CAPITOLUL

POLITICA

1:

ELEMENTE

DE

GEOGRAFIE

1.Elemente de identificare:
Denumirea oficial: Republica Italian
Imnul Italiei: Il Canto degli Italiani (Cntecul italienilor) , ale crui
versuri au fost compuse de ctre Goffredo Mameli, pe muzica lui
Michele Novaro. Este cunoscut i sub numele Fratelli d'Italia (Frai
italieni).
Drapelul Italiei:
este un tricolor cu trei benzi verticale de
dimensiuni egale colorate n ordine verde, alb i rou. n forma sa
actual, el este utilizat din 19 iunie 1946 i a fost adoptat oficial
ncepnd cu 1 ianuarie 1948.

Moneda Veche: Lir italian, a fost unitatea monetar oficial a

Italiei ntre 1861 i 2002. ntre 1999 i 2002 a fost o subunitate
naionala a monedei euro.

Moneda Noua : Euro

Forma de guvernmnt : republic democratic parlamentar

2.Pozitia geografica:
Italia este aezat n Europa de Sud n Penisnsula Italic.
Limite: Elveia, Austria (N), Slovenia, M. Adriatic (E), M. Ionic
(S), M. Mediteran, M. Tirenian, M. Liguric, Frana (V).

3.Caracteristici generale:
Suprafata: 301.225 km

Populatia: 57.265.000 locuitori

Roma este capitala Italiei. Situat pe malul fluviului Tibru, oraul
are o istorie ndelungat fiind de-a lungul secolelor capitala
Republicii Romane, a Imperiului Roman, a Bisericii RomanoCatolice i a Italiei moderne. Roma are o populaie de 2.923.000
persoane.
Dmografia Italiei: Italia ocup locul 5 n Europa n ceea ce privete
densitatea populaiei, aproximativ 196 de persoane pe km. Dintro ar cu emigrani n mas, n ultimii 20 de ani, Italia a devenit o
mare primitoare de imigrani, 7,5% din populaia naiunii fiind din
strinatate. Chiar dac populaia Italiei este n cretere, acest fapt
se datoreaz n mare parte valului de migraii. Naiunea deine o
rat sczut a fertilitii, de 1,41 copii pe familie i o speran de
via ce ocup locul 19 n lume, dup Noua Zeeland i Insulele
Bermude i ntrecnd pe Gibraltar i Monaco.
Statul: este republic parlamentar, din 1947 conform
Constituiei. Preedintele este ales pe 7 ani de Parlament.
Preedintele Consiliului de Minitri este responsabil n faa
Parlamentului. Puterea legislativ este exercitat de Parlament
(Senat i Camera deputailor) ales pe 5 ani; puterea executiv
exercitat de Consiliul de Minitri, numit de preedinte, ca rezultat
al alegerilor legislative.

4.Apartenenta
regionale:

la

grupari

si

structure

Regiunile Italiei au un grad de autonomie regional conform

constituiei din 1948. Totui, cinci (din cele 20) regiuni, i anume:
Friuli-Venezia Giulia, Sardinia, Sicilia, Trentino-Tirolul de Sud i
Valle d'Aosta, au statut special care le confer o autonomie i
posibiliti culturale mai mari.

Fiecare regiune are un consiliu ales i o Giunta Regionale (comitet

executiv) condus de un preedinte. Giunta este responsabil n
faa consiliului i i este cerut s conduc regiunea n cazul n care
nu reuete s pstreze ncrederea consiliului. Forma de
guvernmnt este de aceea analoag structurii guvernrii
naionale. Scopul principal al regiunilor este de a descentraliza
instituiile statului, iar n urma unei reforme din 2001
competenele regiunilor au fost lrgite.
Guvernele provinciale i comunale urmeaz aceleai principii consilii i giunta conduse de preedini (sau de primari, n cazul
comunelor).

