Sunteți pe pagina 1din 10

Bolile cu transmitere genetica

Factori cauzali ai bolilor genetice


Una din problemele fundamentale ale geneticii umane, medicale este aceea de a stabili natura
tulburarilor genetice;
- depistarea acesteia se realizeaza prin investigatii si experimente de laborator complexe
- cercetarea individului, inclusiv istoria evolutiei intrauterine;
- cercetarea amanuntita a istoriei familiale;
- cercetarea citogenetica a individului si a familiei lui;
- cercetarea unor parametri biochimici, moleculari etc.
Exista eredopatii = maladii genetice ereditare, care au o concentrare familiala
- maladii neereditare. - fenomen prin care se produc modificari in materialul genetic, modificari
ce nu sunt provocate de recombinarea genetica.
Mutatiile pot aparea in mod spontan (= mutatii naturale), sau pot fi induse experimental (=
mutatii artificiale);
Ele pot afecta diferite unitati ale materialului genetic si astfel pot fi clasificate in:
- mutatii genice, cand afecteaza genele;
- mutatii cromozomiale si
- mutatii genomice, in cazul in care afecteaza intreg genomul.
dupa modul de exprimare fenotipica, mutatiile pot fi dominante, recesive.
Caractereere recesive si caractere dominante
- conform legilor ereditatii, un caracter genetic este dominant sau recesiv.
- un caracter dominant se manifesta la copil chiar daca el nu este transmis decat de catre unul din
parinti. El se exprima chiar daca exista alt caracter pe cromozomul omolog.
- un caracter recesiv trebuie sa fie transmis de ambii parinti pentru a se putea manifesta la copil.
El nu poate sa se exprime decat daca este purtat de catre ambele gene omoloage.
Factorii mutageni sunt foarte variati, insa pot fi clasificati in:
i.- factori mutageni fizici;
ii.- factori mutageni chimici

iii.- factori mutageni biologici.


Factorii mutageni fizici
Razele x, rntgen
Iradierea in prima saptamana de gestatie produce mortalitate, iar iradierea in prima luna, cel mai
ridicat procent de malformatii la copiii nou-nascuti; acesta este fenomenul de teratogeneza.
- energie atomica, analize radiologice,
- tratamente - radioterapie
Factorii mutageni chimici
Medicamente
Citostaticele
Medicamentului thalidomida care a
determinat, prin folosirea lui de catre femeile insarcinate, unele fenomene teratogene
puternice la copiii nou-nascuti (deformari ale sistemului osos, digestiv, circulator, uro-genital
etc.).
- unii hormoni au si actiuni in procesul malformativ - insulina, cortizonul, pot induce
malformatii congenitale
- unele antibiotice (tetraciclina, teramicina) au efect teratogen la nou-nascuti;
- consumul de sulfamida la inceputul sarcinii poate induce microcefalie, leziuni ale tesutului
nervos, retard mintal.
Consumul preparatelor halucinogene
Unele substante chimice produse de industrie, ingrasaminte chimice, erbicide, fungicide,
insecticide, unii aditivi alimentari, medicamente cu care omul vine in contact direct sau indirect,
pot afecta aparatul genetic celular.
Factorii mutageni biologici
Virusuri
Virusul rubeolei - al pojarelului cauzeaza si embriopatii umane.
Contractarea infectiei la inceputul sarcinii antreneaza aparitia unui numar important de
malformatii congenitale: a sistemului nervos (microcefalie, retard mintal, leziuni ale urechii
interne, surditate, aparatului cardio-vascular, malformatii dentare etc.)

