UNIVERSITATEA DE STAT DIN MOLDOVA

FACULTATEA DE DREPT
DEPARTAMENTUL DREPT PUBLIC

Lucrul individual
la disciplina : Drept financiar

Tema: Apariia i evoluia monedei naionale a Republicii Moldova

A elaborat :
Procopenco Alina, grupa 310
Coordonator stiintific:
Cuciurca Doina
magistru n drept, lector universitar

Chisinau, 2015

I. Introducere
Moneda a contribuit substantial la patrimoniul de valori al omenirii, fiind in primul rand un
instrument social-economic indispensabil oricarei economii, ea a reprezentat o institutie istorica,
a urmat si urmeaza evolutia societatii umane. Unele definitii exprima particularitati ale monedei,
alte o considera o marfa ori pur si simplu o notiune abstracta, de exemplu intr-o definitie prin
moneda, este desemnat orice bun, acceptat ca instrument liberator de creditori sau vanzatori, un
bon pentru cumpararea marfurilor, intr-o alte definitie se considera, ca atunci cand o marfa
serveste continuu, ca intermediar pentru schimburi indirecte, ea devine moneda. Nominalistii
considera moneda, drept un document de stat detasat de fluctuatiile vietii sociale-economice,
care emana de la autoritatile publice, moneda in forma ei clasica de disc metalic si cu o greutate
determinata, se utilizeaza ca mijloc de circulatii, de plata si tezaurizare.
Moneda reprezinta un instrument etalon, legal de plata pentru facilitarea schimburilor,
pentru acumulari fiind masuratorul general de valori, care poarta girul autoritatii emitente,
statul si care se bucura de incredere publica.

II. Leul moldovenesc, aparitie si evolutie.

Leul moldovenesc este moneda naional a Republicii Moldova. Un leu este subdivizat n 100
bani (singular: ban). La moment sunt disponibile bancnote cu valoarile: 1, 5, 10, 20, 50, 100,
200, 500, 1000 lei i monede de valori: 1 (nu se mai folosesc), 5, 10, 25, 50 bani. Leul a nlocuit
cuponul moldovenesc pe 29 noiembrie 1993. Schimbul s-a realizat dup cursul 1 leu pentru 1000
cupoane. ntre 19181939, cnd Moldova era parte component a Romniei, leul romnesc
circula n aceast zon. Cnd Republica Moldova fcea parte din URSS, moneda era rubla.
La nceput a fost leul de 1 leu. Apoi, n aprilie 1994, a fost emis bancnota cu valoarea nominal
de 5 lei. O lun mai trziu au fost puse n circulaie bancnotele de 10 lei i 50 de lei; n
septembrie 1995 au aprut bancnotele de 100 i de 200 de lei i abia peste patru ani, n 1999, au
fost emise cele de 500 de lei. Cea mai recent bancnot pus n circulaie a fost tiprit n
octombrie 2003 i este de 1000 de lei.
Artistul plastic Gheorghe Vrabie este autorul leului moldovenesc. El a muncit la designul valutei

naionale n Imprimeria Bncii Naionale Romne de la Bucureti, deoarece condiiile de la

Chiinu erau improprii. Evident c acest lucru a devenit cunoscut mai trziu, deoarece
conceperea leului moldovenesc s-a fcut n mare tain. Vrabie spune c, primele au fost tiprite
bancnotele de 500 lei i 1000 lei. Artistul susine c bancnotele cu valoare nominal mare (500 i
1000 lei) au fost depozitate n subsolurile Serviciului de Informaii i Securitate, asta pentru c
ele au fost puse n circulaie mult mai trziu dect cele cu valoare nominal mic.
Autoritile de pe atunci vroiau s imprime peisaje pe bancnotele moldoveneti. Pe bancnote
am vrut s introduc i Cetatea Alb, i Hotin, dar nu mi s-a permis pentru c erau pe teritoriul
Ucrainei. Iniial, autoritile veneau cu propunerea s optm pentru peisaje, s nu dm
monumente de arhitectur, ns acest lucru se face n unele ri, unde nu exist arhitectur, este
convins Gheorghe Vrabie.

