bine conditionata
gindirea religioasa.Se
deosebesc
2
grupe
de
scoli:
ortodoxale(care
recunosc
autoritatea
Vedelor)
si
neortodoxale(ce nurecunosc autoritatea Vedelor). Majoritatea
din
ele
sunt
ortodoxale
si
religioase(scolile
vedanta,
mimansa,yoga,
vaisesika,
nyaya).
Mai
progresive
sunt
scolile neortodoxale

jainism,
buddism,
lokayata(charvaka).Buddhismul apare in sec VI-V a. Ch. Si era
orientat contra brahmanismului, sacerdotilor. Ideile principalesint
sistematizate in Tripitaca. Buddhismul este religia
supuseniei. Continutul ei sint patru adevarurisfi nte.
Existenta omului e legata de suferinte. Cauza suferintelor
este ca omul are prea multe dorinte.Lichidarea suferintelor
trebuie sa fie in lichidarea dorintelor. Calea spre lichidarea
suferintelor trece princele opt cai nobile: ideile drepte intentiile
drepte, cuvintul drept, actiunea dreapta, viata dreapta,
efortuldrept, atentia dreapta si meditatia dreapta. Scopul
cunoasterii de a elibera omul de suferinte nu ii va daviata
de apoim ci viata actuala. Intreruperea si lichidarea suferintelor

se numeste nirvana o abtinere dela totul lumesc , ce se atinge

prin meditare

12. Numiti principalele scoli filosofice din China antica si fondatorii acestora.
In China antica, e mentionata existenta a 4 scoli filosofice.

Confucianista-fondator Confucius

Legista- fondatorul Shang-Yang

Moista-fondatorul Mo-Tse

Daosista- fondator Lao-Tseu

13. Descrieti succint esenta confucianismului si a legismul.
Scoala confucianista apare in secolul VI a.Ch si abordeaza problama functionarii
statului. Statul seechivaleaza cu familia. Statul trebuie sa se bazeze nu pe legi
juridice ci pe norme morale, traditii,obiceiuri, care necesita constiintizarea de
fiecare individ, in urma carui fapt apare constiinta ca totioamenii trebuie sa
respecte normele, obiceiurele in stat . si dupa cum exista in familie subordonare,
asa siin stat exista subordonare, toti supunindu-se imparatului. In centrul filosofiei
lui Cinfucius sta problemaeducatiei. El afirma ca oamenii sunt apropiati si seamana
unii cu altii dupa natura sa, iar se deosebescdupa educatie. Educatia omului trebuie
fie in spiritul atitudinii cu stima si respect fata de mediu sisocietate. Etica lu
Confucius concepe omul in relatii cu functia lui sociala, el este personalitate nu
pentrusine, ci pentru societate, iar educatia este formarea comportamentului
omului pentru executarea cuvenitaa acestei functii. Pentru respectarea subordonarii
si ordinii Confucius formuleaza principiul echitatii, punctualitatii si constiintizarii.
Omul trebuie sa procedeze asa cum cere ordinea si situatia.Legismul promoveaza:
omul e fiinta rea in esenta sa, de la natura, de la sine si fiind astfel, omul nu poatefi
educat, nici reeducat. Ca statul sa functioneze normal, el trebuie sa se bazeze pe
legi juridice stricte cear permite folosirea celor mai aspre pedepse pentru cea mai
mica abatere de la lege. Spre deosebire deconfucianistice considerau ca puterea in
stat trebuie sa se transmita prin mostenire, ei afirmau caimparatul trebuie ales in
dependenta de calitatile morale si spirituale.

14. Expuneti succinct esenta teoriei daoismului.

Daoismul apare in sec 6 a.Ch., fondatorul fiind Lao-dzi. In central acestei conceptii
se gaseste natura,cosmosul, omul. Lumea materiala se gaseste intr-o miscare
naturala legica. Totul se supune DAO(cale,lege) si Dao este cosmosul, omul. Omul
trebuie sa se contopeasca cu natura, sa traiasca in conformitate culegile ei. Raul si
nefericirea in viata oamenilor apare de aceea k oamenii se implica in mersul natural
allucrurilor si inkalca legea DAO. Dao nu poate fi indicat. Dao este si nu este caci el
poate fi privit dar nu poate fi vazut, poate fi ascultat, dar nu poate fi auzit.
15. Numiti perioadele dezvoltarii filosofiei in Grecia Antica.
Filosofia in Grecia antica se dezvolta in legatura cu cunostintele stiintifice si contrar
mitologiei sireligiei. Ea era naturfilosofie pentru ca avea o orientare spre
cunoasterea naturii si legitatilor ei,curatirea naturii de mituri. Grecii incearca sa
explice lumea nu prin mituri, ci prin cauzalitate, prin cunostinte. Ei dezvolta teoria
cunoasterii unde pun problema deosebirii cunostintelor adevarate(episteme), de
cunostinte-pareri(doxa). In dependenta de procesele si schimbarilesocialeconomice, se pot evidential urmatoarele perioade de dezvoltare a filosofiei:

Cosmologica(sec. 6 a.Ch-430 a.Ch)

Antropologica(430a.CH- 322a.Ch)

Elenista(322a.CH-529p.Ch)In functie de perioadele mentionate, se contureaza si

conceptiile de baza a temeiului ultim.In perioada cosmologica, in centrul atentiei
era problema naturii, universului, originea inceputului Aceasta perioada este
prezentata de:

Scoala din Milet ( Thales, Anaximandros, Anaximene)

Scoala pitagoriana(Pitagora)

Filosia lui Heraclit-scoala eleata cu reprezentatii : Xenofan, Parmenide, Zenon

Filosofia pluralista (Empedocle, Anaxagora)

Filosofia atomista a lui DemocritPentru perioada antropologica este specific ca in

central atentiei cautarilor filosofice e problema omului.Pentru filosofii din aceasta
perioada nu mai este problema fundamentala problema cerulu, a fenomenelor
naturii, ci cautarea si descoperirea esentei fiintei umane( ce este omul? Care e
valoarea vietii omenesti? )aceasta perioada se mai numeste sistematica pentru ca
anume in acest timp au fost create 2 mari sistemefilosofice de cattre Platon si
Aristotel.Perioada elenista se caracterizeaza prin aparitia mai multor scoli filosofice,
fapt cauzat de destramareaintegritatii social-economice, unitatii si integritatii

culturii, gindirii,spiritului antic grecesc, conditionat decucerirea statului atenian de

catre Alexandru Macedon, iar mai apoi si prezenta altor cuceritori in acestteritoriu.
Ca rezultat, cultura, filosofia, stiinta numita si Elena se raspindeste si in teritoriul
cuceritorilor.Astfel apar mai multe scoli si directii filosofice ce reflecta o noua
realitate, insotita de destramarearelatiilor sclavagiste clasice, destramarea valorilor
morale ale societatii antice, deoarece se schimba loculomului in societate. Odata cu
aceasta, la o anumita etapa apare o noua ideologie, modalitate de gindirenumita
religie crestina. Noua religie e o religie monoteista, bazata pe credinta in existent
unui singur Dumnezeu, pe cind cele anterioare-numite pagine-reieseau din credinta
in existent mai multor zei.
16. Ce este temeiul ultim in filosofia greaca antica? Caracterizati temeiul ultim
infilosofia pitagoreica. Prin ce se deosebeste acesta de temeiul ultimin scoala din
Milet si laHeraclit.
Problema care i frmnt pe primii filozofi este problema temeiului ultim.Prin
noiunea de
temei ultim
seare n vedere cutarea acelui nceput material unic comun tuturor lucrurilor,
fenomenelor,obiectelor dinunivers de unde pornesc toate aceste lucruri i care se
conine n oricare lucru din univers?Prin temeiultim se mai nelege i acea particol,
sau substan unic, din care sunt alctuite toate lucrurile dincosmos.Cutnd
rspuns la ntrebarea ce este natura,cosmosul? primii filozofi
menioneazconcomitent i faptul c n univers, natur, cu toate c exist multe i
diverse lucruri, totui aici dominnu haosul i dezordinea dar armonia i
ordinea.Aceasta se refer i la oricare lucru din natur dar i lacaracterul legturilor,
relaiilor dintre fenomenele naturii.i mai apoi, dac exist aceast armonie
iordine, judecau filozofii, ar trebui s exist i o substan material care ar fi
comun tuturor lucrurilor cci altfel cum ele pot armoniza.Spre deosebire de
reprezentantii Scolii din Milet (Thales, Anaximandros si Anaximene) ce puneau la
bazalumii anumite principii materiale ( Thales-apa, Anaximene- aerul,
Anaximandros apeironul, substantainvizibila si indivizibila) si Heraclit, care
considera ca focul este elemental primordial al existentei,Pitagora cu elevii sai
explica esenta lucrurilor cu ajutorul numerelor si raportul dintre ele, contribuind
laapariia si dezvoltarea matematicii. Numerele erau concepune ca esenta reala a
tuturor lucrurilor, iar absolutizarea lor a dus la mistica. Numarul sta la baza tuturor
fenomenelor din natura. Pitagora ajunge laconcluzia data: fiecare corp reprezinta un
ansamblu de suprafete, fiecare suprafata- un ansamblu de linii,fiecare linie un
ansamblu de puncte, punctele se supun enumerarii. Totul se supune numarului si
numarule la baza oricarui lucru. Pitagora la fel promoveaza idea metempsihozei,
prin care, la moartea corpului,sufletul nu moare ci migreaza in animale pentru a se
purifica, dupa care sufletul se uneste cu un alt corpnounascut.
17. In ce consta dialectica lui Heraclit?
Fondatorul dialecticii este considerat
Heraclit
, din oraul Efes. n viziunea lui Heraclit universuleste unul dar el este compus din
foarte multe i diferite lucruri.Dou lucruri identice nu exist toate lucrurile sunt
contrare i fiecare lucru exist prin contrariul su. La fel lucrurile setransform
reciproc n contrariul su, pozitivul exist prin negativ, negativul prin pozitiv, caldul
prin rece, recele prin cald i se transform reciproc.Lucrurile se afl n continu,

