Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
lorga
...
Istoria
invatamintului
romanesc
Scoala este insusi
viitorul tern."
(Carol I-iu.)
Bucuresti
1928.
Editura
Casei Scoalelor
www.dacoromanica.ro
o
Astoria invaiamintului
-
romanesc
www.dacoromanica.ro
I.
Originile.
www.dacoromanica.ro
tine Ii apartin cuvintele de basA : o 'Inv*, invdiciturci i tnvciliitor (inveitdmtnt e lar4i de crea-
fi vent din modesta, dar foarte obinuita deprindere a animalelor, a oilor In special cu serviciul
la om. Carta (charta), cdrturar (charlularius), a
scrie, scripturd, apartin iarA1 nobilului vocabula-
riu primitivl.
Cit de veche e coala la Romlni?
S'a crezut atita vreme
Intr'un celebru discurs
la colile din Hotin o afirma cu hotarlre Alexandru
Hasdeu, cAruia plAsmuirile nationale" nu-i erau
necunoscute, i panK astazi shit oameni culti cari
o repeta
a Alexandru-cel-Bun ar fi Intemeiat
In Suceava sa de pe la 1400 o coalA, o Academie
tean, n'aveau un astfel de gezamInt i nu puteau deci trimite profesorii. Ideile de renovare a
dreptului nu domniau nicAiri In acest Sud-Est european, nici In teri de o mai veche desvolt are cleat ale noastre.
Dar un InvatAmInt exista fAra Indoiala, nu In
legatura cu urmarirea pe cal teoretice a adevitrului,
ci cu nevoile adinci, neaparate ale societAtii care,
1 A ceti e slavon.
www.dacoromanica.ro
Originile
and Galitia este supt sceptrul iubilorului de cuttura rege Casimir. S'gu regasit in registrele aceslei inalte scoli Moldoveni" din Suceava si din Si.retiu 1.
maniei.
www.dacoromanica.ro
Apoi grija sufleleascd a acestor latini" de religie era Incredintata nu numai unor episcopi din
Ardeal, din Polonia, ci Si preotilor dintre cari o
parte mdcar trebuiau sd fie indigeni. Si biserica apuseana, catolica faro. scoald linga dinsa si pen-
gi
aibil micile for scoli, on data e vorba de Dominicanii din Siretiu, on de Franciscanii din Arges, de
aceia cari (le la casele" din Ciuc s'au strecurat gi
acivat in preajma resedintei episcopale din Bacau.
Iesuitii din secolul al XVI -lea n'au fost singurii scolarhi" de carte apuseand in partite noastre.
www.dacoromanica.ro
Origin' le
i,
veac al XV-lea.
Cel putin in manastirea munteana, dintru inceput de calugari carturari, a Tismanei Invatatului
ctitor Nicodim si in Neamtul creat? peste putina
vreme, de ucenicii acestui cleric, a lost o adevaratil
scoala de caligrafie si de zugravire a manuscriptelor, dar, in acelasi timp, Vii, pentru ca limba
acestor carti era strains si trebuia invatata, de
slavoneste. Din aceste scoli de chilie au iesit oameni ca, in Moldova secolului al XV-lea, Gavriil
fiul lui Urie si tahii", tahigrafii, Atanasie si Paladie on Mircca caligrafur, care a scris un manuscript de la Chilandariu la 1162-3 i.
1 Hurmuzaki, XIII, p. 318, no. 6.
2 V. 1st. Disericei, I, 'r 1st. literaturii romine, I, pp. 98-9.
1st.
www.dacoromanica.ro
10
0 scoala de meserii" era aceia unde, tot pe acolo, isi invAtau meseria, mult inaintea aparitiei celor d'intaiu argintari profani, de felul celor din
cei, copii prinsi, furati de prin sate, din can se fAceau oameni de treaba, vladici si egumeni si preuti
si diaconi pre la svintele manastiri" 1.
2 Yana in secolul al XVIII -Iea se invata in staret: Listfel pentru schituL Pascanii pe la 1768; revista Ion Ncculce, I, p. 107.
3
Ibid.
1St. Scoatelor, I, p.
7.
www.dacoromanica.ro
Origin lie
11
bili o lung lista a acestor oameni destepti si dibaci, cari nu se ridicau in boierli, raminind legati
pe viata de o causa in care izbutira, destul de rd.pede, a preface urita Nerd ruseasca in ductul elegant, din ce In ce mai rafinat, al chiliricei moldovenesti. Ce mai frumoase nume romanesti decit
ale lui Otel, Rh- lea, Oanta, Vulpas, Negri las, Steful, Borcea, Sacara, Bors, Cirja i? Chiar numele
slavoneti: Stetco, Ivasco
nu Inseamnd o obirie
S'a constatat acuma in urma3 ca Voevozii si cnejii remind scriau slavoneste in patria for maramurdseana. E de crezut deci ca scriitori ca Sandru yeniau de acolo, ()data cu descdlecatorii sau mai tdrziu, viata romitneascit dainuind si mai departe, puternica, In acele locuri. Si, data e asa, se stie ce
coli de caligrafi si diplomatisti erau in tot Apu-
-_
scrie erau datori sd stie slavoneste, &cif nu in1 1st. lit. rom., I, p. 97. 0 altA listI in I. Bogdan, Album paleographique moldave, Prefata; o a treia, de de-
www.dacoromanica.ro
12
sacra in
cash.
la ei, dela mamele de origine slava, Bosniace in TaraBomaneasca (sotia lui Alexandru-Vodd din care s'a
nascut Vladislav-Vlaicu), Rutene in Moldova (sotia
lui Latcu, cu numele asa de rusesc). Stefan-eel-Mare
Cite un ostatec, ca al doilea Dan, trdind la Bizantini, trebuia sa invete acolo, si copiii crescuti la
Turci ai lui Wad Dracul, teribilul Vlad si frumosul
Radu, vor fi prins si ceva carte crestind
Totusi, cind llie Rare se turci, un contemporan
-grec, intro predicd, invinuieste lipsa lui de crestere.
,Se euveniesi tolusi maica lui era o fall de Despot sirbesc, dintr'o famine luminald, si ea insdsi
stia sa scrie plIngeri in slavoneste dire acel Sultan
www.dacoromanica.ro
Originile
13
mdneste, de si crescut in exil oriental, iar alt pribeag prin Basarit, Petru Cercel, stia destul italieneste ca sa scrie un inm lui Dtunnezeu. Fratele lui,
Mihai Viteazul, are un scris extrem de fin, care
arata s coal a.
Din fericire ni s'au pdstrat si trei nume de invdI Hurmuzaki, XI, p. 197, no. CCCXXV.
www.dacoromanica.ro
14
Ce decade e, data cu catolicismul din jurul episcopiilor de propaganda, scolile alipite de dinsele. Din ce in ce mai rar vin In visitatie episoopii
din Polonia, Argesul nu mai are de mult piscupul"
sau apusean, calugarii latini ai Ciucului, baratii,
slut
ei niste bieti ignoranti. Marturiile rarilor
delegati ai Sfintului Scaun slut tot mai desolante:
saracie si intunecime, parasire gi trista vegetare. Din
1 Uricariul, XVIII, pp. 527-8.
Ma-
www.dacoromanica.ro
15
rig-1:111e
si
o alipire la cul-
www.dacoromanica.ro
16
cartile domne.ti, tot mai multe, e la lucru o intreaga legiune de maestri minuitori ai condeiului.
Rare on vre-un strain ca activul Nebojatco de la
sfirsitul secolului al XVI-lea. La mindrele mune
vechi se adauga ale lui Bogza, Buzdugan, Dumsa,
Cozmin, Pepe lea, Mustea, Hamza, Pitic, Gheanghea,
care inainta in onoruri, Vilcul, In Moldova; ChercheIan, Mogos, Rilzmerita, Florea, Badea, Ficra. Bercea,
Stoicea, Oprea, Badea, Cazan, Mihu, la Munteni 1.
Unii sint preoti
si li se zice: Popa
altii se
nava; parintele e mentionat, fiindca va fi fost insusi un diac, in numele terminate cu escul, ca un
Cristea Mihailescul, un Stan Savescul, un Calotescul,
un Radul sin Bratul, Stanislav al Tatului; altii arata
Vechea cultura slavona se invrednici si de ingrijirea lui Alexandru Lapusneanu. Acela care-si ciiuta
piciori pentru Slatina la Venetia si care nu doria
nimic mai mult decit sa intre prin Polonia in rindul principilor Apusului era In acelasi limp un
zelos traditionalist. Ctitor al bisericii moldovenesti
din Liov, corespondent si generos daruitor al calugarilor rusi ai Stavropighiei, manIstirii autonome din
capitala Galitiei, el nu li stria numai pentru tipografie, dar si pentru pregatirea cu psaltichia greceasca si sirbeasca" a dascglilor for de musics la psaltii
Urechia, I. c., pp. 6-7.
2 Studii $i doc., V, p. 82, no. 20.
1
www.dacoromanica.ro
Originile
17
Cind, pe o icoand din 1566, ddruita de arhiinandritul Spiridon mAndstirii PuMa, cetim, In romanete: Intelepciunea au zidit tie casd", ne putem intreba data nu e vorba de o coall S.
In Tara-Romitneasca tim uncle era izvorul acestei Invdtaturi. La 1576, o carte domneasca a lui Alexandru-Vodil Mircea e scrisd .,in sfAnta miindstire
duri, de multe ori refAcute pe urma, pang la pierderea vechiului caracter, pregAtia terii sale alti buni
diaci ca dinsul %. Aceasta ne face sd intelegem Insd
cum era invalarea i a altor scriitori de hrisoave.
www.dacoromanica.ro
II.
www.dacoromanica.ro
$l
19
Iorga, Relatiile comerciale ale terilor noastre cu Lembergul, din Economia Nationala", Bucuresli 1900, pp. 71-2.
www.dacoromanica.ro
20
aceasta familie se da i o educatie occidentald. Acelai a fort i casul cu Moviletii, fete intrate in cele
mai mart familii din Polonia i blieti,
In acest
cas fiind ci explicatia Indelungatei for petreceri In a-
Renacterea latina veni !ma care not, in lard, dedoud ori. Nu din Ardeal, uncle preotii din Scheiul
Braovului traiau in vechea traditie rasariteana
*i
1 Studii fi doc., VII p. 321, no. 19; cf. Rev. 1st., V, p. 228_
www.dacoromanica.ro
21
22
siune care-i era pastratd: unirea cu Tara-Romdneasca, luarea in stapinire a Ardealului, intoarcerea mindrelor vremuri romane.
Dar toed aceasta vrajd se risipi. Vodd strainul
statu inchis pand In ceasul mortii sus la Suceava in
cetate, iar, in goana contra prietenilor si clientilor lui,
Sommer Isi rupse doctorala togd prin haragii viilor
in frunte, se sprijinia si pe scoalrt, pe vestittil Colegiu de acolo, in.tr'un timp cind ca om al culturii
si al soolii apdrea in Ardeal Iesuitul Possevino, o.
lumind a timpurilor sale, inviind la Alba-Iulia, odata cu episcopia latinrt, si o activitate scolard. Sidtuit de Albanesul italianisat )3artolomeo Bruti, cetatean al Venetiei, din care facu Postelnicul salt,
Petru Schiopul, care nu prevedea exilul salt apropiat si scoala iesuita a lui Stefan, fiul inimii sale,.
dada voie sit se tipareascd Minee si calendare pentru
Romini si sit se intoarca la catolicism scoala de la
Cotnari, asteptind un asezamint pentru RomInii insii.2.
Era vorba chiar de un Seminariu cu limba de propunere greceasca, sustinut cu o suit de scuzi lunar..
Din aceasta tentativa se alese insa, Boar fiirt drama
de la sfirsit, tot asa de putin ca si din improvisatia_
didactict a lui Despot-Vodd.".
1 Sommer, Vita Despotae, in Legrand, Deux vies
Jacques Basilicos, Paris, 1889, pp. 29-30.
2 V. Hurmuzaki, XI, pp. LXIII-V.
www.dacoromanica.ro
de-
$i
23
www.dacoromanica.ro
IIL
din Constantinopol 1.
www.dacoromanica.ro
25
cele doud lumi deosebite si adesea opuse sd realiseze aceastk sintesk, incil una din acelea intre Orient -si Occident de care e 'bogat trecutul nosiru
cultural 1.
ibid., p. 64.
4 P. P. Panaitescu, Influenta polond in opera si personalitatea cronicarilor Grigore Ureche si Miron Costin,
Bucureti, 1923, p. 13; I. Minea, Dimitrie Cantemir, p. 6.
5 Veress,
1.
c., p. 65.
www.dacoromanica.ro
26
www.dacoromanica.ro
27
stiau greceste, dar si latinete, fostul rector al Golegiului din Chiev, Sofronie Pociatchi. D. P. P. Panaitescu ni-a infatiat activitatea acestui calugar care
ca mirean tiparise la 1622 versuri ruseti dupa daUna occidentals, care scormonia stramoi latini ca
Mucius Scaevola lui Movild, care se privia pe sine
ca inchinator al reginei tiintelor, Minerva", necuprinsa in vre-un calendar, si care cultiva ca specialitate retorica, in care intra si ceva mitologie,
predata in latineste si in polonete, dar nu in limba
slallona sau ruseasca. Tot de acolo slim mai bine
macar pe unul dintre ceilalti profesori: Ignatic Invlovici, elev al lui Pociatchi i purtat pe la Zamosc,
unde era scoala de eruditie clasica intemeiata de
Hatmanul Joan Zamoyski, fast scolar la Padova si
un ales represintant al Renasterii. La 1615 invatamintul se urma Inca, oaspetii la nunta Mariei lui
Vasile-Noda intilnind la Iasi pe Chieviti1.
1.
c., p. 76.
www.dacoromanica.ro
28
cultura 1.
Dar e sigur ca aici s'a format tiinta. i de grecete i de latinete a acelui Nicolae Milescu, care fu
Vasluiu, prietenul nostru ", vinzator al unui Wigan la Mun ten i, catre care scrie Gavril Ilatmanul, fratele lui Vasile
Pentru
I.upu ; Archiva istoricd, I, pp. 135-6, no. 196.
www.dacoromanica.ro
24
rolul acestui
2 1st. lit. rom., II, p. 37, unde si visita la 1664 a Patriarhului Nectarie.
3 Studii $i doc., VII, p. 321, no. 19.
4 Elena Eftimiu, in Rev.sta Arhivelor, II, p. 371. Pentru
Invat5mintul modest de la sate, Ghitormescu, Surete $i iz.
www.dacoromanica.ro
30
inte de 1627, cind intrd in rindurile boierimii, Udri$te Ndsturel din Fierestii Ilfovului, care, din mindria pedantismului sail, se va iscali Uriil, dupd Biblie, si Oreste, dupd traditia elenica, acest Irate al
Doamnei Elina a lui Matei-Vodd, capita Invdtdturd
de latineste de la cineva care ar putea fi si Chi-
aceste raporturi, traducdtorul din latineste in slavoneste a Imita(iei lui Isus Hristos, acela care pome-
neste eel d'intaiu de inrudirea limbii noastre cu latina3 , pastry anumite caractere, cu tolul neobisnuite,
ale activitatii sale culturale. Totdeauna mi s'au parut
curioase literele de duct latin ale inscriptiilor puse
pe mormintul Elinei, al copilului ei Matei (la Biserica Domneascd din Tirgoviste) pi chiar al batrInului
\Toda-Matei Insusi
www.dacoromanica.ro
seal
romanesti
31
d. Silviu Dragomir privilegiului, mai tarziu, de danie catre Mitropolia din Ardeal a dovedit ca si aici
e curentul rusesc datorit lui Nasturel 2.
CInd pe icoana de la Hilandariu, facuta de Loghin
Corenici pentru Mitropolitul de Inau Teofan se dii.
lui Matei titlul de .,cneaz i domn", recunoastem in-
fluenta ruseasca, si cu alit mai mull, cu cIt pe aceiasi se pomeneste Udriste al doilea logofat, linga
Serban al doilea Vistier'. De altfel, la.1652 el chema
de la Moscova chiar pe calugarii Vartolomeiu si Dosofteiu, pentru scopuri culturale, poate chiar si sco-
www.dacoromanica.ro
32
p. 745.
Ibid., p. 40.
www.dacoromanica.ro
33
www.dacoromanica.ro
34
listra, Dristra". Helladius se ocupa de aceste raporturi chiar, inteun opuscul bogat in revelatii,
si Leon Allatius dadea la lumina o cunoscuta carte
pentru restabilirea =Rath bisericesti. Slintul Scaun
www.dacoromanica.ro
35
ca Pana Pepano
care urma la Padova, la profesorul Anton Valisnieri &. Tot la Padova invata loan Hrisoscoleu, apoi
doctor din Siena, care fu novice la resuiti la Roma,
reveni ca mirean la Venetia si muri ucis de Turci 5.
I An. Ac. Rom., XXXVII, pp. 315-6.
3 Hurmuzaki, XIV2, p.
888.
s
www.dacoromanica.ro
36
nici opere literare, ci nitmai un gust debsebit pentru arid, fu Mihai, viitorul Spatar, (la 1687 insd, alaNH de Constantin, care ar fi unit", se aseazi de un
calugar catolic, ca alt filosof" si unit", fratele Ma7
tell). Genealogia Cantacuzinilor, redactata de un alt_
eArturdr al neamului in secolul al XVIII-lea, spume.
apriat: In tineretele lui a umblat pe la multe locuri ale Europei: acea multi rivnd a lui era data
la gheografie si la arbitecturd"2. Cu mindrie spune
aceiasi .Genealogie" despre Constantin Stolnicul, indreptdtorul lui Brincoveanu, nepotul situ, in ale culturii : Numitul Stolnicul Constandin Cantacuzino,
din eopilaria lui a fost dat cu totul asupra Invataturii : la limba elineascd era un mare filosof_
Dupa ce a venit in vristA, s'a dus in Europa,
iar pentru Invdtatura la Roma"
e o greseala
a InvAtat limba latineasca i italieneascd, In care
5-18.
www.dacoromanica.ro
lite
37
2
3
Operele, p. 11.
Ibid., p. 12.
Ibid.
l:n
Turd
www.dacoromanica.ro
38
si doua mici corabit din Malta. Prin Insulele Ionice si pe la Drauze, cares Ragusa. corabia ajunge
in sfirsit la Venetia, pe zi frumoasa si liniste",
la 19 Februar, tinarul intImpinat fiind de ieromnimonul Gonduli, care-1 duce la casa lui Pana Pepano.
le
12,
p. 11.
www.dacoromanica.ro
39
www.dacoromanica.ro
40
6i
dentr'alta
moria lencre et ex t-mpure reddere soLtus, miraculo auditoribus suis ford.; Papadopoli, Historic gymnasii patavini, I, Venetia, Mg, p. 187; citat de d. Lazzarini.
3 Acum se desparLe de credincioasa-i slug;1, Grecul
www.dacoromanica.ro
41
pe Homer si Virgiliu, Terentiu si Horatiu, Tit. -Liviu si Quint Curtiu, Valeriu Maxim si Martial, Epictet,
Sinesiu, Lucian, Aristotele, pe linga Institutiile lui
Iustinian si cite o povestire istorica, precum e Natalis Comes sau Istoria dogilor,
cartile de scoala ale
-vremii 1.
Si, astfel, studiile fiind deplin ispravite 2, Cantacuzino, care tiparise la tipografia Seminariului o harta
a Terii-Romanesti, cu litere grecesti, interesanta o-
pera, tradusa" de Del Chiaro, in Revolutiile Valahier day negasita pana actn4, .pleca prin Venetia, in Iulie, ca sa ajunga cu lung lui August la
Beciu, la Viena, unde, dupa Insemnarea Genealogiei, era sa inceapd art curs de invatatura sau maear sa culeaga alte mijloace de informatie cultura15.5.
Din nenorocire, nu mai avem de aici inainte, pentru
a ne lamuri, pretiosul carnet 6.
Din atita ce invatase, devenind si pentru un Dimitrie Cantemir un om de pedepse dovedit, ispitit,
i de cai multe si departe si de teri MI-41)1e si late
asudat si zbuciumat"1, Slolnicul 'Astra materialul
1
Biblio-
si
ambele prin-
cipate.
, Ibid., Pp. 8-9.
www.dacoromanica.ro
42
www.dacoromanica.ro
43
de carturari
V. 1st. lit.
rom., [I.
www.dacoromanica.ro
44
nu s'a dus si el la Venetia, ca fiul lui Pascale Vornicul de Tirgoviste,pe vremea lui` el a petrecut citva
timp, ca si Constantin Stolnicul, dar ca om inatur,
condus de un Suedes, Ion Sfetul, caruia-i lasa un
rat si contesul cecemeniu"2, si daruit de Chesar" cu
un lant de our si cu potretul lui 3, lay Viena. Cad
P. 210.
it
P. 200.
www.dacoromanica.ro
45
In strainatate, pentru a invata acesle cloud limbi apusene, stramoseasca si frateasea, renovatoarc pentra
neaniul nostru indepartat de originilc ltti: Ma rog
Zoitei, au oricare copila ne-ar scapa cu viand, sa
metahirisi flu* voastrd spre nevdtdmarea bietului suf let, de vreame ce Incepatura Intelepciunii
iaste frica Domnului, vet castiga mila dumnezeiasca
in casele voastre, sit numele vostru va fi cinstit sa.
prea-slavit la Curti le celor marl. Nuniai, la Heine
La Padova se trimisese Inca de la Inceputul secolului, laolalta, Raducanu, fiul Stolnicului Constan-
www.dacoromanica.ro
46
proape cu totul despartita de a terii sale'. Acest catalk $i ocrotitor al catolicilor stria si el o limbii
impestritata de neologisme, ca seninatul printep", si
,,confidentie", amestecind chiar si locutiuni latine". La
1st.
www.dacoromanica.ro
47
is Smirna, secretarul Del Chiaro, de o parte, predicatorul grec din Venetia al Curtii, loan Abramios, de
alta 1. Sa nu uitam pe medicul Brecht von Brechtenberg, fiu de pastor din Strassburg, care ar fi tradus
Catehismul lui Luther si multe cintari in limba Tomina, tiparindu.-le cu litere romine", ba chiar pe
Tucidide" 4.
Anglia
(ibid.).
www.dacoromanica.ro
46
Sevastos
e un cleric, preocupat de E-
www.dacoromanica.ro
49
afara
de Aristotele, numai retorii: de la Isocrat la Sinesiu, Agapet i Teofilact. E capabil si de versuri1. Aceiasi crestere va fi avut-o $i urmasul sau
loan Hypomenas, al carui frate, Gheorghe, si el amestecat in viala seolara de la noi, ii, trimetea, in
clara anerit rivnitor al lnaintarii si Impodobirii neamului sau drept-credincios"5. El copia manuscrise
pentru Hrisant si aseza, cu Grecul levantin Nicolae
da Porta, traducator din latina pentru Stefan Cantacuzino 6, apoi functiohar inalt austriac In Oltenia,
biblioteca de /a Margineni a Cantacuzinilor7. Tot el se
no. DCCXXXIV.