5.Elemente de geografie istorice:

Istoria Italiei se refer la istoria regiunii geografice
corespunztoare Peninsulei Italice, regiune locuit de-a lungul
timpului de diverse popoare, att de diversificate din punct de
vedere cultural i care au cunoscut diverse regimuri politice.
Dei noua naiune italian a aprut abia n 1861, zona geografic
a Italiei de astzi a avut o istorie bogat i ndelungat. n
perioada pre-roman, pe aici s-au perindat grecii i etruscii. Dupa
evoluia i cderea Imperiului Roman, Italia se frmieaz n mai
multe republici, orae-stat, regate, toate expuse invaziilor
musulmane, normandice, germane, franceze, spaniole i
austriece. Italia a fost unit abia n 1861 devenind Regatul Italiei.
n 1946 devine republic constituional.
n neolitic, micile comuniti de culegtori i vntori devin
sedentari i se stabilesc n aezri agricole. Se cresc animale i
devine tot mai evident apariia ceramicii. Celebre sunt aezrile
din regiunea Valle Camonica (nordul Italiei). Aici au locuit populaii
de origine incert, care au lsat n urm desene rupestre i incizii
n piatr (petroglife). Pentru numrul mare de vestigii descoperite

(peste 350.000 de petroglife), Valle Camonica este un adevrat

centru al artei preistorice europene (civilizaia Camunni).
n perioada urmtoare, Peninsula Italic a fost vizitat de diverse
populaii: micenienii (din Grecia), fenicienii (din Libanul, Siria i
Israelul de astzi) care au venit din spaiul mediteranean. Ulterior,
latinii vin dinspre nord. Grecii au dominat n special
litoralul adriatic i Sicilia. n jurul lui 800 .Hr., n centrul peninsulei
se dezvolt civilizaia etrusc i atinge apogeul ntre 650 i 450
.Hr. Etruscii erau foarte avansai, i-au dezvoltat propriul alfabet,
iar regii lor au ajuns s domine chiar i Roma.
Regatul Italiei (italian: Regno d'Italia) a fost un stat format n
1861 prin unificarea Italiei, sub influena Regatului Sardiniei; a
existat pn n 1946, cnd italienii au optat pentru o constituie
republican. Regatul a fost primul stat italian care a inclus
ntreaga Peninsul Italic, de la cderea Imperiului Roman.
Unificarea Italiei, conform termenului originar din italian,
Risorgimento, a fost procesul social, politic i administrativ care a
avut ca rezultat final unificarea statelor din peninsula italian ntro singur naiune, Italia.
Este relativ dificil de a preciza limitele exacte n timp ale acestui
proces, dar majoritatea istoricilor sunt de acord c extensia
maxim temporal a epocii Risorgimento se situeaz ntre
Congresul de la Viena din 1815 i rzboiul franco-prusac din 1871,
dei finalizarea efectiv a procesului de unificare s-a produs dup
victoria Italiei din Primul rzboi mondial.
Proclamarea Republicii Italiene pe 2 iunie 1946 a fost un
eveniment de prim importan n istoria Italiei contermporane.
Pn n 1946, Italia a fost n mod oficial o monarhie
constituional (Regatul Italiei) condus de Casa de Savoia. n
deceniul al treilea al secolului trecut, Benito Mussolini a impus
dictatura fascist n Italia, dup Marul asupra Romei din 28

octombrie 1922. Mussolini a aliat ara cu Germania Nazist,

alturi de care a participat la al doilea rzboi mondial. n 1946,
Italia a devenit republic, n conformitate cu opiunea exprimat
de majoritatea participanilor la referendumul cu privire la viitorul
monarhiei. Monarhitii au afirmat c n timpul referendumului s-ar
fi fcut mai multe fraude, dar reclamaiile lor nu au fost
investigate serios de noul guvern republican. A fost aleas o
Adunare Constituant pentru pregtirea noii legi fundamentale a
republicii.

6.Probleme in perioada contemporana:

Italia are resurse putine. Resursele traditionale (minereuri de fier
si minereuri neferoase) au fost depasite de necesitatile industriei
constructiilor de masini. Resursele de carbuni sunt foarte mici, iar
recentele descoperiri de gaze naturale din Campia Padului si
platforma continentala a Marii Adriatice sunt nesemnificative.
Exploatarea zacamintelor de sulf, marmura si mercur satisfac
economia proprie.
Petrolul prelucrat sau consumat de Italia este practic in
intregime importat, caci extractia de petrol italian este neisemnat.
Prospectiunile petroliere au fost intensificate in zona Apeninilor,
dar fara rezultete incurajatore si Italia este obligata sa importe
annual.
Italia este o tara cu economie dezvoltata ( locul 5 pe glob, ca
volum al PNB), in care industriei ii revine un rol crescand (locul 6
pe glob, dupa volumul prod. ind.), insa este afectata de
incetinirea cresterii economiilor europene, care au influentat
negativ exporturile italiene.

