Sunteți pe pagina 1din 133

Universitatea Transilvania, Brasov, Facultatea de constructii

PROIECT DE DIPLOMA
MORAR CAMIL

BORDEROU
I.

PIESE SCRISE
Capitolul 1

Memoriu tehnic justificativ


1. Introducere Prezentarea temei de proiectare
2. Conditii de proiectare
a) Amplasament
b) Zona seismica
c) Informatii climatice
d) Informatii geotehnice si geologice
e) Clasa de importanta a constructiei
f) Categoria de importanta
g) Grad de rezistenta la foc
3. Prezentare solutie arhitecturala, functionala
a) Dimensiuni
b) Camere, destinatii, spatii
c) Finisaje
4. Prezentare solutie structurala
5 . Protectia muncii
6 . Program de control pe santier a calitatii lucrarilor
Capitolul 2
Breviar de calcul
1. Evaluarea incarcarilor
a) Incarcari permanente
b) Incarcari datorate exploatarii
c) Evaluarea incarcarii din zapada
d) Evaluarea incarcarii din vant
e) Evaluarea incarcarilor din seism
2. Predimensionarea elementelor
a) Predimensionare placa
b) Predimensionare grinzi
i. Grinzi transversale
ii. Grinzi logitudinale
1

Universitatea Transilvania, Brasov, Facultatea de constructii


PROIECT DE DIPLOMA
MORAR CAMIL

c) Predimensionarea stalpilor
i. Stalpi marginali si de colt
ii. Stalpi centrali
d) Predimensionarea fundatiei
i. Fundatia stalpilor marginali si de colt
ii. Fundatia stalpilor centrali
3. Dimensionarea si calculul elementelor
a) Dimensionarea si calculul placilor
b) Dimensionarea si armarea grinzilor
i. Grinzi longitudinale
ii. Grinzi transversale
c) Calculul stalpilor
i. Calculul stalpilor marginali si de colt
ii. Calculul stalpilor centrali
d) Dimensionarea si calculul fundatiei
e) Dimensionarea si calculul scarii
4. Deviz bloc de locuinte
Capitolul 3
Caiet de sarcini
Capitolul 4
Tehnologii de executie
II.

PIESE DESENATE

Plan parter
Plan etaj
Fatade : principala, posterioara, laterala 1, laterala 2
Sectiune transversala prin casa scarii
Sectiune longitudinala prin casa scarii
Plan cofrare placa
Plan armare placa
Plan cofrare si armare grinda transversala
Plan cofrare si armare grinda longitudinala
Plan cofrare si armare stalp marginal si de colt
Plan cofrare si armare stalp central
2

Universitatea Transilvania, Brasov, Facultatea de constructii


PROIECT DE DIPLOMA
MORAR CAMIL

Plan fundatie
Plan armare scara
Plan de situatie cu organizarea de santier

Capitolul 1. Memoriu tehnic justificativ


1. Introducere Prezentarea temei de proiectare
Proiectul de diploma studiaza structura de rezistenta realizata din cadre de beton
armat monolit, pentru o cladire dezvoltata pe parter si 4 etaje avand destinatia de bloc de
locuinte.

Denumirea lucrarii : Bloc de locuinte P+4E

Adresa: Cluj-Napoca, judetul Cluj , Romania

Autor proiect: Morar Camil

Beneficiar: Universitatea Transilvania , Brasov

Regim de inaltime : P+4E

Categoria de importanta a cladirii: C - Constructii de importanta normala


cf. H.G 766/1994

Clasa de importanta a cladirii : Clasa III cladiri de tip curent, care nu


apartin celorlalte categorii (I si II) cf. Normativ P100/1-2006

Zona seismica de calcul :

= 0.08g ;

= 0.7s cf. Normativ P100/1-2006

2 . Conditii de proiectare
Pentru intocmirea acestui proiect s-a folosit urmatoarea bibliografie:

Curs fundatii

Curs constructii civile

Curs beton armat


3

Universitatea Transilvania, Brasov, Facultatea de constructii


PROIECT DE DIPLOMA
MORAR CAMIL

Curs constructii din beton armat

Curs de statica constructiilor

Curs de siguranta constructiilor

Curs de infografica, desen tehnic

Curs de legislatia si economia constructiilor

STAS 10101/75 Greutati tehnice si incarcari permanente

STAS 10101/2A1-87 Incarcari tehnologice din exploatare pentru


constructii civile, industriale si agricole

CR-1-3-2005- Evaluarea actiunii zapezii asupra constructiilor

SR EN 1991-1-4-2006 Cod de proiectare. Bazele proiectarii si actiunii


asupra constructiilor Actiunea vantului

STAS 10107/0-90 Calculul si alcatuirea elementelor structurale din beton,


beton armat si beton precomprimat

NP 007-97- Cod de proiectare pentru structuri in cadre din beton armat

NE 012-99 Cod de practica pentru executarea lucrarilor din beton, beton


armat si beton precomprimat

P 100-1/2006 Cod de proiectare seismica Partea I Prevederi de


proiectare pentru cladiri

STAS 3300/2-85 - Calculul terenului de fundare in cazul fundarii directe

NP112-2004 Normativ privind proiectarea si executarea lucrarilor de


fundatii directe la constructii

Zoltan Kiss, Traian Onet Proiectarea structurilor de beton armat dupa SR


EN 1992-1, Editura Abel/2008

Tudor Postelnicu, F.Timilea, D.Zamfirescu

Structuri de beton armat

pentru cladiri etajate. Editura Matrixrom Bucuresti/2008

Anton Ionescu, Catalin Mircea Manual pentru proiectarea placilor plane


dreptunghiulare din beton armat. Editura Risoprint Cluj-Napoca 1998

EUROCOD 1
4

Universitatea Transilvania, Brasov, Facultatea de constructii


PROIECT DE DIPLOMA
MORAR CAMIL

EUROCOD 2
a) Amplasament

Constructia va fi amplasata in intravilanul municipiului Cluj-Napoca, in zona


centrala.
Conform actelor de cadastru, suprafata terenului respectiv este de 1010 m2.
Terenul este plan, fara denivelari si impedimente de relief care sa afecteze
functionalitatea si utilizarea.
Vecinatatile proprietatii sunt:
N Bulevardul 21 Decembrie 1989
S Strada Navodari
E Strada Petfi Sndor
V Strada Pitesti
Accesul atat pietonal cat si carosabil se va face pe laturile de est si de sud.