2 Ibid., p. 457, no. CCCXXXIII. Un Dumitrachi Hrisoscoleu, interesindu-se de un manuscript al lui Bryennios,
ibid., p. 515, no. DL.
8 Ibid., pp. 526-7, no. DXXVI.
Antim Mitropolitul ii zice i lui profesor", in 1713;
Bis. ort., XV, pp. 390, 392, 395.
www.dacoromanica.ro
50
ingrijeste ca un binefacator
si de dascali $i de
pentru dascalul al doilea mertic".
In schimb, i se adresau tetrastihuri" la serbatori2.
Programul va fi relevat si imbogatit de Patriarhul
Hrisant, printr'o gramata care ni s'a pastrat.
Intaiul dascal trebuia ss. predeie logica; retorica,
scolari: a facut
dar si
gi
fisica gi
gi
mai dimineata, iar dupa-amiaza Sintaxa ExaporiIbid., pp. 691-2, no. DCLIX.
2 Ibid., p. 104, no. DCLXIX, $i aici e vorba de dascalul
Gheorghe. Cf. $i ibid., p. 706, Hrisant pregatia o Teologie moralk ;colard i dogmaticr; ibid., p. 708, no.
1
DCLXXIII.
www.dacoromanica.ro
5t
cu Plutarh, de la care mintea bietilor elevi se ridic,a la Tucidid, cu oarecare incercAri de poetics.
Celui de-al treilea ii reveniau CugetArile lui Chrysoloras, lingI ale lui Caton, Foci lide 9i Pitagora, fa-
bulele lui Esop, dar i Laudele" crestinului Agapet, canoanele celor douAsprezece serbatori", epis:
tolfile" lui Teofilact Simokattas bizantinul, dar si, la
capitt, Homer. Dupa-amiaza lui va cuprinde: Gramatica lui Laskaris, oarecum usuratA, Evanghelia i,
Apostolul. Lectiile se dau numai Luni, Marti,
Simbata. Se recomanda studiul treptat $i
Miercuri
exercitii de prefaoere In limba greceasca vulgarl, Incercari dialectice i sofistioe". teme, adecA paradigme
retorice", dialoguri, deslegarea antiteselor, propuse
intre sine on de invatatori, prin silogisme si entimeme'. Chrysoloras, Caton si Focilide figureaza si
In programul scolii din Kastoria, patria sa, fundata
de Gheorghe Kastriotul, influentul boier al lui Brincoveanu, la Mart 17082.
Atunci, supt Brincoveanu, se platiati, la 1727, din
venitunile manAstirii Sf. Gheorghe 300 de lei pe an
pentru plata dascalilor acestei $cols, asezatA In chiliile de la SfIntul Sava: cel mare", de .stiinti filo-
www.dacoromanica.ro
52
tacuzinilor atitudinea pe care, In sens invers, .9 avuse Tara-Romaneasca a lui Matei Basarah fata de
Moldova lui Vasile Lupu.
;corde/or, I, p. 12.
1 nurmuzaki, XIV', pp. 394-6, no. CCCCXXVII. Aceiasi
,
$i
www.dacoromanica.ro
53
Iraditia straveche bizantina, fara atita amestec apusean. Copiii lui Duca-Voda furl crescuti de un Span .donidi sau Spandoni, dicheofilax, apoi Mare Retor,
chartophylax
profesor, probabil acel Scarlat SpanAloni pc care -1 gasim, in 1716 3, la noua scoala din
Fanar.
Totusi invatatorul fiilor lui Constantin-Voda Cantemir fu doctorul cretan Ieremia Cacavela, care
traduse din latineste un izvor in legatura cu catoli-cismul, Viata Papilor',' de Platina, opera frumoastt
i intinsa a unui om al Renasterii 4) i de aici va
frances, pe dascalii greci, pe invatatii turd $i amhasadele apusene. Prin Ieremia Inviita el latineste
1
.,Hora tutto it fiore della nobiltit parlano in latino e
znolli solo ancora buonissimi Llosophi"; $coala Romind
din Roma, Diploznatarium, italicum, documenti taccolti
negli archiui italiani, I, 1925, Roma 1926, p. 49, nota 11.
In jurul lui un Ragusan, Marini, Nicolae de Porta, trecut
.apoi in Oltenia austriaca, un camerier venetian, Navone;
]bid., p. 49, nota 11.
2 Adauge Viata lui Constantin Cantemir, de fiul sun
Dimitrie, editia mea,
3 Hurmuzaki, RIVE, pp. 774-5, 795-6, 806 (cu oastea in
1717), v. p. 856 si urm.
1 Isl. lit. ronz. in sec. al XVIII-lea, fI, p. 4 (izvoarele is
_nota 4).
www.dacoromanica.ro
54
Fara niciun Imprumut din Principate e koala ardeleana_ In legatura cu guvernul maghiar al terii,
ea functioneazI ca un instrument de calvinisare. La
1657, Suzana Lorantffy, vaduva lui Gheorghe Rakoczy
Intemeiaz1 astfel la FAgras, lingo .koala. maghiaral, o Koala romaneasca, si cu limba latina si maghiar. in program, dar s poata Inv* $i elevi maghiari, daeg. li place limba si scrisoarea romaneasca"._
Se preda abecedariul, catehismul, se explica Psaltirea
si Testamentul Nou, textul de la Bllgrad, se Invatau,
eintdrile de la .Caransebes si Lugoj. Gramaticii din.
www.dacoromanica.ro
55
www.dacoromanica.ro
III.
sov,
www.dacoromanica.ro
57
acelui fost arhidiacon Hrisant, nepotul si apoi urmgul, la 1707, al Patriarhului, pe care-1 cunoastem si
prin cartea lui de matematica aplruth. la Paris. Hri-
www.dacoromanica.ro
58
www.dacoromanica.ro
59
Cind venira pi Serafim si dasedlul, spudeul" chitConstantin, cel d'intaiu fu retinut pentru 'fiat! dom-nese, iar celalt trecu la scoala 3. sSi avem, din fericire,.
1 scrisoarea acestui Serafim de la Sf. Mormint, Carearata ell venise un alt dascal cu Constantin; pen.tru al doilea loc de dascAl se ivi o cone urentit intrenoul venit, Intre popa Gherasim, care functionar--sii
spun el lui Hrisant, c ai auzit cum c nu s'aaratat placut dascalul unor ucenici. De sigur, st-dpIne, la Inceput nu li-a placut, ci acum merg toti
la scoalA, de cari prea-InvAtatul chir Constantin seIngrijeste bine, si nddajduiesc In Dumnezeu, ca sevor procopsi ucenicii prin Ingrijirea pi cAlauzirea acestui om invdat Erau acum, in Decembre 1715,.
soon Indoite" (atzXai oxaai) la Iasi'. Hrisant trimetea
bibliotecii
cArti latine pi italiene dintre care elteva ni s'au pAstrat, ca scrisorile lui Paul Manuzior
1 Hurmuzaki, XIV2, p. 671, no. DCXLI.
www.dacoromanica.ro
60
dartdte noii
a:.ep
axoiDla 1728 1.
Un alt stipendiat brincovenesc in Italia ii lua locul, Gheorghe Hypomenas, nepotul lui SevastOs4. Cum
www.dacoromanica.ro
61
restul In patria
4..
dovenii au spus ca nu vreau sa bavete literele elinesti oopiii for ", de si dascalul, chir Constantin,
se Indaratnicia sa mai ribniie in scoal5 5.
1 Ibid., p. 790, .no. DCCLXXXII.
II, p. 9 si nota 2.
8 1st. lit. torn., II, pp. 56-7.
4 Bis. ort., XV, p. 394.
5 Hurmuzaki, XIV 2, p. 791, no. DCCLXXXIII.
www.dacoromanica.ro
62
www.dacoromanica.ro
63
sa-1 primeascA, si
bietul
3 Scrisoare din 28 Ianuar 1718 a lui Mitrofan, publicatii de C. Erbiceanu, in Bis. oil., XV, pp. 778-80. Mitrofan sfatuiete prin Hrisant pe 'Nicolae Mavrocordat
sa nu vie cu multi Greci intr'o lard sAracA, ibid., p.. 782.
Hurmuzaki, XIV9, pp. 856-8, no. DCCCXXXVII.
www.dacoromanica.ro
64
xaXia, gym ysxpci, xat lcyur.fat, xat p.ccraconovta ; ibid., p. 871, no.
DCCCXLIX.
4 act vdc pi ty xicsoinv xat ae.th To. p.s-rocAtIspoy aaAby sat ItCrr.CV
ttawp.sy p laxarriv xat isaynXfj evatiAccy act( evciestav ; ibid., p.
www.dacoromanica.ro
65
a -1i
Chrysoloras, un. Caton", adeca Sentintele", si allele poetice", cu care pornesc Incepatorii (apzipco:),
.,Poate sa se afle si caiete de scoala, si vre-o gramatica, neavIndu-le1:'
www.dacoromanica.ro
66
Dar o incredere deosebitA In aceste sdrace fundatii cu cite un cAlugar doi pe lingd dinsele nu
exista nici de acum inainte. Nieolae Mavrocordat isi
crescuse fiii In cash, cu Grecul Lazar si cu un Bagusan, Bettera1. Mihai Racovita, ca Domn al Moldovei,
isi trimetea fiul la Gonstanlinopol pentru studii
Sint inleresante recomandatiile lui calre 1 frisanl,
lai neam cu Patriarhul: Sd-1 iubesti ca un parifle, si sd-1 aibi in deosebila bunavointa si parinteasca aplecare, si sd-1 Inveti minte si sil-1 sattuiesti totdeauna cite cuminte le stii Fericirea Ta,
aici, in bratele noastre parintesti nu. i-au lipsit necontenit, si prin scrisorile-ti venerate si prin sfaturi
ca de parinte si indemnuri folositoare"
Din partea lui, Grigore-Vodd Ghica, fiul Ruxandei
Mavrocordat, socotitd catolicat avea ca invatator in
cash. pe cdlugarul Ioanichie: la 1727,e1 I i indepliniw
sarcina, si Domnul .vorbia de petrecerea-i, timp de
ani destui, aici, in casa noastre, in cursul cdreia ,,a
putut li pretuit si cunoscut ca avind o viald demnd
si o purtare dumnezeiascd", pentru care merit a fi
recomandat lui Paisie, patriarhul de Constantinopol,
In vederea unui rang arhieresc3. Ioanichie fu inlocuit prin acel Nichifor care fu lacut la 1727 Mitropolil Skits 4, in asteptarea unei alegeri ca Mitropolit al Moldovei, care va stirni din partea bole1
1st.
www.dacoromanica.ro
67
un sprijinitor, prin lefi, al dascalilor elinesti, grecesti si slovenesti", de la scoli la care, nu numai cei
`'odd, cel care, nu numai a impodobit tiara iithiWare de Hristos a evlaviei Sale cu frumuseta si
marimea-scolilor si cu indltarea altor lucruri sfinte
si strdlucite, ci Inca n'a zabovit sa se Ingrijeasca bogat si evlavios de scoli si in mai multe Tinuturi din
Grecia decazuta, si in chiar Cetatea linparateasca".
Ghica imita acest frumos exemplu, refacind scolile
care In curgerea vremii fuseserd trecute cu vedeMustea, p. 73 si Amiras, p. 1G8, in Kogalniceamt, Lelopisite, III.
2 1-lurmuzaki, XIV 2, p. 992.
8
Ibid., p. 995.
www.dacoromanica.ro
68
rea si cu totul se nimiciserg., [din pricina] neingrijirii si trecerii cu vederea a celor ce au clomnit"..
Vor fi deci doua scoli elinesti (una pentru clasica_
alta pentru vulgara), o scoala slavoneascg si una
moldoveneasca". Cele d'intaiu vor preda gramatic4
si initiarea fu filosofie. Gramatica slavona va fT
predata de un dascal deosehit, iar, pentru romaneste.
vor fi in program cele d'intaiu elemente ale limbii...,
si apoi celelalte cg.rti bisericesti; si trebuie ca das-
www.dacoromanica.ro
69
Cf.,
www.dacoromanica.ro
70
ca sa apucau la batrineta
sit invete
nul eel Invatat sa copie o carte de istorie de curind talmacita, la data sute de coli $i mai mult"
probabil Oseapov
se mai simti In state sa poarte grija tuturor ucenicilor si mai ales celor mici, si astfel ceru ca din
www.dacoromanica.ro
71
Tale,
mia pe socoteala acelora cari nu stiu face perioadele, nici chiar pune accentele'.
Se
www.dacoromanica.ro
V.
tiate de dinsul.
www.dacoromanica.ro
73
lile se strthnuta", se stria. deci. ,,,Nesuferind a raminea oraul acesta fara coala de Invatatura ", Ghica
Fats de aceste coli, adesea cam parasite, i gustut de Invatatura scadea. De i o tipografie a coalei
Yacaretilor" functiona intre 1741 i 17423, la 9 Maiu
1746, boierii munteni observa cu parere de eau, intr'un raport care Domn, care, fiind Constantin Mavrocordat, va fi provocat ae,easta observatie, ca. de
la o sarna de vreme toti feciorii de boieri s'au rkit
de dire Ihvatatura, la care mai Inainte pe ferici1 Erbiceanu, Isl. Mitt. Mold., pp. 13-4; Urechia, 1. c.,
pp. 16-8. Cf. Iorga, 1st. lit. torn., II. Intarire de Nlatei-Voda
Ghica, la 1753, Urechia, 1. c., p. 23. Dc altii, pp. 24-5, 28-9.
Se citea.za pentru aceasta reforms i o scrisoare din 1771 a
Mitropolitului Gavriil; ibid., p. 19.
2
3 Bianu
www.dacoromanica.ro
74
decit alte trepte mai de jos'. Pentru ca sa nu ramina de tot in prapastia neinvataturii
$i
sa fie mai
ei cersi Voda aproba, ca de acum fart carte elineasca", si anume cu temeiul ei pe deplin, sa nu se
pra invatamintului grecesc in Principate dispar aproape cu totul. Gicim doar, printr'o notitri in Cronica lui Atanasie Comnen Ipsilanti, ca Misail, egumenul de la Trei Ierarhi din Iasi, dascalul lui Iacocovachi Rizu $i tatal Doamnei lui Scarlat GrigoreVoda Ghica, a fost cindva invatator la Academia
moldoveneasca. Rizu vol sa-1 fact Mitropolit, si aceasta trezi in cercurile fanariote protestari contra
unui om de moravuri ticaloase" si risipitor 2. Tot la
1 Ureehia, 1. c., p. 14.
1114,
2 Pasagiul e reprodus in Hurinuzaki, XIV 2, p.
no. MCXXI.
www.dacoromanica.ro
75
Calm4ului basarabean, care era capabil de a functiona ca Mitropolit al Salonicului, inainle de a dipata Scaunul insui al Moldovei.
Cit despre celalt principat, la 1-iu Septembre 1711
Mihai Raoovita, probabil supt impulsul carturarului
Mitropolit Neofit Cretanul, dadea o noun orInduire,
inai ales ince privete lefile, colilor domneti" din
Capitala, ca si celor
www.dacoromanica.ro
76
www.dacoromanica.ro
77
si
)r.
La 1750 preotii din eparhia Romanului, cei dontnesti" si cei boieresti", se puneau impotrivd si nu
1.
c..
www.dacoromanica.ro
78
Ibid., p. 28.
a Ibid., p. 52.
4
www.dacoromanica.ro
97
legilor sai, o ridica Oa la 50 de taleri lunar. Pentru mentinerea celui de al treilea loc se supuse la o
dare si manastirea Dealului3. Inca In 1767 Mitropolitul, Vornicul Racovita si alti doi fruntasi boicri fac
inspectie la Sf. Sava, si pentru elevii saraci se prevede
inovatie
intretinerea Ia manastiri, aditogindu-se si o leafa de 2 taleri pe luny'.
Ioan-Voda Callimachi, de neam razesesc, basarabean, fiul unui Vornic de Cimpulung, se gasi adus
de imprejurari sa urmeze invatatura latineasca la
Liov, ceia ce-1 ajuta sd ajungd Mare Dragoman al
Porta. Ajuns Domn, el arata grija de coli, ca atunci
cind incredinta Vornicului de Botosani sarcina de
a supraveghia scoala greceasca de acolo5. Dar, mai
ales, el cere Mitropolitului iubitor de invatatura Ia1 1st. lit. torn. in sec. al XVIII-lea, II, p. 22.
2 Urechia, I. c., .pp. 29-30.
Ibid., p. 32.
4 Ibid., p. 34.
3
www.dacoromanica.ro
80
renta coalelor osebite" scoalelor de pre de laturi", pe linga cele de pe la manastiri on pre la
deci nu numai preceptori de casa.
alte locuri"
.,dascalii ce se afla la casele boieresti",, care sparg
scoala cea domneasca", Injosind pe dascalii de acolo, in frunte cu un Nicola. Scolarii, de aitfel, grabiti
sa aiba dregatorli, iese inainte de vreme. Se propune
chi, I, p. CXI
www.dacoromanica.ro
81
fiii. lui
Grigore-Von., restauratorul Academiei domnesti" din
Matei face o danie de 150 de lei pe an $colii de
de la Constan-
www.dacoromanica.ro
82
credincios al Ghiculetilor, Insarcinat cu zidirea ctitoriei for la Pantelimon, Sandu BucOnescu, se Ingrijesc a insemna s fie acolo, la mdnastioara, la schitul lor, $i o coala de dtiva copii, liberi sd se faca
marii reforme, de Invatdmint tiintific", ca la Fanar, dar cu mai multe influente apusene decit cel
de acolo, a lui Grigore Alexandru-Vodd Ghica, reforma europeana, explicabila la fiul acelei odrasle a
lui Matei beizadea i al Ruxandei Mavrocordat de
care atit de stdruitor *i de duios se ingrijia maica-
sa cind el, prisonier la Imperialii germani, se deprindea, mult inainte de a fi un dragoman al Portii,
menit unei teribile mortl, cu felul de a fi al Feincilor"2.
pang. atunci Insa ar fi greOt sd se creadd ca influentele Occidentului nu s'au continuat la noi. Ele
exists, i chiar in forme foarte caracteristice.
Pentru a se hotari o noun scoala olteand, se adunard In sobor, la 29 Novembre 1719, In camarile minunatei fundatii brincoveneti de la Hurezi, tiparitorul de carti Damaschin, i egumenli eparhiei sale;
Si
trita, Stefan, omonimul de la Arnota al acestuia, Pahomie Govoreanul, i Intre alte cereri se cuprinde i
aceasta: Ni s'a parut noug. i la tot sinodul nostru
ca e lucru placut lui Dumnezeu i, de folos terii a
Urechia, 1. c., p. 13.
2 Hurmuzaki, XIV2, passim.
1
www.dacoromanica.ro
83
se ridica aid doul won: una romkneasca, alta latineasea. $coala romlneasca s fie la Illmnic, supt
Ingrijirea episcopului, a mKnastirilor i popilor: chel-
coalA germana i latinA dupa tipul cunoscut austriac2. Si guvernul Ii fagadui, la 21 Iu lie 1731, un
superior al seminariului cu trei cute de florini lunar, trei preo i piarum scolarum i un profesor
laic care va primi cinzeci de florini S.
Realisarile Msg. au Intirziat. $i astfel se ajunse la
necesitatea contractelor private, pentru tocmirea de
dasali latineti 4. $colile de mAnN.Stire continuaulnsa
modesta for existents i de la Tismana veni diaoonul Loga, in 1736, ca sa Intemeieze la Iredite,
lIngl Lugoj, cea d'intliu coalg. comunala romaneasca" din Banat 5.
Am vazut c..1. Oltenia austriaca a Incercat, lAsInd
1 Decimo. Visum fuit nobis cum universo synodo duas
hie in proviucia cholas erigi: unam valachicam, aliam
latinam. Valachica sit Rimnizii, sub cura episcopi, monasteriorum et poparum : expensae quae magistros pauperesque pueros concernunt sint ab ipsis. Latina vero sit
Craiovae sub cura administrationis, boiarontun et provinciae, qui de omnibus pro eadein schola necessariis
expensis providebunt; Hurmuzaki, VI, pp. 339-41.
2 Ibid., p. 413.
8 Ibid., gi pp. 495-7.
* V. aid, p. 71.
5 At. Marienescu, Petru Maior, p. 15.
www.dacoromanica.ro
84
mostenirea scolara a treculului, si o scoala noun latina. Mai gasim supt un zapis, la 1726, pe Simon
Magister"1,
Scoala de latineste a Iesuitilor din Iasi, care crescuse pe fiii lui Miron Costin, Nicolae, Patrascu, Ioan,.
si care
s'a pastrat manualul for de retorica3
se invrednicia de tot felul de daruri, in bani, in hrana
de la boierii moldoveni far% exceptie, pe linga ce-i
Studii ft doc., XIV, p. 296, no. 17.
V. Iorga, Documentele Callimachi, I,. Prefata.
3 UreeIng, Miron Costin, II, p. 131. I
www.dacoromanica.ro
85
catolici,
www.dacoromanica.ro
86
Domn era pe vremea Iesuitilor la Iasi elevul Raguganului Bettera i al acelui Grec Lazaro care poate
sit fi vent din Venetia sau din posesiunile ei. Constantin Mavrocordat era unul din cei mai eruditi Greet
In lumea laicit a natiei sale. Iubitor de lecturA, care
urm.
Neculce, p. 419.
www.dacoromanica.ro
87
si cele slovenesti; asijdere au mai Meat scoald de invatatura latineste si arapeste" Acestea din upind
supt influenta acelui Patriarh de Antiohia, oaspete al
Principatelor, care a Meat bisericuta bucuresteana de
lInga Senatl.
Dar, data in aceasta privinta el nu-si putu indeplini dorinta,li fu dat sa ajunga, ca Domn muntean,
la o alts realisare, reluind traditia, o bucata de vreme
Intreruptd, a relatiilor cu Italia venetiana.Poate dupa
sfaturile fostului bursier brincovenesc care era noul
director al scolii eline din Bucuresti, el trimese la
Venetia, pentru studii de arta, ca supt BrIncoveanu
Del Chiaro vorbeste de un tIna'r Muntean care invatase acolo pictura, gi frescele noastre din acest
limp ca si cadrele sculptate ale usilor de biserica arata aceasta influenta artistica2, dar poate si pentru alte domenii, un Intreg grup de feciori de boieri.