CAPITOLUL 2: POPULATIA
1.Bilantul natural:

Tara numara aproximativ 56 411 000 locuitori (1861 :22182000

locuitori; 1901 :32965 000loc; 1961 : 50 623 000), natalitatea 9,8
0/00, mortalitatea 9,6 0/00, populatia urbana fiind de 69%.
Dintr-o ar cu emigrani n mas, n ultimii 20 de ani, Italia a
devenit o mare primitoare de imigrani, 7,5% din populaia
naiunii fiind din strinatate. Chiar dac populaia Italiei este n
cretere, acest fapt se datoreaz n mare parte valului de migraii.
Naiunea deine o rat sczut a fertilitii, de 1,41 copii pe
familie i o speran de via ce ocup locul 19 n lume, dup
Noua Zeeland i Insulele Bermude i ntrecnd pe Gibraltar i
Monaco.

2.Bilantul migratoriu si deplasariile populatiei:

Italia a devenit o ar cu emigraii n mas, imediat dup
reunificarea naional n anii 1800. ntre 1898 i 1914, anii de
apogeu pentru diaspora italian, aproximativ 750.000 de italieni
au emigrat n fiecare an. Comunitile italiene au prosperat
odinioar n fostele colonii africane din Eritrea (aproape 100.000
la nceputul celui de al-II-lea Rzboi Mondial), Somalia i Libia
(150.000 de italieni s-au stabilit n Libia, constituind aproximativ
18% din populaia total). Toi italienii din Libia au fost expulzai
din Africa de Nord n anul 1970. n deceniul de dup al-II-lea
Rzboi Mondial, pn la 350.000 de persoane de etnie italian au
prsit Iugoslavia. Un numr mare de persoane cu rdcini
strnse sau semnificative legate de poporul italian, este gsit n :
Brazilia (25 milioane), Argentina (20 milioane), SUA (17,8
milioane), Frana (5 milioane), Uruguay (1,5 milioane), Canada
(1,4 milioane), Venezuela (900.000) i Australia (800.000).

3.Evolutia numerica a populatiei:

La sfritul anului 2008, populaia Italiei a depit 60 milioane de
persoane. Italia deine o populaie mare, ce ocup locul 4 n
Uniunea European ca numr de locuitori i locul 23 n lume.

Densitatea populaiei de 199,2 persoane pe km, deine locul 5 n

Uninunea European. Cea mai mare densitate a populaiei se
nregistreaz n nordul Italiei, care ocup o treime din teritoriul
rii i aproximativ jumtate din populaia total a rii. Dup al-IIlea Rzboi Mondial,Italia a nregistrat o cretere economic
prelungit, ce a cauzat un masiv exod rural spre orae i n
acelai timp a transformat naiunea dintr-una cu muli emigrani,
ntr-una primitoare de imigrani. Fertilitatea crescut a persistat
pn n anul 1970, cnd a deczut sub ratele normale, aa nct
n anul 2008, unul din 5 italieni avea peste 65 de ani. n ciuda
acestui fapt,n anul 2000, Italia a nregistrat o cretere a natalitii
(n special n regiunile nordice), pentru prima dat n muli ani,
mulumitn special imigraiei masive din ultimele dou
decenii.Rata total a fertilitii a nregistrat de asemenea o
cretere semnificativ n ultimii ani, mulumit creterii
natalitii,att printre nscuii strini, ct i printre nscuii
femeilor italiene, ce a crescut de la 1,32 copii pe femeie n anul
2005 la 1,41 copii pe femeie n anul 2008.