venicschimbare i transformare.Dup dum de 2 ori nu poi intra n aceeai ap

curgtoare, tot aalucrurile nu sunt identice cu sine, totul se schimb i se
transform.Cosmosul este un foc n caretotul arde, se mistuie, se transform, moare
i se nate, se nate i moare.Numai universul estevenic, lucrurile sunt temporare
i relative.Aceasta nu nseamn c aici domin haosul,dimpotriv n univers domin
armonia fiindc armonia reprezint unitatea lucrurilor diferite, alucrurilor contrare.n
univers exist o contiin cosmic obiectiv, impersonal, exist o legeobiectiv,
ideal care se numete
logos
i care asigur ordinea i armonia.Sarcina raiunii umane,scopul vieii omeneti
const n a cunoate acest logos al naturii, a cunoate logosul nseamn scunoti
legile obiective ale naturii, a cunoate legile nseamn a contientiza esena
lucrurilor, acauzelor naturale. El considera ca focul este elemental primordiar al
existentei. Lumea,cosmosul sunt fara inceput si fara sfirsit, nu-s create de nimeni,
nici de zei, nici de oameni, dar afost, este si va fi foc vesnic, permanent aprinzinduse si stingindu-se. Nucleul filosofieiheraclitiene este principiul totul curge(panta
rei). Mersul permanent al dezvoltarii el il comparacu curgerea unui riu in care nu se
poate intra de 2 ori. Totul e dirijat de soarta ori de necessitate.De ultima este legata
notiunea lege, legitate, logos. Logosul este tot asa de vesnic ca si lumeanecreabila
si indestructibila. Heraclit face deosebire intre intelepciune si cunostinte,
cunostinteleinca nu-l fac pe om intelept. Intelepciunea consta in a cunoaste natura
si proceda conformlegitatilor ei.
18. Cum argumenteaza eleatii imposibilitatea atit a miscarii, cit si a caracterului
multiplual Universului?
n primul rnd eliaii spun c lucrurile apar prin asemnare dar nu ca pri contrar.n
al II-learnd nu exist multe i diverse lucruri, spun ei fiindc logic este imposibil de
demonstrat aaceva.Realitatea, existena este nu ceea ce simim prin simuri ci
ceea ce putem demonstralogic, raional.Logic se poate demonstra c exist numai
un singur univers i el fiind unuleste totul.i fiind totul el este numai unul.i dac
unul este totul i totul este unul atuncimulte nu pot exista i n aa caz nu poate
exista nici micarea, transformarea fiindc nuare unde se realiza.Aceste idei ale lui
Xenofan i Parmenide au fost susinute de ctre Zenon printr-un sistem de probleme
care nu au soluie logic, probleme paradoxe care iniial au fostnscocite pentru a
dezvolta capacitatea de gndire logic a elevilor si iar mai apoi au fostfolosite ca
argumente n susinerea ideilor expuse mai sus, aceste probleme se numesc
aporie
.Aporiele lui Zenon reprezint nite probleme care nu au soluie logic i care au
fostfolosite ca argumente n susinerea ideilor colii eliate.1. Aporia Dihotomia ori
mprirea n 2 pri.Esena ei consta n demonstrareaimposibilitii micrii din
motivul c ea nu poate s nceap. Dac s presupunem c unmobil trebuie s
parcurg o anumit distan el trebuie s parcurg jumtate din ea,iar maiti el
trebuie s parcurg jumtate din jumtate adic din distan i tot aa mai
eparte,pn ajungem cu mprirea la punctul iniial de pornire.Astfel judecnd,
micarea nici nu vancepe.Printre primii care i-au ripostat aceast judecat a fost
Aristotel.2.Aporia Achile. Conform acestei aporii, Achile niciodat nu va ajunge
broascaestoas, care se mic naintea lui.,deoarce pn a ajunge broasca, Achile
va trebui sajung la locul de unde a pornit broasca.Oricum s-ar mica Achile
trebuie s se inseama c c n acelai timp se mic i broasca.De aceea, cu toate
c distana dintre ei semicoreaz, totui broasca estoas d fiecare dat se va gsi

nainte lui Achile.3. Aporia sgeata.Dac er fi s reprezentm zborul sgeii

aruncate din arc printr-un ir de puncte, atunci am avea efectul c sgeata st pe
loc n fiecare punct. 4.Aporia Staiile.Esena ei const din: din 2 puncte opuse pe
linii paralele,fa de un corpnemicat, cu aceiai vitez se mic unul n
ntmpinarea altuia 2 corpuri.Dac presupunem c fiecarecorp constituie nite
puncte consecutive,apoi fiecare din punctele corpurilor mictoare parcurgaceeiai
distan n intervale de timp diferit.Fa de corpul care se mic n ntmpinare
aceastdistan va fi parcurs ntr-o perioad de timp de 2 ori mai mic dect fa
de corpul nemicat
Deasemenea eleatii argumenteaza imposibilitatea caracterului multiplu al
universului.Astfelconform ideilor lui Xenofan existena care este divinitate este
venic i ea este unUNU.Trasaturile UNU:

Este sferic, caci nu poate la fel doar ici colo, ci pretudindeni.

Nu-i nici mrginit nici nemrginit.Nemrginit este nefiina caci ea nu are nici
inceputnici sfrit.UNU nu este identic nici cu nefiina i nici cu o pluralitate de fiine.

Nici nu se mic nici nu-i nemicat.Nemicata e nefiina,caci nici spre ea nu vine

nimici nici ea nu trecec spre ceva.

Este etern , venic,extratemporal.

19. Numiti temeiul ultim in filosof ia lui Empedocle si dati o caracteristica succinta
aacestuia.
Empedocle in explicarea lumii reiese din 4 elemente primordial : focul, aerul, apa si
pamintulcare el le numeste radacini ale tuturor lucrurilor. La acestea Empedocle mai
adauga doua fortecontrare iubirea si ura. Aciunea acestor dou fore este
determinat de un principiu superior,numit de Empedocle ananke (necesitate),
conceput ca o esen a existenei. La Empedocle,materia i energia nu pot
subzista separat. Viata naturii consta din unire si divizare, amestecul sidespartirea
cantitativa si calitativa a elementelor care sunt neschimbatoare. In natura
permanentau loc cicluri cind predomina iubirea care uneste elementele primordiale,
ori predomina ura caredesparte aceste elemente.
20.Care este temeiul ultim in viziunea lui Anaxagora? Prin ce se caracterizeaza el?
Anaxagora explica realitatea prin homeomerii semintele lucrurilor, particule
invariabile siindivizibile la nesfirsit. Totul apare si dispare prin intermediul unei forte
motrice, numita de elnus(inteligenta, spirit).Potrivit concepiei sale, universul este
alctuit din mici particule, eterne,angrenate ntr-o micare haotic (Aristotel le-a
numit homoiomeriai). n viziunea sa, acesteelemente primordiale se aflau la nceput
n neornduial. Impulsul micrii, principiul motor carea ordonat toate aceste
particule printr-un proces centrifug, n urma cruia a luat natere universul,a fost
denumit de Anaxagora nous (raiune, spirit).Anaxagora a ncercat s explice
raionalfenomenele astronomice din natur. El a negat existena zeilor, considera
soarele ca o mas demetal incandescent, atrii sunt asemenea pmntului.
Meteoriii, eclipsele de soare, inundaiile auexplicaii naturale. nvtura sa, care

mbin filosofia ionian cu ontologia lui Parmenide, a fostexpus n lucrarea "Despre

natur" (Peri physeos). Scrierile lui Anaxagora, din care s-au pstratcteva
fragmente, au cunoscut o larg circulaie n sec. 5-4 .Hr., influennd filosofia lui
Platoni a lui Aristotel.
21. Care este temeiul ultim in viziunea lui Democrit? Prin ce se caracterizeaza el?
Democrit este intemeietorul materialismului atomist. Inceputurile existentei sunt
atomii si vidul.Atomii sunt invizibili fiindca sunt foarte mici. Ei sunt invariabili,
indestructibili, internacalitativi. Atomii sunt infinit de multi, ei se deosebesc intre ei
prin forma, ordine, orientare.Atomii se misca in vid, care este tot infinit. Aparitia
lucrurilor are loc datorita unirii atomilor,distrugerea lor despartirii atomilor. Atomii
se unesc dupa principiul asemanator cu asemanator Sufletul dupa Democrit este
deasemenea compus din totalitatea de atom. Deci, sufletul estecorporal si muritor,
fiind ca cu descompunerea corpului se disociaza si atomii lui. Democratintroduce
notiunea microcosm pentru om ca analog a macrocosm a universului. In
teoriacunoasterii Democrit deosebea 2 feluri de cunoastere : adevarata si
intunecata. Cunoastereaadevarata este cunoasterea rationala, iar cunoasterea
intunecata este cunoasterea senzoriala.Democrit afirma, ca intelepciunea adduce
trei roade: nu numai a gindi bine, ci si a vorbi bine sideasemenea a proceda bine.
Fericirea omului el oi vedea in buna dispozitie a sufletului, caredepinde de
cumpatare in totul.
22. Cui apartine expresia : Omul este masura tuturor lucrurilor ? in ce
constasubiectivismul si relativismul filosofiei sofiste?
Expresia Omul este masura tutor lucrurilor apartine lui Parmenide . Initial prin
cuvintul sofistse intelegea acei oameni intelepti, iscusiti in ceva, mai tirziu erau
numiti nu acei care se staruiausa gaseasca adevarul , dar care incercau sa redee
falsul drept adevar si invers, superficialitateadrept competent. Aceasta a devenit
posibil deoarece ei au dus pina la extremitate idea desprerelativitatea oricaror
cunostinte. Sofitii au fost o preiad de savani i filozofi care demonstrauc
adevrul este ntotdeauna pur subiectiv.Adevr obiectiv comun tuturor oamenilor nu
existfiindc fiecare om percepe lucrurile n felul su, fiecare se bazeaz pe
senzaiile, interesele iscopurile sale.Omul tnr i omul btrn, omul sntos i cel
bolnav, puternic i slab percepaceleai lucruri n mod diferit i deci au cunotine,
dispun de adevruri diferite.Este adevrat nuceea ce este n realitate, este adevrat
ceea ce mi convinge i m satisface pe mine.Teza principal a fost expus de ctre
Protagora
:

Omul este msura tuturor lucrurilor, celor deexist, dac ele exist i celor de nu
exist, dac ele nu exist.Adic important nu este faptuldac un lucru exist sau
nu exist, dac o aciune, o crim a fost efectuat sau nu, important estedac eu
pot s demonstrez, s conving c ea nu a fost atunci cnd a fost sau c ea a fost
dac eanu a fost.
23. Numiti si caracterizati principiile de baza ale filosofiei socratiene.
Principiile de baza a lui Socrate sunt:

Principiul autocunoasterii expus prin teze (cunoaste-te pe tine insuti)


Principiul indoielii (eu stiu k nu stiu nimik)

Principiul identitatii adevarului binelui si frumosului

P. superioritatii statului

P. maeutic(cunoasterii adevarului)prin inaintarea intrebarilor si inlaturarii

raspunsurilor incorecte
Cunoatete pe tine nsui nseamn c cea mai mare valoare existent este omul i
mai ntitrebuie cunoscut esena lui i prin prizma valorii umane se cunoate
valoarea ntregii existenePrincipiul indoielii este unul fundamental pentru filozofie
fiindc el nu neag posibilitateaomului de a cunoate lumea i de a se cunoate pe
sine ci dinpotriv arat caracterul dialectic alcunoaterii, accentueaz faptul c cu
ct mai profund, mai adnc noi cunoatem realitatea cu attmai bine nelegem ct de
mult rmn necunoscute nou i cunotinele pe care le are un individn comparaie
cu lumea existent, care se cere a fi cunoscut sunt mult inferioare posibilitii de
acunoateIdentitatea adevarului e un principiu ce determina in continuare intreaga
spiritualitate a culturiiumane pentru ca in viziunea lui Socrate, adevarul, binele si
frumosul sunt echivalente. Acunoaste adevarul inseamna a fi bun si frumos. De aici
provine superioritatea frumusetiispiritual. Omul ce cunoaste adevarul e bun, si
frumos pentru ca e imposibil ca omul sa cunoasca adevarul si sa nu procedeze bine,
e imposibil ca omul sa cunoasca adevarul si sa procedezecontrar.raul se echivaleaza
cu necunoasterea adevarului, caci daca s-ar cunoaste adevarul, s-ar cunoaste ce e
binele si nu s-ar proceda rau. Sarcina fiecaruia e de a cunoaste cit mai
profundadevarul.Principiul superioritatii statului e indreptat impotriva sofistilor, caci,
din principiul sofistilor,omul e masura tuturor lucrurilor astfel rezulta ca fiecare om
traieste dupa regulile sale siignoreaza normele societatii. Socrate afirma ca e mai
bines a suporti o nedreptate decit lanedreptate sa raspunzi cu nedreptate.
Dreptatea iese la suprafata.Principiul maeutic- cautarea adevarului prin
inlaturararea raspunsurilor incorecte. Sofistii ziceauca adevarul are character
subiectiv . socrate afirma ca ca adevarul e obiectiv si nu depinde de pozitiile unui
individ neadecvat.
24. Prin ce se deosebeste filosofia lui Socrate de filosofia sofista?
Socrate asemenea sofistilor, sustinea ca virtutea este stiinta, deci poate fi
invatata deoameni; in schimb, era de parere ca stiintele pozitive nu pot garanta
armonia si ordinea sociala.Pe de alta parte, Socrate practica si el metoda dialectica,
dar nu exercitiile de virtuozitate verbala pura, prin care sofistii ajungeau la
concluziile unui individualism egoist sau ale mihilismului etic.Dimpotriva, pentru
Socrate exista valori umane certe dar carora el nu le gasea un fundamentrational,
sustinand ca o voce interioara il impiedica de la actiuni rele. De aici
derivascepticismul sau in ceea ce priveste actul cunoasterii; caci, in opozitie cu
pretentiileenciclopediste ale sofistilor, Socrate afirma ca singurul lucru pe care il stie
cu certitudine este canu stie nimic. Cultura enciclopedica a sofistilor o considera
inconsistenta. In locul acumularii decunostinte si a enuntarii sententioase a unor
norme, solutii, formulate cu mare abilitate adevaruri,etc., metoda sa de a-I invata
pe oameni, era dialogul. Sofitii promovau idea c adevrul poartcaracter pur

subiectiv.Socrate spune c adevrul tiinific este unul obiectiv i nu depinde de

poziia, de interesul i de scopul unui individ luat aparte.Adevrul poart caracter
general i el seconine n spiritul, n contiina omului.
25.E xistenta la Platon se divizeaza in:
Exist 2 lumi, spune Platon, una care n totdeauna este i nici cnd nu apare i alta
care ntotdeauna apare, devine i nici cnd nu este.Prima este lumea ideilor, a II-a
este lumea lucrurilor senzoriale.Lumea ideilor este o lume constant, venic,
obiectiv, perfect, ideal, absolut, iar lumea lucrurilor senzoriale este o lume
temporar, relativ, imperfect, n venic schimbare itransformare.Lumea ideilor
reprezint lumea cunotinelor.Ideile ca cunotine, ca noiune, caidealul i ca
esene a tuturor lucrurilor din univers.Fiind venice ele exist naintea
existeneilucrurilor senzoriale.Lucrurile senzoriale sunt lucrurile corporale, fizice
care sunt cunoscute denoi, de om prin senzaii, prin organele de sim, deaceea i se
numesc astfel, senzoriale.Dar fiecare lucru senzorial este secundar n comparaie cu
idea fiindc oricare lucru senzorial, fizicexist numai deatta i ntr-atta fiindc i
nct exist idea sa care l anticipeaz.Lucruri sntattea ct sunt idei i nu exist
lucruri care n-ar fi determinate de idei.
26.Ce semnifica Erosul platonic?
Platon descrie Erosul ca fiind un copil al saraciei si al bogatiei. In ziua de nastere a
Afroditei au procreatPoros (Belsugul) cu Penia (Saracia) Erosul si acesta poarta prin
lume calitatile parintilor sai. Iata de ceErosul platonic este nostalgie, dorinta, din
pricina ca sentimentul deficientei este un element constitutiv alacestuia.Erosul este
nostalgia sufletului dupa perfectiune,dupa eternitate, dupa lumea Ideilor, si, ca
atare,el este drumul omului divin. Iubirea platonica este nazuinta spre nemurire, el
este acea putere ce face cafiinta din noi sa doreasca arzator sa se faca eterna
stapana a Binelui, a Frumosului si a Adevarului. DupaPlaton Ideile nu sunt in stare sa
contribuie la mantuirea sufletului omenesc din inchisoarea corpului, totusiomul are,
menirea ca, gratie nostalgiei "erotice", ce se aprinde in sufletul sau, sa ajute Ideilor
ca sa se impuna ca puteri in lumea senzoriala, prin aceea ca Ideile devin motive
determinante alevointei omului(thymos, thymoeides).
27 .Sufletul in opinia lui Platon este compus din:
In "Phaidros" Platon compara sufletul cu o caleasca trasa de doi cai, ce sunt condusi
de un vizitiu. Unuldintre cai este de origine Divina si de aceea el urmeaza bucuros
indemnurile vizitiului spre lumea Ideilor.Al doilea cal este, dimpotriva, de origine
vulgara; el este inrudit cu colbul pamintului si de aceea a plecatspre lumea
senzoriala ceea ce face ca vizitiul sa-l sileasca cu forta sa ia calea in sus. Vizitiul
este Nusul,ratiunea.Astfel, sufletul se compune din: Ratiune, vointa,
sentimente.Acestor trei elemente le corespund urmatoarele calitati
morale:intelepciunea,vitejia si cumpatarea.Astfelsufletul are trei facultati: 1) de a
gindi (ratiunea, ce se afla in cap); 2) facultatea afectelor si asentimentelor, care se
gasec in piept si 3) facultatea poftelor ce se afla in pintece.Caracterul oamenilor
depinde de acea facultatea a sufletului care domina in ei.
2 8.Gnoseologia din perspectiava lui Platon include:
a
)anamneza-ce semnifica ,,aducerea aminte Reamintire a ideilor pe care sufletul lear fi cunoscut ntr-oexistenta anterioar.In opinia lui Platon sufletul renaste in alt
corp astfel el uitind totul din viata trecuta,si pe parcursul noi vieti reamintinduse far
a intelege ca aceste cunostinte fac parte din viata anterioara. b)erosul-care este