III. Definitia monedei

Moneda a fost definita in mod diferit:
- un bon pentru cumpararea marfurilor
- o marfa care serveste continuu ca intermediar pentru schimbul altor marfuri
- un document de stat care emena de la autoritatile publice
Moneda in forma ei clasica, de disc metelic cu greutate determinata, se utilizeaza ca mijloc de
circulatie, de plata, de tezaurizare. Ea reprezinta un instrument e-talon legal de plata pentru
facilitarea schimburilor, pentru acumulari, fiind masuratorul general de valori care porta girul
autoritatii emitente - statul - si care se bucura de incredere public.

IV.Evolutia monezelor si bancnotelor.

Inainte ca bancnotele si monezile sa fie introduse ca forma permanenta de plata, oamenii au
folosit o varietate de alte obiecte in loc de bani, pentru a face schimburi comerciale. Intre
obiectele folosite ca mijloc de plata se numara si orezul (China), dinti de catel (in Noua
Guinee), unelte in miniatura (China), bucati de quart, discuri de metal ( in Tibet) sau discuri de
piatra in insula Yap. Cutite de bronz in miniatura sau alte unelte, folosite in loc de unelte
adevarate care serveau ca etalon de schimb, au circulat in China ceva mai inainte de anul 1100
I.C. Banii au aparut pentru prima data in jurul secolului 6 I.C. in provincia Lidia a Asiei mici, in
aceea perioada un centru important al comertului si industriei.

Valoarea acestor bani era determinata de metalul din care erau fabricate. Banii s-au raspindit
rapid in rindul tarilor dezvolatte in plan economic ale lumii. Monarhi, aristocrati, orase, si
diverse institutii au inceput sa isi faca bani cu un semn identificator ca un certificat care testa
valoarea monedei metalice.
Unele din monezile de inceput aveau o compozitie foarte stabila, de exemplu drahma folosita de
atenieni din secolul 6 I.C. si-au mentinut constant continutul de metal la 65-67 grame de argint
fin, sau qian-ul din China introdus in secolul 4, care a ramas o moneda standard petru 2000 de
ani. Totusi, in unele locuri autoritatile, pentru a asigura un anumit profit, reduceau din continutul
in metal pretios al monezilor.Banii din bronz sau cupru aveau o valoare care depindea de
numarul de monezi de aur sau arginti pentru care puteau fi schimbate. Monezile de aur si argint
in particular circulau si in afara tarii de origine din cauza valorii lor destul de clare; de exemplu
peso spaniol din argint a devenit o moneda foarte obisnuita in China din secolul 16.

Cat priveste Tarile Romane, in secolul XIV, in Tara Romaneasca si Moldova s-au batut primele
emisiuni monetare proprii: ducatii de argint si grosii de argint. Subdiviziunile au fost de bronz si
arama. Acestea erau integrate sistemului monetar balcanic, al Ungariei si al Poloniei. In secolul
XV - 1482 emisiunile Tarii Romanesti inceteaza, iar la sfarsitul secolului XVI cele ale Moldovei.
In Tarile Romane au continuat sa circule monede otomana a jucat un rol deosebit in viata
economica a Tarilor Romane.
Dupa cum se poate constata moneda sufera, asemenea unei fiinte de atingerea anilor; moneda
,,imbatraneste si moare., in sensul ca unele piese au fost efemere, au disparut repede din
circulatie, iar altele au fost si sunt deosebit de longevive.
Numismatica descriptiva se ocupa de imaginile aflate pe cele doua fete ale monedei, de tehnica

realizarii lor. Imaginile sunt de doua feluri:

a) de tip heraldic, infatisand stema tarii, a orasului, blazonului suveranului sau a sefului statului
unde s-a emis moneda. Sunt caracteristice Evului Mediu si epocii moderne.
b) tipul iconografic (de portret) reprezentand pe suveran este tipul predominant in moneda antica.
Pe fetele monedei se afla legenda ei, respectiv numele suveranului denumirea tarii si in epoca
moderna se indica si valoarea ei.
Monedele pot fi: monofaciale (reprezentari, pe o singura fata); si bifaciale - au reprezentari pe
ambele fete.