4.Mediul geografic si raspandirea populatiei

Apele: Foarte multe izvorsc din Alpi si strbat Cmpia Padului.In
general sunt scurte,cu debit bogat iarna si sczut vara.Aduc
aluviuni in cmpii . Padul si Adige in nord (se vars in
M.Adriatic),Arno in vest(se vars in M.Liguric)si Tevere(Tibru)in
vest(se vars in M.Tirenian).
Clima: este mediteraneean in peninsul si in insule;in partea
continental
(C.Padului
),clim
temperatcontinental.Temperatura medie anual este (in ianuarie si iulie)
de 1C si 7C in Alpi; 1C si 24C la Milano;10C si 25C la
Roma ,18C si 27C in Calabria .Precipitatiile sunt de 1520 mm/an
in Alpii de vest si peste 2000 mm/an in Alpii de est; 500mm/an in
valea Padului , Toscana , Latium si sub 500 mm/ an in Apulia
,sudul Siciliei si Sardinia

Flor si faun : Italia are o mare diversitate , dup latitudine si

altitudine;18% din teritoriu este ocupat de pduri (mai ales de
fag, stejar, frasin, castan, mslin, mirt, leandru).Fiind un climat
umed si rcoros cresc pduri de foioase dar si pduri
mixte(foioase si conifere).Mari suprafete de pdure au fost
defrisate si au crescut in loc arbori mici si arbusti;vegetatie de tip
maquis.Pe
pantele
muntilor
si
pe
platouri;
psuni
alpine.Fauna:lupul,pisica slbatic, iepurele ,capra de mute,
muflonul(berbec slbatic),broasca testoas, ariciul.Psri si reptile
numeroase..
Densitatea populaiei de 199,2 persoane pe km, deine locul 5 n
Uninunea European. Cea mai mare densitate a populaiei se
nregistreaz n nordul Italiei, care ocup o treime din teritoriul
rii i aproximativ jumtate din populaia total a rii. Dup al-IIlea Rzboi Mondial,Italia a nregistrat o cretere economic
prelungit, ce a cauzat un masiv exod rural spre orae i n
acelai timp a transformat naiunea dintr-una cu muli emigrani,
ntr-una primitoare de imigrani.

5.Structura populatiei:
Potrivit statisticilor referitoare la anul 2010, persoanele care au
peste 65 de ani reprezint 20,3 la sut din populaia rii, fa de
18,4 la sut n 2001.
Persoanele care au peste 85 de ani reprezint 2,8 la sut din
populaie, fa de 2,2 la sut n urm cu zece ani.
Numrul copiilor mai mici de 14 ani a sczut de la 14,3 la sut n
2001 la 14 la sut n 2010. n acest context, vrsta medie a
populaiei a crescut de la 41,7 ani la 43,5 ani, precizeaz ISTAT.
Rata natalitii continu s scad n Italia, n 2010 nregistrnduse 557.000 de nateri, cu 12.200 mai puine dect n 2009.

Pentru al patrulea an consecutiv, sporul natural, adic diferena

ntre nateri i decese, este negativ.
Cu toate acestea, populaia Italiei a ajuns la 60,6 milioane de
persoane, n plus cu 0,43 la sut, dar creterea se datoreaz
imigraiei, strinii reprezentnd 7,5 la sut din populaie.

CAPITOLUL 3:HABITATUL UMAN

Italia se caracterizeaza printr-un numar mare de orase. Exista
patru orase cu peste un milion de locuitori fiecare. Acestea sunt
Roma , Milano , Napoli , Torino. Doua cu populatie de sapte sute
de mii de locuitori fiecare ( Palermo si Genova ) , urmate dee alte
orase
( Florenta , Bologna , Catania , Bari , Venetia , Messina s.a.). Italia
este a cincea producatoare industriala din lume si a treia tara
vizitata de turisti.
Roma este capitala Italiei i cel mai mare i mai populat municipiu
al rii, cu peste 2,7 milioane locuitori pe 1285,3 km, n timp ce
populaia ariei urbane este estimat de Eurostat la 3,46 milioane.
Zona metropolitan a Romei este estimat de OECD la 3,7
milioane. Roma este situat n partea central-vestic a Peninsulei
Ialiene, pe rul Tiber. Roma este atestat documentar de peste
2500 de ani, ca unul dintre cele mai putenice orae al Cizilizaiei
Vestice. A fost centrul Imperiului Roman, care a dominat Europa,
Africa de Nord i Orientul Mjlociu pentru o perioad de peste 400
de ani ncepnd din primul secol .h. pn n secolul al-IV-lea d.h.,
i n timpul perioadei Romei Antice, oraul a fost cel mai puternic
din Europa. Pe lng faptul c este capitala administrativ a
Italiei, Roma este un major centru european pentru politic,
religie, cultur i finane i sediul unor organizaii din lumea
ntreag precum FAO. Oraul n sine este cel mai bogat din Italia
n ceea ce privete venitul anual, cu un PIB de aproximativ 94,376
miliarde euro i ocup locul 18 n lume ca cel ma scump ora (n