Genealogia Cantacuzinilor e foarte lamurita in aceasta privinta: Intim acea vreme domnia 1\Iihai Racovita Voevod, carele mazilindu-se la anul 1744, iara
a domnit Costandin Mavrocordat Voevod, cu a patra Domnie, la Valahia: Atunci a trimes el doisprezece
www.dacoromanica.ro
88
talismului venind gata formati din Europa", Rominii neliberi ai Ardealului o capatau, dar tot prin
area. BisericA a Romei care cirmuia pe Iesuitii unguni ai lui Constantin-Voda Mavrocordat.
1 Genealogia Cantacuzinilor, p. 120.
2 G. I. Lahovary, in Convorbiri literare, XXII, p. 233 si
urm.; Rev. 1st., XII, p. 295.
3 Genealogia Cantacazinilor, p. 128.
www.dacoromanica.ro
89
ras, principii reformati din secolul urmator, Rakbczestii. Avem stiri asupra swill fAcute pe ace:
tea sa continue pe allturea, in spiritul strict ortodox al traditiei: de acolo au iesit Vladicii veacului
al XVII-lea, dintre cari macar doi avura calitdti culturale deosehite: Stefan, eel care predica o singura
Limbd literary pentru tots Roininii, si Sava Branco-
www.dacoromanica.ro
90
Unirea cu Roma trebuia s aiba consecinti In InvatamIntul mult timp retinut pe treapta inceputurilor 4.
Nu se mai putea ca un Mitropolit ca Atanasie sa fie
vitejeascaacest Indaratnic ermit, complect desparnota 3. V. si Studii .,i doc., XIII, p. 235; N. Dra'ganu, Mihail Haliciu (din Daco-Romania", V), 1926, p. 102, nota 6.
1 Avem intAile Bucoavne: din Balgrad 1699, din Cluj
(si in litere latine), 1744 si cea din 1777. V. Bianu si Hodos, o. c., II, pp. 79, 219.
91
it de grijile lumii
la Intemeiarea colilor. A colii Bisericii sale qi a colii propriei sale pietati.
Erau oameni cari sa poata Incepe aceasta opera.
tul sacru al Romei: ling' Petru Aaron insui, Grigore Maior, care, ca i Rednic, va ajunge episcop, i
Silvestru Caliani S.
tindu-se i tilcuindu-se", cursuri mai Wake In latinete i chiar In ungurete. Limba latina birui Insa,
1st.
Sibiiu, 1898.
4 V. Silviu Dragomir, Istoria desrobirii religioase a Rominilor din Ardeal, I, Sibiiu, 1920, p. 59. Un pedagog
la Zlatna, 1759, ibid., p. 193.
www.dacoromanica.ro
92
Oradea-Mare, unde era deocamdata up vicariat unit, ridicard a treia scoald, Seminariul cel mare, la
rangul unei adevarate Academii de studii teologicel.
La profesorii clerici, Intre cari 91 alt Roman", Filoteiu Las lo, se addugira laid, un Vulcan, un Boier,
un Joan Neagoe, un Nieolae Ludosi. Aceasta insa
pe vremea cind la 1766 si in partile libere den dincoace de munti incepe noua activitate europeand",
larg organisatd, a scolilor.
Ortodocsii nu puteau apuca aceleasi drumuri. Totusi, Inainte ca un Mihai Popovici, preot banatean, sa
apuce calea la Petersburg pentru a-i admira minunele2, fiul preotului brasovean Eustatie Gridovici,
Dpimitrie Eustatievici, se forma la Rusi, si Sava
Popovici din Rasinari care facea sa i se traduca din
ruseste si Povestea navalirii si a incunpu-arii a mull
batalii a marelui cneaz D. Ioanovici", punea acest titlu pe una din drtile bihliotecii lui: Gheografia cc
s'au talmacit pre limba rumAneascd de pe cea moschiciasca, ce s'au tipdrit In Sfintul-Peterburg, Intru
Impdrateasca Academie a invaldturilor, la anii de la
Hristos 1759" 3.
www.dacoromanica.ro
VI.
de pricina starli celei luminoase si vestite a neamului nostru cu starea aceasta ce sg. alit acum,
intru atita ticalosia stare si vrednic6 de lacrimi a
ntinvAtAturii", ceia ce e dureros mai ales in ce
priveste pe cinul preotesc, carii s cade sii fie sarea crestinilor, povatuirea credinciosilor, sfesnicul
pravoslavnicilor, Inca s n'aiba deosebire preotul
si mai in scurt partea bisericeasca de cea mireneasa,
si norodul pravoslavnicilor sN. fie insetosat de izvoarele cele dumnezeesti a invgtaturilor Domnului nostru Iisus Hristos". Face deci o Academie invataturilor si a epistimillor"
a stiintilor, asezind-o,
www.dacoromanica.ro
94
gi
www.dacoromanica.ro
95
Epitropii, cari se reinoiesc prin ei 1310, cu aprobarea domneascd, vor fi pentru Academie Mitropoli-
www.dacoromanica.ro
96
Ortografie greceascd)
Gheografia moldooeneascci i
Aritmetica, tipdrild abia in 1795, pentru o 119ta
si frumoasa si
www.dacoromanica.ro
97
pe Ev-
minatul om de isprava. Ae,est Domn", scrie enachi KogMniceanu, au cumpArat i un loc mare ling6
sA-i
stie fierare
nota 4.
2
Testamentul sau, din April 1805, mentionind i un
dar de la Alexandru Ioan Mavrocordat, in Rev. 1st., VI,
p. 12.
Letopisite, III, p.
Ibid., p. 192.
252.
www.dacoromanica.ro
Iordachi
98
Dar indata izbucni razboiul: high. boieri se risipirg si in zadar incerca un Constantin-Vodg. Mavro-
cind interventia Mitropolitului hotari pe comanda.ntul rusesc 'Rumientov sa evacueze cladirea Acade-
miei, de uncle, cu toate ca sint case boieresti deserte destule", plea greu Divanul Cnejiei Moldovei.
In fruntea Ac.ademiei din Iasi, dupg. marele Evghenie Bulgaris, traducatorul lui Voltaire, facut arhie-
levi, intre care era acel care i-a prins chipul, Scarlat
Sturza, viitor student la Lipsca si la 1812 guverna-
MCCI.
www.dacoromanica.ro
scoli.
Fdrei a se
e evident
-8(1-i
www.dacoromanica.ro
100
1st.
www.dacoromanica.ro
tOt
prumut de qcoall i sit se dea inapoi... Pe o gramaticA latineascA cuconului Costachi, Mai 14... Pen1ru. hirtie cuconului Matei Costachi... 36 1. din 162,90
www.dacoromanica.ro
Istoria invAilminhilui.romSnesc
102
ei i
De altfel, la 1773 un Teofan dascal era la Cantacuzinii din Moldova 1; un (lased' mergea la vinat cu.
boierii 2:
turn3. Dar n'avem nicio alts dovada ca, bite() cirmuire de un an de zile (1768-9), el ar fi avut vreme
s organiseze invatamintul, $i acolo, de sigur, Iii
plina decadenta, dupa aeeleasi norme stiintifice is
latine, ca la Iasi, decit semnalarea de urmasul sau ca.
In Bucuresti opera aceasta vrednica de laudii trebui s'o faca deci noul Domn,dupa. incheiarea pacii de
la Chiuciuc-Cainargi, Alexandru Ipsilanti, orinduito-
El pare a fi trimes la invAtatura medicinei pc ,.Tracul" Polihronie Dimitrin, care-i dedicA o carte religioask,
tiparitA la Lipsca in 1775; Rev. 1st., V, p. 69.
4 Hurmuzaki, XIV 2, p. 1272.
www.dacoromanica.ro
103
cercelezi cc
$i el intrtreste
XIV2, p.
www.dacoromanica.ro
104
stantin Mavrocordat chemase pe preoti numai pentru cursuri de pregAtire, Ipsilanti aseaza pe base
mai solide, prin actul din 13 August 1775, scoala de
slavoneVe, de la Sf. Gheorghe, unnata $i de straini,
unde profesau atunci un Constantin $i un Dragomh1.
In epitropia obsteascl, de patru boieri maH, patru
din a doua pi patru din a treia clasg, cu un birou
de sapte logofeti, creatl la 10 Decembre, pentru podurile" Buctu-estilor, pentru bresle $i mile, inovatorul prevede
grija de a se cladi din nou, dupa un
plan ce i se va arata, pentru a Incepe imediat lucrul, localul de scoala de la Sfintul Sava2. Se anuntA
in acest document chiar hrisovul eel mare de reforma
a invatAmintului.
Scoala
bucuresteana, creatl la Ianuar 1776, lulls
rill de Patriarhul de Constantinopol In Mart al aceluiasi an pi asezata acolo, la Sf. Sava, cu trapearie pi
bucatlrie gi pitarie", clAdirile fiin.d gata abia la 1779,
se gasia $i mai sus decit creatiunea ghiculeascA din
1.
www.dacoromanica.ro
105
Planul era sa se faca o astfel de institutie incit cei ce se vor invrednici de apele ei s nu mai
fie siliti a cauta setosi alt izvor". DacA, pentru Tinuturi, cele din Craiova si Buzau tineau locul
Iasi.
fisica gi geologia, istorial. Si cel de fisica s faca lectiile In greceste, urmind pe Aristotele $i pe uce-
2 Ibid., p. 1272.
www.dacoromanica.ro
106
Actul pregatitor al marii reforme, din 15 Februar 1775, fixeaza numarul de noua al profesorilor, de saptezeci si cinci al bursierilor si se ocupa
si de scoala slavona, a dascalului Constantin si a
ipodidascalului" sau, trebuincioasa. si aceia pentru
cetirea hrisoavelor vechi domnesti care s'au scris in
acea limba", stabilindu-se si uncle vor fi
jte.
detene .
$1
www.dacoromanica.ro
107
www.dacoromanica.ro
108
diteze fiecare in particular pant la vremea ascul!aril tiintilor, cind, adunindu-se, iarasi sa asculte
pe daselli, si, Intorclndu -se, sr mediteze fiecare In
deosebi. Iar la Dumineci si serbatori, ca sa nu rapine cu totul fart ocupa%ie In acele zile, sa mediteze
asupra stiintilor pe care le-au Invatat, si Inca s fie
catehisati de dase.Ali si In sfintele Invataturi ale cre-dintii noastre ortodoxe. Dar In acele zile, on si In
Jnijlocul saptamlnii, ()data sau de dour on sa iasa
cu supraveghetorul lor, ba chiar une on si cu dastitlul lor, la uncle locuri de aproape, pentru exercitii
corporale. Iar seara sr se adune la masa de obste si
sr prInzeasca inpreuna. Iar, dupes prinz, care trebuie
1.1 fie simplu, trecind un ceas, in care nu trebuie s
vorbeasca in desert, ci lucruri serioase, sa se adune
toti In sfinta bisericr si, rugindu-se Impreuna, sa
mearga fiecare ]a locuintile sale si sa se odihneasca
cases
toata
www.dacoromanica.ro
it
Getirea e o datorie. Galli le sint scrise in condica. Peste ele se aseaza un epistat credincios, adeca bibliotecariu orinduit, avind a le 'Astra cu
signranta,
1i,
cutare carte, O. i-o dea pentru Intrebuintare, primind chitanta de mina lui, si sd i se restituie.
Veniturile curg de la "manastirile reformate, cum
stim, ca lacasuri de munca ,ci cultura, potrivit cu dorinta ctitoriloe, pentru aceasta ele vor fi total scutite de orice dare fats de Vistierie. La un Joe, fiecare
contribuirid cu ce poate, se va ajunge la o sums anuala de 6.000 de lei pentru cele de tail; cele inclii-
www.dacoromanica.ro
110
www.dacoromanica.ro
111
interpret engles gi napoletan, se gaseste linger Grigore Ghica, ai carui copii sint crescuti de calugari
greci 1, dar si de emigrati din Apus, ca Ledoulx de
Ste Croix: dascalul for grec Nichifor Theotokis, stuchase, am spus-o, la Padova si Lipsca. In Moldova, un
2.
p.
151.
www.dacoromanica.ro
112
versuri, si Constantin dascalul, care, atins de aploplexie, se calugareste la 1779'2, Condica Domneasca
poarta numele dascalilor: linga Manase Eliad, Neofit
Caysocalivitul (KowoozocXt6itic), care alcatuieste lucra-
V.
$i
www.dacoromanica.ro
113
veneasca preda un Constantin Iloveanu cu ipodidascalul", sau, la Craiova se platia un dascal elineat i unul slovenesc, mai tarzia unul elinesc ci
www.dacoromanica.ro
114
citi se afla aici, pe cei vrednici a lua dascalia asupra-si", si i se recomanda trei persoane: pe unul din
acestia, Paisie, 11 alege Vod5, cu dreptul de a-si
desemna ajutatorul, cu hotarire ca insusi Cuviosia
Sa sa aiba a-si alege pe care-1 va socoti vrednic de
al doilea dascal, si sa-1 areate ca sa-1 orinduim,
dupa a sa alegere". El avea ,si dreptul de a-si alege
singur elevii: Insusi Cuviosia Sa sa se faca alegirc,
prin foaie de ucenici ce sint vrednici a rAminea la Invatatura, sa
arate". In,cepind terra ", deosebi
de materia" mini de-al doilea profesor, el era Insarcinat in acelasi timp, a diorthosi de doua on pe sap-
www.dacoromanica.ro
115
Pe aceasta linie se 'Astra scoala munteana. Schimbarile introduse de Domnii urmatori nu ating alcdtuirea i sprijinul ei. Ea era condusa si mai departe de
oameni cu stiintd si autoritate ca acel Neofit Caysocalivituls, care a tiparit la Lipsca, in 1775, o Slujbd a Sf.
Varnava si Sofronie; un Constantin Vardallah pare a-i
fi
nazir al tuturor
pe invatatul episcop de Rimnic Filaret ; foarte credincios Turcilor, socotind bin-
www.dacoromanica.ro
116
(Ilfov), la Sunta, a lui Matei Lacusteanu, la Tartasesti, a lui Grigore Bujoreanu, la Cornesti (Dimbovita), allele la Greci, la Floresti, la Poiana (lalomita 2.
Domnia le inzestra une on cu vinariciul satelor veeine, cu bolovanii de sare, on cu drept de bilcht a.
Unele manastiri, ca Motru, iii aveau si die coala4. Ispravnici, ca Dumitrachi de la Tirgul-Jiiului, Interneiara in resedinta for scoli romino-grecesti" cu dascall rominesc si grecesc"5, daruite tot asa.
Am vazut ca o opera asiimanatoare trebuise neaparat
s'o faca. ,In Moldova vechiul prieten al scolilor Gri-
6 Ibid., p. 70.
Ibid., p. 44.
www.dacoromanica.ro
117
lui", cu prilejul petrecerii In Rusia pe vremea razboiului. Pe lingO dinsul lucra un ieromonah Ilarion,
tire, Octoih, catehism, i In ruse0e, scrisoare romaneasca i compunere, psaltichia dupd melodia gre-
ceasa."a lui Ilarion.: gramatica, retorica, gheo,grafia cea talmacitd de Vladica Amfilohie dupa Bout-
.Hotin purtat prin Italia (traducerea era dupd italiene0e), care se tie ca, pe linga traducerile de
mai sus, a dat i traducerea din ruse0e a calltoriilor lui De la Porte in Orient 2, aceastd geografie i de bung. samd i aritmetica
dar i
.teologie superioarci: Piatra Evangheliei asupra despartirii Bisericii RIsaritului de a Apusului" (dupa
grecesc , Epistolia arhiepiscopului Ev-
www.dacoromanica.ro
118
fara usi
ei
Sf_
www.dacoromanica.ro
119
de stiinta" a multe feliuri de limbi"1, cum a fost Panait, pe care-1 ajutau $i elevii, mutindu-se ctirtile la
Sfintul Gheorghe Vechiu, unde ramasese numai das-
for it are Chir:46 Gheorghiu, Domusciul, din Dristor Silistra , care scrie Condica m5pastirii Hadu-Vodil si a Sin-
www.dacoromanica.ro
120
crediritase lui Lambru .cel impodobit cu taate invataturile pe fiul sau Zamfirachi, devenit un clasic Zenobiu, si avem scrisori ale dascillultti salt,
din care aflam ea vacanta incepea la sfirsitul lui
Iunie si se ispravia la 15 August. Vedem din ele
pe Lambru mergind la WO in Germania, on petrecind vara in muntii Cimpinei si Buzaului", on intorc 'Indu -se la camaruta sa din mitocul Mitropoliei,
mule era casa Magureanului, ling a raposatului marelui Brincoveanu" 2. Zamfir-Zenobiu va tipari, in
Viena, Metrica dascalului sau, cum dense Ipsilanti.
La scoal a slavona era un dasc61, un ipo-didaseal", si
21,
www.dacoromanica.ro
121
Pe vremea razbcdului inceput in 1789, Moldova nu uitase pe loan din Agrafa, care, in le-
chiar atunci in scolile Inalte din Blaj pentru Romlnii uniti din Ardeal.
La 12 Decembre 1781 cele doua scoli blajene furl
unite intr'un singur asezitmint, Seminariul, la care
ae adause Seminariul nou al gramaticilor". Ignatie
Darabant, viitorul episcop de Oradea-Mare, fiind vi-
www.dacoromanica.ro
122
Soarta facu din al treilea represintant de capetenie al scolii de istorie si filologie din Ardeal, dirzul
www.dacoromanica.ro
123
in incercarea de a
crea pentru Statul sau o singura categorie de ascultatori supusi, de Unterthani gata de bir ai de militie,
pe scoala: koala de limba germana, nu pentru ca ar
fi urmarit scopuri nationaliste germane, ci fiindca
aceasta putea fi limba de intrebuintare generala. Rominii trebuiau sa-si aiba partea si ei din koala imparateasca, laica, Insufletita de noile curente ale
de sat pe care le intilnim pretutindeni panic atunci. Pentru aceasta sarcina fu ales fostul elev dirt
Osorheiu al reformatilor, devenit apoi ascultator at
Iesuitilor la Cluj, cu Fridvalszky, arheologul, ca profesor, al Piaristilor la Bistrita si al Colegiului Propagandei la Roma, unde luase, singurul din Ardelenii
trimesi acolo, i doctoratul in teologie si eel in filosofie, la 28 Ianuar 1779 2, fara a mai vorbi de studiile de metodica si drept canonic facute la Viena
Fusese Inca inainte die a lua drumul cetatii Papilor profesor de retorica i poetica In clasele de
sus ale Seminariului blajean 4. La Sf. Varvara pare
1 Ibid., pp. 415-6, uncle izvoarele.
2 Ibid., pp. 197-8.
+ Ibid., p. 200.
4 Ibid., 13, 198.
www.dacoromanica.ro
124
schule) din Blaj. Indata incepe redactarea manualelor necesare: Catehismul cel mare (1784), abeceda-
riul cel mare, Bucoavna din 1788, Principiile limbii latine" (tiparita in 1783), Aritmetica (tiparita la
1785).
Dar sarcina lui era si mai mare. Pretutindeni se ridicau aceste scoli satesti cu caracter de Stat, si el,
"harnicul traducator si alcatuitor, era director preste
coalele Rominilor din Ardeal", departe de calugaria
in care fusese parinte.e Gavriil, side mIncarile albe",
nail $incai era acum director al prhnei scoli na%ionale din Blaj si al celorlalte scoli greco-catolice din
www.dacoromanica.ro
125
Pentru neuniti era alt director, Dimitrie Eustalievici, autorul gramaticei din 1756', dar de la el n'avem decit un Catehism, care nu e numai romingerman, ca manualele lui Sinai, ci, din causa relatiilor 'ierarhice impuse cu Biserica Sirbilor, si sirbesc3. Ii va urma un Gheorghe Haines. Pe alocuri,
ca la Fagaras, continua vechiul regim scolar. Aici la
1772 Invata pe copii dascalul Gheorghe Patrascu
caruia-i urmase, el devenind preot, Andrei Sivailovici fiul, cu numele slavisat, al lui ovaila, al
neunitilor Fagarasului normali dascal si reghius"'",
apoi, la 1807, un loan Fogorasineme cu nuniele
des-
www.dacoromanica.ro
126
Rominii din Banat erau legati de scoala de mamastire a Sirbilor. Dupa ce mult timp ai nostri urmara, astfel; lectii de carte sirbeasca si nemteasca, la
sTimisoara, ca in 1763, atunci un mester din Rimnic void sa facd o tipografie acolo, popa Constan1in2scoala Imparateasca din Banat, unde Inca din
1747-8 cutare dascal Invata gramatica in scoala Caransebesului"2, fu intemeiata macar de la inceputul
veacului al XIX-lea (instru.ctia" pentru dinsa e din
1809). Cind la 1811 se adaugird scolile pedagogice,
,,preparandiile", cea din Arad fu pentru Romini. Ea
se deschise la 3/15 Novembre 1812 cu nu mai putin
de 262 elevi. Se nadajduia si intr'un Seminariu, Intr'o
Academie. De,ocamdata 'Msa lumea romaneasca se
multdmi cu scoala de unsprezece luni pentru catehism si cintece, dar si pentru pedagogie sl metodica,
istorie si geografie a Ungariei, contept", matesis",
german.g, dar si gramatica romAneasca", pentru care
urmasul fundatorului,Grigore Obradovici, Uros Nes-
lutionar, in anul eind tipgri Fabulele lui dupd Do1 Ibid., p. 201. Copiii s1 stea cu trupul drept" si sa
fie totdeauna cu pth-u1 cheptanat, cu unghiile taiate, cu
rata si minile spglate" (ibid.).
2 Coriolan A. Buracu, 111useul general N. Cena, Severin,
1924, p. 49.
3 Rev. 1st., VI, p. 188. Mihai Cantacuzino d la 1706 o
parte bisericii din Lugoj,
www.dacoromanica.ro
127
425-6
despre starea acestor noao inlroduse sholasticesti insti tittuturi ale natiei rominesti, sirbesti gi grecesti", Buda,
f. an).
Un invatator Dimitrie Dimitrescu la 1807 (I. c.).
3 T. Bolls, in n-1 de Craciun 1915 al Rominului de la
Arad si in Istoria scoalei normale Si a Institutului teologic din Arad, Arad, 1922 unde si cursurile pedagogice
inainte de 1812).
4 Rev. 1st., I, pp. 113-4. Si despre mssele lui. La Orsoya. grin 1830, dascalul grec Candidachi; ibid., p. 156.
5 Istoria literaturii romine in sec. al XVIII-lea, p. 294.
www.dacoromanica.ro
128
cart, avind mare rivna a merge la iscola cea latineascr, fiind mai deprinsi intr'insa, data o putea
grecie
La aceastr data invatatorii cereau un inspector suprem al scoalelor nationale greco-neunite", titlul de
profesori" pentru dinsii, intarirea lui Loga, care
lucra din 1812, intrebuintarea potrivita a fundatiei
Gavra, intinderea cursului la trei ani, cu catedre
de economie rurala, istorie naturala si tehnologie,
supt titlul de Coregiu romdnesc, avind si internat;
Biserica unita isi inmultise si ea scolile, si la inceputul veacului al XIX-lea scaunul episcopal din
Oradea-Mare avea un Seminariu solid intemeiat3.