Suprafata de teren pe care urmeaza sa se amplaseze obiectivul este de


1010 m2, iar indicii urbanistici stabiliti in Planul Urbanistic de Detaliu aprobat sunt
P.O.T. = 50.29 % si C.U.T. = 1.90.
Terenul beneficiaza de alimentare cu apa, canalizare de apa menajera, canalizare
de ape pluviale, energie electrica, precum si de telefonie si internet.
b) Zona seismica
In conformitate cu prevederile Codului de proiectare seismica
P100/1-2006 , partea I, Prevederi de proiectare pentru cladiri , in functie de zonarea de
varf a acceleratiei terenului pentru cutremure avand intervalul mediu de recurenta (al
magnitudinii) IMR = 100 ani, constructia se include in zona cu ag = 0.08g. Conform
zonarii in functie de perioada de control (colt) a spectrului de raspuns, perioada de colt
caracteristica amplasamentului constructiei este Tc =0.7s si in functie de aceasta vor
rezulta si celelalte perioade de colt TB = 0.07s si TD =3. Fiind bloc de locuinte cu o
capacitate sub 150 persoane constructia apartine clasei a-III-a de importanta si de
expunere la cutremur avand factorul de importanta = 1. Structura fiind realizata din
5

Universitatea Transilvania, Brasov, Facultatea de constructii


PROIECT DE DIPLOMA
MORAR CAMIL

cadre cu mai multe deschideri si niveluri are raportul aU/a1 = 1.35 si clasa de ductilitate
medie (M), proprietatea de amortizare fiind data de factorul de comportare
q = 3.5 aU/a1 = 4.725.
c) Informatii climatice
In conformitate cu prevederile Codului de proiectare, Evaluarea actiunii zapezii
asupra constructiilor, indicativ CR1-1-3-2005, structura are valoarea caracteristica a
incarcarii din zapada pe sol (avand intervalul mediu de recurenta IMR= 50 ani)
S0,k = 1.5 kN/m2. Conform STAS 10101/21-1992, Cluj-Napoca se afla in zona A.
In conformitate cu prevederile Codului de proiectare, Bazele proiectarii si
actiunii asupra constructiilor. Actiunea vantului, indicativ NP-082-04, structura fiind
pozitionata in municipiul Cluj-Napoca, valoarea vitezei vantului mediata pe un minut la
10 m, avand intervalul mediu de recurenta IMR=50 ani, deci 2% probabilitate anuala de
depasire este Vb = 27 m/s, iar presiunea de referinta a vantului, mediata pe 10 minute la
10m, avand intervalul mediu de recurenta IMR=50 ani, deci 2% probabilitate anuala de
depasire este

= 0.56 kPa.

Adancimea maxima de inghet conform STAS 6054/77 este de 0.90 m.


Clima judetului Cluj este de tip continental moderata, specifica regiunilor de deal,
caracterizata prin veri calduroase si ierni blande, temperatura medie in luna iulie fiind de
19 C si in luna ianuarie de - 3 C.
.
d) Informatii geotehnice si geologice
Conform studiului geotehnic, din punct de vedere geomorfologic, zona
cercetata face parte din Depresiunea colinara a Transilvaniei. Regiunea este formata din
marne peste care apar strate aluvionare de varsta cuaternar, formate din pietrisuri cu
nisipuri peste care s-au depus argile nisipoase, nisipuri argiloase, etc.
Adancimea maxima de inghet in perimetrul considerat conform STAS 6054/77
este de 0.90m.

Universitatea Transilvania, Brasov, Facultatea de constructii


PROIECT DE DIPLOMA
MORAR CAMIL

Din coroborarea datelor geotehnice obtinute prin forare si incercarea in laborator a


probelor recoltate pentru zona respectiva rezulta ca stratificatia terenului de fundare fata
de suprafata terenului natural se prezinta sub forma urmatoarelor succesiuni litologice:

0.00 - 1.00 m umplutura pamant coeziv cafeniu negricios, plastic


consistent cu bucati de caramida, sticla, moloz;
- 1.00 - 2.30 m nisip argilos negricios plastic vartos
-2.30 - 5.00 m pietris cu nisip grosier, in matrice prafoasa cafeniu galbuie,
indesat.
Nisipul argilos este pamantul ce va intra in cadrul de deformatie al fundatiilor si
are urmatoarele caracteristici geotehnice:
este pamant coeziv
indicele de plasticitate indica plasticitate mijlocie (10% < Ip < 20%)
presiunea conventionala: pconv = 300 kPa
Nivelul hidrostatic a fost interceptat la cote cuprinse intre -3.50 - 4.00 m .
Fata de cele de mai sus studiul recomanda:
toate sapaturile se executa sprijinit cu elemente calculate
protejarea terenului de fundare impotriva umezirii, in perioada executiei si
in timpul exploatarii se va face prin pompare cu debite mici pentru a
impiedica antrenarea hidraulica a particulelor fine
e)

Clasa de importanta a constructiei

Nivelul de asigurare al constructiilor se diferentiaza in functie de clasa de


importanta si de expunere la cutremur din care acestea fac parte. Importanta
constructiilor depinde de consecintele prabusirii asupra vietii oamenilor, de importanta
lor pentru siguranta publica si protectia civila in perioada de imediat dupa cutremur si de
consecintele sociale si economice ale prabusirii si avarierii grave.
Incadrarea obiectivului conform prevederilor normativului P100/1-2006 este
necesara deoarece din aceasta rezulta:
marimile parametrilor utilizati la determinarea incarcarilor seismice
orizontale pentru calcul
criteriile de alegere a metodelor de investigare in vederea evaluarii nivelului
de protectie antiseismica a obiectivului
Fiind cladire tip bloc de locuinte, deci de tip curent, constructia apartine clasei
a -III-a de importanta si de expunere la cutremur si are factorul de importanta = 1.

Universitatea Transilvania, Brasov, Facultatea de constructii


PROIECT DE DIPLOMA
MORAR CAMIL

f) Categoria de importanta
Incadrarea constructiei in categoriile de importanta se face conform HG
766/1997 in conformitate cu metodologia prezentata in regulamentul adoptat prin
ordinul MLPAT nr. 31/N-1995. Impunandu-se un punctaj pentru criteriile asociate
factorilor determinanti pentru stabilirea categoriei de importanta a constructiilor, se
obtine un total care incadreaza constructia intr-o anumita categorie, respectiv categoria
de importanta C - Constructii de importanta normala cf. H.G. 766/1994.
g) Grad de rezistenta la foc
Corespunzator prevederilor din normele tehnice de proiectare si realizare
a constructiilor privind protectia la actiunea focului indicativ P118-1999, cladirea se
incadreaza in gradul II de rezistenta la foc.
3. Prezentare solutie arhitecturala, functionala
Constructia proiectata are destinatia de bloc de locuinte.
Imobilul este format din:
- la parter: 4 apartamente cu 2 camere: bucatarie, sufragerie, dormitor, baie,
2 holuri si camara.
- la etajele I,II,III,IV: 3 apartamente cu 2 camere: bucatarie, sufragerie,
dormitor, baie, 2 holuri si camara si un apartament cu 3 camere: bucatarie, sufragerie, 2
dormitoare, baie, 2 holuri si camara.
a) Dimensiuni
Pe terenul in suprafata de 1010 m2 urmeaza a se edifica o constructie
P+4E cu destinatia de bloc de locuinte. Aceasta constructie prezinta urmatoarele
caracteristici:
8