nostalgia dupa eternitate,bine,frumos.Adica cunoasterea adevarata poate fi

realizatadoar prin intermediu lumii ideilor.c)dialectica-

se definete ca art de a discuta,este o metod a ntrebrilor i rspunsurilor, este

i o art alimbajului.Metoda dialectic are ca instrument limbajul, prin care se
atinge esena fiecrui lucru.
2 9.Existenta in viziunea lui Aristotel o constituie:a)
materia-reprezinta materialul din care se formeaza lucrurile.Materia in opinia lui
este posibilitateaexistentei.Materis este un inceput pasiv. b)forma-este o ratiune
este o esenta ideala a lucrurilor care se contine implicit in fiecare lucru.Fiecarelucru
este ceea ce este el numai datorita formei ei.Forma este realitatea existentei.
30 .Ce este forma in opinia lui Aristotel?Cum determina Aristotel forma formelor?
La Aristotel forma reprezint, n linii mari, aceeai realitate care o reprezint ideile
la Platon doar c la Aristotel forma, sau lumea ideal, raiunea este activ, creativ
i este n strns legtur cumateria.Forma, spune Aristotel, nu exist paralel cu
materia, ca la Platon.Forma se conine nmaterie de la sine i astfel ntrebarea cum
ele se unesc decade.Forma este realitatea existenei iar materia este posibilitatea
existenei.Fiecare lucru este ceea ce este el numai datorit formeisale.Forma este o
raiune, este o esen ideal a lucrurilor care se conine implicit n fiecare lucrui
dac fiecare lucru, prin starea sa calitativ i cantitativ se datoreaz formei atunci
ierarhialucrurilor din natur, multiplicitatea i diversitatea lor ne demonstreaz
existena ierarhieiformelor, a esenelor ideale ale lucrurilor.i aceast ierarhie se
ncheie cu forma subprem,forma formelor care se numete Dumnezeu.Dumnezeu,
la Aristotel, ca form este o raiuneuniversal care fiind activ acest Dumnezeu
filozofic creaz lumea, dar nu o creaz din nimic caDumnezeul religios, ci o creeaz
din materie care exist ca posibilitate de a fi i devine realitatedatorit formei
sale.Dac forma este activ rezult c ea este cauza micrilor i transformrilor
alucrurilor din natur.n aa caz Dumnezeu ca forma suprem este cauza ntregului
univers i eld micare universului.La ntrebarea
Dac Dumnezeu ca o cauz a micrii din univers, el nsui se afl n micare sau
nu?
Aristotel rspunde negativ.Dumnezeu ca form este cauzatuturor micrilor i
transformrilor din univers, dar el rmne nemicat fiindc dac am admitec i el
este n micare atunci ar trebui s admitem c exist nc o cauz suprem lui
Dumnezeuceea ce ar fi absurd.
31 .Ce este materia in viziunea lui Aristotel?
Materia este materialul din care sunt formate lucrurile.Materia este nedeterminata
numai atunci cind sedefinitiveaza,adica cind se manifesta ca posibilitate a
realitatii.Materia se transforna din posibilitate inrealitate numai datorita
formei.Aparitia lucrurilor este ,,oformarea materiei in procesul careia participa
patru cauze:materiala,formala,efectiva si finala.
32 .Numiti si descrieti etapele principale ale filosofiei medievale? n linii mai
Filozofia medieval ncepe cu sec I de la naterea lui Hristos.Cu toate c n perioada
primelor 5 secole nceputul sec VI de la naterea lui Hristos noi tim a continuat
filozofia antic greac.Dar totuifilozofia ncepe n secolul I i ine pn n sec XIV. i
aceast perioad de timp se mparte n 3 etape :

Etapa apologetic (sec I Sec IV)

Etala patristic (sec IV - VIII)
Etapa colastic (VIII-XIV)Prima perioad apologetic (apologie = aprare) se
numete astfel din cauz c n primele 3secole de la apariia religiei cretine,
cretinismul ca religie, nvtur nc nu era constituit n baza sadogmatic,
teoretic . nvtura cretin deseori era supus diferitor interpretri neadecvate
esenei ele.iaici, n acest timp, pe arena filozofico-teologic apare o pleiad de
gnditori, de teoreticieni care caut sapere bazele, ideile principale ale
cretinismului i s lupte mpotriva interpretrilor greite,neadecvate.Aceasta nu
nseamn c aceti apologei, aprtori ei nsui nu comiteau careva
interpretrineadecvate interpretrilor bisericii cretine. Printre apologei s-a
evideniat Tertulian, care este cunoscut prin fraza sa
Cred fiindc este absurd
. Noua religie cretin odat aprut coninea n sine mai multecri evanghelice
care nc nu erau decise, selectate de biseric pentru a fi canonizate, considerate
caadevruri Dumnezeeti.Perioada II-a se numete patristic (de la latinescul pater
= printe). n dezvoltarea iextinderea religiei cretine a existat o perioad
deosebit numit patristica fiindc anume n aceast perioad s-au manifestat mai
muli gnditori, aprtori, promotori, teoreticieni ai religiei cretine care prin modul
lor de via, prin suferinele suportate, prin neligiuirurile fa de ei, prin scrierile lor
au promovat, au cultivat i au aprat prioritile religiei cretine, deseori cu preul
vieii pentru care fapt ei aufost canonizai sau declarai sfini, prini ai bisericii
cretine i ei sunt sfini pentru toate direciile icurentele religiei cretine : i pentru
ortodoci, i pentru catolici i pentru protestanti.n aspect filozofic printre sfinii
prini ai bisericii (i Sf. Grigore i Sf Vasile) s-a evideniat Augustin numit
preafericitul(sec IV jumatea II prima jumate sec V) care a unit n creaia sa scris
filozifia lui Platon, nvtura luiPlaton despre lumea ideilor, cu nvtura cretin i
a creat o concepie care a fost autoritar i a dominat pn n secolul XIII
XIV.Augustin nu accept poziia lui Tertulian (cred fiindc este absurd).El
promoveaz idea c omul poate s neleag esena cunotinelor cretine i el cere
s se deosebeasccunotinele laice de cunotinele religioase.Deosebirea dintre
aceste 2 tipuri de cunoatere const nfaptul c cunoaterea laic, tiinific este
caracteristic doar unui cerc restrns de oameni savanilor.Superioar este
cunoaterea religioas bazat pe credina nestrmutat n puterea luiDumnezeu.A
III-a epoc se numete scolastica (scola = coal)Este legat cu apariia scolilor pe
lng biserici i mnstiri i n aceste coli studiile se fceau dup un sistem
strict,riguros i numai n baza bibliei i a crilor sfinilor prini.Nici o carte laic nu
se admitea.Cunotinele se nsueau prin nvarea pederost necritic ca adevrul
n ultim instan a celor expuse n biblie i n crile sfinilor prini.Scolastica a
creat o modalitate de gndire caracteristic epocii respective cu un caracter teocentristunde aspectul naturalist i antropocentrist se excludea.Adic n scolastic, n
colile bisericeti, totul era privit i explicat prin prisma credinei n Dumnezeu i
recunoaterii caracterului absolut a lui Dumnezeui a adevrurilor Dumnezeeti
expuse n biblie.Aspectul antropo-centrist, uman era exclus fiindc omuleste
considerat drept o fiin mult inferioar lui Dumnezeu : corpul izvorul rului, sufletul
trebuie s fieconsacrat doar nsuirii valorilor pur religioase i asceptice, corpul

omenesc este diminuat lamaximum,femeia izvorul rului i numai credina pur l

poate salva pe om.
33.Ce este scolastic a?De ce filosofia medievala este numita astfel?
Scolastica este o notiune derivata din latina
scola
insemnind scoala si scolasticus adicainvatatorul,cunoscator al asa numitelor sapte
arte(logica,gramatica,retorica,geometria,astronomia,muzicasi aritmetica)Scolastica
desemneaza acea tendinta din filosofiei si teologie care,incepind cu perioadatardiva
a evului mediu a incercat sa explica si sa faca intelese fenomenele supranaturale
ale revelatieicrestine cu ajutorul ratiunii umane si mai ales,ai filosofiei lui
Aristotel.Acest curent care de la mijloculsec.XI si pina in secolul XV a fost un
element dominant in institutiile de invatamint si universitatileEuropei,avea ca scop
principal utilizarea filosofie pentru motivarea si sistematizarea rationala a dogmelor
religioase,astfel filosofia devenind o ,,slujnica a teologiei(ancilla theologiae).La
inceput erau denumitiscolastici toti invatatii din scolile monarhale medievale,dar
mai tirziu termenul sa limitat la profesorii defilosofie si teologie din universitatile
epocii respective.Filosofia medievala este numita asfel din motiv cascolastica a
reprezentat un curent principal al perioadei medievale si a durat o perioada relativ
mare.
34 .Numiti reprezentantii principali ai filosofiei medievale? Perioada apologetica:
Tertulian,Origene,Clemens AlexandrinulSa evidentiat Tertulian-jurist vestit in lumea
romanica,aparator al crestinismului, cunoscut prin faza,,Cred fiindca este absurd.In
operele lor ei prezinta cele dintii expuneri ale gindirii si credintei crestine.Clemens
Alexandrinul porneste de la unitatea filosofiei si religiei,de la completarea lor
reciproca.Scopullui Clemenos consta nu atit in a para crestinismul de dusmani,cit in
ai convinge pe pagini desuperioritatea religiei crestine si de ai atrage de partea
ei.Origene-mare martir al credintei si parinte al bisericii crestine,conceptul lui a fost
puternic influentat defilosofia stoicista si neoplatonica,fapt pentru care a fost
invinuit de erezie si a fost anatemizat de biserica.El a fost unul ddintre primii
sistematizatori ai dogmelor religiei crestine.Perioada patristica: Augustin
Fericitul(354-430),Boethius(470-525)Conform invataturi lui Augustin Dumnezeu este
totul-Tatal intelepciunii,adevarului,binelui,frumosului,luminii.Boethius-considerat
primul filosof medieval,ne ofera o deosebire dintre existenta si esenta.In opinia
luiele sunt identice doar cu privire la Dumnezeu,care e o substanta simpla,iar
lucrurile create de el suntcompuse de aceea existenta si esenta lor este
diferita.Pentru ca esenta sa capete existenta ea trebuie sa fiecreata de vointa
dumnezeiasca.Perioada scolasticii: Alcuin, Scotus Eriugena , Anselm de Canterbury,
Roscelin, Pierre Abelard ,TomadAquino.In aceasta perioada se divizau in nominalisti
si realisti.Nominalisti sustineau ca lucrurile individuale auexistenta reala iar
generalul nu exista nici sepat nici in lucruri,iar ..universaliile sunt doar
cuvinte.Realistii insa afirmau contrariul.
35 .Explicati de ce filosofia medievala poate /sau nu poate fi considerata
antropocentrista.
Modaliatatea de gindire caracteristica epocii respective avea un caracter teocentrist unde aspectulnaturalist si antropocentrist se excludea.Adica totul era privit
si explicat prin prisma credintei inDumnezeu si recunoasterii caracterului absolut a
lui Dumnezeu si a adevarurilor divine epuse in biblie.Caracterul antropocentrist era
exclus fiindca omul este considerat drept o fiinta mult inferioara

luiDumnezeu:corpul-izvorul raului,sufletul trebuie consacrat doar insusirii valorilor

pur religioase,femeiaizvor al raului si numai credinta il poate salva pe om.
36 .Numiti trasaturile caracteristice ale filosofiei renascentiste.
Pentru filosofia renascentista este caracteristic urmatoarele:

Antropocentrismul-adica in centrul cercetarilor filosofice este plasat omul

Umanismul-conceptia despre lume din acea perioada avea caracter

umanist,conform careia omuleste valoarea suprema si trebuie de creat conditii
umane in scopul dezvoltarii mulilaterale siarmoniose a fiecarei personalitati.