Niciun a insa din aceste scoli nu putu aduce
in acest cuprins : Atestatii precum aratatoriul acestuia, anumea incuviintatul clinic Filip Ieremievici de la Tereblice, de la inceputul cursurilor
1 Iorga, Scriitorii greci, I. c., p. 29.
2 I. Lupas, Contributii la istoria Rominilor ardeleni,
in An. Ac. Rom.", 1915, p. 51.
3
V. I. Georgescu, in Cultura crestinci pe SeptembreDecernbre 1919. Cf. Iacob Radu, &mull Vulcan, OradeaMare, 1925.
www.dacoromanica.ro
129
Octomvrie 790, panes la sTirsitul lui Iulie 1793, intru aciasta de aici al episcopestii chesarocraestii Bucovini cliriciasca scoala au petrecut i, precum toate
examenurile acestor obicinuite cursui, asa i acest
130
adeca dupa intelegere", Ducerea de mina, Ceaslovul i Psallirea, slovele nemtesti", calculul, chainbanul", glasurile", si Comenius, impreund cu tatla capra si limba germanal.
macire",
Iubirea de invatatura a acestui neam era asa de
puternica, incit, atunci cind, la 1765, o colonie de Ro-
mini se aseza pe o slobozie" in Rusia, supt magistratur ei, si cu ginduri de comert, pentru a se
'Astra obiceiurile i limba, era vorba de a face o
tipografie si o scoala, insarcinindu-se cu conducerea
Greciei tradusil din englezeste de Vasile Popa Eftimie din Konstantzinon, in Macedonia: textul e si german. De acolo aflam ca acest Museu elenic" avea un
program de stiinti, indreptat dupa marele Corai,
dupa dascalii noi,. Costanda si Stefan Duca, si cu
carp ca Istoria lui Muller si geografia lui Bouffier 1.
1 $coala, VII, 10; Rev. 1st., VIII, pp. 136-7; Simon Reli,
Din Bucovina vreinurilor grcle, schife istorice, Cernauti,
1926, p. 26 i urm.
www.dacoromanica.ro
VII.
trat doar odraslelor sarace, invittatori privati, preceptori strain. Ca preceptori la Bucuresti se strecurara, supt Alexandru Ipsilanti,Iesuitul Spaniol Emanuil d'Arriete y Berio, apoi un oarecare Weber,
Prusian Ambasadorul frances trimetea la 1783 un
Lorenes"2. Am vazut casul elevilor lui Dosofteiu 0bradovici. Fiii lui Cantacuzino Pascanu invatau la
un astfel de profesor al casei, venit din Apus, gi ei
stiau, dupa marturia medicului Sas Andreas Wolf,
filosofie, fisicA, matematica, drept 3t, in materie de
limbi: greaca ai latina, francesa 9i italiana, germana3.
www.dacoromanica.ro
132
In Muntenia cutare elev grec al lui Lambru Photiade, Mihail Cristari, din Ianina, ca $i dasciilul sau,
mergea la Padova, unde tiparia la 1804, in acciasi
tipografie a Seminariului, ca, ()data, Constantin Stolnicul, o aritmetica ci algebra greceasca dupd Metzburg, cu banii unui Aromin, Eustatie Mitzi (Mitzu4 .
7 Ibid., p. 49.
www.dacoromanica.ro
133
astfel de preceptor, locuitor in casa lui chiar",'bunul boier bogat Dumitrachi Bibescu, ai ann. fii,
Gheorghe si Barbu, vor fi Domni1. Asa iii Iricepu
cariera Coulin, care fu Insarcinat apoi cu fnisiuni
administrative supt RegulaMentul Organic'.
In Moldova, la 1790-5, in casa Spatarului Gavril
merge prin *collie vecinilor, intaiu. Astfel la 1793 Ilinca Jianca-ii avea Hui Amzuta la Sibiiu5, uncle era
si al Vistierului Hagi Moscu, la 1802, al Serdarului
Bosca, la 1806. Dina. Brailoiu, la 1803, sta la scoala
Ibid., pp. 50-1.
2 Ibid., p. 53.
2 Tuducescu, in Rev. Ist., V, pp-. 96-8.
4 Hurmuzaki, XVII, p. 401.
3 Iorga, Coniributii,.p. 35.
1
www.dacoromanica.ro
134
(Vighena"), uncle poate procopsi mai bine". CostaChi Br Ailoiu In 1822-3, un Argetoianu, la 1807
tree ci ei granita.
Dintre fete, merg la Ursulinele din Sibiiu, la matere", fiica lui Constantin Varlaam, pentru frantuzeste
$t
pentru clavir". la
1807, Inv*. la aceiaci scoalA de dresare pentru soeietatea europenisata fiica lui Constantin Otetelisanu,
26
135
De la un limp, calatoriile pentru studii se inmultisera. Am vazut pe a lui Manase Eliad. Hui lui Hagi
Constantin Pop, marele negustor din Sibiiu, invata la
Viena ca si un Cheseoglu 3; e Zamfirache sau Zenobie, care se va si stabili acolo. Un. Ionita Paladi, care
Intoreindu-se de acolo cu principiile cele mai filosofice" 8. Cind cillugarul sirb se duse la Lipsca,
episoopul se ruga de dinsul sa supravegheze pe nepotul sau, Alexandru, si pe un diacon Gherasim, slu-
se
8 Ibid., p.
9
-21.
Ibid., p. 27.
www.dacoromanica.ro
136
11
tirm.
www.dacoromanica.ro
'137
Antim i a unui Ungur, Stefan SzCas. La 1802, tin'arul Moldovean, revenind la Viena, trecea de acolo i
la Iena pentru ni5te invg.tatura trebuincioasg.". aupa
case ani, Daniil, re,Tenit in tall, uncle era 0 easier la
batrinul Conachi, merge sa caute copiii, ca sg.-1 aduea
sai,
sAi; el moare la Roman . Nu e deci, cum s'ar 'Area, yestitL:I Dimitrie-Daniil Philipp:de. Pentru acesta, dascsal in
MS, Rev. 1st., IV, p. 7. Cf. N. Banescu, in Anuariul din
Cluj, 1924. Acest Conachi a nitwit nebun.
2 Hurmuzaki, Nap!. I2, p. 255, no. CCCLI, an. 1803.
Doc. Cantacuzinilor, pp. 230-3, n-le XCV-VI.
4 lorga, Coniriburiuni, pp. 51-2.
www.dacoromanica.ro
138
tru a Intra la Faeultatea de drept. Ei avurt de colegf pe Peru Manega, Buturestem, care ajunse, la
1820, advoeat, pe Manolachi Filipescu
i fratele
4 Mkt, pp. .3-4; Scriitorii greci; Iorga, Martarii .privitoare la Stirbei-Vodd, I, p. 641. V. i mai depute.
www.dacoromanica.ro
VIII.
nastirile din tat* Iacov al II-lea, dar si a logofAtului Mitropoliei, Grigoras, si el un om de o culturit.
www.dacoromanica.ro
140
cea de practica, pre carele Frantuzii Il numesc inginer i .carele trebuie negresit O. se asaze in Academie, paradosind epistimiia aceasta in limbs frantuzas.6A, piny cind cei ce vor invata -o sa o is pre fimbalor",
incA de acuma deci o prevedere a invaldrii in romcinefte a uneia din fiiin(ile de abstractie. DeocamdatA slim ca ar fi la indemin.A Francesi pribegi, ca
acel Trecourt care fuSese profesor de matematici la
141
casa boierului Manu 1. Limba dreptului e, incontestabil, cea latind, a poporului creator. Dar ea mai
are un fobs, pentru religie, ca ai pentru ridi-.
carea, purificarea ,si ornarea limbii insesi a (eriir.
,,Si mai virtos ai spre lntelegerea Sfintei Scripturi $i
deal, de uncle incepeau a sosi artile in limba Indreptatd". Pentru intdia card avem a face in inudicidint cu preocupa(ia na(ionald.
Se detroneazd gramatica greceasca, fie si predatii de
un filosof" ca dascalul Ienachi, trecut la pensie cu
douaz,eci de lei pe lund, ca oarescare hrand batrinetelor", iar ca ocupatie continuarea traducerii Temasaurului limbii grecesti". al lui Henri Estienne
re*
ai
www.dacoromanica.ro
142
nu se razime"
dascalul spre tratajii lui", ci pe cuvintul viu, nenumesc tomuri a Enchiclopediei".
143
Filitis' si cu harnicul editor de cArti sfinte Iosif e.piscop de Argee. Ba inca it vom vedea cucerind,
cu tendintile lui stiintifice "si apusene,si alte domenii.
De la ineeput, se reface cu totul koala de slavonli
de la Sfintul Gheorghe, foarte trebuincioasd la toata
www.dacoromanica.ro
144
urmapi lui la 1805 fu editorul lui Tucidide publicat la Viena, Neofit Duca, un client al
lui Dosofteiu Filitis s. La 1802, tint acum Mihai Sutu, un om fall ambitie i fara orgoliu, luase
locul reformatorului, se putea scrie intr'un raport
cete, si
Constantin Ipsilanti,
inalta situatie, Patriarhul Hrisant pe linga Mavrocordateti i Ghiculeti. Darimindu-se de marele cu1 Slavona era nemetahirisita i ca moarta"; ibid., IV. p.
130, nota 1.
2 Ibid., p. 92. Cf. 1st. lit. rom., In sec. at XVIII-lea, II,
p. 41.
p. 122.
5
1800.
www.dacoromanica.ro
145
tremur chiliile de la Doamna 11w., pand la o sin gura cImaruta, unde mai dainuia o umbra de coala,
si Biserica reufsind s sprijine din veniturile ei asezamintul strain care-i cazuse povara, Mitropolitul se
ingrijeste s nu se faca un acest fel de lucru necuviincios si a se lipsi orasul de aceasta podoaba".
Deci se stramuta Academia domneasch.' de greceste la
bisericuta Magureanului uncle era tot ce trebuie:
case inalte,cu'beciuri si cu deosebite odai la poarta...,
cu Indestulare la toti dascalii i ucenicii straini,
www.dacoromanica.ro
196
Ca sii se vada cit de mutt era indreptata spre Occident noua invatatura, adkugim ca. Ionascu Mazilul,
www.dacoromanica.ro
147
stint, In manastirea
Neamtului, plina si de amintirea lui Stefan -eel -Mare.
qi
www.dacoromanica.ro
148
covineni, de cari va fi vorba mai pe itrmil, nu laceau decit s5. continue intentiile, hotarlt nationale
si dupa putinta apusene, ale inceputurilor 1.
Adaug ca ideia unui Seminariu muntean e din aceiasi vreme. Poate numai razboiul de vase ani care in-
www.dacoromanica.ro
144
Si in Tinuturi se proceda la aceasta opera de refacere, ca la koala galateana din manastirea Mavroanolului.
2 Uricariul, III, p. 24 qi urtn., unit cu ibid., I, pp. 27981; 1I,, pp.. 58-9, 60-2.
www.dacoromanica.ro
150
Cind Insa, la incheierea pacii din Bucuresti, reincepu stapinirea prin Domni, acestia reintrara de la
sine hi vechea traditie scolara, de $i atit Ioan Gheorghe Caragea din Bucuresti, cit i Scarlat Callimachi
erau Greci nationalisti, in afara de traditia filosofica" si,- in'tr'o epoch in care trecutul se intorcea
impotriva inoirilor revolutionare, de curentele acelea apusene din care resultase-o asa de cumplita prefacere in bate domeniile.
Astfel vedem pe Caragea ocupindu-se de scoala
de la Sf. Gheorghe a lui Chirita caligraful, restabilind invatamintul oltean, dorind scolii din Craiova,
cu cei trei dascali .i doisprezece. bursieri, plus opt
si osirdia
ucenicilor si a dase.alilor un roiu de invataturd Vii, de
4i
lo-
www.dacoromanica.ro
151
In amindoua terile insg. trebuia sa se deie in curind o lupta intre cele doua tendinti nationale, a-.
cum hotlrit deosebite, si 1nainte de 1821: a Grecilor
si a Rominilor 1.
1 Ca se invata si frantazeste in scoala din Iasi o dovedeste biografia lui Constantie patriarh de Conslantinopol
(1830-34), care e adus de unchiul silo Chiril de Sinai
www.dacoromanica.ro
IX.
represintantii lui la Viena, cu asa de infloritoarea colonie greceasca, bogatl i mina, luerind necontenit la prefaceri si preluerlri, la ziare ca A67toc.
Epv.fic sau "EXklvt-46; TriXiTprfoc, la Pesta, unde activitatea
www.dacoromanica.ro
153
387-8.
2 Dupit France litteraire, VII, 1837, si Hamburger Correspondent, 1836, Rev. 1st., IN, p. 198.
2 Iken, Leukothea, II, pp. 101-3. Cf. ibid., p. 98.
d Rep, istoricei pe 1921, pp. 187-8.
6 lirechii, I. c., p. 61: de o parte. romineste, iar de o
parte greceste".
www.dacoromanica.ro
154
In acest sens dadu Caragea actul sail din Septembre 1814 pentru scoala din metohul Mitgurelei"
Se specificau profesorii pentru gramatica, cu toate
anexele ei, de sigur, dar si pentru umanitati si
ProfeSorii de limbi strain: Latina qi francesa.
se pAstreaza, un Ladislau Ardeleanul, Erdeliotul",
care traducea din limba francesli, luind asupra-si pe
cea d'intaiu. Un boier romin, Clucerul. Nestor, va
preda dreptul. -Sc dau Iectii. de geografie i de istoria universala. Se prevad burse gi premii. La 1-itt
Decembre si la 1-iu April vor fi examene.
1
Secretar domnesc
gi
www.dacoromanica.ro
155
Eforia Soolilor fu alcatuita intaiu, afard din Nestor, numai din Greci: Costandie Filitis, episcop de
Buzau, Rast1 Postelnicul, traducator din limba francesa, care era tot din intimii Domnului. Peste doi
ani insa acestia trebuiau sa piece si, pe ling. Mitro-
www.dacoromanica.ro
156
ajutori1). Pe atunci erau i alti Greci pe la boieri: aceiasi carte inseamna pe unul din Zagora, altul din
Filipopol, altii din Adrianopol, Arvanitchioiu, Tricala,
Salonic, Epir, Styphne, un Ioan Chinopsi, Intrebuintat si de Tudor, un loan Peponas din Clisura, un
Grigore Ardeleanul ('Apasku.bv), un Stefan Popovici 2.
Studiile musicale greceti se desvoltau alAturi,, i
fostul
2 Ibid., p. 75.
3 Ibid., VI, pp. 267-8.
4
www.dacoromanica.ro
157
dan, ierodiaconul Grigore Crupenschi si Chiril Moldoveanul2. La 1815 el era chemat de efori la scoala
pe atunci umilei Atene3. Dar in curind el se amesteca in intrigile boieresti, si un discus la Ingroparea lui Constantin Filipescu, boier coltos in cearta
cu Voda, aduse Inlaturarea lui, In Octomvre 1818,
si
Supt Alecu Sutu, Constantin Negri aduse alti profesori la Inaltele scoale elinesti de retorica si filosofie". Sosi din Vien a un Dlinitrie Stefanopolitul,, ceia
1 Ibid., p. 161, nota, p. 165, nota; N. Biluescu, ,;Academia' greceascd din Bucuresti si scoala lui Gheorghe Lazar,
p. 13 si urm.
2 A. II. Gasparis, r s w ^l p occp i a 1808, in Rev. 1st., IV,.
p. 8. La Smirna, unde se Invilla i matematici, gAsim doar
pe un Aromin din Moscopole; ibid. Dar lista prenunnrantilor la Farmacopeia NaVonala a lui Dionisiss Pyrrhos
Tesalianul, Constantinopol, 1818, (II pe ierodiaconul Veniamin Roset cel din Moldovlachia"; v. Rev. 1st., IV,
p. 115; UrechiA, o. c., IV, p. 125 (Novembre 1817; numirea lui Veniamin).
2. BAnescu, In Omagiu lui I. Biaria, p. 38 si urm.
www.dacoromanica.ro
158
in Polonia, pe linga o Economie practicA si generalr, o Istorie a filosofiei", o Aritmeticr: Dimitrie Panaiotachi Gobdelas, care, membru de Academii strdine, poarta titlul sonor de profesor de filosofie si de arte libere"k Era astfel o catedra de mateIst. lit. min. in sec. al XVIII-lea, II, p. 325; Amcinunte din ist. noastrd in ucacal al XIX -lca, in An. Ac.
1
www.dacoromanica.ro
159
pi pe
drept 3.
rirea formal. de a-i inspira gustul moralei". Augustul elev" avea 91 surori, pi, pentru ele, peste citeva zile din acest Inceput de Domnie, se angaja d-na
Elisabeth de Belleville, nascuta Arnoult, care, pentru 250 de galbeni olandesi pe an
aproape de
loud on cit Doret promitea sd transmitd. donniitelor aceste cunostinti 1i aptitudini: morala, bontonul pi lucrul de mina obisnuit, francesa, gramatica,
lectura, scrisul, stilul epistolar, elemente de isto-
ri; geografie
pi
pp. 517-8. Cf. An. Ac. Rom.", XXXIX, pp. 23-4 qi Rev.
1st., I, p. 58.
I Y. Rev. 1st., IV, pp. 9-10.
www.dacoromanica.ro
160
pera". Un sau o M. de Jambures" iscalia o chitanta care Doamnd probabil Inteuna din aceste
din urma calitati. La boierul de neam doinnesc Alexandru Mavrocordat era asezat ca preceptor, lingo
Grecul Atanase, o doauma care, probabil pentru a-
86-91.
www.dacoromanica.ro
161
Tendin%a care invatamintul In romaneste, si pentru materii mai Ina lie, se generalisa deci. Episcopul Gherasim de Roman, care ar parea s fie calugarul plecat la Lipsca impreuna cu Obradovici si
apoi tipograful carturar de la Neamt1, tocmia la
1823 si pentru gramatica romaneasca pe dascalul
Teodor Verescu 2. In acest sens, cu un Ardelean, das-
ceva geografie 3.
tachi si a unui tinar boier de o superioara inteligenta, menit celei mai stralucite cariere, Mihai Sturdza. Inca de la 1813 se cerea formal de Eforia colilor moldovenesti numirea unui profesor stiintilor
trebuincioase unui inginer politicesc" 1.
Profesorul de aritmetica si geometrie practica, pen-
tru a forma ingineri hotarnici de cari s'a mai vorbit, era insusifiul protopopului si arhimandrit Lazar,
www.dacoromanica.ro
162
cuiva care intelege ce e stiinta, era doctor in filosofie din Liov, unde fiind chemat, de la Herta tatat sau, invatase Inca de la vrista de noun ani in
poloneste, nemteste si latineste; el ascultase la Viena,
sa
www.dacoromanica.ro
163
Avem1 lista celor d'intaiu elevi. Toate marilee familii moldovenesti sint represintate printre dinsii; In
ordine alfabetica : Balsii, un Beldiman, un Buhus,
doi Greceni, un Callimachi, Alexandru, doi Cant acuzini, un. Crupenschi, trei Sturdzesti, plus cItiva fii
si Vasile
www.dacoromanica.ro
164
meiarii tot pentru a da ingineri se luau dupa exeinplul moldovenesc. Am vazut din cine era alcatuita.
eforia colilor muntene, oameni foarte onorabili, unul
mall de a face dorite lectiile sale, dar nu la Magureanu, unde straluciau Grecii, ci In chiliile de la SfIntul.
Sava, de unde egumenul goni un careta neamt,,
Hateg trintetInd la Sibiiu pe acel cocon sarac, rmas de parinti", care era deprins in grecie bine,,
ceva i In frantuzie"1.
State" Lazar ajunse mai departe insa: fu bursieral Imparatului pentru teologie la Viena, unde semi In
razboiul cu Francesii ca topograf, fara
lua, cum
s'a cxezut, doctoratul sub auspiciis, InvatInd i drept,
istorie, filosofie ; a functionat, un moment, de i
www.dacoromanica.ro
165
lian), Alexe Popovici, in Bogdan Dui* Gh. Laziir, Bucuresti, 1924. V. Rev.Ist., V, p. 145; Avram Sadeanu, Date noucl
despre Gheorghe Laziir, Arad, 1914; acelasi si G. PopaLisseanu, Viata .i opera lui Gheorghe Lazar, 1924; I. Lupas, Episcopul Moga .i profesorul Gheorghe Lazar, in
An. Ac. Rom.", XXXVII; mai ales brosura mea Gheorghe
Lazdr in biblioteca Steaua", si memoriul d-lui G. Bogdan Duicg., in An. Ac. Rom.", 1924. Apoi: N. N. Rgutu,
in T. Crudu, Activitatea .coalei normale din Boto.ani, I;
I. Georgescu si V. Suciu, Gheorghe Lazdr (1926).
www.dacoromanica.ro
166
cartea episcopului rus Platon despre educatia viitorului Alexandru I-iu, Invataturile morale" din Austria, geografia matematica, tot de acolo, cutare povestire morals, plus o teologie a aceluiai Platon, Incepind gi o pedagogie 1, iar, In Ardeal, o gramatica romino-germand (1811 2, o geografie, cu scurta istoriea Ardealului3, cind, deci el fu chemat de Eforia munteana pentru o scoala de sistem nou, va obiecta ca
gi
apoi gheometria teoretica gi gheometria practica, dinpreuna cu gheodesia practica", avind ca ajutor pentra gramatica pe bietul popa Pavel: 3.500 de lei erau sa-1 fie rasplaili pe ant. Cit a stat In casa Eca-
ale neamului i decit hotarlrea Insufletita a boie1 Avram Stideanu, reprodus si in Bogdan-Duica gi PopaLisseanu, o. c., pp. 173, 175-6.