Universitatea Transilvania, Brasov, Facultatea de constructii


PROIECT DE DIPLOMA
MORAR CAMIL

numar bucatarii : 20

numar grupuri sanitare : 20

numar sufragerii: 20

numar dormitoare : 24

numar holuri: 40

numar camare : 20

suprafata teren: 1010 m2

suprafata construita: 374.68 m2

suprafata desfasurata: 1873.43 m2

latimea constructiei: 13.75 m

lungimea constructiei: 27.25 m

inaltimea unui nivel: 3.15 m

cota teren amenajat: - 0.45 m


b) Camere, destinatie, spatii
Constructia P+4E este alcatuita dintr-un singur corp ce va contine

spatiile necesare destinatiei pentru care a fost creata si anume:


1. Parter
Cota pardoseala parter:

0.00m

Suprafata construita: 374.68 m2

Casa scarii + hol : 29.25 m2

Hol 1: 6.23 m2 x 2

Hol 2: 4.83 m2 x 4

Hol 3: 9.52 m2 x 2

Hol 4: 21.75 m2

Baie : 6.65 m2 x 4

Bucatarie : 8.52 m2 x 4

Dormitor : 15.08 m2 x 4
9

Universitatea Transilvania, Brasov, Facultatea de constructii


PROIECT DE DIPLOMA
MORAR CAMIL

Sufragerie: 22.10 m2 x 4

Camara: 3.00 m2 x 4

2. Etaj I
Cota pardoseala etaj 1: + 3.15 m
Suprafata construita: 374.68 m2

Casa scarii + hol : 29.25 m2

Hol 1: 6.23 m2 x 2

Hol 2: 4.83 m2 x 4

Hol 3: 9.52 m2 x 2

Baie : 6.65 m2 x 4

Bucatarie : 8.52 m2 x 4

Dormitor : 15.08 m2 x 4

Sufragerie: 22.10 m2 x 4

Camara: 3.00 m2 x 4

Dormitor: 21,75 m2

3. Etaj II
Cota pardoseala etaj 2: + 6.30 m
Suprafata construita: 374.68 m2

Casa scarii + hol : 29.25 m2

Hol 1: 6.23 m2 x 2

Hol 2: 4.83 m2 x 4

Hol 3: 9.52 m2 x 2

Baie : 6.65 m2 x 4

Bucatarie : 8.52 m2 x 4

Dormitor : 15.08 m2 x 4

Sufragerie: 22.10 m2 x 4
10

Universitatea Transilvania, Brasov, Facultatea de constructii


PROIECT DE DIPLOMA
MORAR CAMIL

Camara: 3.00 m2 x 4

Dormitor: 21,75 m2

4. Etaj III
Cota pardoseala etaj 3: + 9.45 m
Suprafata construita: 374.68 m2

Casa scarii + hol : 29.25 m2

Hol 1: 6.23 m2 x 2

Hol 2: 4.83 m2 x 4

Hol 3: 9.52 m2 x 2

Baie : 6.65 m2 x 4

Bucatarie : 8.52 m2 x 4

Dormitor : 15.08 m2 x 4

Sufragerie: 22.10 m2 x 4

Camara: 3.00 m2 x 4

Dormitor: 21,75 m2

5. Etaj IV
Cota pardoseala etaj 4: + 12.60 m
Suprafata construita: 374.68 m2

Casa scarii + hol : 29.25 m2

Hol 1: 6.23 m2 x 2

Hol 2: 4.83 m2 x 4

Hol 3: 9.52 m2 x 2

Baie : 6.65 m2 x 4

Bucatarie : 8.52 m2 x 4

Dormitor : 15.08 m2 x 4

Sufragerie: 22.10 m2 x 4
11

Universitatea Transilvania, Brasov, Facultatea de constructii


PROIECT DE DIPLOMA
MORAR CAMIL

Camara: 3.00 m2 x 4

Dormitor: 21,75 m2

c) Finisaje
Finisaje interioare:
tencuieli driscuite si gletuite, cu vopsitorii lavabile la incaperi
placaje cu faianta la bai si bucatarii
pardoseli din parchet lamelar la incaperi
pardoseli din gresie montata pe adeziv la bai si bucatarii
treptele scarii sunt executate din beton si mozaic turnat
balustrada la scara este cu mana curenta din lemn si bare din fier
forjat
tamplarie interioara: usi din PVC
glafuri la ferestre din PVC
Finisaje exterioare:
tencuieli cu praf de marmura cu ciment alb, cu zone de tencuiala
driscuita
solbancuri la ferestre din beton si acoperite cu PVC
tamplaria exterioara este din PVC, cu geam termopan clar
4. Prezentare solutie structurala
Prezenta documentatie are ca obiect proiectarea unui imobil ce se dezvolta pe
parter si 4 etaje avand structura de rezistenta formata din:
infrastructura: fundatii izolate sub stalpi din bloc din beton simplu si
cuzinet din beton armat legate prin grinzi de fundare
suprastructura- cadre din beton armat

12

Universitatea Transilvania, Brasov, Facultatea de constructii


PROIECT DE DIPLOMA
MORAR CAMIL

Solutia constructiva a cladirii este impusa de conditiile de amplasare pe teren,


de regimul de inaltime propus precum si de dorinta de a oferi beneficiarului spatii
interioare generoase, elastice si functionale.
In urma dimensionarilor si verificarilor s-a ajuns la o adancime a fundatiei de
1.35 m.
Suprastructura cladirii va fi o structura spatiala din cadre din beton armat cu
grinzi dispuse pe directii perpendiculare si cu plansee din beton armat de 13 cm grosime
dispuse la nivelul grinzilor.
Stalpii structurii se vor realiza din beton armat de clasa C20/25, cu sectiunea de
50x50cm cei centrali, respectiv 45x45cm cei marginali si de colt. Inaltimea stalpilor la
parter si etaje va fi de 3.15 m, acestia se vor arma cu otel PC52. Stalpii se vor izola cu
polistiren de 10 cm grosime pentru a contracta efectul de punte termica.
Grinzile cadrelor vor fi realizate din beton armat monolit de clasa C20/25, cu
sectiune 25x40cm dispuse pe directia transversala, iar cele de pe directia longitudinala
cu sectiune de 25x45cm si se vor arma cu otel PC52.
Accesul pe verticala se va realiza pe scarile din beton armat avand doua rampe.
Inchiderile perimetrale vor fi realizate din zidarie din blocuri de BCA de 25 cm
grosime, iar cei interiori tot din blocuri de BCA de 15cm grosime.
Conform Legii calitatii nr 10/1995 constructia va indeplini urmatoarele exigente:
rezistenta si stabilitate la solicitari statice si dinamice
siguranta in exploatare
siguranta la foc
sanatatea oamenilor si protectia mediului
izolare termica, hidrofuga si economie de energie
protectie impotriva zgomotelor
In ceea ce priveste respectarea standardelor de calitate se face precizarea ca
materialele puse in opera sa fie insotite de certificate de calitate emise de fiecare
13

Universitatea Transilvania, Brasov, Facultatea de constructii


PROIECT DE DIPLOMA
MORAR CAMIL

furnizor, iar receptionarea etapelor de executie sa se faca conform Program pentru


controlul calitatii lucrarilor.
Structura are 4 deschideri,doua de 3.65 m si doua de 3.00 m si 7 travei ,cinci de
3,60 m si doua de 4.40 m fiecare.