Tot numismatica descriptiva se mai ocupa si de dimensiunile, forma, greutatea, metalului,

inscriptia, locul emiterii.
Pe baza cercetarilor din cadrul acestei ramuri a numismaticii generale se pot stabili emitentii,
monetariile, data emiterii lor. Adica se furnizeaza istoriei elemente de detaliu si de preciziune
fata de care stirile furnizate de moneda ca izvor nu s-ar putea utiliza.
Metrologia numismatica se ocupa de sistemul de masuri si de cel valoric al monedelor, de
etalonul monetar, de acoperirea lor in aur.
In istoria numismaticii au existat mai multe sisteme monetare, lucru care a ingreunat schimbul si
circulatia monedelor cat si operatiile bancare. Teoretic s-a adoptat si pentru monede sistemul
zecimal al greutatilor, unitatea adoptata avand multipli si submultipli cu diferente multiplicate cu
zece. In practica insa s-a admis ca numai etalonul (unitatea monetara) sa fie impartit
corespunzator: unitate - decima - sutimea, dar in fiecare tara exista cate un etalon care constituie
moneda nationala (franc, marca, florin, coroana, leu etc.).
Fiecare tara bate moneda in functie de posibilitatile sale economice, de unde variatia titlurilor
monedelor, a valorii lor intrinsece. Titlul monedei reprezinta raportul intre greutatea metalului
pretios (aur, argint) si greutatea totala a monedei. pe baza titlului se pot face calculele privind
corespondentele dintre diferitele sisteme monetare.
Numismatica nu ramane, pentru ca nu poate ramane la aspectele descriptive si de metrologie, ea
studiaza moneda in toata complexitatea ei. In acest sens, un loc important il ocupa circulatia si
rolul monedei in viata economica a tarii.
Referitor la rolul monedei, este interesanta si perfect valabila afirmatia intemeietorului scolii
romanesti de numismatica C. Moisil: ,,monedele au fost in toate timpurile in primul rand
instrumente comerciale, mijloace de schimb care au determinat si favorizat propasirea economica

a popoarelor. Deci ele trebuie studiate si din punct de vedere al valorii lor intrinsece, al
circulatiei, al rolului ce au avut in dezvoltarea economica a omenirii. Numismatica nu cuprinde
numai stiinta monedelor, adica studiul tipurilor inscriptiilor, a stemelor de pe monede sau al
maiestriei artistice in care sunt lucrate ci si istoria monetara care studiaza monedele ca factori
economici, ca bani..
Rolul lor a fost intotdeauna, ca si astazi sa inlesneasca schimbul, sa fie ,,instrumente
comerciale.
Intre fenomenele circulatiei monetare si viata societatii din mijlocul careia a luat nastere moneda,
exista o stransa legatura. Existenta banilor si aspectele variate ale miscarii acestora indica
diferitele trepte de dezvoltare a productiei sociale in epoci si locuri diferite.
Rolul de bani l-au avut de-a lungul timpului diverse metale (arama, bronz) pentru ca ulterior
aurul si argintul sa ramana preponderent. Acest lucru s-a datorat unor calitati deosebite ale
acestora care le-au facut mai apte pentru indeplinirea rolului de bani: omogenitatea substantei,
divizibilitatea perfecta, valoarea mare intr-un volum mic, o greutate mica nealterabila.
Banii au reprezentat o marfa specifica care a jucat un rol deosebit, pe langa valoarea de
intrebuintare speciala ca marfa, ei au dobandit si o valoare de intrebuintare generala care a decurs
din functiile lor specifice, respectiv in cadrul circulatiei de marfuri, ei au capatat functia de
echivalent general. Pe de alta parte, banii au exprimat relatiile de productie dintre producatorii de
marfuri, dar si mijlocul prin care acestia puteau schimba intre ei diferite produse.
In cadrul productiei de marfuri, banii au indeplinit urmatoarele functii: masura a valorii, mijloc
de circulatie, mijloc de acumulare sau tezaurizare, mijloc de plata, bani universali. Functia
banilor ca masura a valorii consta in faptul ca banii ofera lumii materialul pentru a-si exprima
valoarea, stabilindu-se un raport de egalitate intre marfa si bani care au functia de masura a
valorii deoarece ei insusi sunt o marfa si deci au valoare. Expresia baneasca a valorii marfii
constituie pretul marfii care este direct proportional cu valoarea ei si invers proportional cu
valoarea banilor.
Cand in secolele XVI - XVIII au fost descoperite bogatele zacaminte de aur si de argint din
America, in urma cresterii productivitatii muncii, timpul de munca socialmente necesar pentru
extragerea metalului pretios a scazut masiv si in Europa s-a produs o adevarata ,,revolutie. in
domeniul preturilor. A scazut valoarea banilor si a avut loc o urcare generala a preturilor. Functia
banilor ca mijloc de circulatie este asigurata de faptul ca schimbul de marfuri se efectueaza prin
intermediul banilor care inlesnesc cumpararea si vinderea marfurilor. Asadar, procesul circulatiei
in ansamblu este un proces al circulatiei marfurilor si al banilor.
Una din cele mai importante functii indeplinite de bani a fost aceea de mijloc de acumulare
sau tezaurizare. Acest lucru decurge din faptul ca banii erau un echivalent general, iar detinerea
lor dadea posibilitatea de a obtine in schimb orice marfa, devenind astfel intruchiparea generala a
bogatiei sociale si implicit a puterii. Aceasta calitate a banilor de a da forma sociala a bogatiei
sociale si implicit a puterii. Aceasta calitate a banilor de a da forma sociala a bogatiei a
determinat si tendinta producatorilor de marfuri de a-i tezauriza. Tezaurizarea la randul ei a
indeplinit functii variate in conditiile circulatiei monetare. Cantitatea de aur si argint s-a adaptat
spontan la necesitatea circulatiei marfurilor. Cand insa a avut loc o crestere a productiei de