2 I. Lupas, si ibid., pp. 183-4.
8 Idem, ibid., pp. 184-5; ibid., 187-8, no. XII; pp. 185-6,
200, no XIX.
www.dacoromanica.ro
rimii nationaliste,
167
la \Tasile Lupu
metria cea dreaptcr, din 18212, Povdtuitorul frumos scris s'a dovedit ca nu e al luis. Si, ca sri acolo,
pornirea, hotdrita, de luptd cu elenismul, de intrecere cu diftsul din partea unui om ale carui cunostinti si a Garai capacitate nu se puteau pune serios
la Indoiald.
www.dacoromanica.ro
168
de gramatica, pe cind Asachi introducea in prefata la o carticica a parintelui sau consideratii asupra limbli romaneti, a umilei Cenuarese de pans
Inftiinfarea dare de toata cinstea vreadnica tinerime", din August 1818, vorbete in adeviir de nevoia
1.
c.
www.dacoromanica.ro
169
tor ardelean!, cu dascali mai jos" pentru slabanogi sau de tot nedeprinsi", insarcinati cu alfabetul i cifrele, cu c,atehisinul i istoria sfinta, se anunta Gramatica desavirsit, cu sintacsu dinpreunA",
Poetica, Impreuna cu fabulele, geografia, istoria $i a
neamului" si a patrier,
legeau a introduce in scoala de la Sf. Gheorghe studii de gramaticA i religie pentru viitorii functionari,
pe linga cele de matematici, aritmetiea, geometric, $i
ceva geografie,
pentru ingineri, de nevoie, cu trei
dascAli. La cele douasprezece capitale de judet s
fie cite un dascal de romina: la Tirgoviste, Cimpulung, Ploiesti, Cimpina, Urziceni, Gaieti, Rush-de-
www.dacoromanica.ro
170
Vede, in eparhia Mitropolitului, grija fiind a lui, iar, aiurea a episcopilor. Elevii vor trebui pregeitifi pentruqcoctla bucurqteanci, care dadea i certificate preoti-
lor, pentru o ascultare de ase luni, cu burse. Darexamenele finale se dadeau la ghimnasis- ce se facela koala cea mare" I-.
In schimb, Lazar
Lazar
www.dacoromanica.ro
171
si
www.dacoromanica.ro
172
Sf. Gheorghe,
de la vechea scoall de manastire a lui Matei Cantatuzino Spaiarul din chiliile Coltei si cei de la scolite de mahala din Udricani, parasind pe dascalul
oficial Chirita, pe Iancu Stan, pe tovarasii lui din
alte chilli, Chiosea
pare sa fie o porecla
Ghita,
cintaretii de pe podurile $erban-Voda, Tirgul-de-afara,
Podul Mogosoaii si al Calitei, ca si pe Enghiurliu, al ca-
www.dacoromanica.ro
173
n'o avea. Cei dint iu studenti la matematici i filosofie In limba romaneasca" furl, ni spune Eliad, afara de el Insui, Ioan Pandele, loan Mdinescu, Joan
Crasnaru, Daniil Tomescu, Constantin Pancu. 1. Mai
ceia ce
In 1820 se putea vorbi la Bucureti
de Inalta coald nationals"
nu era casul la Iasi,
pe care, din Buda, unde era editor, ferlegar",
pentru cartile romaneti ale Universitatii regale, le
proslavia cu mindrie harnicul tiparitor i vinzator
de literature nationals" Zaharia Carcalechi. I se
dadu lui Lazar un ajutor, un ipodidascal" in. persoana celui mai bun din elevii sai, care trecuse de la
cartea populara luata din bilciu la cultura contienta
a limbii sale, Joan Eliad. Era un budget al colii de
la Sf. Sava, din care auxiliarul didactic lua o suta de
www.dacoromanica.ro
174
gie. arhimandritul Grigore Rimniceanu, caruia bunalatea lingusitoare a lui Carcalechi ii da i lui titlul
de director al innaltelor scoale de stiinta celor romanqti"1, dar pe care Eliad It presinta ca dusman
al acestuia 2. Alaturi, coala bietului dascal Chirita de
la Sf. Gheorghe, cu traducerile din slavoneste, proloagele la documente si frumoasa ei caligrafie, muria 3.
ca a lui Gobdelas la Iasi. Mai mult certe de scolari, intru cit ei nu trecusera la Sf. Sava, si marunte
intrigi in Divan. Un alt inoitor, la cIntari, calugarul
Macarie, pomeneste aceste zadarnice incercari de a
distruge saminta, care, in fundul pamintului prielnic,
incoltia: Cind s'au inceput intliu a sa. paradosi In
Bucureti stiintele filosofiei in limbs noastra, pre
dascali $i prin divanuri i-au purtat inraotatitii pentru
ca sa-i impiedice, si in toate zilele en cetele sa.vedea
adunindu-se i, intrarmati cu limbi pline de otrava,
www.dacoromanica.ro
175
in tiinele filosofiei, incit multime de ucenici roman' (sic) au ieqit desaviriti engineri i folosofi,
care din icoalele ode greceti, care cu multa cheltulaid a terii se tin, niciodata nu s'au vazut sa ias5.2."
Directia era lush data, i nimeni nu mai izbuti sh opreasca un curent aa de firesc. Anul 1821 putu aduce
Inchiderea colilor, Lazhr fiind pus de Tudor sh. in-
www.dacoromanica.ro
176
tine lui Lazarcad e necontestat acelasi spirit si aceiasi limbA, ceva mai lamurita, ajunsa mai usoara,
elevii lui facura sa apara, cu banii boierului Grigore
Baleanu, care incercase in greceste o Istorie a Rominilor, si spre marea bucurie a ferlegarului" Carcalechi, un. Povatuitoriu al tinerimei catra adevarata st
dreapta cetire".
Cartea vrea s aseze regule" pentru ca lectura sa
nu mai fie, ca la Ceaslov, dupl stravechea datina,
un simplu act mecanic, si se cautA a cistiga sufletele
copilaresti prin bucati frumoase pe inteles, luate din
J- Teal sau, polcovnicul Ilie, la 1814 (?), Rey. 1st., V,
p. 74. Pentru mama, din Danielopoli, v. Scraba, I. lIeliade
Rcidulescu, Bucuresti 1921.
2- Bogdan-Duica Si Popa-Liseanu, o. c., p. 264 si urul.
Un D. Villie e autorul Tablelor lancasteriane, alilodidactice.
www.dacoromanica.ro
'177
da-o dfredtie In cultura atita timp rAtAcitA pe meleaguri strAine: In lAturi eu .macsimurile grecesti",
cu maimutAr-eala strainllor pant( si In rugAchniile din
'bisericA. Rominii can au, pe 11nga thAretia "romanA.
de la _origin', vrednicia neatirnarii for rAzboinice de
odinioar se pomeneste Inumele glorios al lui Stefan-cel-Maretoate le pot dobindf, cif gi ei sint
nascuti ca Si alte neamuri, Si tor li-au dat Dumnezeu acele daruri ca si la alte nearmiri, numai vrere
sl aibA". Pentrti aceasta. Insa trebuie' crestere in
tare, cu pastrarea bunelor ei datini, a cuviintei mostenite. Si autorii, folosindu-se probabil si aici de critica InvatAtorului,' Infiereata pe domnisorii*- cei ti-
gorie de Rimnic, e un adevArat imn pentru Invatamintul romInesd: Intru 'aceaSta virsta, devreme ce cei
de bun neam Merl ai patriei romanesti, Miscati fiind
www.dacoromanica.ro
178
/. c., p. 115.
www.dacoromanica.ro
179
Chestia se discutn in Divan ai, cum astfel de oameni nu se &hut deocamdata, Domnul insusi,, de si
un intemeietor al invatamintului, ar fi fost de piirere ca banii se puteau larebuinta aiurea. Unii dintre boieri ar fi vrut chiar inchiderea $colilor. Pentru
a face ca inviltamintul s continue, cautindu-se, si
pitmi la Viena profesorul dorit, se ridic,I Iordachi Golescu, ai un raport consular ni-a pastrat aproximativ
nobilele st energicele lui cuvinte: Strainii _au fost
intemeietorii acestei scoli ai creatorii veniturilor,
Si, acorn, cind un am de tarn. domneste asupra TeriiRomanesti, ne-am sili s'o tinem in ignoranta, intunerecut 71 barbaria pe care cu dreptate Europenii ni-o
arunen in fata?"3. coala ramase, $i un examen, la care
hard parte $i elevii de filosofie, matematicn si kegi,
se fllcu inaintea lui Voda $i a boierimii Consulul
frances acusa, tot la 1823, guvernul muntean Lie a II
Bogdan-Duica
Si
fi-
lologie, P, p. 1, $i urm. Dupa ce un scolar al lui Lazar, Eufrosin Poteca, din Rincezii Prahovei, dada in lumina,
Inca la 1818,
www.dacoromanica.ro
180
imp
n-le 3-4.
www.dacoromanica.ro
181
natorului rusesc indreptau cAtre Petersburg sau supraveghiata OdesA. De altfel aici iii aseza fostul
Domn Mihai Sulu tustrei copiii. Si vedem pe un alt
Romin fixat In aces severs cetate, pe .Constantin
BrAiloitt, cunoscator perfect de francesit gi italiank,
lAmurindu-si pitrintii asupra Museului" de acolo,
cu ce expun arti$tii, asupra impartirii premilor, zi
4e bucurie pentru toti Genevesii, mai ales acela cari
au la scoli copii sirguitori", toatA oficialitatea- participind la marea serbAtoare a Folilor. El Inv*, in
-see. al SVIII-lca, 11, p. 380. D. Gaster anunta o autobiagrafie a lui Poteca,. in Gesch. der .rum, lift., p. 333..Co-
182
www.dacoromanica.ro
183
ajunse la ideia introducerii in tam a sistemului Iancasterian, presintat in -greceste de prOfesorul Dinui
trie Ville "t.
La Paris, spune Britiloiu, se afla si unchiul sau
Vladbianu. Dar $i un Linen- de vrista lui, Petrachi
Poenaru, nepotul lui Iordachi Ofetelisanu, trimes inca
www.dacoromanica.ro
184
www.dacoromanica.ro
185
Mitropolitul Veniamin se grabi sa trimeata ucenici moldoveni la scoala lui Lazar, pe cei vase
cari, cu bursa Bisericii, invatara la vestitul Parnas de Muse" al mult invatatului domn- Gheorghie Lazar" si al Mitropolitului Dionisie Lupu, care
.,s'au filcut eel d'intaiu pricinuitoriu sistisirei scoalelor
nationale, in care se predea slobodile stiinti In_ pitmintul romanesc In limba nationald". , Until dintre
dinsii dadea la lumina in Bucuresti o. culegere de
intelepciune", la care adause pi tablele Ruminilor"
ale lui Iancu Vacarescu, noul poet munteau. Intors In
Moldova, el va traduce si adaugi un ,Manual de patriotizm", Insufletit de cele mai frumoase sentimentel.
V. Si 1st.
Acolo
p. 407.
www.dacoromanica.ro
186
www.dacoromanica.ro
187
www.dacoromanica.ro
3.'sc..
183
lui Vasile Lupu se hrania din veniturile a trei moTAmasanii, Agiudenii si Juganii $i ceru, odatd
cu inapoierea lor, ea Academia sit se gaze la Trei Ie-
De o parte o cm/d normald, dar nu pentru pregAtirea Invhtitturilor, ci ca qcoala primarii, in sensul
calor din Ardeal, In care au, a se preda: limba terii cu
gramatica, apoi caligrafia, catehismul, aritmetica Si
Si
1169
insufletirea de dra-
www.dacoromanica.ro
1110
13-5.
Urechifi,
1.
c., p. 121.
ibid., p. 117.
' Ibid., p. 121.
www.dacoromanica.ro
X.
1irechi6,
1.
3 Ibid., p. 147. Seminariul, care adapostise pe Rusi, arsese. La Scoala Norma la, pe linga Verescu, functiona un
www.dacoromanica.ro
192
ibid., p. 157.
1 Ibid., p. 150.
2 Ibid., p. 156.
3 Ibid. p. 149.
4, Ibid., p. 158.
www.dacoromanica.ro
193
Florian Aaron, de la
www.dacoromanica.ro
194
nariu, la 1831, chiar daa. el era redus si mai departe, ca i Lazar, s cumpere lemnele, de mila
gramaticilor", elevii sai 3. Ba Inca $i vechiul &sal
slavonesc Vasile Nenovici lucra la Sf. Gheorghe, uncle
www.dacoromanica.ro
134-5.
195
un rol
3 Ibid., p. 153.
r
V.
www.dacoromanica.ro
196
al holerei, In iarna, se luau masuri ca s se both.reasca pentru scoala o casa In fiescare oral, sau
din cele manastiresti si obstesti, iar, nefiind asemenea case, sa. se Inchirieze de catre oraseni o inclipere destula, adeca trei odai pentru locuinta a doi
dascali si alte doua sale maricele-, pentru Invatatura".
In Capita la scoala centrold de la erban-Vodd si cea
complementarr. Aici, la Bucuresti, ca si la Iasi2, Ire-
are putina", dar privilegiatii se plingeau ca multimea n'a vent la convocarea ispravnicului si nu
urea sA mai ajute mai departe 3. Din partea lor, ei
dorisera Inca din primavara, de la sine, o scoala noua
www.dacoromanica.ro
197
tozeasca", avind a fi platit de parinti pentru inva%area noii limbi indispensabile, pe iInga una mie
oca zaherea" pentru intretinere Un ajutor trebuie
sa i fie dat.
De altfel si la Bucuresti, Vasile Nenovici, ultimul
dascal de la Sf. Gheorghe, fu inlocuit cu C. Petrovici,
care va fi avut asemenea Insusiri 2. Acolo, la Caracal, o suta cincizeci de copii se adunasera din oral si de pe afara", nerabdatori sa invete, fund, spune plingerea locuitorilor, pacat de pierderea vremii
la atita tinerime ce se rataceste fara nicio educatie".
Scolile publice fiind acum definitiv asezate, o noun
rivalitate se deschidea, in locul aceleia de odinioara
lor muntene, avind ca epitropi pe Alexandra Fillpescu, pe Stefan Bklaceanu, dar si pe harnicul Stirbei
www.dacoromanica.ro
198
turala, cu aplecliri apusene, dar gi cu neclintita hathrlre de a 'Astra Invatamintului un caracter absolut
ca ea se va desvolta cu mai multi Intindere decit istoria particulars a celorlalte neamuri, facinduse iscodiri a se gasi In fiecare veac din istoria neamurilor de prin prejur obiceiurile si pravilele celemai Insemnate ale acestei teri" (In sinhronie" nm
se va pierde dinaintea ochilor starea Terii Romanesti
In fiecare veac", la retorica, exempluri din istoria
nationals "), iar la geografie ca. se va incepe de la
pamIntul rumInesc ca dintr'un centru". Clasa I si
II vor fi consacrate In mare parte gramaticei romamanesti. $i se prevedea corectarea In scoalil a
nicie (din a treia ca si din a patra); treapta lucratorilor" e tinuta in sapid: Un mester care stie sk
ceteasca, s scrie si sa socoteasca si care are citeva
www.dacoromanica.ro
199
mintite obiceiurile vechi, ar opri tot feliul de imbunatatiri": grija (le ei se observa si la recomandatiile
cu privire la desemn, care trezeste si simtul frumusetii. Se aminteste c5. regulele sint mijloacele, tar nu
sfirsit". Se recomanda Invatarea gram aticei prin ceti-
www.dacoromanica.ro
200
Scoala lui
teca, incepe la 1-iu Mart 18321. Ca provisos ", ajutat de un revisor incompetent, fiind strain' era
vorba de alti trei, la Buzau, Pitesti, si Craiova3,el
complecta Academia de la Sf. Sava, care, in intentia lui Chiselev, atent la orice propunere si necrutator in critici, trebuia sd atraga pe absolven %ii scolilor
judetene si sl pregateasca, peste clasa complemen-
raturii vechi41,
Comisia se gindia si la operatorir practici", cu cunostinti de mica hirurgie, la inginerii hotarnici, buni yi pentru necesarul cadastru, si la arhi-
vona 5.
www.dacoromanica.ro
201
cuprinzind principiile frumosului, ale stilului docventei si poesiei, cu o istorie pe scurt a literaturii,
1
Ibid., p. 172.
www.dacoromanica.ro
202
metria si algebra, un al doilea pentru istoria literaturii alaturi de logica $i Mica, un ultim an unind morala cu archeologia
gi chimia.
Se puneau astfel, In adevar, la complementare, basele
Universitatii. Dreptul cu trei ani (drept civil ci corner-
www.dacoromanica.ro
203
un Invatamint agricol
de trei ani cuprindea: principiile culturii de obste",
botanic5 $i mineralogie aplicata, veterinarie si stiinta forestiera, economie industrials si practica, precum si studiul solului romanescl. Va fi o ferma-momecanica si arhitectura).
douli examen pe an si se prevede corigenta si repetenta. Cine a ispravit cursurile superioare $i a tre-
cut ultimul examen e laureat In Invataturile slobode", laureat in stiinte Si mestesuguri", advocat
sau inginer civil, dupl specialitate. Vacantele Ant de
p. 91, nota 1.
3 Urechia, I. c., p. 175, nota 4. Era vorba si de intrarea
in nobleta dupa treizeci de ani; ibid., p. 176.
www.dacoromanica.ro
204
colile se inzestreaza cu carti culese de la biserici, manastiri si episcopli i cu dreptul legal (trei
www.dacoromanica.ro
205
www.dacoromanica.ro
206
de pedagogic' ", al lui Samuil Botezatu', si se rinduiau profesori la cinci Tinuturi, gramatica lui Sanlescu inlocuind pe a lui Eliad, aritmetica fiind dupg_
caietele lui Filipescu, geografia dupa ale lui Fabian'.
Se planuia un Institut agronomo-iconomicesc"1. Cit
despre gimnasiu, a carui pecete purta mindru inscriptia : 1828. Sighiliu ghimnaziei vasiliane urzite la
rota
1.
www.dacoromanica.ro
si
ibid., p. 258,
207
retied, i experimentelor", in al treilea rind: matematicile aplicate, geometria, masuratoarea de pamint, arhitectura civil', idraulica, mecanica i con-
avea sa creeze i noile manuale, dupe spiritul limbii moldoveneti i In mod de a putea fi adoptate de
majoritate"7, i regulamentul prevede a nu sill du1 Ibid., pp. 204-5.
2 Ibid., p. 206.
3 Ibid., pp. 208-10.
4 Ibid., p. 244.
3 Ibid., pp. 211-2.
I
Ibid., p. 214.
Ibid.,
www.dacoromanica.ro
208
lescu lucreazd la prelucrarea filosofica a limbii romane5ti"2). Pdna atunci Asachi facea matematica.
dupd Bezout, si Fabian, geografia dupd Stein. Si
aici era In proiect scoala de fete 3. A fost vorba chiar
de o coala inilitard 4.
In provincie scolile se organisau rdpede, prin odai
P.
p. 227. Se
vor invia 41 vechii termini. In clasele elementare i matematica si geografie, ceva scrisoare $i cetire lath* ibid.,
p. 213.
3 Ibid., p. 213.
* Ibid., p. 215,Pentru
koala de unter-ofiteri" v.
si
www.dacoromanica.ro
209
neasca, tipografia, Asachi nu putea sit deic scolii intemeiate de dinsul acea grtjA de care era capahil exclusivismul Kolar al activitatii lui Poienaru. Din partea lui, Mihai Sturdza, care-si pregiltia Domnia, n'a-
zul- cu prilejul manualelor de tiparit, dupa o refacere a limbii potrivit cu vechi montunente literare si cu documente. Se ajunse la un conflict cu
bunul slint al lui Mihai Sturdza. I se punea in vedere
ell nu trebuie sit se chinuiascil" limba si ca inMkt datorie e sporirea persoanelor inviltate $i apoi cu ajutorul acestora se va putea pasi catre deplina curatare a limbii dupa regulele filologice' `.
Iar, cind el presinta marea sa opera, gramatica indreptittoare de limbi, Asachi avu curagiul, contra lui
Fabian si a preotului-profesor, sit afirme ca o astfel de carte nu poate fi admisa, caci ar face antipalicA insUsi institutia care s'ar servi de dinsa i ar
reoomanda -o: nu se pot aproba ipotesurile, iscodirile si ideile particulare", sisteme straine", imbracind limba in forma clasica numai pentru dragul
www.dacoromanica.ro
210
si
1 Ibid.. p.
251. Si in regulamenbil din 1835 se .!erea
,.mare eumpanire si chibzuire" la stil, ibid., p. 285. De
altfel Sdulesett nu se lass in ce avea dreplate, si in
1837 era vorba de a se eumpara lexiconul lui 13ndai De
www.dacoromanica.ro
211
cumparaserti pentru inalta scoalA casele lui P. Casimir, Mihai Sturdza fiind acuma Domn sl hotarit
a nu se mai face zabava
Intalul an de Domnie al lui Mihai-Voda trecu insa
MI a se intemeia koala. Se adAugiau numai cIrpituri la vechea alcatuire a gimnasiei", numindu-se la
1834 ca profesor public de desemnul figurilor si
a zugrAviturei istorice in oleiu" loan Muller, caruia-i
succeda Giovanni Schiavone, si pentru zugravirea
noului edificiu al Mitropoliei 2.
Dar la felicitarile de Anul Nou din 1835 se arAta de corpul academic" ca fundatia domneasca,
milaileana, nu va intarzia3. Programul, redactat In
.acelasi an, pune alAturi de koala lancasteriana si
www.dacoromanica.ro
212
zontului, apoi cursurile de limbi (se prevedea italiana), evident filologice", Scoala de Belle :rte sau de
,,frumoase mestesuguri", cea de desemn, de arhitec
tura si geometrie, precum si de figuri istorice. Un _se-
Singurul mijloc a fericirii prea-iubitei noastre paMt", zicea Mihai Sturdza de pe tronul improvisat,
este o dreapta luminare a fiilor ei", si anuuie o
0 masura analoga in 'Muntenia, ibid., p. 302.
2 lbid., p. 286.
3 $i maiorul Singurov, pentru inginerie, Draghinicf, Stavrat (francesa la incepAtori , preotul loan Micul, ibid.,
www.dacoromanica.ro
213
Ibicl., p. 287.
Mihailene.
5 Pciquere ties, poesii, din 18 10, si D:scours prononce
Jure francaise, Bucuresti, tip. Eliad, 1836. Era un spirit luminat acest autor al unei Istorii universale cu scop
didactic, Les rudimens de l'histoiTe a l'usage de la jeunesse moldo-valaque, Istorie elementarci pentru trebuin(a
tinerimei moldo-romainesti, care stria: Studiul sk' nu fie
pentru not cc este pentru cei multi, un simplu mijloc
214
Ibid., p. 296.
Ibid., p. 305.
5 Ibid., pp. 299, 300.
6 Ibid., pp. 322-3.
4
www.dacoromanica.ro
215
Ibid., p. 329.
p. 299.
111111.
www.dacoromanica.ro
216
riane, cu cetitul
Ibid., pp.
357, 391.
:395.
Whim. p. 250.
Ibid., p 358.
3 Ibid., p. 107.
7
II, p. 27.
www.dacoromanica.ro
217
xinte Sever: Poate servi de exemplu tuturor damelor, e de toti ldudata, departe de secaturile modelor si de luxul coruptiunii: trdieste in sfintii simplicitate morala, se ocupd Cu educatia copilelor misere" 2.
iipescu, la 18 14 Inca, Dascdlul agronomicei sau introducat.irul practic in toate ranuirle cconomici, dupil Schrift.
www.dacoromanica.ro
218
ei. A-
;An-
pp. 348-9; altul .1840), ibid., p. 191. Pentru data deschiderii, Filitti, 1. c.; p. 226 (27 Maiu 1833 dup6 Analcle Par lanzenlare, V, I, pp. 227-30).