5 Protectia muncii
La executarea lucrarilor se vor respecta:

regulamentul privind protectia si igiena muncii in constructii, aprobat de


MLPAT Ord. Nr. 9/N15.03.93

norme generale de protectia muncii editate de Ministerul Muncii si Protectiei


Sociale editia 1996

legea protectiei muncii nr. 90/1996 publicata in M.O. nr. 157/23.07.1996

norme specifice de protectia muncii pentru lucrari de zidarie, montaj


prefabricate si finisaje in constructii, indicativ IM 006-96, aprobat cu Ord. din
MLPAT nr. 773/N/15.10.1996.

norme specifice de protectia muncii pentru lucrari de cofraje, schele, indicativ


IM 007- 90 aprobate cu Ord. MLPAT nr. 774/N/15.10.1996.

Constructia va respecta toate masurile de tehnica a securitatii si protectia muncii


in conformitate cu dispozitiile legale in vigoare, prevazandu-se eventual lucrari
suplimentare impuse de conditiile locale. Inainte de inceperea lucrarilor de terasamente
se vor stabili toate instalatiile subterane, in special cablurile electrice, luandu-se masurile
de protectie corespunzatoare.

14

Universitatea Transilvania, Brasov, Facultatea de constructii


PROIECT DE DIPLOMA
MORAR CAMIL

Seful punctului de lucru va intocmi un program care va cuprinde toate masurile


speciale de protectia muncii, program program e va fi preluat pe baza de semnaturi atat
cu muncitorii cat si cu personalul de coordonare, supraveghere si control.
Echipamentul de protectie va cuprinde: cizme de cauciuc, casca de protectie,
manusi, salopete, masti de sudura.
Pe perioada executarii lucrarilor se vor respecta prevederile in vigoare si
normele de protectia muncii si activitatii de constructii.
Normele minime de protectia si igiena muncii sunt prezentate in Regulamentul
privind protectia si igiena muncii in constructii, publicate in Buletinul Constructiilor nr.
BC 5-6-7-8-1993.
a. Norme generale:
1. Inainte de inceperea lucrului, intregul personal muncitor trebuie sa aiba facut
instructajul de protectia muncii.
2. Personalul muncitor care urmeaza sa execute lucrarile de constructii-montaj, sa
nu fie bolnav, obosit sau sub influenta bauturilor alcoolice si sa fie dotat cu echipament
de lucru si protectie corespunzatoare lucrarilor ce le are de executat.
3. Sculele, dispozitivele si utilajele prevazute a se utiliza, sa fie in buna stare, de
lucru sau functionare.
4. Imprejmuirea pasarelelor, scarilor si platformelor de lucru, precum si zona din
raza de actiune periculoasa a utilajelor de ridicat.
5. Gropile, puturile de foraj, golurile (curti interioare, casa scarii etc.) se vor
imprejmui.
6. Schelele vor fi prevazute cu balustrade.
7. Atentionarea asupra pericolului de accidente, prin indicatoare vizibile, atat ziua
cat si noaptea, in toate locurile periculoase.
8. Interzicerea executarii concomitente a lucrarilor la doua sau mai multe niveluri
diferite, aflate in puncte pe aceeasi verticala, fara masuri de protectia muncii
corespunzatoare.
15

Universitatea Transilvania, Brasov, Facultatea de constructii


PROIECT DE DIPLOMA
MORAR CAMIL

9. Manipularea mecanizata pe orizontala si verticala a diferitelor incarcaturi, se va


putea face cu luarea urmatoarelor masuri:
- legarea si fixarea incarcaturilor se va face numai de personal instruit si autorizat;
- interzicerea folosirii dispozitivelor de legare uzate peste limitele admise;
- executarea legarii incarcaturilor astfel incat acestea sa nu se poata deplasa, aluneca
sau roti, dupa ce sunt ridicate;
- asigurarea transportului (deplasarii) incarcaturilor, astfel incat acestea sa fie la o
distanta de cel putin 1 m fata de obiectele inconjuratoare;
- interzicerea circulatiei pe sub incarcatura ridicata;
- supravegherea incarcaturii se va face pana cand aceasta este coborata si asezata
corect, la locul desinat;
- interzicerea stationarii sau a circulatiei personalului muncitor pe incarcatura.
10. Interzicerea aplecarii personalului muncitor in afara constructiei, pentru a
prelua incarcatura, sau a o deplasa din carligul mijlocului de ridicat.
11. Interzicerea executarii lucrarilor la inaltime in perioada de timp nefavorabil
(vant cu viteza de peste 11 m/s, ninsori, polei, vizibilitate redusa etc.);
12. Toate utilajele si masinile de constructie, actionate cu motoare electrice, vor fi
legate la pamant.
13. Nu este permis a se executa lucrari de sudura, la temperaturi interzise de
prescriptiile tehnice specifice acestor lucrari.
14. Executarea pe timp de noapte a unor lucrari, se poate face cu luarea unor
masuri:
- iluminarea corespunzatoare pe intreaga zona de lucru;
- dotarea personalului cu echipament reflectorizant;
- vopsirea carligului macaralei, etc. in culori reflectorizante;
- orice miscare (manevra) a mijlocului de ridicat va fi insotita de semnalizare
acustica;
- personalul muncitor va avea avizul medical APT pentru lucru de noapte.
16

Universitatea Transilvania, Brasov, Facultatea de constructii


PROIECT DE DIPLOMA
MORAR CAMIL

15. Pentru iluminarea locala a locurilor de munca se va utiliza tensiunea de 24


volti, pentru conditii normale si 12 volti, pentru lucrari cu umezeala excesiva.
16.Interzicerea aruncarii sculelor, materialelor etc. de la inaltime.
17. In toate locurile de lucru, personalul muncitor va fi dotat cu echipament de
protectie specific (casca de protectie, centuri de siguranta, ochelari de protectie etc.).
b. Norme specifice:
Norme de turnare si compactare a betonului:
1. Inainte de inceperea turnarii betoanelor, se va controla modul de executie a
cofrajelor, schelelor si podinelor de lucru si soliditatea acestora.
2. In cazul turnarii betonului la o inaltime mai mare de 1,5 m, podinele de lucru vor
fi prevazute cu balustrade si bordura de margine.
3. La turnarea betoanelor pentru elemente de constructie cu o inclinare mai mare de
30 grade, personalul muncitor va fi legat cu centuri de siguranta.
4. Interzicerea accesului personalului muncitor, in zona de turnare unde este pericol
de cadere a betonului.
5. Interzicerea stationarii personalului muncitor sub bena.
6. La compactarea betoanelor cu ajutorul vibratoarelor, se vor lua urmatoarele
masuri:
- manevrarea vibratoarelor se va face de personalul muncitor caruia i s-a facut atat
instructajul tehnic, cat si ce de protectia muncii;
- interzicerea utilizarii vibratoarelor defecte;
- vibratoarele care se defecteaza in timpul turnarii si compactarii vor fi imediat
deconectate de la sursa de curent si trimis la reparatie;
- personalul muncitor va purta cizme si manusi electroizolante, iar carcasa
vibratorului se va lega la pamant;

17

Universitatea Transilvania, Brasov, Facultatea de constructii


PROIECT DE DIPLOMA
MORAR CAMIL

- in timpul intreruperii lucrului sau deplasarii vibratoarelor acestea se vor deconecta


de la reteaua electrica.
6. Program de control pe santier a calitatii lucrarilor
In conformitate cu Legea 10/1995, Legea calitatii in constructii, se stabileste de
comun acord prezentul program pentru controlul calitatii lucrarilor pe santier:
Nr.