marfuri, necesitatile sporite de bani erau acoperite prin reintrarea in circulatie a unei parti a
monedelor texaurizate. Acest rol de retragere spontana sau de atragere a acestora a putut fi
indeplinit de functia de tezaurizare numai in conditiile caracteristice existentei banilor de aur si
argint.
O circulatie monetara interna determina si un schimb de produse intens, rezultat al intensitatii
vietii economice. Aria de raspandire a unui tip de moneda reflecta puterea circulatorie a ei,
rezultat al calitatii intrinsece a monedei care este determinata la randul ei de o economie
prospera.
Hartile cu descoperirile numismatice reflecta legaturile stranse intre diferite regiuni precum si
anumite caracteristici ale circulatiei monetare intr-o perioada data.
Practic, istoria banilor se confunda cu istoria omenirii, cele doua entitati fiind greu de separat. O
confirma chiar o personalitate a lumii moderne a banilor, Alan Greenspan, fostul presedinte al
Rezervei Federale a Statelor Unite. 'Ieri i-am spus unui amic cam cheltuitor ca trebuie sa vorbesc
despre istoria banilor. Inteleg istoria banilor. De indata ce am cativa, repede devin istorie, a
raspuns acesta. Din fericire, nu toata lumea este ca prietenul meu', declara, in 2002, Alan
Greenspan.
Primele forme de schimb monetar pe actualul teritoriu al tarii noastre apar la sfarsitul epocii
bronzului (pumnale, varfuri de sageti).
Drahma de la Istros (cca. 480 i.Cr.) este cea mai veche emisiune monetara din spatiul romanesc.
Au mai circulat, in regiunile locuite de triburile geto-dacice, stateri si tetradrahme emise de Filip
al II-lea, Alexandru cel Mare, Lysimach, drahme de la Apollonia si Dyrachium si tetradrahme
batute de provincia romana Macedonia Prima si de orasul Thasos.
Sistemul monetar geto-dac apare prin imitarea combinata a diferitelor tipuri de monede grecesti
de mare circulatie. Primele monede geto-dacice sunt datate in jurul anului 300 i.Cr., iar sfarsitul
monetariei dacice este plasat in sec. I i.Cr.
In secolul al II-lea i.Cr. in Dacia a patruns masiv denarul republican roman, fapt ilustrat de
marele numar de tezaure descoperite. Dupa cucerirea Daciei, denarul imperial roman este
moneda oficiala in noua provincie.
Patrunderea monedei romane continua in spatiul fostei provincii Dacia si in zonele
extracarpatice adiacente si dupa retragerea administratiei si armatei romane de la nord de Dunare
(271 d.Cr.).
In zorii evului mediu, moneda bizantina preia functia de instrument de schimb in tinuturile
romanesti, rol indeplinit pana in secolul al XIV-lea. Dupa anul 1000, tot aici au inceput sa circule
si monedele statelor suverane vecine.
Domnii romani, dupa obiceiul epocii, si-au exercitat dreptul de a bate moneda. Primele monede
ale Tarii Romanesti emise de Vladislav I Vlaicu (1364-1377), erau de argint si se numeau ducati
- cele mai mari, dinari - cele mijlocii si bani - cele marunte. In Moldova, primele monede - grosii
de argint - poarta insemnele heraldice ale domnului Petru Musat (1378-1394). Monetaria
transilvaneana functioneaza de la inceputul secolului al XIV-lea, dar Transilvania a emis moneda
proprie ca Principat autonom sub suzeranitate otomana intre anii 1551-1690, apoi sub
suzeranitate austriaca, intre 1690-1780.