4 UrechiA, I. c., pp. 262-3. Cf. ibid., pp 302-3.
www.dacoromanica.ro
219
grijitorul", poate da o indoielnica ideie despre aceasta institutie Ine,epatoare, In care, pe linga necuratenie, hrana proasta, lipsa de Ingrijire a &IOLAtiltii, bataie tiraneasca si barbara, se denunta certele, injuriile, cele mai urite vorbe si poreclituri",
pornite si de la parintele, cintarea din fluiere pi jocul de cArti", in lungul noptiii. De la 1836 August) incepuse Seminariul din Buzau, apoi al Argesului 2. Mai bine mergea supt conducerea luminatului Ardelean Radu Tempea, inspector si profesor",
Seminariul de la Rimnic, avind in program: catehismul, Istoria sacra, teologia morals, lectura din
Psaltire, Istoria universals bisericeasca", o cronologje a vremurilor Impreuna cu geografia sfinta",
geografia Europei pi aritmetica'.
coala de preoti merse inainte, cu cite doudieci pi
unul de feciori de preoti nu mai mici de jaisprezece, nici mai mari de nouasprezece, sanatosi, binefAcuti, curati la chip si la trup, fats vre-o meteahn
cit de mica, fisica sau morals, cu liinba sloboda pi
pronuntia curate, cu duh si aplecare la invataturii"40 ajuta Seminariul lui Ilarion la Arges. Nuinai de
la 1849 absolventii de patru clase erau singurii numitt preoti5.
In Moldova, numarul profesorilor se complecteaza.,
www.dacoromanica.ro
.ircovnicir
220
Ibis.,
Mid 1 260
Rev. 1st., VI, p. 274
1'. 391.
www.dacoromanica.ro
22t
Molnar, care traduce pe abatelc Millot, dupd Prescurtarea istoriei universale a calugarului Grigorie de
la Sf. Joan din Bucureti, dupd cartea Sirbului Chenghelat tradusa de Joan Teodorovici, Gheorghe Saltlescu dadu la Iasi a sa Hronologie" i Istorie, foarteslab<1.2. Elevii Inii traduceau pe un cap opere gi
opuscule care ar fi putut i ele sa fie de folos asezamintului uncle se luminau'.
Un Conservatoriu, abia injghebat, era datoril gusturilor alese ale lui Asachi. In 1837, o parte din eleNi
2
Urmeaza lucrarea muuteana anonima Elemente de
istoria universalA spre intrebuintarea i ajutorul junimii
que urmeaza clasele quelle de jos de uinaniore, culeasa
i tradusa in romanesce, partea anteea" si manualul lui
Aaron Florian, Element de istoria lumii peutru trebuinta,
tinerimei incepatoare din asezamintele de invittatura si
crestere publice si private". Incercarea lui Barbu qi Gri
gore Ganescu
si
www.dacoromanica.ro
222
loud luni de studii, Ii spuneau din viu graiu recunostinta lor. Erau in numar de saptezeci si doua
patru stipendiste , in vrista de la opt la cinspre1
- Ibid., p. 225.
Ibid., pp. 298, 306.
4 Moare in 1838; ibid., II, p. 60.
www.dacoromanica.ro
zece
223
fi
de o
rile lui filologice" la Saulescu', scolarii, mai ales cei de la Sf. Sava in BucurWi, oei de la Academie
www.dacoromanica.ro
224
publice. Mihai Sturdza Insusi distinse printr'un premiu pe clevul Costinescul. Ca pedepse, la Moldoveni,
pe linga locul defaimarii", de mai vechiu sistem2,
era prinzul deosebit sau dupa ceilalti, oprirea de la
sor de la Birlad i se scria, la 1837, asa: De liceteta i dulciata Ali fie mijlocul pedepsilor, aducindu-ti aminte ca nu dobitoace inveti, ci oameni, cari
si acum, prunci si marl Bind, sa tulbura de Tatar ;
www.dacoromanica.ro
225
www.dacoromanica.ro
226
2
3
$i
www.dacoromanica.ro
227
criptia proiectului al doilea pentru Seminariu, protopopi si preoti, ca la art. 8-lea se coprinde a in
rani dintre cintaretii sau gramaticii de pe la bise-rici", cari sa urmeze citava vreme pe vara in scoala
din orasul judetului spre a se deprinde la invataturile incepaloare"';cu acest prilej se mai perfectioIbid., II, pp. 9-10.
Ibid., p. 60.
3 Ibid. pp. 1-2.
4 Ibid., p. 2.
1
www.dacoromanica.ro
228
www.dacoromanica.ro
229
preparandele. Cu prilejul raspunsului catre un binefacator fara destula chibzuire a colilor se stabilete
loata slujba ce shit datori catre parintii lor, ajutindu-le in toata vremea la lucrul casei i al elmIntr'aceest chip, cu cultivarea mintii, sa.
dobindeasca i deprindere la indeletnicirea In lupului
i,
www.dacoromanica.ro
230
www.dacoromanica.ro
231
2 Ibid., p. 4 i. urm.
www.dacoromanica.ro
232
isprava sentimentelor evanghelice cu care s'a crescut Inaltatul nostru Domn In blagoslovita sa casa
parinteasca si cu care s'a hranit In junia $i barbatia
E bine sau ba a se trimete studenti In strainatate ? Multi boieri, ca Alexandru Filipescu, erau
In care mai mult ca ()data elevul a pierdut, pentru stralucitoarele aparente ale unei inalte institii, fructul unei prime educatii morale si pure" 3. La
1836, el iii arata parerea ca orice asistent la exame-
www.dacoromanica.ro
233
In urma atitor lupte materiale care de atitea veacuri an Impiedecat inaintarea neamului romanesc In
civilisatie, nu am avea acuma i lupta inteligentei,
www.dacoromanica.ro
234
gi greacA gi
sa faca
gi
o cornpositie
francesa.
Moldova, unde dasalul e una cu Tiganul gi societatea nu se poate compara cu cea apuseana, limba insasi Inn(' doar niste bilblieli informe"; el se va
face totusi dascal in aceasta Moldova. La MiInchen_
el studiase linga un Ghica si un Canandu, in 18331.
Inca din Septembre 1833 patru absolventi ai gimnasiei", Teodor Stamati, Anton Velini, Constantin Zefirescu 3i Alexandru Costinescu, cereau sa fie tri-
Saulescu. Li se ceru sa invete IntAiu limba germand. Admitindu-li-se, In sfirsit, cererea, in Main
1834, li se adaug,iau colegi mai tineri, NAstase Fatul
gi
lologia
neaparat, legile
si economia politicA;
pentru Costinescu sliintile teoretice si practice de inginerie civild gi militara, mecanica $i hidraulica; pentru Tautu iarasi filologia", legile si economia politica; pentru Filipescu economia rurala, botanica gi
mecanica. Trebuiau s1 se fereascA de molipsirea care
in zilele de astdzi ameninteaza atit inimile oamenilor
cum $i sistema cea politickaducatoare nenorocirilor
si private si publice". Erau recomanclati lui Zamfir,
devenit Zenobie Popp, fostul ucenic de la Doamna
1 An. Ac. Rom., XXXIX, p. 38 i urm.
www.dacoromanica.ro
235
Ba lasa, acum mare demnitar imperial la Viena, barbat Invatat si priitor natiei noastre".
Popp Ii aseaza In pensionatul Furlani. Stiiruintile
lui facura de li se recunoseu diploma de la Iasi,
ceia ce umplu de mindrie sufletele profesorilor. Furl
primiti insa nu ca studenti, ci ca ausserordentliche
Schiller", cu dreptul la diploma pentru strain, chiar
si dack ei izbutira a-$i capata eminenta". Avem hotarirea Gomisiei de studii din Austria-de-jos si cunoastem si ecoul, prin Popp, pe care ostenelile for
II avura In Moldova. Comparatia e interesanta. Dack
la Costinescu e vorba de materii la Universitate si la
$coala Politehnica, potrivite cu menirea lui de inginer civil si militar", el adauge si desemnul; data la
Stamati se Inseamn.a la Viena specialitati maternaLica si fisica", el In. ira logica, psihologia empirica si
rationale, metafisica, filosofia morals, mineralogia
chimia, acustica, optica, geometria analitica, istoria
filologiei"; data sarcina lui Zefirescu se margeneste
la sectia tehnica si comerciala a Institutului Po litehnic", el se Impodobeste cu mineralogia, drep-
www.dacoromanica.ro
236
urmatoarele cuvinte catre Mitropolit, pline de amintirea tineretei acestui Romin Intre Romini: situatia
mea in aciasta capitals -mi d toate usurarile a fi de
vre un fobs patrii parintilor miei"Hagi Constantin
se poate mai rapede. Costinescu sa-si depuie riguroasele", Fatu O. continue dreptul, Filipescu s mear-
www.dacoromanica.ro
237
toarse din Austria si Paris ca inginer. Conachi trimesese pe fiul sotiei sale, Costachi Negri, prin mijlocirea fostului elev al lui Lambru Photiade, spre
Paris, prin Elvetia. Dar el se abatu In Italia, pans
la Neapole (1835-6), lasind acolo datoriile unei sederi de noun luni (!), i, pang. la Paris, se hotari sa
treaca la Lipsca si Berlin, a vedia Academiile Ghermaniei", scrie ingrijoratul corespondent vienes. Nicolae Cretulescu, fiul unei Cimpinence, sora sefului de
sectia literary pe 1926. Cf. Rev. 1st., V, pp. 193, 195-6; VII,
pp. 101-3; loan Neculce, 1922, fast. 2, p. 378; BAnescu,
Academia greceascd, p. 22.
www.dacoromanica.ro
238
tilor romini de supt patronajul cetateanului Lamartine" la 1848. Sint criticati vechii studenti, rupti
239
sesera de pe un pamint liber si se trasera in singuratate..., petrecindu-si viata Intr'o vinovata nelucrare.
Altii picas Intr'o ratacire $i mai mare: descurajarea intoarse activitatea for catre ambitiile cele mai
vulgare, care placerile cele mai materiale si mai deserte sid Men a se arunca orbeste, pe calea unora din
cei mai bAtrini, in acel val de conruptie si degradatie care thlste societatea noastra spre peire". Intr'un
mediu de transitie intre ideile si credintile fanariotice, mucezite, moarte pentru noi si credintele noua,
1927
www.dacoromanica.ro
XI.
desnationalisare francesii.
fost profesor privat pe la boieri, care se ocupase apoi cu o incercare industrials, intemeiaza la Miroslava, impreeuna cu Chefneux i Bagarre, la cari
www.dacoromanica.ro
241
Aceasta era o scoala de blieti. Pentru nobilele dimoazele" incearca, in fata cu biserica Vulpei, o pensione" Teodor Burada si sotia lui, nascuta Chiriac,
f acere, avind ca elevi pe Mihail Kogalniceanu si Vasile Alecsandri. Pe linga dinsii invatau M. Roset si
acelasi Constantin Virnav, viitorul medic si scriitor.
Programul prevedea gramatica, istoria naturals, mi-
www.dacoromanica.ro
242
cesd, germana, greacd in al treilea rind, plus clavirul si pictura ; la Botosani numai, numarul elevilor
2 N. si Gorovei, o. c.
www.dacoromanica.ro
ieit abia din Blaj, Axente Sever, merit sa se prefaca in chiar acel an 1848 din simplu pedagog in
capitan de legiune: babaie intre acesta i lntreaga
familie, toata casa, cu slugi cu tot, a noului Torquemada", intrigi ale rivalului Apolloni pentru un proces rasunator, intervenuia unui om Simeon Marcovici", scrie razhoinica victima, pedagogul, etc. Aflam
www.dacoromanica.ro
244
se de Invatatura imediat inteleasa, ajunsesera in citiva ani, cu cel mai frumos si mai landabil avint, ss
iea In stapInire swine. Un puternic element de
lupta socials se adaugia la concurenta, atit de neegala, Intre doua civilisatii.
www.dacoromanica.ro
din patruzeci de solventi rgmaseser'd doar patru, allturi de cei doisprezece bursieri, i se ivi ideia de a
Inlocui aceste stipendii prin doug. burse In str6ing.tatel. Principiul lui Poienaru rImInea insl neclintit,
ca in raspunsul dat lui Sarai, caruia i pensionul de
fete-i era Ingaduit numai daca Eforia nu se gindeste
Hurmuzaki, XVI.
www.dacoromanica.ro
246
statat In anul precedent. Mazerot, plecind, e inlocuit prin Buvelot. Pensionatul fu restituit lui Valliant, eare,imediat,anunta ea el face lectii In francesa
tin de profesor de legi i rector gezamintelor coolare din lasisi previsor". I se incredintau catedrele de-
www.dacoromanica.ro
247
dreptatita, a lui Asachi, vin cu un proiect de francisare. Comitetul, cuprinzlnd pe Sdulescu, Singurov,
Flechtenmacher i Asachi-1 .raspinge, aduclnd Inainte litera clard a Regulamentului Organic: Invatd-
mintul, tot invatamintul trebuia sa se facd. In romanetel. Atunci Domnul basui intervine, la 2 Novembre, puind aceste intrebari, captioase: Dad. Invatatorii limbii romaneti au cunotintele cerute in
obiecturile ce Invata ; a cerceta metodul for ". Cad,
www.dacoromanica.ro
248
In sfirit
i aici se
nestrabatut
aka zice In Regulamentul Organic: InVatamintul In limba nationals.
Mara de aceia ca. limba francesa se preda Indestul in
mai bune conditii decit orice altA materie, caci dispune, cu trei profesorii ar fi destui doi i un repetitor,
ase clase pe saptamina, deci doua oare in fiecare zi. De altfel comitetul crede ea s'ar putea aduce pe linga un pedagog frances, dar i unul
german, un profesor de Insemnatoare reputatie, mai
inzestrat cu tiintele Inaltei literaturi, a retoricei i
Dar acest incident dAdu prilej profesorilor Academiei sA arAte dreptul, meritul i chemarea acestui
Invatamint pe care-1 sprijinA i exemplele de durata i progres, nu numai din principatul vecin, dar
Si
www.dacoromanica.ro
249
Paris si In Prusia, Isi Incepea profesoratul de fisick si matematica, data cu Zefirescu intors din
Boemia si Schemnitz2, la chimie si cu Costinescu la
inginerie $i mecanica populara (care se preda, impreuna cu formaluirea stilului", tinerea registrelor,
istoria naturals, pentru mestesuguri si manufacturi",
la noua class a IV-a, pentru Incepatori).
Costinescu va face si planul arcului de reunire intre Academie si Internatul din casa cornetului Voinescu. lar, pentru a lucra in locul profesorilor straini,
se trimet In "strainatate: Dimitrie Asachi, pentru inginerie, in Germania, Gh. Lemeny, la Munchen, apoi
la Roma, pentru pictura, unde-1 aseza Czihak, ramiind ca apoi sa mearga si la Roma la Academia S.
Luca, asteptind sa vie si Gheorghe Panaiteanu 3 si
Vasile Popescu Scriban, in Rusia, pentru teologie 4, i
1 Ibid., II, pp. 46, 48, 49. V. 5i pp. 50-4.
2 V. i ibid., pp. 163, 304.
8 Ibid., pp. 163, 182, 224.
8 Ibid., pp. 61-2, 114-5.
www.dacoromanica.ro
250
Panaitescu merse la Munchen, dupe ce presinta acel de pe urma al sau produs litografic". Zefirescu
ramase In Austria. Dar lui Matei Mil lo, in ciucla
recomandatiei lui Voda in scris, i se refuse o bursa
pentru teatru, pentru ca mai tarziu ea s i se acorde
din stipendiul, oprit, at fiilor Vornicului Epureanul-,
ca si lui Constantin Jean si pentru musical. Principiul stabilit pentru burse era acesta, atit de cuminte, a s'ar lout acest asezamint, clnd, pentru stiintik ce se pot Enveita in coprinsul Academiei..., ar
trimite tineri pe la striiine scoli".
Aici, In Moldova nu se pronunta atit de mull cuvintul de national, de si scolarii nu mai voiau s asculte
cursul de ruseste al lui Peltechi, care preda, de altfel,
geografia si aritmetica.
Dar pretutindeni tendinta spre invatamintul strain
se pgstra. Aici, In Moldova, unde Gallice, prietenul lui A-
www.dacoromanica.ro
251
nu preda la
Iasi,
In
romaneste,
greceste,
ar-
www.dacoromanica.ro
252
nul Gianelloni primete si el o subventie'. Gorjul ayea o scoala germand; la Tirgoviste, la Ploiesti, la
Rimnicul Sdrat functioneazd pensioane francese. La
1845-6 erau scoli greco-germane la T1rgul-Jiiului, ger-
si 67 de
soon private romanesti). La Braila, una greco-francotalo-bulgara
si cloud pensionate de bdieti fara
limba de predare 4.
www.dacoromanica.ro
fabric.4, roarie, curelariej sau saidacarie, dulgherie si strugdrie, masindrie". Ea cuprindea si doisprezece militari locuind la casarma, doisprezede externi si doisprezece interni, aceste cloud din urma categorii intre doisprezece si cincisprezece ani. Calfele
mai fac un an panda sd poatd deschide ca maiestri
atelier". De la un limp, scoala trebuia sd se Intrelie singura. Czihak se Ingrijise, In cdlatoria lui apusearP, sil aduca modele de masini1.
mindu-se si lume din afara. Se numesc ca profesori In local lui S. Andre, care n'avea elevi 2, Grassan ' de care se depdrteaza elevii, dar si Italianul
Croscelli, care dadea lectii de aceasta limbd, utila
1
pentru comert si pentru afinitatea cu acea romaneasce, observindu -se cd e introdusd In Bucuresti4,
Totusi un moment Eforia era dispusd s suprime o
catedrd fran.cesa pentru ca sd aseze pe Anastase FN.-
www.dacoromanica.ro
254
pentru teologie i Nasiovici pentru latina: In curind curentul latinist se va instala dupd plecarea Mitropolitului Veniamin In acea!stA scoala de orto-
imediat in slujba de dire Stat'. In Eforie Intraserf doi dintre boierii reformiti: Lupu Bal i Grigore, pe atunci Grigorita, Ghica, viitor Domn reformator al Moldovei.
www.dacoromanica.ro
255
leranta, putintel cam surprinsa, a consulatului rusesc, atot puternic. In 1844 profesorul era exilat la Risca
supt cea mai aproape priveghere ca sl nu poata avea cu nimeni, supt orice inchipuire, relatii de intilnire sau In scris, nici macar a putea iesi cit de putin afara din ograda manastirii". Lumea scolara se
va multami cu Istoria Moldovei a lui Albinet (1844).
Ion Ghica ramase inspector al Academiei, pentru ca
stiintile abstracte pe care le preda nu erau In stare
sl miste adincurile sufletesti ale unei societati cu mes-
mai bunt orinduire a predArii stiintflor. Supt regimul lui, francesa, dar
$i
numai ruseasca facultative. Dar ce era mai de f olos in influenta lui era un spirit de un liberalism generos si aoea nesfirsita iubire pentru stiinta care
misca frumoasa lui cuvintare de inceput.
Ion Ghica parasi Inca din 1844 inspe,ctoratul
la-
www.dacoromanica.ro
256
Asachi, care publics la 1845 Exposi(ia stdrii invcifeiminturilor publice In Moldova, I i apara opera,
tarn a fi fundamentals In scolile publice prin ar1 Ibid., pp. 249, 250 si urm.
2 Ibid. Programiil pe 1843, ibid., p. 263 si urm.
www.dacoromanica.ro
257
ticol al Organicescului Reglement", ceia ce nu Impiedeed invatarea limbii francese, ca una ce este cerutd
de fapt
si folositoare". Latina trebuie Invatata
dupd clase, ea trebuind s fie
de la acea vrIsta
si
a principatului muntean (Asachi cerea in loc practica din chimie si comer% ") si chiar Istoria patriei pe
toriei universale, de la cruciate, latina, greaca (traduceri in romeinefte), ceva tiinte. Facultettile sau
Invaldturile Inalte cuprind: Facultatea filosofica de
doi ani, amesteclndu-se Istoria (nu si a Rominilor ,
cu logica, metafisica, estetica, morala, istoria filosofiei, si cu algebra si geometria, cu Istoria naturald.
apoi dreptul; si In fine materii extraordinare (neobligatoare), politehnice", cursul economic" (si foresrestier, veterinar, agricol), Institutul tehnic", cursurile filosofice" cu limbi moderne (francesa, germana,
greceascd, ruseasca) si Mdestriile libere" (desemn si
pictura) shit de o parte, la capat 2.
Pentru istorie se admitea sistemul gimnasial din
1 Ibid., p. 280 si urm.
2 Ibid., pp. 253-7.
www.dacoromanica.ro
258
bre 1843: Toate stiintile se Invatd. in limba romind, pentru care s'a si pus insarcinare asupra profesorilor respectivi a deosebitelor clasuri de a alcatui
si a traduce din cei mai buni autori in limba romaneasca materiile ce alcatuiesc obiectul paradosirii
lor"1. Asachi invinsese Inca odatd.
Se procedd, cu colaborarea lui Negruzzi, de Cirnpeanu si Albinet, si la redactarea de gramatici, nu
numai pentru gimnasii, dar si pentru scolile care,
acum, se numesc primare, cercetindu -se manuscrisele
www.dacoromanica.ro
$incai
tie.
Dar lupta contra curentului national in Invdtamint era sa fie reluata de Adunare Inc. mai hotarlt
in 1845. Se ceru parerea a vase profegori cari erau
in opositie cu colegii tor. Supt influenta aceluia
-care Intrupa vechiul" Invatamint, Asachi, rdspunsul din 6 Mall aratd ca principiile actuale ale
lui Costachi Negruzzi insui, si el pornit la razboiu,
sint (1110 cele adoptate in terile cultivite, cu oarecare modificatie ceruta de Imprejurdrile starii noastre", ca s'a urmat o activitate care n'a putut sa fie
-fArd oarecare stingheriri"; examenele, lucrdrile literare ale elevilor arata In de ajuns folosul. Ce
www.dacoromanica.ro
260
lor" i aparau cu Inviersunare in dregatoriile aducatoare de cistig" o clironomie privilegiata a familiilor marl "' Din partea boiereasca, in ProiectuL
pentru reorganisarea invataturilor" se obiecta In adevar ea dregatoriile shit pentru oamenii cu stare";
ceilalti avind a se deda la indeletnicirile negotului,.
a mestesugurilor si a lucrarii pamintului", iar a li
amesteca pregatirea ar fi tot asa precum de a supune la una si aceiasi hrana vietati de soiuri deosebite'2.