Lucrari ce se controleaza, se verifica

Document scris

Cine participa

Nr. si data

crt. sau se receptioneaza calitativ si pentru

care se incheie

la intocmirea si

documentului

care trebuie intocmite documente

semnarea

1
2
3

Predare primire amplasament


Trasarea constructiei
Atingearea cotei de fundare si natura

P.V.
P.V.
P.V.

documentului
B+E
B+E+T+P+A
B+E+P+G+I

4
5
6
7
8
9
10
11

terenului
Cofrare si armare grinzi de fundatie
Cofrare si armare placa sol
Cofrare ai armare planseu peste parter
Cofare si armare planseu peste etaj
Armare stalpi (la fiecare nivel)
Cofrare si armare atic
Cofrare si armare planseu terasa
Receptia structurii de rezistenta F.D

P.V.
P.V.
P.V.
P.V.
P.V.
P.V.
P.V.
P.V.

B+E+P+Pi+I
B+E+P
B+E+P+Pi
B+E+P+Pi
B+E+P
B+E+P+A
B+E+P+A
B+E+P

F.D faza determinanta

A proiectant architect

P.V. proces verbal

P proiectant de rezistenta

B beneficiar

Pi proiectant instalatii

E executant

G geotehnician

T topograf

I Inspectia de Stat in Constructii

La toate fazele executantul va prezenta certificatele de garantie, agrement


tehnic, certificate de calitate si rezultatul probelor de laborator (dupa caz) pentru
materialele puse in opera. Anuntarea proiectantului se face in scris cu minim 3 zile
inainte de atingerea fazei care se verifica.
18

Universitatea Transilvania, Brasov, Facultatea de constructii


PROIECT DE DIPLOMA
MORAR CAMIL

Procesul verbal la faza determinata se va semna de toti factorii implicati,


respectiv:
beneficiarul impreuna cu dirigintele de santier
executantul impreuna cu responsabilul tehnic cu executia (R.T.E.)
proiectantul
geotehnicianul
Inspectia de Stat in Constructii

19

Universitatea Transilvania, Brasov, Facultatea de constructii


PROIECT DE DIPLOMA
MORAR CAMIL

Capitolul 2. BREVIAR DE CALCUL


1.Evaluarea incarcarilor
a) Incarcari permanente
Incarcari permanente pe mp de terasa necirculabila

20

Universitatea Transilvania, Brasov, Facultatea de constructii


PROIECT DE DIPLOMA
MORAR CAMIL

Denumire
strat

Grosim
e
strat
[m]

Greutate
tehnica
[daN/m3]

Incarcare
normata
[ daN/m2]

n
(Gf)

1) Tencuiala
mortar-ciment
var
2) Placa beton
armat
3) Sapa
egalizare
mortar-ciment
4) Bariera
contra
vaporilor
5)
Termoizolatie
polistriren
extrudat
6) Protectie
termoizolatie
7) Beton panta
8) Suport
invelitoare
9) Invelitoare
bitum cu
protectie

0.015

1900

28.5

1.35

38.47

28.5

0.13

2500

325

1.35

438.7

325

0.02

2100

42

1.35

56.7

42

0.002

600

12

1.35

16.2

12

0.16

20

3.2

1.35

4.32

3.2

0.05
0.0015

1400
-

70
2.0

0.005

5.0

Total

Incarcari de
n
calcul
(Gs)
gruparea
fundamental
a
[daN/m2]

Incarcari
de calcul
in
gruparea
speciala
[daN/m2]

1.35
1.35

94.5
2.7

1
1

70
2.0

1.35

6.75

5.0

487.70

658.57

487.7

Incarcari permanente pe mp de atic


Denumire
strat

Grosime Greutate
strat
tehnica
[m]
[daN/m3]

Incarcare
normata
[ daN/m2]

21

n
(Gf)

Incarcari de
n
calcul in
(Gs)
gruparea
fundamentala
[daN/m2]

Incarcari
de calcul
in
gruparea
speciala
[daN/m2]

Universitatea Transilvania, Brasov, Facultatea de constructii


PROIECT DE DIPLOMA
MORAR CAMIL

1)Tencuiala
mortar-cimentvar
2)Zidarie din
BCA
3)Termoizolatie
polistiren
4)Tencuiala
ext. mortarciment-var

0.015

1900

28.5

1.35

38.47

28.5

0.2

1140

228

1.35

307.8

228

0.05

20

1.0

1.35

1.35

1.0

0.015

1900

28.5

1.35

38.47

28.5

Total

286.00

386.09

286.00

Incarcari permanente pe mp de planseu curent cu pardoseala calda


Denumire
strat

Grosime
strat
[m]

Greutate
tehnica
[daN/m3]

Incarcare
normata
[daN/m2]

n
(Gf)

1)Tencuial
a mortarciment -var

0.015

1900

28.5

1.35

22

Incarcari de
calcul in
gruparea
fundamental
a
[daN/m2]
38.47

n
(Gs
)

Incarcari de
calcul in
gruparea
speciala
[daN/m2]

28.5

Universitatea Transilvania, Brasov, Facultatea de constructii


PROIECT DE DIPLOMA
MORAR CAMIL

2) Placa
beton
armat
3) + 4)
Parchet
mozaic
inclusiv
sapa

0.13

2500

325

1.35

438.7

325

0.04

83.0

1.35

112.05

83.0

Total

436.50

589.22

436.50

Incarcari permanente pe mp de planseu curent cu pardoseala rece


Denumire
strat

Grosim
e
strat
[m]

Greutate
tehnica
[daN/m3]

Incarcare
normata
[ daN/m2]

n
(Gf)

n
(Gs)

1.35

Incarcari de
calcul in
gruparea
fundamentala
[ daN/m2]
38.47

Incarcari de
calcul in
gruparea
speciala
[ daN/m2]
28.5

1)
Tencuiala
mortarciment var
2) Placa
beton
armat
3) Sapa
egalizare
mortarciment
4) Gresie