Virusul infectiilor citomegalice - cytomegalovirus


Virusul herpetic
Virusul varicelei
Parazit intracelular, protozoarul toxoplasma gondii
Alti factori
implicati in bolile genetice
Consumul de alcool in perioada de sarcina determina avortul spontan, intarzierea cresterii
fetusului, dezvoltarea anormala, intarzierea mintala etc., cunoscute sub numele de sindrom fetal
alcoolic.
Fumatul
Un alt factor de risc implicat in actul procreerii este si varsta inaintata
Clasificarea bolilor cu transmitere genetica
Displazia este un termen prin care sunt definite, in principiu, toate anomaliile de dezvoltare ale
unui tesut, ale unui organ sau ale unei parti dintr-un organ
Morfodisplazia : displazie anomalii in structura, forma:
Malformatii
Mutatii
Mutatia reprezinta o schimbare in cadrul structurii adn-ului sau arn-ului, produse fie in cadrul
meiozei, fie din cauza unui agent extern, precum iradierea sau virusii.
Mutatiile pot fi impartite in mutatii genice, cromozomice, genomice.
1.mutatiile genetice
Acestea reprezinta singura categorie de mutatii care afecteaza structura adn si anume, in mod
obisnuit, ele determina modificari in structura codului genetic
Mutatiile genice pot afecta cele mai diferite caractere morfologice (dimensiuni, culori, forma
organelor etc), fiziologice, de dezvoltare, de rezistenta la diferiti factori etc.
Mutatiile genice reprezinta cea mai importanta sursa de noi caractere.
Efectul lor genetic consta, de fapt, in adaugarea de noi alele (noi expresii) ale unui locus si, deci,
imbogatirea patrimoniului ereditar al indivizilor si populatiilor.

2.mutatii cromozomice
Anomalii ale structurii normale a cromozomilor.

Sunt restructurari ale cromozomilor in urma carora grupuri intregi, mai mari sau mai mici de
gene, sunt mutate de pe un cromozom pe altul
Acestea nu afecteaza, in mod obisnuit, structura genelor ci mai ales legaturile dintre ele.
Mutatii cromozomice
Dupa mecanismul lor de producere, mutatiile cromozomice pot fi de mai multe categorii.
- deletiile constau in pierderea unui locus sau a mai multora de pe un cromozom.
De cele mai multe ori rezultatul unui asemenea fenomen este letal pentru organismul respectiv.
Uneori insa functiile respective pot fi compensate de alte gene.

- duplicatiile sunt restructurari care afecteaza o pereche de cromozomi omologi:


intre ei se produce un schimb de segmente inegale, astfel ca in timp ce pe un cromozom apare o
deficienta a unuia sau mai multor loci, pe celalalt cromozom acesti loci apar dublati.
uneori asemenea schimbari nu dau efecte fenotipice vizibile, alteori determina modificari de
diferite nature

.
- inversiunile constau in inversiunea, cu 180, a unui segment de cromozom. Se poate produce
prin ruperea cromozomului in doua locuri, dupa care segmentul dintre rupturi se relipeste la
cromozom dar tn pozitie inversata

.
- translocatiile constau in schimbari de segmente intre doi cromozomi neomologi.
Translocatia poate fi reciproca (schimb reciproc de segmente intre cromozomi) sau simpla (un
segment de pe un cromozom se transfera pe alt cromozom).
Aceasta poate produce anomalii.

3.mutatii genomice
Acestea constau in modificarea numarului cromozomilor, deci a garniturii cromozomice, prin
modificarea numarului unuia, catorva sau a tuturor cromozomilor.
Aceste modificari reprezinta fenomene reunite sub numele de poliploidie.
Poliploidia reprezinta depasirea numarului de cromozomi autozomali, care in mod normal
formeaza un set haploid (23 de cromozomi).
Triploidia, 3n care consta in aparitia unui intreg set suplimentar, care duce la un numar total de
69 de cromozomi.