Se raspunse, cu scusa ca mandatul dat de catreAdunare a fost cunoscut vre-o noun luni mai tarziu,
ca nimeni nu se gindeste a pune alta bass invatamintului decit limba romaneasca. Dar in conducerea si
supraveghiarea scolilor nu domneste atentia ceruta.
Si, afara de aceasta, nu shit scoli Incepatoare, manuale tiparite, dill in biblioteca, profesori asigurati,
si o catedra de pedagogie 3.
Adunarea mentinu comisia $i ceru sa i se adauge
fiul cel mai mare al Domnului, Grigore Sturdza, fostul coleg al lui Kogalniceanu,
ceia ce fireste se aproba de Voda, care-si facu odrasla, In locul lui Lupu
Bals, sin-epitrop al invataturilor publice" 4. In acelasi timp, Epitropia fu prefacuta, numarInd de acum
pe C. Mavrocordat, dar si pe N. Sutu si pe Lascar
Rosetti: acestia se declarara, imediat, pregatiti pentru
a discuta cu comisiunea5. Abkentele membrilor, de o
parte si de alta, fact' sa nu poata avea loc o intru1 Ibid., pp. 281-2.
2 Ibid., pp. 281-9.
3 Ibid., p. 283.
4 Ibid., pp. 283-4.
5 Ibid., pp. 284-5.
www.dacoromanica.ro
261
iectul, care nu e cleat eel din 1843, cu Indreptaturi i adausuri. Se recunoate un progres mai slab
decit al Grecilor, cari se folosesc de o limbA pe deplin formatk se recunoate di oamenii sAraci n'au
Adunarea asistA la examenele din 18153. Dar actiunea ei se opri aici. Numai In Februar 1847 Dom-
Ibid., p. 285.
lile primare din Iavi, pentru a stringe material de a-cusare; ibid., p. 287. El tam o critic aspra vi vcolii
8 Ibid., p. 293.
4 Ibid., p. 319.
www.dacoromanica.ro
262
aprobe ca sistemul de astazi nu au rAspuns la trebuintile Moldovei", fiind izvodit, cules mai mult sau
mai putin din asezamintele altor natii", cd el nu se
potrive,ste cu starea de MO. a sotietiltii", cu trebuintile sotiale ale terii" cu .,obiceiurile si neN oile noas
tre", fixind principiul ca, spre a .ajunge cineva
la slujbe mai inalte, trebuie s nu fie lipsit de oarecare instdrire", restul avind a merge la plugdrie, la
263
www.dacoromanica.ro
264
se crease, nu o coala preoteasca, ci numai una bisericeasca, prin Neofit Scriban, adus de la manastirea Mogeeti, wade fusese egumenl. In curind se
Introduse In toate wolile invatamintul religiei, cu
talmacirea Evangheliei i a Apostolului" 2.
Incercarea Mitropolitului, lacom de banii gramezii
de preoti nepregatiti, de a scoate pe Filaret, in 1847,
nu izbutisera: Wei Bojinca, nici Cimpeanu, solicilati,
nu voisera s-1 inlocuiasca 3.
Atita vreme cit Alexandru Ghica fu Donut muntean, atmosfera patriarhala romaneasca se pastreaza.
Voda iea parte la impartirea premiilor in 1839 i Cu-
a-
Ii
da mina spre sarutare cu cea mai tiara i Orinteasca dragoste". El cerceta i coala de invatatori,
examinind caietele i dind sfaturi, cautind sa inlature
infricoOtorul zvon ca invatatura aceasta e o pregatire a lua copiii la oaste" 1. Profesorii erau poftiti cu
www.dacoromanica.ro
265
2 Ibid., p. 147.
3 Ibid.
4 Ibid., p. 148.
5 V. si publicatia lui G. Bibescu, Regne de Bibesco, passim.
www.dacoromanica.ro
266
tarindu-1 imediat; la 21 ale lunii el era si promulgat, fiind primit de deputati fara a-i aduce nici cea
mai mica prefacere, de si desbatut cu cea mai mare
luare aminte".
si
urm.
www.dacoromanica.ro
267
un InvatImint militar. 0 swal . de fete Isi va incepe activitatea (12 bursiere; la Academie 22 de
interni).
Regulamentul fixeaz1 scoli, de la 1-iu Octombre la
www.dacoromanica.ro
268
i, in privinta planului muntean, nou, un pedagog ardelean din Bucuresti, Blajean unit, judeca astfel, la 6
April 1848: Cu reforma scoalelor nu e impacat 111111Cnea, nici ca poate fi; toti prezic ca nu se va infiinta cum
ruseste tot asa. Romaneste se preda numai gramatica, si anume din Februar 1848.
1 Omagiul Bianu, pp. 161-2.
2
www.dacoromanica.ro
Revolutia de la 1848 introduse In Muntenia Invatamintul gratuit, inlaturind grelele taxe puse de Bibescu 1. Eforia boiereasca a lui Alexandru si Constantin Filipescu si a lui Manolache Baleanu se Inhturn 2. Mentinut, Monty fu pus supt controlul Consiliului profesoral si al ministrului, gramatica latina si
revolutiei, dar nu demagogi sf tulburatori", ci aparItori ai libertatii, pycii, ordinei"; ei vor deslusi"
-teranilor Constitutia. Unii alergara, altii cerura a li
se plati Intaiu lefile 5. Balcescu avea s-i IncIlzeasca
redactlnd In acest sens Invcitcitorul satului"6. Eliad
facea s se decida o statuie lui Lazar'.
1 Ibid., p. 335.
2 Ibid., p. 336.
8 Ibid., p. 339.
4 Ibid., pp. 340-1.
5 Ibid., pp. 342-3.
6 Ibid., p. 344.
7 Ibid.
www.dacoromanica.ro
270
ca la Paris, cu o mai mare iconomie decit in oricare and capitald", e bogatia de cursuri, multimea
bibliotecilor, bogatia museurilor, feluritele maestrii" i
alte wzdminturi de industrie", gratuitatea, ilustratia Invatatilor profesori i a capeteniilor acestor aezaminturi", aceasta fiind cea d'intliu Foall a lu_mil", se constata i feluri die stricaciuni" ca intr'un
im,ens oral, ceia ce e mai ales periculos pentru ,2co-
www.dacoromanica.ro
271
1 Ibid., p.
236.
www.dacoromanica.ro
XII.
Ardelenii in invlitamint
Acest avint patrunsese si la Ardeleni. Aid un anonim indemna la 1844 sd se =ease case -sapte sate
si psal-
mii", iar, daca se poate, sa se faca li pregatirea pen tru mestesuguri sau pentru gimnasiu.
Acest gimnasiu se Intemeie abia in 1850, cu Gavril
Munteanu, readus de dincoace, la Brapv, unde negustorimea crease Inca de la 1836 area scoala, ai cu
www.dacoromanica.ro
Ardelenii in inv5tarnint
273
directori romini in Banat, directori actuali" sau actualnici". Era vorba ca Uros Nestorovici sit creeze
si un ziar romanesc.
De la moartea lui Uros Nistorovici insd scale banatene incepura sa decada1.
Dupd catolicisarea din 1822, supt Consistoriul din
Liov, dupa incercarile de rusificare, de germanisare si de polonisare chiar, la 1817 limba terii fiind
www.dacoromanica.ro
274
dreapta, de un spirit larg, deschis care toate orizonturile, de o forma neteda si sigura, inchegatil dupa
www.dacoromanica.ro
Ardelenil in invatamInt
275
XXVIII, p. 268.,
www.dacoromanica.ro
276
datorim nimic, caci limba nationals esingurul cacare se revarsa luminile la o natie" :
oamenii, chiar slobozi fiind, supt limba strains.
gem supt o propunere amar5.". Curtea suzenal pe
www.dacoromanica.ro
Ardelenli in invAtamint
277
can
Si
www.dacoromanica.ro
278
cel putin cari si-ar Indeplini datoria for din constiinta sio fierbinteald patriotica". Se credeau Indreptatiti
si erau
a cere pildulloare indestulare
potrivitd cu marimea puhlicei defi-iimari" 2.
www.dacoromanica.ro
V.
MillAileseu
Arde!enii in invatamint
279
dintre vechii bursieri e Leon Filipescu pentru arilmetica, geometrie si constructii de economie rurala",
si dr. Virnav se adauge pentru igiena la clasa a chicea. Filaret, fostul Vasile Scriban, Intors din Chiev,
www.dacoromanica.ro
280
Acela care trebuia sa inoiasca aceasta directie latinista, ardeleand, in invatilmint, August Treboniu
Laurian iii publica abia, la Viena, in 1839, cunoscutul
V. i
urm.
www.dacoromanica.ro
Ardelenii in InvAtAmint
ca
281
romini'', deci fara Laurian, Aaron, revisorul scoalelor din. judete", loan Maiorescu, inspectorul si revisorul scoalelor din Valahia Mica", si profesorul de
Istorie universala, V. Maiorescu, fugiti 5i destituiti
ca abatuti din crestineasca datorie a omului" 2. Se
preferd inchiderea scolilor fard daseali siguri 3. Scolite de sat fury pur si simplu suprimate, Invatatorii
si
Icolilur,
Ibid., p. 349.
Ibid., p-. 350.
Ibid., p. 351.
Ibid., p. 353.
Ihid., p. 351.
lilt!.. po. 317-S.
i)id, p. 3 9.
www.dacoromanica.ro
adecd a ce-
2b2
tene sau in
provincie.
ca fratele lui: Am cunoscut", spunea el la o imparire de premii, parinti cari se striintorau despre celelaite ale for trebuinte, iar, cind era pentru
cresterea si educ,atia copiilor, nu era cheltuialil cit
www.dacoromanica.ro
Ardelenil In Invatamint
283
deosebitelor close" deci iar principiul social, practic, inchizind fiecare categoric sociald in forma ci
de invdtdmint
si"
fericitd afirmatie!
sd
pOstreze coloarea locale 2. Tdrziu la 1855, cind se
intorsese in Scaun in mijlocul unei indoite ocupatii
strain, el exprima pdrerea ca scoala incepatoare tre-
buia sd fie ward i apropiald: sa imbratisam numai cit putem si sa ne ferim de a arneti mince i Inc d
crudd a copiilor". Nu profesori pe specialitati, ci un
profesor si o class 3. $ i el lama, aratind ruinele ce
I.
$1
8i
urm.
www.dacoromanica.ro
284
tocmai la capat,
Ardelenii in InvAtamint
28.5
care se afla cu dinsa limba romaneasca sint destule pricini ca s ne indemne a o adopta, de o potriva cu celelalte natii, ca o basa in studiile clasice,
1i
www.dacoromanica.ro
286
si romind".
portante se introdusera. Prietenul tinerimii", cartea care va fi admisa pentru scolile primare, cuprinde $i fisicit, matematicd, istoria terii. Scolarii can
itrmeaza numai cursul inferior, de trei ani, al Colegiului nu mai invatd latineste, dar pot alege o limbd
moderna, si ei primesc si cunostinti de arhitecturd,
mecanica, fisica, chimie. Un curs de .antichitati e inti-
tulat dupa manualul profesorului, Anticele Romanilor". Religia fu adausa dupa cererea formala a
Eforiei.
si i
Ardelenii in invatAmint
287
M. Petru, pentru astronomie, I. Maxim pentru literatua si pedagogic"; alt profesor, Al. Cretescu, de
istoria generals, pentru drept administrativ, N. Capp,
pentru inginerie, P. S. Aurelian pentru scoala de
agriculture la Grignon, iar la Viena I. Gh. Tintrreanu
pentru medicine, ca i tinarul Marcovici, I. Lupulescu $i V. Anton in tehnica, si ofiterii Costaforu,
Slaniceanu, Barozzi, Dona si Marculescu la Institutul
Geografic. In Witrttemberg merge fiul d-rului Mayer. In Germania pentru pedagogie institutorul Gri-
gore Vladescu. La Pesta alugarul Inochentie Chitulescu. In Italia pentru desemnul grafic", C. I.
Stancescu si G. Grigorescu.
In afara de scolile acestea si de Seminariul refacut de Balasescu, functions din nou, Inca din
Maiu 1850, la Sfinta Vineri, supt conducerea aghiotantului domnesc Salmen, scoala militara. Orascu Incepu Inca din 1850 scoala de inginerie. Era vorba
de o scoala de arte i mestesug,uri , de una de agronomie si economic agricold. Pentru fete va lucra
scoala particulars, subventionata de la 18525 pe lingr
pensioane noun ca a Wilhelminei Dahlen, mutate din
1
V. Urechi6.
bei-vocio. passim.
1.
www.dacoromanica.ro
288
Craiova, a Postelnicesei Ana Iacobson. PAnd la terminarea scolii de la Sf. Spiridon se subventioneazd a
d-nei de Grandzie, destinata ca directoare la Stat, in
si se arata ca, din experienta ce a facut, a recunoscut ca studiul de cinci ani al limbii latine Med
nu este de ajuns spre a putea colarii intelege cu
inlesnire deosebitil autori clasici". Sintem un popor
care mai are nevoie de latineste. Hill continua sa fie
www.dacoromanica.ro
Ardelenii in invAtarnint
289
malaiu stricat, supa cu .,soareci intregi", doua parechi pantofi de cavafi pe fiecare an si o giubea la
patru ani", duhoare urita si murdarie mare". Domnul interveni energic fav de neorinduelele ajunse la
un grad ce nu e iertat": episcopul fu chemat prin
Alitropolil la cunostinta celor d'intilu datorii" pen
%bid., p. 71.
S Ibid.
4 Ibid., p. 70.
6 Viala,- pp. 101 3.
www.dacoromanica.ro
290
Czihak). Dar inoitorul, acela care ddrui acestui inv' tamint alte base si alt prestigiu fu binevenitul nou
Romin d-rul Carol Davila. El va ajunge, avind si
elevi francesi si sustinut de toti conationalii sdi, Col-
4 Ibid., p. 22. In 1852-3, 333 la gimnasiu, 828 la seolile Cap:talei, 2.915 in provincie, Urecliiii,
1.
c., III, p.
www.dacoromanica.ro
Ardelenil In invAtamint
291
senza, apoi cu d-ra de Villeneuve, Romincele Iacobson, Vecereasa ; o Marie Tepeghioasa si chiar
d-na de Blaremberg pregatiau astfel de pensioane
gasim si pe Rominii Mitilineu, Riureanu, chiar Genilie. E adevarat ca li se recomanda la toti un studies
se adauge la capitalul scolii incepatoare (boar latina, si Inca insuficient, care nu poate folosi unor
Lined cari, plecin.d de la a patra, n'ar fi buni nici
de baieti de pravalie; istoria Intr'un singur an din
cursul superior, fares nicio preparatie n'are nicio
valoare; stiintile nu pregatesc pentru cursurile universitare, si nimeni nu s'a presintat Ina. la examenul general". Greceste nu se preda, nici istoria li1 Ibid., p.
104.
Viata, pp. 19, 72, 74, 116 i urin., 118. 0 judecata oficiald asupra acestor coli, lirechia, 1. c., III, pp. 102 3.
Canini propune la 1858 un Institut filologo-stiintifico so.cial"; ibid.. p. 93.
3
Iliid., p. 105.
www.dacoromanica.ro
292
terara. Absolventii pot fi numai niste pretentiosi lenesi, cari primejduiesc societatea.
Mai bine sa se reiea, cu unele modificari, programa
scolilor francese supt Imperiul al doilea, died amanuntele in sama unui consiliu de profesori, cu
cltiva institutori cu titlu consultativ, viitorul Consilitt
permanent.
Raspingind doar conditiile de predare a limbii la-
tine, pentru care fu insarcinat sa redacteze un dictionariu, care fu si inceput, la Sibiiu, In conditii
splendide, Nicolae sau Nifon Baldsescu 1, si repetind ca in scoala primary ar rdminea trei ani, cerind s se mai scadd din materii si sa se dea cite um
profesor de fiecare, Stirbei trimesese planul in cercetarea Eforiei, Omplectata cu trei-patru profesori 2
for e-
Instructie,
Grigore Bengescu, fusese colaboratorul fostului Domns_
www.dacoromanica.ro
Ardelenii in invAtainint
293
www.dacoromanica.ro
294
ces. Ea se reorganisd pe cinci ani, cu trei de practied, raminind a se continua studiile in Paris si in
Italia 3.
Mostenirea lui Stirbei se 'Astra astfel, tiindu-sein curent cu vremea, in ce priveste invatdmintul orasenesc, cu aceiasi concurenta, atot puternica, a scolilor private, In numar de 80 la Bucuresti, in 1856,
cu o populatie de nu mai putin decit 4.614 elevi.
Dar scoala sateascd nu se putea ridica, in ciuda silintilor lui Alexandru Ghica, revenit ca loctiitor domnese in 1856. Nu se gdsiau doritori de a incepe acest
lucru greu si oarecum compromis prin neizbinda
din trecut. Cu toatd cresterea de leafd oferita, cu toatd
deschiderea pentru viitorii invatatori a unor anumite
Via(a, pp. 104-5, 220-1; Urechia, III, p. 17.) si
1 V.
articolul mieu in Rev. Istorica, pe 1927.
2 Urechia, I. c. Pentru bursierii din 1850 si Makim, Capetineanu, Cretescu, Soimescu, Stolojan , Urechia, 1. c., pp_
210-11. Si un Evreu, fiul Minzei TeleloaicAi", Solomon (,oldenstein. Pentru manuale in 1857-8 (si Dictionariul romino-
81
o istorie pe scurt
ibid.
8
www.dacoromanica.ro
I.
295
Ardelenti in inv6tAmInt
care nu se va mai chema Mihaileana, dupa numele Domnului plecat in suieraturile tineretului. , ci
basiliana, dupa intaiul ctitor, Vasile Lupu i. Malgouverne plecase definitiv si Saulescu devenia inspector '.
Se luara masuri si pentru redeschiderea interna-
tului de baieti
chime
La 1850 Kogalniceanu propunea Domnului, prietenul sau, intemeiarea la Iasi a unei scoli de aplicatie, cu cursul de doisprezece ani, pentru ingineri:
s'ar primi absolventii ghimnasiei". E o scoala po-
litehnica.
Ibid
Ibid., p. 29.
3- Ibid., pp. 27-8, 53,
4
5
p.
125 ai
arm.
www.dacoromanica.ro
296
primal* pe judete, iar la Iasi in cinci locuri, urmareste scopuri practice (se introduce lecture cu litere latine); eclectismul cu bass latino-romIna domina
blice
www.dacoromanica.ro
297
urrn., 193 0
.nrm.
Ibid., p. 76.
3 Broura oficiala din 1851. Cf. Urechia,
si
urin., 55-7.
www.dacoromanica.ro
1.
c.,
pp. 29
298
care redevine o coald de teologie pe opt ani, programul fiind corespunzator cu aceastd inisiune. Tot
clerul inalt trebuie s fi trecut pe la aceastalalta Academie 1. Intre profesori se intilnesc, pe lingd cei ve$i pe lingd profesorul de cintdri Alexandru
Petrino, pe linga un Cristofor Scriban, doi absol-
chi
www.dacoromanica.ro
Ardelenii in InvAtAmint
299
9i
aici deci, unul , Gherasim Vida 1. La fiecare episcopie trebuia sd fie cite un seminariu eparhial.
www.dacoromanica.ro
300
turora,
si
Ibid., p. 107.
Ibid.,
p. 111 .i urm.
www.dacoromanica.ro
Ardelenii in invAtAmint
301
dreptIndu-se mai ales contra lui Iosif Patriciu, directorul Internatului, care fu batut Ianuar 1855 1.
Eliminindu -se unii din faptasi, elevii, afara de douitzeci si doi, parasira scoala. Comisiunea numita pentru a cerceta scandalosul cas, compusa din doi Canta-
eovineanului Alboteanu si a unui nou profesor ardelean, un revolutionar care avea s glorifice Intr'o
frumoasa carte de istorie miscarea la care participase, A. Papiu Ilarian, profesor de drept, care Meuse
studii temeinice in Italia, la Padova, si fusese si la
Berlin, adunind acele izvoare necunoscute ale istoriei
www.dacoromanica.ro
302
D. Cantacuzino, care, anuntlnd numirea ca inspector general a lui T. Veisa, licentiat, profesor de Facultate", spunea subordonatilor sdi, printr'o circulara oficiald si solemnd, in numele a ceia ce i se
parea lui ordinea, ca nechibzuita purtare a unora
din profesori, provenita din neexacta pazire a asezdmintului scolar, au dat pildd si elevilor si au infatisat trista privire de insubordonatie si calcarea discipliiiei, cea d'intaiu si mai neapdrata conditie ceruid de oricare institutie publied". $i se recomanda,
precisind vina celor demisionati, ca profesorii trebuie
Aceasta pentru ca
avuse in 1856 totusi acest departament5, erau de1 Ibid., pp. 126-7.
2 Ibid. p. 127.
3 Ibid., pp. 127-8.
Ibid., p. 129.
Ibid., pp. 154-5.
"5
www.dacoromanica.ro
Ardelenii in InvAtamInt
303
parte. Un asemenea conflict se produse si la Seminariu, unde unionistul Scriban, care-si adusese si nepotul, August, venit din Petersburg, fu sacrificat lui
Sohupan, care-1 pindise necontenitl.
si
o ura mutuala
www.dacoromanica.ro
?04
in ele s'au avezat principiuri de un radicalism ridicul", un atac contra limbii latinisate a lui Laurian.
Cantacuzino presinta, In fata acestei stari de lucruri, realisarile 1W: douazeci si cinci de vcoli satevti,
ai
la Iavi vi Galati, pe cinci ani, predind o enciclopedie de obiecte din domeniul comercial vi industrial,
cele mai trebuincioase pentru viata practica.", plus
www.dacoromanica.ro
Ardelenii in invAtArnint
305
Scoble de fete, puse supt patronagiul sotiei Caimacamului Bals 4, se bucura de o deosebitd Ingrijire.
Se creiazd Inca noun: la Galati, Ismail, Tirgul Ocnei,
Piatra, Husi, Bacau si Tirgul-Frumos, asteptind pc
cea din Tirgul Nedintului, din Roman, Folticeni, Ga-
www.dacoromanica.ro
306
pldnui un gimnasiu cu internat pentru aceste Tinuturi 1, Ioan Ionescu, agronomul, alerga sd ajute In
acest cimp nou
cursuri de trei ani; i s'a cerut ca gramatica romaneascd. sa figureze in program ca $i geografia si istoria Rominilor. Vicariatul catolic a fost invitat a deschide scoli comunale; un. Seminariu se propune a-
www.dacoromanica.ro
Ardelenli In invAtamint
307
Gall, la Tinuturi fiind case de baieti (si al lui Mettey, al lui Blanchin, al lui Danilau, al lui Olivari
la Botosani, 9 de fete (si ale lui Frietsch siBitrou)1.