Panteismul-conceptie care considera ca Dumnezeu si natura sunt identice,ca

Dumnezeu este pestetot locul.

Secularizarea-eliberarea treptata a vietii spirituale si societatii de sub tutela si

dominatiareligiei,trecerea la o viata mai laica.

Filosofia renasterii se dezvolta impreuna cu arta,se renaste cultul frumusetii.

37 .In ce consta Umanismul epocii Renasterii?
Problema umanista-reprezinta problema omului si locul lui in lume,unitatea lui fizica
si spirituala.Cuaceasta problema se ocuopa scriitorii,poetii,pictorii si publicistii:
Dante Alighieri,Francesco Petraca,Picode la Mirandola,Marsilio Ficino, Djovani
Boccacio,Lorenzo Valla,Pomponazzi,Montaigne. Umanistiidezvoltau idei despre
libertatea si demnitatea omului,despre valoarea vietii pamintesti,criticau viciile
sineajunsurile societatii,considerau ca filosofia scolastica este inutila pentru
orientarea in viata.Societateatrebuie sa formeze un om nou capabil la un
comportament binevoitor.Educarea acestui om trebuie sa serealizeze in procesul
instruirii si muncii staruitoare,in procesul studierii disciplinilor umanitaregramaticii,retoricii,filosofiei,eticii,literaturii,operelor oamenilor de stat si bisericesti,
filosofilor antichitatii (in principal Platon, Aristotel, Epicur s.a.). Umanistii
argumentau necesitatea luptei cu scolastica siclericalismul.
38 .In ce consta esenta filosofiei naturii din epoca Renasterii?Numiti reprezentantii
ei debaza si caracterizati succint ideile lor.
Problema naturfilozofica a epocii renasterii consta in elaborarea tabloului naturalstiintific al lumii sistudierea naturii.Cu aceasta problema se preocupau Nicolai
Cuzanus,Bernardino Telezio,J.Bruno,Paracelus, G.Galilei. Problema naturfilozofica in
epoca renasterii avea un caracter panteist.Crearea unui
nou tablou al lumii si studierea naturii erau in strinsa legatura cu dezvoltarea
modului de productie,navigatiei maritime,descoperirilor geografice.B.Telezio
considera ca scopul filosofiei consta nu in cunoasterea lui Dumnezeu, ci cercetarea
naturiireale. El neaga apelul la autoritati si considera ca concluziile stiintifice si
filosofice trebuie sa se bazeze pe perceperea nemijlocita si experienta,pe ratiune
proprie. N.Cuzanus era preocupat de problema traditionala de atunci a raportului lui

Dumnezeu si lumea, orezolva original. El il apropie pe Dumnezeu cu

natura,atribuindui naturii calitati divine. DeasemeneaCuzanus formuleaza un sir de
idei dialectice in intelegerea naturii unitatea contrariilor, unicul simultiplul,
posibilitatea si realitatea,finitul si infinitul. El formuleaza notiunea de ingnoranta
inconstienta(docta ingnorantia), care este constientizarea disproportiei intre
ratiunea umana limitata si infinitatea incare omul este inclus si spre care tinde.
Problema cunosterii la N.Cuzanus se concretizeaza ca problemaratiunii si
credintei.Credinta el o pune mai susu decit ratiunea.De la credinta incepe
oriceintelegere.Ratiunea se orienteaza prin credinta,iar credinta se desfasoara prin
ratiune. N.Copernic formuleaza conceptia heliocentrica conform careia pamintul se
roteste in jurul axei sale prince se explica schimbul zilei si noptii si miscarea boltei
ceresti.Odata cu aceasta pamintul se roteste in jurul soarelui pe care el il plaseaza
in centrul universului.Copernic era convins ca lumea este finita si uncentru al
universului exista(daca nu pamintul atunci soarele).J.Bruno dezvolta mai departe
ideile lui Copernic si Cuzanus, argumentind unitatea si infinitatea lumii,caracterul ei
necreabil si indistructibil.Sistemul nostru solar este numai unul din multiplele
sistemeasemanatoare.Pamintul nu poate fi centrul cosmosului fiindca in lume nu
exista nici centru nici periferie.Pentru aceste idei si panteism el a fost ars pe rug de
inchizitie.G.Galilei a pus temeliile mecanicii clasice,are in sir de descoperiri in
astronomie, era adeptul studieriieperimentale ale naturii.El considera ca mecanica
si matematica stau la baza tuturor stiintelor.El a propusideia experimentului si
metoda analizei cantitative in studierea naturii.
39 .Expuneti concis esenta ideilor social-poititce ale Renasterii.
Printre ideile sociologice merita un interes deosebit conceptia lui Machiavelli despre
statul centralizat.Elneaga conceptia religioasa conform careia statul depinde de
biserica ca putere suprema pe pamint.Bisericaa descentralizat temelia statului
incercind de a lua in minile sale puterea laica si spirituala.Fiindca fortelemotrice ale
oamenilor sunt egoismul si interesele materiale reiese ca doar un stat puternic si
centralizat poate sa faca regula in societate. Machiaveli se ocupa si cu problemele
politice,el ajunge la concluzia ca pentru a atinge scopurile politice toate mijloacele
sunt bune,ca scopul scuza mijloacele.Ideia unui stat puternic este dezvoltata si de
Bodin,care pune interesele statului mai presus decit religia si biserica. Grotius
formuleaza conceptia dreptului natural,ca dreptul are origine umana.Grotius
clasificadreptul in civil care reiese din situatia politica si natural care este cauzat de
caracterul social al omului.Deasemenea sunt inaintate teorii de egalitate sociala a
oamenilor care aveau un caracter utopist si iluzoriuin perioada respectiva(Tomas
Munzer,Tomas Morus,Tommazo Campanella).
40 .Care sunt principalele curente gnoseologice din epoca moderna?
Principalele curente gnoseologice din epoca moderna sunt:
Empirismul
Raionalismul
SenzualismulEmpirismul (din lat emphiria = experiment) este fondat de ctre
filozoful englez FrancisBacon.Conform empirismului la baza cunoaterii adevrate
tiinifice st metoda inductiv.Unicul iadevratul izvor al cunoaterii tiinifice,

unica surs de obinere a cunotinelor obiective, veridice

esteexperimentul.Curentul raionalist fondatorul este filozoful francez Reno
Descartes (de la cuvntul latinraio = raiune).Acest curent era diametral opus
empirismului si sustinea ca numai raiunea ne poate dacunotine obiective,
universale, clare i necesare deoarece numai raiunea poate cuprinde universul
nntregime.mpotriva raionalismului vine senzorialismul englezului Locke (din
latinulsenzualism ).Senzualismul promoveaz concepii diametral opus celei a lui
Descarte spunnd c ideinnscute nu exist.La natere creierul omului este ,,tabula
rasa (foaie curat) pe care poate fi scris tot.
41 .In aspect ontologic in filosofia moderna deosebim urmatoarele curente?
Filozifia modern a ncercat s rspund la ntrebarea
Din ce este/Care este/Ce st la baza lumiii temeiului ultim.
n ontologia modern se disting 3 curente principale :
Monismul
Dualismul

PluralismulPrimul curent care apare n aceast perioad este

Dualismul
.Fondatorul fiind Rene Descartes(1596 1650).Conform lui Descartes la baza lumii
stau dou substane : una material i alta ideal,spiritual, avnd urmtoarele
caliti :
Cea material sau fizic este corporal i are ntindere n spaiu
Cea ideal are, ca atribut principal, gndireaFilozoful consider c aceste dou
substane sunt unite de ctre Dumnezeu i doar el este n stares in mpreun
aceste 2 nceputuri care sunt opuse, izolate, deosebite una de alta.
Monismul
este un curent filozific n care se ncearc depirea problemelor pe care le
ntlnetedualismul.Fondatorul i principalul reprezentant este filozoful olandez
Benedict Spinoza.n viziunea luiSpinoza n univers exist o singur substan, care
este Dumnezeu.Aceast substan este universalavnd aa dou atribute
principale ca : ndinderea i gndirea.
Pluralismul
este ntemeiat de ctre Worttfried Leibniz (1646 - 1716). Leibniz considera c
toatelucrurile i fenomenele i au inceputul de