0.015

1900

28.5

0.13

2500

325

1.35

438.7

325

0.035

2100

73.5

1.35

99.22

73.5

0.007

2600
Total

18.2
445.20

1.35

24.57
600.96

18.2
445.20

Incarcari permanente pe mp de planseu inferior cu pardoseala rece


Denumire
strat

Grosim
e
strat
[m]

Greutate
tehnica
[daN/m3]

Incarcar
e
normata
[daN/m2]

n
(Gf)

Incarcari de
calcul in
gruparea
fundamental
a
[daN/m2]

n
(Gs)

Incarcari
de calcul
in
gruparea
speciala
[daN/m2]

1)Tencuiala
mortar-

0.015

1900

28.5

1.35

38.47

28.5

23

Universitatea Transilvania, Brasov, Facultatea de constructii


PROIECT DE DIPLOMA
MORAR CAMIL

ciment -var
2) Placa
beton armat
3) Sapa
egalizare
mortarciment
4) Linoleum

0.13

2500

325

1.35

438.7

325

0.035

2100

73.5

1.35

99.22

73.5

0.015

1200

18.0

1.35

24.3

18.0

Total

445.00

600.92

445.00

Incarcari permanente pe mp de scara


,

Nr.
Crt.

d , m

Denumire strat de material

daN

1. tencuiala intrados din mortar de cimentvar, M50T


2. placa din beton armat monolit
3. trepte din beton simplu
4. mozaic turnat
24

m3

, daN 2
m

0,015

1900

28,5

0,13
0,175
0,02

2500
2400
100
d

325
420
2
775,5

Universitatea Transilvania, Brasov, Facultatea de constructii


PROIECT DE DIPLOMA
MORAR CAMIL

Incarcari permanente pe mp de pereti exteriori neportanti (zidarie de


umplutura din BCA)
Denumire
strat

Grosim
e
strat
[m]

Greutate
tehnica
[daN/m3]

Incarcare
normata
[ daN/m2]

n
(Gf)

n
(Gs)

Incarcari
de calcul in
gruparea
speciala
[daN/m2]

1.35

Incarcari de
calcul in
gruparea
fundamental
a
[daN/m2]
38.47

1)Tencuiala
mortar-cimentvar
2) Zidarie din
BCA
3)Termoizolati
e polistiren
4)Tencuiala
ext. mortarciment-var

0.015

1900

28.5

28.5

0.25

1140

285.0

1.35

384.75

285.0

0.10

20

2.0

1.35

2.7

2.0

0.015

1900

28.5

1.35

38.47

28.5

Total

344.00

464.39

344.00

Incarcari permanente pe mp de pereti interiori


Denumire
strat

Grosim
e
strat
[m]

Greutate
tehnica
[daN/m3]

Incarcare
normata
[ daN/m2]

n
(Gf)

Incarcari de
calcul in
gruparea
fundamenta
la
[daN/m2]

n
(Gs)

Incarcari de
calcul in
gruparea
speciala
[daN/m2]

1)Tencuial
a mortarciment-var
2)Zidarie
din BCA

0.015

1900

28.5

1.35

38.47

28.5

0.15

1140

171.0

1.35

230.85

171.0

25

Universitatea Transilvania, Brasov, Facultatea de constructii


PROIECT DE DIPLOMA
MORAR CAMIL

3)Tencuial
a ext.
mortarciment-var

0.015

1900

28.5

1.35

Total

228.00

38.47

307.79

28.5

228.00

b) Incarcari datorate exploatarii

Nr.

Destinatie

Incarcari normate

Crt.

incapere

[daN/m ]

1. Terasa
necirculabila
2. Hol,scara
3. Planseu

Incarcari de calcul in

(Gf)

gruparea
fundamentala

40

1.5

60

300

1.5

450

150

1.5

225

Incarcari de
n

calcul in

(Gs)

gruparea

0.4

speciala
16

0.4

120

0.4

60

La proiectarea acestei constructii s-au avut in vedere urmatoarele grupari de


incarcari:
Gruparea fundamentala - alcatuita din incarcari permanente
(P), cvasipermanente (C) si variabile (V);
Gruparea speciala - alcatuita din incarcari permanente (P),
cvasipermanente (C), variabile (V) si exceptionale (E).

Gruparile de incarcari s-au alcatuit in conformitate cu prevederile din Codul


de proiectare, Bazele proiectarii structurilor in constructii, Indicativ CRO-2005.

Gruparea fundamentala:

Pentru gruparea fundamentala s-a considerat urmatoarea schema de grupare:


GF = 1.35

+ 1.5 (Zk) + 1.5 (Vk + Uk)


26

Universitatea Transilvania, Brasov, Facultatea de constructii


PROIECT DE DIPLOMA
MORAR CAMIL

in care :
Gk,j - valoarea efectelor actiunilor permanente pe structura calculata cu valoarea
caracteristica a actiunilor permanente, luata cu valoarea sa caracteristica
Zk - efectul actiunii din zapezii pe structura, calculata cu valoarea caracteristica a
incarcarii din zapada
Vk - efectul actiunii vantului pe structura, calculat cu valoarea caracteristica a actiunilor
vantului
Uk - efectul actiunilor datorate exploatarii constructiei (actiunile utile), calculata cu
valoarea caracteristica a actiunii datorate exploatarii.

Gruparea speciala:

Pentru gruparea speciala s-a considerat urmatoarea schema de grupare:


GS =

AEk +

2,i

(Zk + Uk)

in care:
AEk - valoarea caracteristica a actiunii seismice ce corespunde intervalului mediu de
recurenta, IMR adoptat de cod (IMR=100 ani in P100/1-2006),
2,i - coeficient pentru determinarea valorii cvasipermanente a actiunii variabile
Qi avand valoarea 2,i =0.4 (pentru actiuni din zapada si cele datorate exploatarii)
I

- coeficient de importanta a constructiei, avand valoarea

=1 (clasa III de

importanta).
Distributia si intensitatile normate ale incarcarilor s-au determinat in conformitate cu:
CRO-2005 - Cod de proiectare, Bazele proiectarii structurilor in constructii;
NP-082-200 - Codul de proiectare, Bazele proiectarii si actiunii asupra constructiilor
Actiunea vantului
CR1-1-3-2005 - Cod de proiectare. Evaluarea actiunii zapezii asupra constructiilor
NP 007-97 - Cod de proiectare pentru structurile in cadre din beton armat

c) Incarcarea din zapada


(se calculeaza conform normativului CR1-1-3/2005)

S n i Ce
Ct S
k
0k
27

Universitatea Transilvania, Brasov, Facultatea de constructii


PROIECT DE DIPLOMA
MORAR CAMIL

i - coeficient de forma pentru incarcarea din zapada pe acoperis

0 300 i 0.8

Ce -coeficientul de expunere al amplasamentului constructiei;

Ct - coeficient termic ce tine seama de termoizolatia acoperisului;


Valoarea caracteristica a incarcarii din zapada pe sol in municipiul ClujNapoca este:

=1.5 KN/m2

= 0,8 1 1 1.5 = 1,2 kN/m2 = 120 daN/m2

d) Incarcarea din vant


Se face conform SR EN 1991-1-4.
Viteza de referinta a vantului se calculeaza cu relatia :
=

in care :
- viteza de referinta a vantului ;
- coeficient de directie (conf Nota 2 valoarea acestuia este indicat in anexa
nationala) ;
- 1 (valoare recomandata ) ;
- coeficient de anotimp (conf Nota 3 valoarea acestuia este indicat in anexa
nationala) ;
- 1 (valoare recomandata ) ;
- valoarea fundamentala a vitezei de referinta a vantului ;
- 27 m/s (conf hartii de zonare pentru Cluj Napoca)
= 1.0 1.0 27= 27 m/s
Viteza medie a vantului se calculeaza cu ajutorul relatiei :
28

Universitatea Transilvania, Brasov, Facultatea de constructii


PROIECT DE DIPLOMA
MORAR CAMIL

in care :
factorul de rugozitate ;
- factorul de orografie ;
1 daca nu este altfel specificat in 4.3.2.
- viteza de referinta a vantului calculata mai sus ;
Rugozitatea terenului se calculeaza cu relatia :
=

(ln

in care :
- lungimea de rugozitate ;
factorul de teren ce depinde de lungimea de rugozitate,

) 0.07

= 0.19 (
in care :

- 0.05 pentru teren categoria II conf tabel 4.1 ;


- 1 pentru zone in care cel putin 15 % din suprafata este acoperita cu constructii
care au mai mult de 15 m inaltime ;
)0.07 = 0.234

= 0.19 (

= 0.234 (ln

) =0.56

Viteza medie este :


= 0.56 1.0 27 = 15.12 m/s

Turbulenta vantului se determina astfel :


=

29

Universitatea Transilvania, Brasov, Facultatea de constructii


PROIECT DE DIPLOMA
MORAR CAMIL

in care :
- factorul de turbulenta ;
- factorul de teren ce depinde de lungimea de rugozitate,

- viteza de referinta a vantului calculata mai sus ;


= 0.234 27 1.0 = 6.32 m/s
Intensitatea turbulentei se calculeaza cu relatia :
=

= 0.42

Valoarea de varf a presiunii vitezei vantului este data de relatia :


= [1 + 7

Vm2(z)

in care :
densitatea aerului (valoarea recomandata este 1.25 kg/m 3)
1.25 15.122 = 562.96 N/m2

= [1 + 7 0.42]

Presiunea vantului ce actioneaza pe suprafetele exterioare,

se poate obtine cu

ajutorul expresiei:
=

( )

in care :
( ) presiunea dinamica de varf ;
inaltimea de referinta pentru presiunea exterioara (indicata in sectiunea 7) ;
- coeficient de presiune pentru presiunea exterioara (indicata in sectiunea 7) ;
Presiunea vantului ce actioneaza pe suprafetele interioare,
ajutorul expresiei:

( )x

in care :
30

se poate obtine cu

Universitatea Transilvania, Brasov, Facultatea de constructii


PROIECT DE DIPLOMA
MORAR CAMIL

( ) presiunea dinamica de varf ;


inaltimea de referinta pentru presiunea interioara ;
- coeficient de presiune pentru presiunea interioara.

h = 16.20 m
b = 24.60 m
e = min (b ; 2h) = min (24.60 ; 32.40) = 24.60 m
d = 10.60 m
Cazul I: d < e

31

Universitatea Transilvania, Brasov, Facultatea de constructii


PROIECT DE DIPLOMA
MORAR CAMIL

Pentru zona A
=

( )
= 0.562 (-1.2) = - 0.67 kN/ m2

Pentru zona B*
=

( )

= 0.562 (-0.8) = - 0.44 kN/ m2

Pentru zona D
=

( )

= 0.562 0.7 = 0.39 kN/ m2

Pentru zona E
=

( )

= 0.562 (-0.3) = - 0.16 kN/ m2


Cazul II : d

Pentru zona A
=

( )

= 0.562 (-1.2) = - 0.67 kN/ m2

Pentru zona B
=

( )
32

Universitatea Transilvania, Brasov, Facultatea de constructii


PROIECT DE DIPLOMA
MORAR CAMIL

= 0.562 (-0.8) = - 0.44 kN/ m2

Pentru zona C
=

( )

= 0.562 (-0.5) = - 0.28 kN/ m2

Pentru zona D
=

( )

= 0.562 0.7 = 0.39 kN/ m2

Pentru zona E

( )

= 0.562 (-0.3) = - 0.16 kN/ m2

Evaluarea vantului pe acoperisul cladirii

33

Universitatea Transilvania, Brasov, Facultatea de constructii


PROIECT DE DIPLOMA
MORAR CAMIL

Cazul I
d = 10.60 m
e =24.60 m
b = 24.60 m

Pentru zona F
=

( )
= 0.562 (-1.44) = - 0.80 kN/ m2

Pentru zona G

( )
= 0.562 (-0.94) = - 0.52 kN/ m2

Pentru zona H
=

( )
= 0.562 (-0.7) = - 0.39 kN/ m2

Pentru zona I
34

Universitatea Transilvania, Brasov, Facultatea de constructii


PROIECT DE DIPLOMA
MORAR CAMIL

( )
= 0.562 (-0.2) = - 0.11 kN/ m2
= 0.562 0.2 = 0.11 kN/ m2

e) Incarcari speciale. Incarcarea din seism


In tara noastra, ca de altfel in toate tarile cu teritoriul expus fenomenului seismic,
evaluarea incarcarilor seismice pentru structurile in cadre din beton armat prezinta o
deosebita importanta.
Evaluarea incarcarilor seismice pentru bloc de locuinte P+4E s-a realizat
conform Codului de proiectare seismica, Prevederi de proiectare pentru cladiri P1001/2006.
Incarcarile seismice care actioneaza asupra constructiei se determina pentru
fiecare mod propriu de vibratie.
In cazul particular in care oscilatiile proprii se produc intr-un plan, incarcarile
seismice corespunzatoare directiei de miscare considerate pentru teren si modului propriu de
vibratie se determina dupa cum urmeaza:
Forta taietoare de baza:
Fb = 1 Sd (T1) m
in care:
1 - factor de importanta si de expunere la cutremur
1 = 1 (pentru clasa de importanta III )
Sd (T1) ordonata spectrului de raspuns de proiectare corespunzatoare perioadei
fundamentale T1
T1 - perioada proprie fundamentala de vibratie a cladirii in planul care contine
directia orizontala considerata
m masa totala a cladirii calculata ca suma de mase m i
factor de corectie care tine seama de contributia modului propriu fundamental
prin masa modala efectiva asociata acestuia

35

Universitatea Transilvania, Brasov, Facultatea de constructii


PROIECT DE DIPLOMA
MORAR CAMIL

= 0.7 s
= 0
= 0 = 2.75

- spectrul normalizat de raspuns elastic


0 - factorul de amplificare dinamica maxima a acceleratiei orizontala a terenului de catre
structura
- perioada de vibratie a unei structure cu un grad de libertate dinamica si cu raspuns
elastic
= 0.1
= 0.1 0.7 = 0.07 s
=3
T > TB