anul 2009). Roma, sediu al Vaticanului, unde locuiete papa,

liderul Bisericii Romano-Catolice, este un centru global pentru
pelerinaj i este unul dintre cele mai vizitate orae ale lumii,
coninnd numeroase opere de art nepreuite, situri arheologice,
palate, muzee, biserici i parcuri.
Milano este capitala regiunii Lombardia i a provinciei Milanului.
Oraul propriu-zis deine o populaie de aproximativ 1,3 milioane
locuitori, n timp ce zona urban este a-IV-a ca mrime n Uniunea
European cu o populaie estimat la 4,3 milioane locuitori. Zona
metropolitan a Milanului, de departe cea mai mare din Italia,
deine o populaie estimat de OECD la 7,4 milioane locuitori.
Milano este pe lng Roma, capitala afacerilor, a modei, a
finanelor, a media i a industriei n Italia. Oraul propriu-zis este
al al doilea cel mai bogat ora din Italia, cu un PIB de 115 miliarde
de dolari, n timp ce zona metropolitan deine un PIB de 241,2
miliarde euro n 2004 ce ocup locul 4 n Europa, ceea ce
nseamn c, dac Milano ar fi o ar, ar ocupa locul 28 ca fiind
cea mai bogat ar din lume, apropiat ca mrime de economia
Austriei. Milano este de asemenea o mare capital a modei ,
anual concurnd cu alte centre cum ar fi Paris, New York City,
Londra, Los Angeles i Tokyo. Oraul a gzduit de asemenea
Expoziia Mondial din 1906 i va gzdui Expoziia Universal din
2015 i n prezent expoziia FieraMilano considerat cea mai mare
din Europa.

CAPITOLUL 4:ACTIVITATIILE ECONOMICE

1.Premise ale dezvoltarii economice:
Baza energetica este asigurata numai in mica parte din resurse
interne: gaze naturale, hidroenergie si energie geotermica. Cele
mai importante uzine hidroelectrice sunt constituite pe raurile din
Alpi. Uzinele geotermice sunt grupate in Toscana.
Rafinarea petrolului are capacitatea de 100 milioane t annual.

Petrolul il importa in principal din Orientul Mijlociu si

Libia,prelucrat in centre ca: Milazzo, Cremona, Ravenna, Porto
Marghera, Livorno, Mantova, Roma.
Pentru acoperirea nevoilor energetice au fost redeschise
minele de carbuni din Sardinia si extinse exploatarile din celelalte
bazine carbonifere. Productia de gaze naturale este in scadere.
Italia nu este bogata nici in celelalte resurse minerale, cu
exceptia sulfului, marmurei si oarecum a zincului.

2.Agricultura:
Desi detine 7% din populatia activa si doar 3% din PIB, ramane
un sector important al economiei.
Italia este unul dintre marii producatori europeni de cereale si
cel mai mare producator de legume si fructe. Italienii sunt
cultivatori, in special, de porumb, dar si de grau si de orez, toate
trei fiind cultivate in Campia Padului. Este cel mai important
producator european de orez, cu cele 14 milioane de tone annual,
productia fiind reprezentativa si pe plan mondial.
Detine locul 3 la fructe, indeosebi, mere, pere si nectarine si
locul la 6-7 la citrice, obtinute in Ins. Sicilia, in partea sudica a
Pen. Italice si in Calabria.
Vita-de-vie creste pana si la poalele Alpilor. Podgoriile de tip
industrial sunt caracteristice pentru Apulia. Vinul provenit din
aceasta zona reflecta modul de cultura, fiind mai alcoolizat, mai
sec si mai putin aromat.
Chiati este o zona surprinzator de salbatica a Toscanei, cu
podgorii micute separate de dealuri impadurite, pline de mistreti
si arici . Orasele viticole, Radda, Castellina si Greve sunt prospere,
desi nu fac parte din circuitele turistice.