Monade
.Monadele sunt nite particule spirituale din care suntalctuite toate lucrurile : att
cele materiale ct i cele spirituale.Monada este un element iniial allucrurilor.
42 .Expuneti esenta empirismului lui F.Bacon
Conform empirismului lui Bacon la baza cunoaterii adevrate tiinifice st metoda
inductiv.Uniculi adevratul izvor al cunoaterii tiinifice, unica surs de obinere
a cunotinelor obiective, veridice esteexperimentul.Cunoaterea tiinific nafara
experimentului, spune Bacon, nu poate fi cci experimentulne permine s studiem
aceleai obiecte n condiii diferite, ne permite s studiem diferite obiecte naceleai
condiii, ne permite s repetm, s comparm i s verificm de fiecare dat
cunotineleobinute.ns pentru ca tiina i filozofia s se dezvolte legal ele
trebuiesc mai nti recunoscute deaceean condiiile sfritului sec XVI nceputul
secolului XVII Bacon propune ca s fie acceptat
teoriaadevrului dublu
, teorie venit din filozofie arab medieval, teorie conform creia trebuie s
serecunoasc existena a dou adevruri :
adevrul religios
i
adevrul laic
i respectiv s se recunoascdou sfere de cunoatere :
cea religioas
i
cea laic
unde se include filozofia i tiina.Trebuie s serecunoasc c fiecare din ele i are
hotarele i sarcinile sale i anume : religia trebuie s fie preocupat deeducaia
moral, spiritual a omului iar tiina i filozofia, ca expresie a puterii minii
omeneti s fie preocupate de studierea legitilor naturii i s se recunoasc c nici
una din ele nu are dreptul s seimplice n domeniul alteia, ele exist paralel i
independent una de alta. La baza cunoaterii tiinifice ifilozofice trebuie s stea
experimentul.Primul pas care se cere efectuat n procesul cunoaterii const n a
pune la ndoial toate cunotinele de care dispunem pentru a deosebi cunotinele
religioase de cele laice,i pentru a deosebi n sfera cunotinelor laice cunotinele
adevrate de cele false.i aceast deosebireeste posibil numai apelnd la
experiment. Opera principal a lui Bacon se numete
Noul Organon
adic noua tiin logic, avnduse n vedere necesitatea crerii unei tiine logice
noi care ar depiorganonul, logica aristotelic, care domina pn n secolul XVI.
43 .Numiti si caracterizati ,,idolii in filosofia lui F.Bacon
Dac analizm caracterul cunotinelor noastre, spune Bacon, atunci depistm n
raiunea noastr, un ir de factori care ne influieneaz negativ caracterul
cunotinelor dar care fapt noi nu contientizm. Deaceea n realitate deseori
cunotinele noastre sunt nepline, sunt incomplete.Aceti factori se numesc

idoli
.Exist 4 tipuri de idoli :
Idolul forului (mulime, adunare)
Idolul peterii
Idolul pieii
Idolul teatrului sau autoritii
Idolul forului
const n faptul c oamenilor, savanilor le este caracteristic n procesul cunoaterii
de a judeca despre lucrurile din natur de pe poziiile lor subiective, le este
caracteristic de a atribui lucrurilor din natur caliti umane, omeneti.i atunci
despre lucrurile naturale se judec ca despre lucrurinsufleite, ceea ce nu este
corect.
Idolul peterii
const n faptul c savanilor le este caracteristic de a generaliza cunotinele
particulare,singulare, le este caracteristic de a judeca despre univers doar n baza
unor cunotine restrnse, limitate.iatunci savantul se aseamn cu omul care se
gsete ntr-o peter, vede lumea exterioar numai att ct i permite ieirea din
peter, dar n baza acestui segment ngust el judec despre ntreaga natur.
Idolul pieii
const n utilizarea incorect, neadecvat a noiunilor, a termenilor n
caracteristicacunotinelor noi descoperite fapt care produce erori la cititor.
Idolul teatrului
const nfaptul c savanii pentru a-i argumenta, demonstra noile lor
descopeririapeleaz nu la fapte concrete, nu la fapte empirice, luate din practica
real, ci apeleaz la scrierile unor savani cu autoritate baznduse pe unele citate,
expresii gsite n aceste scriei care chipirule ar justificanoile descoperiri. Dar
aceasta este o greeal deoarece aceste opere ale vestiilor savani au fost
actualecndva, cu mii de ani n urm, acum ns ele sunt depite i unica
confirmare a noilor realizri poate fidoar practica empiric.
44 .Caracterizati succint principiul de baza al filosofiei lui Descartes ,,Cogito,ergo
sum.Ince consta esenta acestuia?
Descartes consider c la baza ndoielii trebuie s stea deducia.Esena ndoielii
carteziene estedescris prin formula
Cogito, ergo, sum
(cuget deci exist). Toate cunotinele de care dispunemnoi se cer a fi puse la
ndoial.Exist un singur adevr cert, clar, incontestabil : faptul c eu exist,dar c
acest adevr este anume aa ne demonstreaz faptul c eu gndesc.Dac eu

gndescnseamn c eu exist cci ar fi absurd, alogic de afirmat c eu gndesc dar

nu exist.Nimeni nu poate pune la ndoial acest adevr, n rest toate cunotinele se
cer a fi puse la ndoiala
. ndoindu-se de tot i de toate, Descartes observ faptul c el, cel care cuget c
se ndoiete, trebuie sexiste.
Dubito, ergo cogito; cogito, ergo sum
. Aceasta constituie punctul terminus al ndoielii metodice.Decartes insist asupra
caracterului intuitiv al acestei cunotine. Acel ergo dintre cogito i sum
nusemnific aici o deducie. Acest lucru ar nsemna o nclcare flagrant a propriilor
principii de ndoialmetodic. Cile cunoaterii la Descartes sunt intuiia i deducia.
45 .Cui ii apartine expresia ,,Tabula rasa.In ce consta esenta ei?
Tabula rasa
(lat.) Tabl tears
. Expresia a fost pus n circulaie de filosoful John Locke, careconsidera c mintea
noului-nscut este
tabula rasa
- o foaie alb pe care se imprim cunotinele prineducaie i contact cu semenii.n
locul ideilor nnscute Locke spune n raiune nu exist nimic ce anterior n-ar fi
existat nsimuri.Toat cunoaterea noastr se bazeaz numai pe simuri i senzaii.
46 .Prin ce se deosebeste senzualismul lui Locke de rationalismul lui Descartes?
Daca in rationalismul lui Descartes unele cunostinte erau innascute atunci
senzualismul lui Locke promoveaz concepii diametral opus celei a lui Descarte
spunnd c idei nnscute nu exist.La naterecreierul omului este ,,tabula rasa
(foaie curat) pe care poate fi scris tot. n locul ideilor nnscute Lockespune n
raiune nu exist nimic ce anterior n-ar fi existat n simuri.Toat cunoaterea
noastr se bazeaz numai pe simuri i senzaii.nafara senzaiilor cunoatere nu
exist.Despre aceasta nedovedete i faptul c dac careva din organele noastre de
sim este afectat atunci este afectate icaracterul cunotinelor obinute prin
intermediul organului respectiv.
47 .Ce este substanta la Spinoza?
n viziunea lui Spinoza n univers exist o singur substan, care este
Dumnezeu.Aceast substan esteuniversal avnd aa dou atribute principale ca :
ndinderea i gndirea. Spinoza considera c totul estesubstan i substana este
totul. Natura exist datorit forelor sale proprii
(causa sui)
.El scria Prinsubstan eu subneleg tot ceea ce exist n sine i se manifest prin
sine. Spinoza identific substanasau natura cu Dumnezeu.Deci Dumnezeu este
dezolvat n natur, n lucruri i dat fiind faptul c naturaeste ridicat la rangul lui
Dumnezeu ea se manifest n dou moduri : ca natur ceatoare i ca naturcreat.
48 .Cui ii apartine expresia ,,Libertatea este necesitatea cunoscuta si cum poate fi
inteleasaea?

Aceasta expresie ii apartine lui Spinoza.Pentru el n sufletul uman exist un ir de

pasiuni si afecte acesteainfluennd procesul cunoaterii, cunotinele n
general.Libertatea umana consta in libertatea de subinfluenta acestor afecte si
pasiuni.Din moment ce libertatea este identificata cu cunoasterea,tendinta
deautocunoastere devine una dintre cele mai importante tendinte
omenesti.Libertatea este necesitateacunoscut, conceput, neleas.Adic omul
este liber doar dac cerceteaz natura i pricepe legele eiacionnd n conformitate
cu aceste legi.
49 .Statul in viziunea lui Hobbes este rezultatul...(continuati gindul).
Statul in viziunea lui Hobbes este rezultatul unui contract social prin care oamenii
transfer statului puterea i competena, dat fiind c n natur domnete "rzboiul
fiecruia cu toi ceilali"(homo hominilupus). Legitimitate statului const i n datoria
sa de a garanta securitatea.Hobbes pornete de la premiza

c egoismul domin natura uman (omul pentru om este lup). De aici rezult
necesitatea apariiei statuluica o creaie artificial.
50 .In ce consta invatatura lui Leibniz despre ,,monade?
Leibniz considera c toate lucrurile i fenomenele i au inceputul de
Monade
. Monadele sunt nite particule spirituale din care sunt alctuite toate lucrurile : att
cele materiale ct i cele spirituale. Monadaeste un element iniial al lucrurilor.Ea nu
poate s fie un punct fizic sau geometric ci are naturmetafizic, spiritual
reprezentnd idei.Din aceast perspectiv Leibniz este
idealist.Principalelecaracteristici ale monadelor sunt urmtoarele : sunt simple i
indivizibile, nu apar i nu dispar pe calenatural ci sunt o emanaie ale lui
Dumnezeu i doar el poate s le distrug, ele sunt individuale iirepetabile deaceea
i lucrurile alctuite de monade sunt diferite, nu se schimb intrnd n contact
cumediul, nu au contact cu lumea neavnd nici ui nici ferestre.Interaciunea dintre
monade este asigurat dectre armonia restabilit, care este dirijat de ctre
divinitate.Monada superioar este Dumnezeul.
51)Numiti principalii reprezentanti ai Iluminismului.Unde apare filosofia
Iluminismului siprin ce se caracterizeaza ea?
Principalii reprezentanti ai Iluminismului sunt:
Rousseau Jan Jack, Voltaire,Diderot,Lametrie,Holback, Helvetius
.Filosofia Iluminismul apare mai intii in
Anglia
, dar se dezvolta indeosebi in
Franta
.(Iluminismul este un curent spiritual,ideologic ,stiintific si filosofic,care promova
ideea ca unicul motor al progresului social ar fi raspindirea in masa a cunostintelor
stiintifice si instaurarea la guvernare a unuimonarh iluminat intelectual care ar

contribui la raspindirea cunostintelor si dezvoltarea spirituala a poporului

sau)Iluminismul este orientat in primul rind
impotriva moralei ,traditiilor,spiritului feudal, impotrivabisericii si a religiei
,
i mpotriva monarhiilor absolute
.Iluminismul se deosebeste de filosofiasec.XVII prin aceea ca nu este expusa in carti
,in tratate academice scrise in limba latina,ci se scriu
cartipopulare
,lucrari simple in limbile nationale,fiind destinate unui public mai larg.Clasa burgeza
venea cumorala noua inaintind
ideea egalitatii
si
dreptatii
.In aceasta perioada biserica incepe sa fie consideratade catre multi iluministi un
dusman al ratiunii. Doua curente in ceea ce priveste atitudinea fata dedivinitate si
religie apar in aceasta perioada ,cel
deist
si cel
ateist
.(Notiunea deism provine de la latinescul deus, care inseamna D-zeu.Din
perspectiva reprezentantilor acestui curent D-zeu are o influenta limitata asupra
lumii.El creaza lumea, o pune in miscare,dar maiapoi lumea functioneaza si se
dezvolta singura.Ateismul- neaga existenta lui D-zeu, spunind ca acesta poate sa
existe doar in minteasi psihicul omului,canu D-zeu l-a creat pe om, ci invers- omul
pe D-zeu, avind ca fundament incapacitatea de a explicaanumite lucruri.)
52)Numiti reprezentantii filosofiei clasice germane.
Principalii reprezentanti ai filosofiei clasice germane sunt:
Immanuel Kant
(1724-1804),
Johan Fichte
(1762-1814),
Friederich Schelling
(1775-1854),
Georg Hegel
(1770-1831),
Ludwig Feurbach
(1804-1872).