Poliploidiile produc o modificare majora a cantitatii de material genetic si sunt incompatibile cu


viata la specia umana;
Monosomiile - absenta unui singur cromosom

2n-1

Monosomia gomozomala este sindromul turner monosomie xAfecteaza numai populatia feminina
Boala este determinata de lipsa unui cromozom x
Se caracterizeaza prin statura mica si lipsa dezvoltarii caracterelor sexuale la pubertate
Trisomiile - prezenta unui cromosom in plus intr-o pereche 2n+1
Permit mentinerea sarcinii, dar copilul se naste cu multiple malformatii;
Trisomia 21 (sindromul down)
Prezenta a 3 cromozomi in perechea 21;
Intalnit la ambele sexe , cu o frecventa la nastere 1/800
Caracterizat prin : fata lata si ochi oblici (mongoloidism), degete scurte si late , talie mica , gura
constant deschisa , malformatii cardio-respiratorii , sterilitate, inapoiere mintala.
Trisomia 18 (sindromul edwards)
Prezenta a 3 cromozomi in perechea 18 ;
Persoanele afectate prezinta malformatii cardiace, ale capului,fetei , sunt inapoiati mintal , cu
grave deficiente neuro-senzoriale
Trisomia 13 (sindromul patau)
Prezenta a 3 cromozomi in perechea 13
Persoanele afectate nu depasesc varsta de 3-4 luni , prezentand malformatii ale scheletului ,inimii
, sistemului nervos central.
Trisomie gomozomiala
Principalele afeciuni gonozomale sunt:
Sindromul triplo x (trisomie x) 2n = 47 = 44 xxx (superfemele)
Se manifesta la fete la 1/1000 de nasteri

Se manifesta o usoara scadere a fertilitatii si o usoara intarziere mintala


Se asociaza o oarecare tendinta de virilitate pilozitate pe fata si corp.
Sindromul klinefelter (trisomie xxy) 2n = 47 = 44xxy
Este intalnit la barbate Frecventa 1/ 1000
Se caracterizeaza prin: dispunerea tesutului adipos de tip feminin , musculatura slab dezvoltata ,
pilozitate redusa , atrofiere testiculara, sterilitate, ginecomastie (dezvoltarea mamelelor) ,
afectiuni psihice .
Sindromul dublu y (trisomie xyy). 2n = 47 = 4xyy
(supermasculi ) Frecventa 1/1000 de nasteri
Se caracterizeaza prin: talie inalta , musculatura dezvoltata, oarecare inapoiere mintala,
comportament antisocial violent
Maladii determinate de mutatii genetice
Mutatiile genice pot afecta genele in totalitate sau numai anumita pereche de nucleotide.
Mutatii genice
1. autozomale - a) dominante
- b) recesive
2.- heterozomale se transmit cu o frecventa diferita la cele doua sexe ( majoritatea sunt
recesive)
1.a - maladii genice autozomale
Se manifesta cu frecventa egala la cele doua sexe;
Sunt determinate de mutatii dominante sau recesive ale unor gene situate pe autozomi;
Sindactilia : unirea degetelor de la maini si / sau de la picioare;
Polidactilia : degete suplimentare la maini si / sau la picioare ;
Prognatismul : marirea anormala a buzei inferioare insotita de aplatizarea transversala a
craniului
1.b) - maladii genice autozomale recesive :
Albinismul: absenta pigmentului melanic din par, piele si iris ;

Anemia falciforma : -eritrocitele au forma de secera , - hemoglobina este modificata si are o


capacitate redusa de fixare a oxigenului
2.maladii genice heterozomale
Se transmit cu frecventa diferita la cele doua sexe
Sunt determinate de mutatii ale unor gene din heterozomale
Hemofilia Persoanele afectate au hemoragii puternice la cele mai mici traumatisme
Daltonismul Se manifesta prin incapacitatea de a sesiza si discrimina in special culorile rosu si
verde.
Caractereere recesive si caractere dominante
- conform legilor ereditatii, un caracter genetic este dominant sau recesiv.
- un caracter dominant se manifesta la copil chiar daca el nu este transmis decat de catre unul din
parinti. El se exprima chiar daca exista alt caracter pe cromozomul omolog.
- un caracter recesiv trebuie sa fie transmis de ambii parinti pentru a se putea manifesta la copil.
El nu poate sa se exprime decat daca este purtat de catre ambele gene omoloage.

S-ar putea să vă placă și