In Toscana sunt trei mari zone viticole : Chianti Classico,

Montalcino si Montepulciano.
Regiunea Chiati Classico acopera 100 de kilometri patrati intre
Florenta si Siena. In general, vinurile Classico Chianti sunt vinuri
ferme, cu arome de cires, si nuante de alune si flori. 75% din
compozitia vinurilor sunt struguri Sangiovese ce se comporta cel
mai bine atunci cand pot primii lumina directa de la soare. Cea
mai mare parte a viilor se gasesc la altitudini mai mari ajutand
astfel strugurii sa-si mentina echilibrul de zaharuri si calitatile
aromatice.
Podgorii n regiunea Chianti:

Italia detine suprematia pe glob la masline (2/5 din productia

mondiala). Cele mai intinse plantatii de maslini sunt situate in
Apulia, maslinul fiind absent numai in Nord.
Crestera vitelor nu este dezvoltata pe masura posibilitatilor
oferite de natura si nici pe masura necesitatilor de consum ale
populatiei. Bovinele sunt crescute in ferme de tip industrial din
Campia Padului si din Alpi. In Italia Peninsulara domina cresterea
oilor si caprelor. Italia importa din ce in ce mai multa carne si
produse lactate.
Pozitia geografica a Italiei a favorizat pescuitul, pestele fiind
folosit in consumul direct sau in industria alimentara.
Cu toate acestea, agricultura ramane deficitara. Ca si
industria, agricultura este mai slab dezvoltata in Sud.

3.Industria:
Industria constructoare de masini este puternica si
diversificata. Ea joaca un rol foarte important in economia Italiei.
Una din subramurile cu veche traditie in aceasta tara este
industria automobilelor.
In uzinele de la Torino, Novara, Milano, Bolzano, Brescia,
Modena, Napoli se fabrica o gama larga de automobile, autobuze,
autoutilitare, motociclete, motorete, scutere, biciclete etc.
Industria automobilelor ocupa locul 7 pe plan mondial; la
Torino este trustul Fiat, unul dintre cele mai puternice din lume.
De asemenea sa nu uitam de firme ca Ferrari, Lamborghini,
Maseratti, care au adus atata mandrie Italiei.
Noul Ferrari 488 GBT:

Centrele cele mai importante de constructii navale sunt in

porturile Genova, La Spezia, Napoli, Palermo.
Centrele de construire a tractoarelor si a masinilor agricole
sunt indeosebi in Lombardia si Piemont, dar si la Torino, Milano,
Cremona si Verona.
Industria chimica este foarte variata, facandu-se remarcata prin
cauciucul sintetic, anvelope, fire si fibre sintetice, ingrasaminte
chimice, celuloza si hartie. Centrele sunt situate in: Torino, Milano,
Brescia, Novara, Roma, Napoli.
Petrochimia pastreaza locul principal in industria chimica
italiana. Majoritatea uzinelor sunt in nordul tarii, cu exceptia
uzinelor petrochimice care sunt in porturile din sud, in special in
Sicilia, unde se descarca petrolul din import.
Industria textila are o veche traditie in Italia. Leaganul sau este
Italia de Nord, unde atelierele de prelucrare a lanei s-au dezvoltat
inca din epoca feudala. Veche este si prelucrarea matasii naturale
care insa a intrat in declin dupa lansarea matasii artificiale.

Industria textila italiana prelucreaza materie prima autohtona

(lana, canepa, fibre sintetice), da si de import (lana, bumbac).
Ramura cea mai dezvoltata este filiatura de lana, Italia ocupand
un loc important in lume cu productia de lana. Cele mai
importante centre sunt in nordul tarii.
Industria pielariei si a confectiilor din piele este larg dezvoltata in
regiunile Piemont si Lombardia. Italia importa piei brute.
Incaltamintea si produsele de marochinarie italiene sunt
competitive pe piata mondiala, fiind recunoscute pentru calitatea
lor ridicata.
Industria alimentara este raspandita peste tot; se poate spune
ca este ramura industriala cel mai uniform repartizata in teritoriu.
Italia se remarca prin produsele de patiserie, ulei de masline,
zahar, conserve de peste si vin.