Treptat, atat din motive economice, dar mai ales din cauze politice, domnii romani au pierdut
dreptul baterii de moneda. In aceste conditii, Principatele romane erau invadate de o multime
amestecata de monede straine. Circulatia lor, mai ales a celor foarte slabe ale Austriei si Turciei,
constituia un obstacol in fluidificarea comertului si a circulatiei monetare.
In secolul al XVII-lea, circulatia monetara in Tarile Romane a fost dominata de talerul-leu al
Tarilor de Jos, moneda care patrunde rapid si adanc in economia Principatelor, dar si in
mentalitatea colectiva. La sfarsitul secolului al XVIII-lea, dupa disparitia lui din circulatie,
talerul-leu a devenit moneda de calcul. Denumirea s-a incetatenit intr-atat incat, la 1867 a devenit
unitatea monetara a Principatelor Unite (Tara Romaneasca si Moldova).
La 22 aprilie 1867 a fost adoptata 'Legea pentru infiintarea unui sistem monetar si pentru
fabricarea monedei nationale '. Leul a devenit moneda nationala, fiind impartit in 100 de bani. La
inceput s-au emis numai monede de arama, cu valoarea nominala de 1, 2 , 5 si 10 bani.
La 3 martie 1870, o data cu infiintarea Monetariei Statului, au fost prezentate publicului
monedele omagiale de 20 lei din aur si de 1 leu din argint. Acestea au fost primele monede pe
care apare denumirea 'leu'.
Declansarea razboiului de independenta a condus la o criza de numerar, solutionata prin emiterea
de bilete ipotecare. Aceste bilete sunt considerate primele bancnote romanesti.
Leul moldovenesc se numete leu datorit unor factori istorici importani care au avut loc
nc n secolul al XVII. Atunci ara Moldoveneasc nu avea o moned local comun ns
locuitorii foloseau monede din strintate confecionate din aur i argint. Datorit creterii
influenei economice ale Imperiului Olandez pe meleagurile rilor Romneti i pe peninsula
balcanic i-a fcut apariia moneda olandez pe care era ilustrat chipul unui leu. n 1867 dup
unirea principatelor romne a fost botezat moned unica cu numele leu ce se referea la moneda
olandez. Leva bulgar i leka albanez au exact aceeai etimologie ca i leul romnesc i cel
moldovenesc.
Pe data de 29 noiembrie 1993 leul moldovenesc a nlocuit care din 1992 a fost o moned
temporar ce nlocuia rubla ruseasc. Cursul de reevaluare a fost stabilit la 1 leu pentru 1000 de
ruble sau cupoane moldoveneti. Emisia unei noi valute n acel an a stopat hiperinflaia iniiat
cu prbuirea uniunii sovietice din anii 91. La prima emitere a leului moldovenesc, dolarul
american valora 3,85 lei. Bancnotele moldoveneti sunt create de la prima emitere ale acestora
ntr-un mic orel din Frana care i are o experien de tiprire al bancnotelor de mai bine de
300 de ani.