53)Apriorismul lui Kant consta in:

Considerarea cunostintelor
apriorice dupa forma
(aprioric- a exista inaintea experimentului), iar
continutului- aposterioric
(aparut dupa experianta). Prin urmare, cunostintele care pretind a fi
stiintificetrebuie sa corespunda unui criteriu:sa fie apriorice dupa forma si
aposteriorice dupa continut. Kantincerca sa depaseasca ruptura,contradictia dintre
rationalism si senzualism propunind sa se recunoasca si
importanta spiritului si importanta ratiunii pt cunoastere.
Totodata, apriorismul tine de considerarea spatiului si timpului ca forme subiective
ale sensibilitatii si perceptiunii externe si anume, spatiul ca forma pe care o imbraca
senzatiile tactile,musculare sivizuale,iar timpul ca forma subiectiva a tuturor
senzatiilor.
54)Explicati notiunile de fenomensi lucru in sine la Kant Lucrurile in sine
se afla dincolo de limitele cunoaterii,exista inafara timpului si spatiului.Kant
numestelucrul in sine obiect trancendental ori noumen (spre deosebiere de
fenomen pe care noi il putemcunoaste)
Fenomen
- ceea ce este dat senzatiilor omului,ce poate fi cunoscut.Kant incearca sa caute
limitele cunoasterii inaintind urmatoarea idee:
noi nu putem cunoaste esentaadevarata a lucrurilor
. Obiectele realitatii care exista ca atare actioneaza asupra organelor de simt,
provocind o multime de senzatii.Ceea ce noi reflectam prin senzatii nu constituie
lucrurile ca atare asacum sunt ele in sine, ci numai cum ele ni se dau noua. Lumea
cunostintelor senzoriale-lumeafenomenelor; iar esenta lucrurilor ,cauzele
evenimentelor este ascunsa de simturile noastre si poate ficunoscuta doar prin
ratiune.Insa ratiunea noastra este prea slab dezvoltata ca sa poata realiza
sarcinadata.Deaceea, noi raminem doar la nivelul cunoasterii fenomenelor si nu a
lucrurilor in sine.
55)Ce este imperativul categoric in opinia lui Kant?
Imperativul categoric
este legea ce constituie baza conceptiei morale, conform careia omul trebuie sa
seconduca de urmatoare ide:
comporta-te astfel incit maxima vointei tale sa devina lege universala ,adica
comporta-te cu oamenii cum vrei ca ei sa se comporte cu tine
.Kant afirma ca omul trebuie privit ca un scop final , nu ca un mijloc, adica facind
bine pt cineva s-o facem pt ca el este om si nu dincauza ca asteptam ceva in
schimb.Orice fapta este morala daca in temelia sa contine tendinta spre
fericire,dragoste,simpatie. Fapta devinemorala daca ea se bazeaza pe datorie si
stima legilor si normelor morale.In caz de conflict moral noitrebuie neconditionat sa

ne supunem datoriei morale. In viziunea lui morala nu poate fi dedusa dinfactori

exteriori,ci ea este un fenomen autonom.
56)Ce sunt antinomiile in viziunea lui Kant?
Antinomiile
in viziunea lui Kant sunt contradictii aparent insolubile intre doua teze, care se
excludreciproc,dar nici una din parti nu triumfa usor,pt ca adeptii finitudinii lumii, in
refuzarea tezei o arata, defapt, contradictorie nu in ea insasi, ci cu o anume lege a
gindirii care vrea ca realul sa sa fi fost inintregime determinat.(Ex: Teza-Lumea :
lumea are un inceput, si este, de asemenea, limitata in spatiu.Antiteza-Lumea:
lumea nu are niciun inceput, nu este limitata in spatiu, ci este infinita atit in timp
citsi in spatiu.
57)Idealismul lui Hegel este un idealism absolut.Cum intelegeti aceasta afirmatie?
Idealismul lui Hegel este numit
idealism absolut
deoarece conform conceptiei baza lumii o constituie
ideea absoluta,spiritul universal
, care dupa natura sa este contradictoriu si de aceea se afla intr-o permanenta
automiscare, autodezvoltare
. Ideea absoluta,potrivit lui Hegel nu-i altceva decit
ratiunea,gindirea
,substanta ce formeaza esenta si baza primordiala a tuturor lucrurilor,ea exista
vesnic si continein sine in forma potentiala toate determinarile fenomenelor
naturale, sociale si spirituale.El afirma ca
existenta este gindire
, existenta adevarata o constituie ideea absoluta ca ratiune cosmica,
iar tot ceexista este rational si tot ce este rational, este real
.Hegel considera ca la inceput a existat doar ideea absoluta, constiinta, ratiunea din
care apare totul silumea ideala si lumea materiala.Ea este contradictorie in sine caci
este totul si in acelasi timp nimic.Estecontradictorie in sine pt ca autocunoscindu-se
este si subiect si obiect.In procesul dezvoltarii sale ideea absoluta trece prin diferite
etape,iar dezvoltarea ca atare are forma detriada:
teza, antiteza si sinteza
.Prima in dezvoltarea ideii absolute e etapa logica,cind ideea exista instarea sa
pura,inaintea naturii, in stihia gindirii pure.La aceasta etapa ea se desfasoara prin
asacategorii ca:
existenta, esenta , notiune
. La a doua etapa ideea absoluta se transforma in natura,careeste o exteriorizarea
a ideii absoluteIdeea se obiectivizeaza in natura, se instraineaza de la adevarata
saesenta si se manifesta in forma de obiecte corporale singulare.A treia etapa a
dezvoltarii ideii estefilosofia spiritului ce se realizeaza prin

spiritul subiectiv,spiritul obiectiv si spiritul absolut

.Spiritulsubiectiv reflecta
esenta omului, lumii lui spirituale, dezvoltarea constiintei lui
.Spiritul obiectivcuprinde
sfera vietii sociale
, se manifesta ca o integritate supraindividuala si se realizeaza prin
drept,morala si stat
.
Spiritul absolut
este activitatea spirituala comuna a mai multor generatii si se realizeaza

prin
arta, religie, filosofie
.In filosofie ideea se cunoaste pe sine insasi si cu aceasta procesul dezvoltariise
termina.
58)Ce este dialectica hegeliana?
Dialectica hegeliana
este o teorie universala a dezvoltarii si conexiunii universale,o noua
logicainterpretata de Hegel. Dialectica ca metoda de gindire, ca teorie afirma ca
lumea este contradictorie inesenta sa.Hegel a formulat legile cele mai generale ale
dezvoltarii, principiile fundamentale si categoriile dialecticii.Dar dialectica lui Hegel
purta un caracter idealist,deoarece la temelia dezvoltarii si
conexiuniiuniversale,potrivit lui Hegel, se afla ideea absoluta.
59)Care sunt legile dialecticii?
Se pot evedentia 3 legi ale dialecticii:
1)Legea unitatii si luptei contrariilor2)Legea transformarilor cantitative si calitative
reciproce3)Legea negarii negatiilor.
Prima lege, Legea unitatii si luptei contrariilor este fundamentul, considerindu-se ca
partile contrare fiindopuse nu numai ca se exclud,dar si se conditioneaza
reciproc,nu pot sa existe una fara alta. Intre aceste parti exista o lupta ce trece prin
urmatoarele etape:-aparitie-desfasurare-apogeuA doua lege, Legea transformarilor
cantitative si calitative reciproce presupune ca lucrurile reprezinta ounitate a
calitatii si cantitatii.Calitatea este ceea ce face lucrul sa fie ceea ce este, iar
cantitatea estecalitatea in spatiu si timp.Unitatea dintre ele se numeste
- masura
; daca ea se distruge, se trece la o nouastare de cantitativa si calitativa, ceea ce se
numeste
salt