4.Serviciile:
a.Reteaua de cai de comunicatii:
Transportul: Reteau de transport a Italiei este diversificata ,
dezvoltata si modernizata. Volumul principal al transporturilor
este asigurat de caile rutiere. Italia este strabatuta de o retea
densa de sosele modernizate si de autostrazi. Autostrada Soarelui
strabate intreaga peninsula, facilitand schimbul de produse si
penetratie turistica spre statiunile din Sud.
Caile rutiere 290.000km, din care 6.800km autostrazi. Ele
sunt mai dense in Nordul tarii. In Alpi si in Apenini, de-a lungul
cailor de comunicatie, s-au construit numeroase tuneluri si
vaiducte.
Transporturile maritime au un rol dominant in schimbul extern
de marfuri al Italiei.

O retea densa de linii aeriene acopera teritoriul tarii, iar

aeroporturile internationale Roma si Milano leaga Italia de marile
aeroporturi internationale ale celorlalte tari.
Telecomunicatii: Sistemul de telecomunicatii s-a dezvoltat
foarte mult in ultimii ani. Incepand din 1995 telefonia mobila a
cunoscut o larga raspandire pe teritoriul Italiei. Telecom Italia
Mobile a fost prima companie de telefonie mobila care s-a infiintat
(aprilie 1995), acoperind aproape tot teritoriul Italiei. Ulterior, in
decembrie 1995 a aparut Omnitel, care s-a dovedit a fi o
concurenta de temut. Iar in 1999, apare pe piata o noua
companie Wind.

b.Turismul:
In 1997 au existat 31 mil turisti (1994 51.814.000), veniturile
incasate din turism fiind de 50.847,0 mld lire italiene ( circa 28 mil
$). Cifra de afaceri in acest domeniu este mult mai mare, peste
80 mld $. Turismul concentreaza 8% din intreaga populatie activa
a Italiei, una din cele mai ridcate ponderi de pe glob.
Italia detine peste 1,7 mil locuri de cazare in hoteluri, moteluri
si pensiuni.
SICILIA
Sicilia se afla la sud de uscatul Italiei, este cea mai mare insula
a Marii Mediteraniene fiind si una dintre cele mai cunoscute
destinatii de vacanta, lucru datorit in primul rand litoralului sau
precum si a frumoasei naturi ce o acopera. Insula este inconjurata
de mai multe insule mici precum grupul Insulilor Liparice in partea
de nord est, Insulile Egadice pe partea de vest si Insulele
Pelagrice in partea de sud vest.
Pe Sicilia se gasesc multe locuri de atractie precum orasul
Palermo - capitala regiunii, posesoarul unuia din cele mai
complecte muzee arheologice precum si frumoase piete pline de

monumente si biserici din evul mediu. Alte locuri de vizitat:

templul grecesc din Agrigento, Siracuza -orasul natal al Sfantei
Lucia precum si localitatile Segesta, Selinunte si Piazza Armerina.
In jurul Siciliei se afla insula paradis Stromboli Aici se poate
ajunge cu feriboturile care circula des. A nu se uita vulcanul Etna unul dintre cei mai inalti si activii in lume. SICILIA - o insula
fantastica cu o natura fascinanta si un admirabil climat!
ROMA
Roma este capitala Italiei. Situat pe malul fluviului Tibru, oraul
are o istorie ndelungat fiind de-a lungul secolelor capitala
Republicii Romane, a Imperiului Roman, a Bisericii RomanoCatolice i a Italiei moderne. Roma are o populaie de 2.923.000
persoane. Aria metropolitan are o populaie de circa 4 milioane
de locuitori. Este capitala regiunii Lazio i a Provinciei Roma.
Roma este un important centru turistic. Printre monumentele cele
mai faimoase se numr Colosseumul i Columna lui Traian. O
enclav a Romei este i statul Vatican, un teritoriu suveran al
Sfntului Scaun situat ntr-un cartier roman. Este cel mai mic stat
din lume, i capitala singurei religii care are reprezentaie n
Naiunile Unite (ca un stat observator non-membru).