Prima serie de bancnote a fost emis n noiembrie 1993 unde i-au nceput existena bancnotele
de 1 leu, 5 lei i cea de 10 lei. Prima serie a fost total diferit fa de bancnotele pe care le avem
n ziua de azi n circulaie. Pe partea din fa a bancnotelor era afiat chipul lui tefan cel Mare,
iar pe verso era ilustrat Cetatea Soroca .
Bancnotele erau mult mai subiri dect cele pe care le avem n prezent. Primele bancnote au fost
elaborate n culorile drapelului: bancnota de 1 leu de culoarea galben, bancnota de 5 de culoarea
albastr i bancnota de 10 de culoarea roie.
iat cum artau primii lei moldoveneti emii n noiembrie 1993:

Seria leilor moderni a fost emis n anul 1994 unde pentru prima dat au fost pui n circulaie
bancnotele de 1 leu (mai 1994), de 5 lei (aprilie 1994), de 10 lei (mai 1994), de 50 lei (mai
1994). Datorit inflaiei destul de ridicate pe parcursul urmtorilor ani BNM a emis bancnota de
100 de lei i de 200 de lei n septembrie 1995. n decembrie 1999 au aprut pe pia pentru prima
data bancnota de 500 de lei i n octombrie 2003 bancnota de 1000 de lei.
Autoritile au hotrt ca pe toate bancnotele s fie reprezentat un singur personaj datorit
simplitii prin care pot fi create bancnotele i al rapiditii deoarece n acea perioad economia
naional era devorat de rubl ruseasc. Utilizarea bancnotelor cu un singur chip permitea
crearea bancnotelor ntr-o perioad mult mai rapid. Elementele de siguran ale bancnotelor
includ un filigran umbrit ce reprezint portretul lui tefan cel Mare, firul de siguran metalizat
ncorporat ntre portretul lui tefan cel Mare i ghioul central i elementul de suprapunere faverso.
Bancnotele difer prin culorile dominante utilizate, prin mrime i prin imaginile arhitecturiale
de pe versoul bancnotei. Imaginile de pe faa bancnotei sunt practic similare, ns principalul
criteriu de difereniere al bancnotelor este culoarea. Bancnotele de 10 lei au aceeai mrime ca i
bancnotele de 100 de lei, de aceea n ultimii ani au fost prezente unele scheme de falsificare al
banilor prin vopsirea bancnotelor de 10 cu aceleai culori pe care le putem ntlni e bancnotele
de 100 de lei. Pe verso bancnotelor sunt ilustrate imagini grafice ale Mnstirii Cpriana (1 leu),

Biserica sf. Dumitru din Orhei (5 lei), Mnstirea Hrjauca (10 lei), Cetatea Soroca (20 lei),
Mnstirea Hrbov (50 lei), Cetatea Tighina (100 lei), Primria Municipiului Chiinu (200
lei), Catedrala din Chiinu (500 lei) i Parlamentul Republicii Moldova (1000 lei). Toate
desenele de pe bancnotele leului moldovenesc sunt ale artistului plastic Gheorghe Vrabie.

n prezent circul 5 tipuri de monede 1, 5, 10, 25 i 50 de bani. Toate monedele moldoveneti cu

excepia celei de 50 de bani sunt confecionate din aluminiu, cele de 50 de bani au nceput s fie
confecionate din oel placat cu alam ncepnd cu februarie 1998

Cele mai recente emisii au avut loc din 2010 pn n prezent pentru toate bancnotele cu excepia
celei de 500 i 1000 de lei. Unica deosebire ntre bancnotele emise pn n 2010 i cele dup este
semntura guvernatorului BNM Dorin Drguanu, care la 6 noiembrie 2009 l-a nlocuit pe primul
guvernator al BNM - Leonid Talmaci.
n anul 2010 BNM a adoptat o strategie de politic monetar spre intirea direct a inflaiei n
urma eecului de a menine inflaia pe parcursul a mai multor ani n limitele unei singure cifre.
Pentru anul 2013 BNM tinde spre meninerea unei inflaii medii de 5% cu un interval maxim de
variaie de +/-1.5%. n ziua de azi, conform datelor oficiale BNM inflaia actual constituie
4.7%.
Leul moldovenesc a avut parte de perioade bune i mai puin bune. Una dintre cele mai mari
inflaii nregistrate pentru leu a fost n anul 1999, cnd criza economic i-a atins apogeul de

39.20%. Cea mai mic inflaie nregistrat n ultimii ani a fost din 2010 pn n prezent datorit
strategiei de intire direct a inflaiei. Mai jos sunt afiate ratele inflaiei nregistrate n Republica
Moldova din 1995 pn n prezent conform datelor oficiale ale Bncii Mondiale.
Curioziti despre leii moldoveneti:
Pe reversul bancnotei de 1 leu este imprimat Mnstirea Cpriana. n toate emisiunile pn n
2010 pe bancnot e scris Mnstirea Cpriana. ncepnd cu 2010 textul e corectat.