.A treia lege,Legea negarii negatiilor, presupune existenta unei pleade:-tezaantiteza-sintezaea presupune reintoarcerea formala la etapa initiala si este nevoie
sa se petreaca un ciclu intreg aldezvoltarii, de la nastere la disparitie.
60)Hegel este reprezentant de vaza
al:a)senzualismului;b)rationalismului;c)idealismului subiectiv;d)idealismului
obiectiv;e)materialismului;Explicati de ce?
Raspuns
:
d) idealismul obiectiv
Hegel a fost filosof idealist obiectiv( a trecut de la idealismul
transcedental,subiectiv, la cel absolut,obiectiv) care a creat sistemul idealismului
obiectiv originar la temelia caruia a pus teza despreidentitatea dintre existenta si
gindire, despre lume ca o manifestare a ideii absolute.La Hegel absolutul va fi
inteles prin ratiune, prin mijlocirea obiectiva a acesteia.La intuitiaintelectuala
cunostinta se confunda cu absolutul cunoscut.Ratiunea logica arata singura lucrurile
laobiectivitatea lor, la adevarul lor,la activitatea lor de a fi.Hegel deci inlocuieshte
intuitia intelectuala prinmijlocirea logica.Absolutul el insusi este ratiunea care se
dezvolta in toate nuantele naturii si alespiritului.
61)Numiti principalele curente ale filosofiei contemporane.
Curentele filosofiei contemporane:
pozitivismul,existentialismul, materialismul sensualist,realismulidealist, filosofia
vietii.
62)Ce este irationalismul?Numiti principalii reprezentanti
Irationalismul
este current filosofic care postuleaza primatul intuitiei ,al instinctului, al trairii,
alinconstientului sau al altor facultati irationale asupra ratiunii.Principalii
reprezentanti:
Giovanni Papini,Arthur Schopenhauer
.
63)Numiti principalele etape ale dezvoltarii Vointei Mondiale in opinia lui
Schopenhauer
Principalele etape ale dezvoltarii Vointei Mondiale in opinia lui Schopenhauer :
a) reprezentareab) vointac)ideead)idealul
(In opinia lui Schopenhauer la baza existentei se afla o forta, o energie irationala,
oarba, salbatica,caredetermina existenta si esenta tuturor lucrurilor din
natura.Aceasta forta se numeste
vointa
. In calitate desubstrat universal ea este un
fundament al lumii
, o energie cosmica ce nu cunoaste limite in a serealiza.Tot ce exista in univers
constituie o manifestare a acestei vointe, toate lucrurile, fortelemagnetice,de

gravitatie. Esenta vointei este analizata de Schopenhauer in lucrarea sa principala:

Lumeaca vointa si reprezentare.In opinia lui omul este dominat de vointa,
incearca sa se elibereze deaceasta,dar nu reuseshte, deaceea, viata este suferinta)
64)Ce este vointa spre putere in opinia lui Nietzsche?
Vointa spre putere
constituie esenta cea mai intima a existentei, ce tine de
metamorfoza, de victorieasupra propriului eu, de depasirea omului, abandonarea
vechilor idoli si sperantei intr-o lume dedincolo
. Nietzsche se pronunta impotriva conceptiei interpretarii oamenilor ca fiind egali,pt
ca, cum spunea el,oamenii se deosebesc dupa gen,dupa virsta, dupa sanatate,
dupa avutie, iar
promovarea ideii egalitatiieste daunatoare, contrara esentei umane
.Faptul ca se incearca a sustine pe cei slabi, este cevainuman, cauzeaza aflarea
societatii in putrefactie(la aceasta contribuie religia ce se bazeaza pe ideea luiD-zeu
si morala care se bazeaza pe ideea despre bine si rau). El considera ca pt ca
societatea sa prospere, trebuie sa fie luata in consideratie teza ca
D-zeu este mort
;nu trebuie nici de apelat ptajutor, nici de acordat.Notiunile despre bine si rau
,egalitate, dreptate sunt caracteristice celor slabi,neputinciosi si lipsiti de vointa.
Oamenii se deosebesc doar prin vointa spre putere,care estecaracteristica tuturor.
Nietzche introduce notiunea de
supra-om
(om lipsit de mila, curatit de ideile morale, care poate sascoata societatea din
starea deplorabila in care se afla. Notiunea de Supra-om mai inseamna o
persoanaexceptionala, cu calitati deosebite , cu vointa spre putere exceptionala ce
nu are limite in realizareavointei sale)
65)Cum este conceput omul in filosofia existentialista?
Omul in perspectiva sfirsitului
este instrainat de el insusi
, nu mai are nici stapinirea,nici posesiuneasinelui.Omul este o
fiinta-a- neantului
,el survine din neant si se indreapta catre el.Omul
nu trebuie sa-si traiasca viata de pe o zi pe alta
,in inconstienta fata de destinul propriu,ci trebuiesa tinda spre o viata cu adevarat
personala si constienta.Omul inseamna
libertate
, pt a-si construi viata el trebuie sa opteze, sa aleaga in permanenta, sa se
angajezein raport cu destinul sau si cu al celorlalti.
Alegerea

fiind o necesitate(faptul de nu a alege constituie, deasemenea, o alegere) este

preferabila alegerea constienta , angajarea intr-un destin personal alaturi
deceilalti.Omul constata ca in realitate
nu este singur
, el este o fiinta alaturi de cei cu care e nevoit sa existe; fiintaumana este fiintaimpreuna.Omul trebuie sa
actioneze
,sa indrazneasca, sa-si puna in joc viata-sub permanenta privire si
judecatainevitabila a celorlalti.Fiina uman
nu este o fiin necesar
; fiecare dintre noi ar putea la fel de bine s nu fie. Omul exist, pur i simplu, este
o fiin de prisos.
66)Caracterizati succinct pozitivismul si formele principale ale acestuia

Pozitivismul
este un curent filosofic al carui teza principala este ca singura cunoastere autentica
este cea
stiintifica
, iar aceasta nu poate veni decit de la afirmarea pozitiva a
teoriilor
prin aplicarea stricta a
metodei stiintifice
. A fost conceput de Auguste Comte.Se disting 2 forme principale ale pozitivismului,
si anume:
-pozitivismul social cu un caracter predominant practic-pozitivismul evolutiv,cu un
caracter teoretic
.Ambele forme urmaresc ideea de progres,unde pozitivismul social deduce progresul
considerind sociatateasi istoria,iar pozitivismul evolutiv se bazeaza pe domeniile
stiintelor exacte,fizica si biologie.
Comte si John Mill
sunt principalii reprezentanti ai pozitivismului social,iar
Herbert Spencer
al pozitivismului evolutiv.
67)Numiti principalii reprezentanti ai gindirii filosofice din Moldova
Principalii reprezentanti
: Milescu-Spataru Nicolae,Dimitrie Cantemir,AmfilohieHotiniul,A.Hijdeu,Titu
Maiorescu, Lucian Blaga,Noica Constantin,etc

68)In ce consta esenta filosofiei istorice a cronicarilor moldoveni?

In conceptia cronicarilor istoria era
purtatoarea unor valori educative
.O larga raspindire capata ideile umanismului care avea un
caracter patriotic
.Umanistii moldoveni au pledat pt
independenta patriei,au luptat impotriva jugului turcesc
.Istoria devine un mijloc deexprimare a ideilor politice,de trezire a
mindriei poporului pt trecutul sau glorios
,pt originea saromana.Interesul pt originea neamului i-a facut pe carturarii romani
receptivi fata de cultura umanista,i-aindemnat sa studieze
istoria,geografia,filologia,si filosofia clasica.Grigore Ureche in Letopisetul Tarii
Moldovei afirma ca istoria, patrarea trecutului il deosebeste pe omde animale, ca
istoria joaca in acelasi timp
rolul educativ si cognitiv
.U.Ureche este intemeietorulanalizei istoriografice in cronografia Moldovei.Miron
Costin continua ideile predecesorului sau.(Inlucrarile De neamul
moldovenilor,Cronica tarilor Moldovei si Munteniei schiteaza ideile
despreoriginea romana a neamului nostru.In Viata lumii(poem de meditatie
filosofica) se pun problemeledespre sistemul solar,dezichilibrul cosmic,fericirea in
viata omului.O mare contributie a avut-o si Nicolae Costin,el proslavind pacea intre
popoare si condamnind razboaiele de contropire , totodata, pledind pt raspindirea
stiintei,literaturii si artei.)
69)Numiti principalele opera filosofice ale lui D.Cantemir
Principalele operefilosofice:
Divanul, sau gilceava inteleptului cu lumea,Imaginea de nedescris astiintei
sacrosante,Istoria ieroglifica,Interpretarea naturala a
monarhiilor,DescriereaMoldovei,Sistema religiei mahomedane
.
70)Numiti principalele trasaturi specifice ale Iluminismului moldovenesc.(sec.XIX)
Trasaturile iluminismului moldovenesc
:- ideile etnogenezei- lupta pt eliberare sociala si nationala- facilitatea? Limbii
romane (<presupun ca promovarea mai degraba, simplu n-am gasitprincipiul dat
in alte surse..sorry(>)-criticarea moravurilor feudaleReprezentantii iluminismului
luptau pt
instaurarea lumii rationale
,societatii bazate pe
egalitate,libertatea politica drepturilor civile.
Din iluministi fac parte :

Gh.Asachi,C.Stamati,C.Negruzzi,A.Donici,A.Russo, V.Alecsandri,M. Eminescu

,care luptau
impotriva feudalismului si exploatarii nationale
.Lucrarile lor contin idei social-politice si filosofice,ginduri despre om,natura,locul si
rolul lor in viata societatii,despre monarhie si formele guvernariistatale,despre
religie si proceduri juridice s.a.M.Kogalnicianu afirma ca eliberarea nationala si
sociala ,prosperarea neamuluieste posibila numai pe baza
cunoasterii istoriei
.Necunoasterea istoriei e echivalent cu pierdera neamului.Ca sociolog el incearca
sastabileasca cauza fenomenelor sociale,cerceteaza legitatile schimbarii si
dezvoltarii societatii.Dezvoltind filosofia istoriei el formuleaza teoria procesului
istoric si teoria istoriei ca stiinta.
A.Hijdeu in explicarea fenomenelor sociale era idealist,considerind ca filosofia in
sistemul cunostintelor stiintifice poate fi comparata cu soarele in sistemul
planetelor,ca si soarele ea lumineaza toate sferelestiintifice. (Subliniind rolul
filosofiei el nu neaga si rolul religiei)B.P.Hasdeu considera ca in toate lucrurile este
prezent un spirit,ca stiinta fundamentala trebuie sa fiestiinta despre spirit.El afirma
ca natura si cosmosul si este D-zeu.Totodata,el dezvolta idei valoroasedespre
cunoastere