FLORENTA
In timp ce Roma este unul dintre punctele fierbinti ale istoriei,
Florenta pare ca se ascunde in perioada renascentista plina... de
Fiat-uri si Vespa: magazinele de la Ponte Vechi, emblematicul
Duomo, Galeriile Uffizi care isi expun pietrele pretioase, Piazza
della Signora si Capela Medici.
VENETIA
Venetia este un oras unic in felul sau pe care va trebui sa il
vizitezi cu orice pret. Pentru inceput, trebuie sa stii ca este un
oras al pietonilor, masinile aproape ca nu exista aici. Arhitectura
care degaja atata armonie pare sa descinda direct de undeva din
secolele al XII-lea si al XVI-lea. Zidurile si balcoanele superb
ornamentate alterneaza cu scanteierile apei si ale ferestrelor. Ici si
colo, gasesti cate o veche biserica si pretutindeni exista
numeroase poduri, mai mici si mai mari, fiecare dintre ele fiind un
monument arhitectonic si de arta dar si un mod de a trece dintr-o

parte in alta a canalelor. Atmosfera pe care o degaja intregul

ansamblu al orasului are in ea ceva magic si sarbatoresc.
Podul Academiei te duce din Venetia, direct in Galeria
Academiei care adaposteste renumita colectie a maestrilor
venetieni. Alaturi, doar la cateva minute de mers, se afla Galeria
peggy Guggenheim care iti ofera adevarate lectii de istorie si de
arta cu ajutorul colectiei sale de arta a secolului XX.
MILANO
Milano este unul dintre orasele vizitate de catre turisti pentru
moda, bucatarie, opera, biserica (aici aflandu-se una dintre
primele patru biserici ca marime din lume), castelul care dateaza
din perioada Renasterii si fresca "Cina cea de taina" a lui
Leonardo da Vinci. Milano este un oras in care se lucreaza foarte
mult, este capitala afacerilor si finantelor. Comertul este urias in
Milano, mancarea este de acum legendara, iar viata de noapte din
diferitele cluburi este extraordinara.
Orasul se intinde pe o suprafata foarte mare, dar principalele
puncte de atractie istorica sunt doar doua: imensul Duomo, a
carui constructie a inceput in anul 1386, dar care - nici pana in
zilele noastre - nu a fost terminata si castelul Sforza. Plazza del
Duomo este strajuita de cel mai frumos supermarket din tara:
Galeria Vittorio Emanuele II, un alt izvor sacru: opera La Scala.

NEAPOLE si POMPEI
Neapole... un oras plin viata si capitala provinciei Campania
este situat in splendidul golf care a dat numele orasului si este
"supravegheat" de sus de muntele Vezuviu. Este unul dintre
orasele europene cu cea mai densa populatie, cu strazi
aglomerate.
Centrul istoric al orasului este marcat de Plazza del Gesu
Nuovo, Duomo, Platul Regal si Opera San Carlo. Castelul Nuovo,
construit in secolul al XIII-lea se afla deasupra portului, iar mai
departe, vei descoperi Castelul Norman, inconjurat de satul de
pescari Borgo Marinaro. Muzeul National de Arheologie contine o
colectie superba de obiecte de arta greco-romana si nepretuitul
tezaur descoperit la Herculaneum si Pompeii.De la Neapole este
foarte usor sa ajungi in enigmaticul oras Pompeii, orasul atat de
cunoscut in intreaga lume datorita sfarsitului tragic pe care l-a
avut in anul 79, cand a erupt vulcanul Vezuviu.

Ruinele sunt o adevarata comoara, pentru ca ele povestesc

multe, care a fost viata locuitorilor orasului, cum traiau vechii
romani. Tempelele, forumul si unul dintre cele mai mari
amfiteatre, vilele luxoase cu mozaicurile si frescele lor ce par atat
de proaspete toate acestea pot fi admirate daca te incumeti sa
vizitezi orasul.
SIENA
Zidul fortificat - doar unul dintre multele vestigii ale vechiului
oras medieval care a fost initial construit aici - inca se afla in
varful dealului care inconjoara Siena. Multele cladiri de culoare
maron-roscat, i-au dat denumirea cunoscuta in toata lumea de
"sienna arsa", iar infloritoarea scena culturala a fost dublata, in
secolele al XIII_lea si al XIV-lea de Scoala din Siena.