Bancnota de 10 lei Mnstirea Hrjuca. Pe bancnotele emise pn n 2009 e scris Mnstirea

Hrjauca. ncepnd cu 2009 s-a modificat n Mnstirea Hrjauca.

50 de lei Mnstirea Hrbov. Pe bancnotele emise pn n 2008 sub imaginea mnstirii e

scris Mnstire_ Hrbovet! Din 2008 ncoace se scrie Mnstirea Hrbov.

Cea mai cunoscut greeal este cea de pe bancnota de 100 de lei. Cetatea Tighina e prezentat
ca Thighina. ncepnd cu 2008 greeala este corectat.

Pe bancnota de 1000 de lei este reprezentat cldirea Preediniei sub care e scris Parlamentul
Republicii Moldova. ntr-adevr, la nceputul anilor 90 Parlamentul activa n edificiul
respectiv, lucru care nu mai este valabil n prezent. Corectarea textului trebuie fcut n sensul
indicrii perioadei de funcionare a Parlamentului n actualul palat prezidenial.
i o mic remarc despre monedele moldoveneti: Acestea se bat la Monetria Statului din
Romnia. (cu excepia monezii de 50 de bani, versiunea 1997, cea aurie, din oel cu alam, care
se bate n Cehia)

Concluzie
Principala intrebare care si-o pun specialisti este legata de natura banilor. Ei se intreaba ce sunt
banii? Acestei intrebari i s-au dat mai multe raspunsuri. Clasicii economiei politice au demonstrat
ca banii nu sunt altceva decat o marfa. Aceasta deoarece banii nu fac altceva decat sa
indeplineasca un rol, respectiv ei sunt un echivalent general al valorii tuturor marfurilor si un
instrument de schimb. Ei au aparut spontan in urma unui lung proces istoric de dezvoltare a
schimbului. Alti specialisti considera banii a fi rodul unei conventii la care oamenii ar fi ajuns
pentru a usura schimbul, sau ar fi o fictiune juridica, respectiv o creatie a ordinii de drept.
Banii sunt o conventie sociala artificiala . . . de indata ce bunurile pot fi cumparate sau vandute
pe un lucru dat, publicul va consimti sa se foloseasca de el pentru cumparaturile si vanzarile sale.
Oricat ar fi de paradoxal sau nu, banii sunt acceptati sau nu . . .pentru ca ei sunt acceptati.' (Paul
A. Samuelson )
Din alte puncte de vedere banii mai sunt considerati ca fiind un produs al schimbului de
marfuri, investiti cu increderea tuturor posesorilor lor. Numai in aceste conditii banii sunt
acceptati in societate. Banii sunt priviti ca fiind orice activ care este acceptat in tranzactia si in
reglementarea schimbului si a datoriilor.
Problema naturii banilor nu a fost inca pe deplin rezolvata. Discutiile intre specialisti continua,
dar important este faptul ca toti subliniaza importanta banilor in societate:' noi identificam banii
ca un element cheie pentru provocarea eficientei in productia si schimbul de produse si servicii.
Banii ajuta la rezolvarea acestor probleme din cauza ca sunt un bun care are acceptarea generala
ca mijloc de schimb' (Lloyd Atkinson ).
O definitie a banilor a dat-o Costin Kiritescu : 'banii reprezinta un instrument social, o forma
particulara imediat mobilizatoare a avutiei sociale, o intruchipare transmisibila si omnivalenta a
puterii de cumparare, care confera detinatorului dreptul asupra partii din produsul social al tarii
emitente'.

Literatura
1. Armeanic A., Drept financiar, Chiinu, 2008.
2. Blan E., Drept Financiar, Bucureti, 2003.
3. Condor I., Stancu R., Drept Financiar i Fiscal Romn, Bucureti, 2002.
4. Gliga I., Drept Financiar, Bucureti, 1998.
5. One C., Dreptul finanelor publice (partea general), Bucureti, 2005.
6. Postolache R., Drept Financiar, Bucureti, 2009.
7. aguna D. D., Tofan M., Drept financiar i fiscal european, Bucureti, 2010.