Astfel se intemeie
inca o Incerearel
in ajunul
Unirii un invtitamint care dispunea de 75 de scoli
cu 5.936 scolari, apoi in 1859 de 117 cu 8.700. Se
socotiau, Intr'o suing. de 10.000, crescuta putin sau
9.013, 3.363 de bdieti la scolile primare, 1.204 la
coloniile bulgaresti, 342 de pensionari la Tinuturi,
1908 de elevi ai scolilor satesti2.
Ceia ce merit a se releva e ca, In aceasa avalansa
I. Patriciu si un boier, al carui fiu va primi lectii de romina, latinA, franteza si germanA", in schimb pentru 36
de galbeni si o chila griu", a fost tiparit in revista loan
Neculce.
1 Urechia, o. c., III, pp. 141, 149. Cf. si tabela pe la 18549, p. 174.
www.dacoromanica.ro
208
Botosani numita dupd ctitorul el', in daruri la premii, in fundarea la 1858, supt Indemnul lui Fatu,
a Asociatiei de incurajare a tinerimii la invatatura',
in actiunea Primariilor ca acea din Buzau, care facescoala de _fete la 18523, ca acea din Ploiesti, care-5i
cere un profesor de nemteste, pe Ohm4, prin fundatii.
ca a lui N. Codreanu din BIrlad5, a Ecaterinei Sturdza
la Miclausani 6) a lui Teodor Bals la Darabani 7. Grigore BrIncoveanu se gindi la un intreg mare organism scolar din veniturile asezamintelor lui8. La Braila_
". Ior-
chi fu si el un donator la el, la Birlad, dar cu conditie a se cumpara casele Negri ale sotiei lui 'I. La
Galati femei de toate natiile se uniau pentru a crea
un orfelinat12. Multe scoli se deschideau prin subscriptii publice13. Manastiri ca Vorona, Doljestii, eau1 Ibid., II, pp. 178-9.
2 Ibid., III, p. 123.
3 Ibid., p. 97.
4 Triata, p. 13; Urechia, 1. c., H, pp. 316-7 (1817).
5 tirechiA, 1. c., III, pp. 109, 164.
6 Ibid., p. 140
v. si cea de la Berislavesti, Arges, ibid.,.
II, p. 296).
Ibid., p. 199.
8 Ibid., pp. 222-3.
* Ibid., p. 230.
10 Ibid., III, p. 163.
11 Iorga, An. Ac. Born.", sectia literarA, XXIV, pp. 195-6_
Poteca las6 la 1846 dousa" Nurse; Urechiit, 1. c., II..
7
p. 316.
www.dacoromanica.ro
Ardelenii in invatantint
309
1.
Elevii erau supusi unui tratament care arata Inblinzirea moravurilor. Regulamentul eel nou din Mol-
ge-
www.dacoromanica.ro
XIII.
si
n'avu nici ragazul ca sa. adauge Invatamintului romanesc un capitol care sa-i apartie In adevar, si el
nu avu, de sigur, nici aceasta pretentie.
Deocamdata el, Domn peste loud Teri numai reunite, nu putu imicar sd se gIndeascd la un sis(ein
unitar.
In Moldova Manolachi Costachi si Tiriachiu, primii
In picioare pe cind Epitropia moldoveneasca fusese desfiintata. Se chema, In -Iulie-August 1859, Lau-
www.dacoromanica.ro
311
tasind cite a putut culege In curs de atria ani studioasei junimi"asa incit, fart' leafy, i se reserva
catedra. Laurian lull in Eforie locul lui A. G. Golescu, care se afla in Moldova, iar Maiorescu primi
chiar, la retragerea lui Costaforu, pe care-1 suplini
doar momentan Zalomit, sarcina de conducator al
scolilor muntene1.
Amestecul puterii de Stat, represintala prin ministri de partid, in viata scolara trebuia sa aduca
insa i alte scene decit cearta lui Golescu cu Eforia,
1 Ibid., pp. 180-1. V. V. Nlihililescu, o. c.
2 UrechiA, I. c., p. 182 si urm.
www.dacoromanica.ro
312
4 Ibid., p.
6
190.
313
yi
cinlarile. De acolo
se
trecea
la o pregatire specialit
in Rusia
1924-,
cu lstoria Ito-
www.dacoromanica.ro
314
Pe de o parte insa, cum chestia teraneasca preocupa in cel mai inalt grad, se luard mdsuri pentru
a face din scoala satelor altceva decit un ubred si
ovaitor inceput. In Moldova, ooala normala de
la Trei Ierarhi cdpdta ca profesori valori tiintifice
ca Grigore Cobilcescu, care plecil in strdindtate, 5i
extraordinarul emigrat, care abia sosise din Rusia,
Bogdan Petriceicu Hasdeu. La Trei Ierarhi preda,
in clasa intliu lancasteriand, V. A. Urechili, care Meuse studii In Spania i pe care la intoarcere it numisera profesor la clasele universitare i, indata,
director al Ministeriului colilor2. In 1860 erau 32
1 Urechia, /. c., p. 193 si urm.
2 Cf. si ibid., p. 234.
In 1860, Brincoreanu anunta concurs pentru colile Eforiei in ciuci judete si promitea
0i
www.dacoromanica.ro
315
din,
Munteni, ibid., pp. 181-2. Aristia scrisese o carte sAteanocrestina"; ibid., p. 121.
5 V. ibid., p. 229.
6 Ibid., p. 235 si urm.
www.dacoromanica.ro
316
De fapt Inca in 1863, supt ministrul-poet Bolintineanu, abia era vorba de Scoala Normala din Bucuresti
1.
Intorciadu-ne in Moldova, daca invatarnintul rural ayea incA nevoie de pomeni ca a lui Nicolae Istrati, autorul Amicului copiilor, carte de lectura pentru scolari satesti"5, scoala primara de la orase capata alaturi,
www.dacoromanica.ro
31T
cind tot acolo erau la aceasta data 6.115 elevi in colile de blieti corespunzatoare 1.
Dacia koala reala de la Iasi e desfiintata
veniturile trecindu-se la Facultatea de tiinti, fiindca in
fusese in stare a aduna decit nouasprezece elevi'
aid majoritatea Ardelenilor (i Med Columb ramasesera la locurile for 3,
Inca de la 1862 se crea
doi
6
7
Ibid., p. 242.
Ibid., p. 250.
www.dacoromanica.ro
318
11, pp. 197 Stawski), 203 Schiavone) ; III, p. 118 (Schiller, elevul lui Schiavone). Pictura scoasa din program
la 1843, ibid., II, p. 265.
6 Gomoiu, o. c., pp. 901-2.
7 Ibid.
www.dacoromanica.ro
319
avea in viitor la sinul ei elevi din Transilvania, Banat si Bucovina", caci. Basarabeni si erau. Scoala
de veterinarie se intemeie tot atunci1.
apai de N.
Cretulescu. Conservatoriul
Ludovic
4 Din 1859: Ciurea, Codrescu, N. Culianu, Gh. Mirzescu, C. Pilat, Agapi, P. Poni; ibid., p. 168. In 1862,
www.dacoromanica.ro
320
7 Ibid., p. 262. Manualul de mica hirurgie al lui Vartiadi, 1844; ibid., II, p. 271.
www.dacoromanica.ro
321
bita, cu un curs de trei ani, si se instaleaza un decan al ei, cel d'intaiu decan de Facultate in terile
noastre, pastrindu-se profesorii de pans atunci. Ea
trebuia sa alba acum doi profesori de drept civil si
curesti scoala superioara de stiinte", care va deveni o Facultate. $i peste douazeci i doua de zile,
alt decret desparte $coala superioara de litere, care
si ea va lua titlul de Facultate. Bolintineanu avea o1 Urechia, 1. c., II, p. 235. Ar pArea neadmisibile cifrele
de 42 inscrisi si 32 examinati pentru 1840; ibid., p. 159.
Dar putin mai inainte 45, ibid., p. 107, 45 si la 1839;
ibid., p. 105.
Interesul pentru chestii de drept e foarte velchiu.
II
www.dacoromanica.ro
322
la 4 Iu lie din anul urmator 2. La inceput se avusera in vedere numai soopurile practice: crearea de
profesori gimnasiali capabili de misiunea lor" si de
ingineri civili inzestrati cu cunostintile necesare" 3.
Facultatile erau astfel si scoli normale pentru forinarea profesorilor gimnasiali", la litere, si pepiniere
ale inginerilor si constructorilor de poduri i sosele
la stiintel. In programul celei d'inthin istoria, totdeauna critica", era larg represintata: a terilor romine, impreuna cu istoria literaturii romine" pentru
Urechia , a lumii, a literaturii si a filosofiei; Odobecu, ministru si el, un moment, adatgise arheologia
clasica, i o gramatica comparative" unia limbile csice cu Wale cele moderne, si cea ispanica 1 portugalica". Pedagogica" pi ,.metodica" nu puleau lipsi,
alaturi de restul l'ilosofiei, in acest curs numai de doi
ani 5. Stiintile naturale figurau modest, la stiinte,
pc linga cunostintile teoretice $i practice necesare inginerului 6.
www.dacoromanica.ro
XIV.
www.dacoromanica.ro
324
de oars pe la
dova vor fi protese si administrate de acei cari, lafata locului fiind, mai lesne pot face aceasta decit
de ar fi la Bucuresti".
Glasul bunului simt rdsund in zadar contra centralisarii care facu adesea din lucruri istorice vii
forme administrative moarte.
Dar curentul de unificare birui. Si el nu era nou_
De mult, Asachi trimesese lui Alexandru-Voda Ghi-
ca ,,vrednicile de laudd producte ale tinerimii moldovene", si acesta-i raspundea, in Novembre 1836,
vorbind de pdsirile Rominilor", aratindu-Si bucuria,
www.dacoromanica.ro
325
inisiunea centrals, pentru o prefacere care s'ar aplica invatamintului din ambele Principate. Dar Eforia munteana pretexts ca trebuie timp si consultarea altor legislatii, aa incit nu se mai vorbi de
aceasta modificare, alit de fireasca totui1.
O lege noun era cerutd de inult. Profesoril ieeni
pretindeau cu dreptate ca ei stau pe basa unei vechi legi neabrogate. Nu se putu face nimic pans la
lovitura de Stat. Un produs al ei supt Ministerul Cretuleseu fu legea fundamentald din 1861.
concursuri care nu se informeaza declt de cunosiintile lui, nu si de viata lui morals si de intuitia
Ibid., III, pp. 205-6.
2 Ibid., p. 276.
www.dacoromanica.ro
326
lui pedagogicn, de talentul lui de vorbd; colari selectionati i minati mnainte prin examene de materii
memorisate, cu totul in afard de viata care se mirn
in jurul lor; InvatAmint bisericesc asemenea cu cel
mirean; cretere a fetelor ca ,i a baietilor,iata motenirea legald pe care o lasa o generatie veche obosita i una noun tr'e'nd prin formule.
Aceasta lege, facutn. totui cu amestecul acelora
cari aveau meritul invatnmintului vechiu i capntasera In practicarea i conducerea lui aa de mare
experienta, n'avea nicio basd de traditie i nicio Insufletire de ideologie moralni. Dounzeci de ani dupti
aplicarea ei, Odobescu, gindindu-se la coala Regulamentului Organic, la vechile clase secundare de
la Sf. Sava, putea scrie: Cele patru clase umanioare
deters terii o Intreaga populatie de tineri, a carora
www.dacoromanica.ro
327
si
Ibid., p. LXXXIII.
www.dacoromanica.ro
328
a doi sau trei profesori, gimnasiul era gata. Se numiau profesori, aducIndu -se lucrul la cunostinta Ministeriului; se instala gimnasiul, deocamdatd la Koala
pilimard, is Primarie sau la Prefectura; se facea ceremonia deschiderii noii scoale cu o solemnitate ex1
Ibid., p. LXXVII.
c., p. 6.
20.
www.dacoromanica.ro
329
Un Intreg Invatamint particular se desvolta astfel, adesea superior acelui al Statului. ySi, paralel,
e, cu pretentii marl, In.vatamIntul in strainatate,
creind, din clasele bogate, Intregi generatii de oameni
ticit
pp. 19-20.
2 Ibid.
www.dacoromanica.ro
330
www.dacoromanica.ro
331
www.dacoromanica.ro
332
gi o
www.dacoromanica.ro
333
n'a dat numai functionari, ca mii de functionari erau necesari, dar ea e putintel raspunzatoare pentru
caracterul lor, si avea dreptate si N. Cretulescu,
dud descria la 1860, intr'un raport cAtre CuzaVI:AA, tineri, abia esiti de pe banelle scolii cu o
diploma oarecare, dar fara principii i fara educa1 Instituindu-se pentru recrutarea profesorilor examenul
de capacitate, el a ajuns une on in minile unor comisiuni
neschimbate, care eterniseaza un sistem.
www.dacoromanica.ro
334
vreme al unei scoli mud", aceia a -eforiilor scolare. Se gresia in principiu chiar: eforiile balcanice
Dar dupg. 1861 scoala particulars iea un alt caracter. Ea antra, cu program romanesc i limbs de
propunere rom6neascl, pe mina Rominilor, si a celor mai distinsi dintre profesorii romini. Astfel In
Iasi, la 1866, Institutul academic, cu sectia de bacalaureat, la 1870, Liceul Nou, care se unira la 1879
supt firma Institutele Unite. Ca forte didactice, un
T. Maiorescu, un P. Poni, un N. Culianu, un Gr.
1 Xenopol, V. Kretzalescu, p. 191. Cf. ibid., p. 196.
www.dacoromanica.ro
335
Un loc deosebit trebuie sa se faca ultimului aezamInt de binefacere boiereasca, liceul creat de Anastase Baota pe moia lui dorohoiana, Pomirla.
Incercarea in mediu rural, alit de grea
pe care
trebuia s'o repete vremea cea mai noun, i aceasta
nu totdeauna cu succes, fu condusa cu un perfect
devotament, care lass neterse urme in sufletele elevilor sai, de un poet bucovinean, silit ali parasi
Cara de natere, la 1862, pentru a pusese sa fluture acolo, un moment, tricolorul, Samson Bodnarescu, prin care venia pe aceste vecine plaiuri moldovene spiritul lui Aron Pumnu12.
0 Incercare originala din partea Bisericii fu Seminariul, indata cazut in parasire i cu vointa minat spre desfiintare, de la Neamt, al staretului
Neonil 3.
www.dacoromanica.ro
336
www.dacoromanica.ro
337
In Apus, la Brad, se Incerca, prin snitti particulare, un al doilea gimnasiu, care se tinu cu greu,
desvoltindu-se neindestulator.
Seminariile singure si preparandiile pentru invatatori, aflatoare in sama organisatiilor confesionale, se
putura mai solid intk'ri, Rind pline de zdravene odrasle ale satelor.
Invat.amintul ardelean se lovi insa de marl greutati,
www.dacoromanica.ro
338
buia sa fie calusul in gura pentru organismul national romanesc de supt Coroana Sfintului Stefan; crima
devenia astfel un act legal si meritoriu. Dar vadirea,
cinica, a scopului urmdrit dadu bietilor dascali amarlti din casutele umede sau prafoase un nou impuls
catre nebiruita resistenta.
In Basarabia, o swath'. -crestina", de simply aparenta, transmitea in sate marasmul sulletesc de
la o generatie la alta. In scoala secundard ca si in seminariu, totul era rusesc.
Scoala macedoneana, abia atinsa pana acum, merita
un paragraf special.
Neofit Duca pomenete in Dialogurile si epistolele" sale o scoala intemeiatd de iubitorii de Muse" din Metovo: era Insa probabil pur greceasca
Din vechile centre balcanice, in parte dispdrute,
ca Moscopolea, In parte saracite prin pradaciuni albanese sau prin emigratie, Koala romaneasca trecuse
la asezamintele de stil european din Viena gt Pesta.
Mihail Boiagi, traducatorul in greceste al lui Comenius, era, cum am vazut niai sus, dascal de la 1813 la
18212. Dar aici caracterul international se pierdu
de la aceasta data de pe la 1821 incoace. A intoarce
acasa invatamintul cu mijloace proprii era o imposibilitate.
Trebui deci ca, a doua zi dupd consolidarea Statului romanesc la Dunare, A. se caute aici sprijinul.
Smeritul, dar si energicul, arhimandrit Averchie
lua deci calea la Bucuresti, si aici el gni Intelegatori,
' (I)otv:f ipso: 8,./4o7ot xce. in:aro-472, Vi. na, 1815: "Hall -rip 'MIv2;:ov auviatans;, oE yEX6pouzot blacro60.-.x: ccuT.ox06vou; 8L8/oxiXou.i.,
www.dacoromanica.ro
339
si organisator de scoli In
Moldova, apoi In Romknia unitA V. A. Urechia,
Intre altii pe. istoricul
ceased indatinata. Se ajunge a avea, pe clnd In bisericA, peste cearta si Wale, se ridicA Intaiele cintari
In romaneste, localul scolii, mobilele de pomana penfru dinsa.
www.dacoromanica.ro
340
.Astfel pe la 1880 se alcatuieste, Intaitt supt binefacatoarea ocrotire, apoi supt amestecul plin de
pasiune egoistA, al celui mai intreprinzator om care
a raslrit din acea parte a neamului, Apostol Margrit, fost negustor de covoare, o intreaga organisatie
scolara, mergind pans la transhumantii din ,,calive", pe care o incunura liceul din Bitolia, asteptind scoala comerciala din Salonic. Scolile comunale
fury cucerite, in sfirsit, dupra atita lupta 1i durere,
in 1886-7, Inc A inainte ca limba s fie admisa oficial
in serviciul divin. Cei d'intaiu scriitori, legati de
scoala, apar, In frunte cu Andrei Bagav1.
Si Invatamintul din Principate trece spre Sud granitele terii. Inca de prin 1860, Costachi Petrescu, fiul
data, In terile alipite, era pecetea maghiarit, germana sau ruseasca. In afara de vajnica, imediata
nevoie de a gasi puteri didactice, i anume ca sa
nu trebuiasca a ne rasina de dinsele, erau traditii pe
care centralismul nu trebuia
In once cas, nu era
in stare s le biruie cu tendintile lui spre unifi1 Gup Papacostea Goga, In :tide redestepteirii macedoromIne, Memorii, acte si corespondent& Iiiicureti, 1927.
Cf. Rev. 1st., VI, p. 273.
2 Rev. Istoricd, XIII, p. 411; Graiul ronzanesc, I, 6. Acelai scrie in Romlinia Liberd de la 1877 articole pin%
www.dacoromanica.ro
341
www.dacoromanica.ro
342
5ti-
Statul, un singur si unic soop: Intrtrirea 0 asigurarea lui In viitor". Haret, matematicul, urmareste
Int aturararea superfluitatilor prin introducerea simtului lucrurilor". El are totusi in vedere societatea,
de si numai o anumitd societate fire lux si, adaug,
fdra podoabe, ba chiar fire poesia unei armonisari
intimel.
. Din noile proiecte, datorite unor filosofi, dd. Negulescu si Petrovici, se desface, de sigur, grija de a
introduce un spirit nou. Ambele cuprind si idei originale: la primul, lucrul manual necesar om-utui
www.dacoromanica.ro
343
apropia koala de teran mai mult decit, ca pana acum, teranul de scoalii; clasele complementare satesti
ale ultimei legi se aseaza cu greu linga un gin-mashu
nedefinit in de ajuns ca organism autonom
In general, se poate observa ca scopul scolii primare ji secundare, formind de fapt un bloc, nu e
unul singur, ci dublu (afaril de scopurile false ce
i s'au dat), si anume: pregatirea omului complect,
care s nu se incurce in viata, ci s'o inteleaga, s'o
dornine si s'o sporeasca gi, at doilea, pregatirea omului nobil, bun, energic, dar drept, luptiitor, dar
milos, in locul fiarei pe care o crea vechiul invatlfmint pur stiintific si numai real si care a dat pe
rind bestia de cistig, bestia de razboin si bestia de
sport.
1 Cf.
$i caracterisarile d-lui Tudor Vianu, in .Irhiva
pentru gliinta .gi relorma socialii, VII. p. 180 5i urm.
www.dacoromanica.ro
ADAUS
In vol. IV din Istoria coa lelor, p. 15, un document
muntean din 20 hale 7151 (1643) pomeneste pe
dascalul Pahomie, care au cetit hrisoavele lui Vinlila Voevod. si popa Teodosie, carele au invatat carte
Grigore Ghica pentru scolde elina si slavona din Bucuresti 17 Ianuar 1749); al lui Constantin Racovita
pentru plata dascalilor, 18 Octombre 1753, pp. 40-1.
V. si
www.dacoromanica.ro
Adaus
345
zacbthv, la Hrisolora pe urmI, gran) atica. Urmeaza Eaop si tomttl II din Enciclopedie,
cu 'Ar.o9.47t1 tiird
i loasaf,
www.dacoromanica.ro
316
la Ocna un Grec si doi Genevesi, Joan i Egna Fidim"; la Maineti doi Moldoveni" ; la Galati, pe
linga Romini, Greci, Armeni, Evrei, Joan Cumbari de
italienete, frantuzete i grecete, un Sirbinschi, i
www.dacoromanica.ro
Adaus
34T
La 1830 Raymond era mort; avea un fiu elev in farinacie" la Liege, pp. 320-2. Un Raimond era si dragoman
al consulatului Franciei (Peiba" e Pays-Bas"). Pentru vaduva, p. 322 si urm.".
www.dacoromanica.ro
348
Adaus
349
El tinu discursul, pastrat, la Ingroparea unei domnite a lui Nicolae Mavrocordat; p. 462, no. 717. Indio,
lucrare poetica a lui, ibid., pp. 477-8, no. 726. E deosebit de Gheorghe Ioan din Ampelakion, despre care
ibid., p. 486, no. 737.
Un dascAl erban 1733 ; Litzica, Catalog, p: 214,.
no. 421.
350
122.
Aritmetica. lui Gobdelas; ms. 676 al Academiei Romine; Litzica, Catalog, p. 91, no. 184.
Fisica lui Necifit Duca; ms. 151; Litzica, /. c., p. 93,
no. 191.
Insemnari despre cea mai bung. cretere a copiilor le da, la 1825, Vasile VIrnav, in prefata traducerii Logicei lui Condillac. Si el recomandA ince-
urm.
www.dacoromanica.ro
CUPRINSUL.
Pag.
I. Originile .
II. fncercArl
18
24
56
72
93
131
139
152
191
240
francesa .
272
XII. Ardelenii In InvdtamInt
XIII. Eclectismul national (1859-90) si Intemeiarea MOOmintului superior si special .
.
.
.
. 310
XIV. invatamintul In Principatele unite si in provincille lo323
culte de Romlni
344
Ad aus.
www.dacoromanica.ro