(T) = ag

q = 3.5 U/1 (clasa de ductilitate M)


U/1 = 1.35 (cladiri cu mai multe niveluri si mai multe deschideri )
q = 3.5 U/1 = 3.5 1.35
q = 4.725
(T) = ag

= 0.08

= 0.047 m/s2

1 = 1 (clasa III cladiri de tip curent, care nu apartin celorlalte categorii)


= 0.85 daca T1 Tc si cladirea are mai mult de doua niveluri

mk =
mk = 39957.56 kN

Fb = 1.0 0.047 39957.56 0.85 = 1596.30 kN


36

Universitatea Transilvania, Brasov, Facultatea de constructii


PROIECT DE DIPLOMA
MORAR CAMIL

Combinatii de incarcari
Combinatiile de incarcari au fost structurate conform CR0-2005 pentru stari limita
ultime (SLU) si stari limita de serviciu (SLS).
Starile structurale implica protectia vietii oamenilor si a sigurantei structurii sunt
clasificate ca stari limita ultime.
Starile structurale implica protectia unor bunuri de valoare deosebita trebuie
deasemenea clasificate ca stari limita ultime. Asemenea cazuri sunt stabilite de
catre client si autoritatea structurala.
Starile structurale iau in considerare functionarea structurii sau a elementelor
structurale in conditii normale de exploatare, confortul oamenilor/ocupantilor
constructiei si limitarea vibratiilor, deplasarilor si deformatiilor structurii sunt
clasificate ca stari limita de serviciu.

Gruparea efectelor structurale ale actiunilor, pentru verificarea structurii la


stari limita ultime
n

j 1

i2

1,35 Gk ,i 1,5Qk ,1 1,5 0,i Qk ,i (SLU1)


Gk,i efectul pe structura al actiunii permanente i, luata cu valoarea sa
caracteristica;
Qk,i efectul pe structura al actiunii variabile i, luata cu valoarea sa caracteristica;
37

Universitatea Transilvania, Brasov, Facultatea de constructii


PROIECT DE DIPLOMA
MORAR CAMIL

Qk,1 efectul pe structura al actiunii variabile, ce are ponderea 38tructural38 intre


actiunile variabile, luata cu valoarea sa caracteristica;

In cazul actiunii seismice, am grupat actiunile astfel:


n

j 1

i 1

j 1

i 1

Gk ,i I AEk 2,iQk ,i (SLU2)


Gk ,i I AEk 2,iQk ,i (SLU3)
AEk este valoarea caracteristica a actiunii 38tructu ce corespunde IMR=100ani

Gruparea efectelor structurale ale actiunilor, pentru verificarea structurii la


stari limita de serviciu
n

G
j 1

k, j

2,1Qk ,i (SLS1)
i 1

j 1

i 1

Gk , j 0, 6 I AEk 2,1Qk ,i (SLS2)

2.Predimensionarea elementelor structurale


a) Predimensionarea placii

Conditii tehnologie

Conditii de rezistenta la foc

100 mm

Conditii de izolare fonica

130 mm

+ 2 cm =

50 mm

+ 2 cm =

=10.94 cm
38

+ 2 cm

Universitatea Transilvania, Brasov, Facultatea de constructii


PROIECT DE DIPLOMA
MORAR CAMIL

Se adopta

= 13 cm

inaltimea placii

o
o

perimetrul placii calculat de la fetele interioare ale riglelor

- dimensiunile ochiului de placa

b) Predimensionarea grinzilor
i. Grinzi transversale

hgt = (

1
8

1
1
1
12
) L = (
) 3.65 = 0.456 0.304 m
8
12

Se adopta :
=(

1
1,5

1
1
) hgt = (
1,5
3

Se adopta :

ii.
hgl = (

1
8

1
) 40 = 26,66
3

Grinzi longitudinale
0.366 m

hgl = 45 cm

1
1
) hgl = ( 1,5
3

Se adopta :

13, 33 cm

= 25 cm

1
1
1
12
) t = (
) 4.40 = 0.550
8
12

Se adopta :
bgl= ( 1,5

hgt = 40 cm

1
) 0.45 = 30.00 15.00 cm
3

bgl= 25cm

39

Universitatea Transilvania, Brasov, Facultatea de constructii


PROIECT DE DIPLOMA
MORAR CAMIL

hgl inaltimea grinzii longitudinale

latimea grinzii longitudinale

hgt inaltimea grinzii transversale


bgt latimea grizii transversale

o
o

c) Predimensionarea stalpilor
i.
Stalp central
Pentru stlpi ,conform SR EN 1992-1-1:
a. Condiia tehnologic
bs 250mm
hs 250mm

b. Condiia de stabilitate
hs , bs

hniv 3150

105mm
30
30

c. Condiia de rezisten la foc


d. hs , bs bw 100 250 100 350mm
e. hs , bs 300mm
bst hst 500mm

n = 0.4 pentru stalp marginal


n= 0. 3 pentru stalp central
=13.33 N/mm2 pentru clasa de beton C20/25
N=

+5

Incarcari la nivelul terasei


40

Universitatea Transilvania, Brasov, Facultatea de constructii


PROIECT DE DIPLOMA
MORAR CAMIL

Zapada : 0.4 1.2 4.00 3.325 = 6.38 kN


Tencuiala mortar-ciment-var: 0.285 4.00 3.325 = 3.79 kN
Placa beton armat: 3.25 4.00 3.325 = 43.22 kN
Sapa egalizare mortar ciment: 0.42 4.00 3.325 = 5.58 kN
Bariera contra vaporilor: 0.12 4.00 3.325 = 1.59 kN
Termoizolatie : 0.032 4.00 3.325 =0.42 kN
Protectie termoizolatie:
Beton panta :
0.7 4.00 3.325 =9.31 kN
Suport invelitoare: 0.002 4.00 3.325 = 0.02 kN
Invelitoare bitum cu protectie: 0.005 4.00 3.325 =0.06 kN
Incarcarea utila: 0.4 0.4 4.00 3.325 = 2.12 kN

= 72.49 kN
Incarcari la nivel curent

Utila: 0.4 1.5 4.00 3.325 = 7.98 kN


Parchet mozaic: 0.83 4.00 3.325 = 11.03 kN
Placa beton armat: 3.25 4.00 3.325 =43.22 kN
Tencuiala mortar-ciment-var: 0.285 4.00 3.325 = 3.79 kN
Greutate pereti interiori: (2.28 3.0 3.0) + (2.28 3.3253.6)=47.81 kN
Greutate grinzi:

(0.25 0.4 25 1.5) + (0.25 0.4 25 1.825) + (0.250.45 25 2.2) +


(0.250.45 25 1.8) =19.56 kN

= 133.39 kN
Greutate stalp central
0.5 0.5 25 5 3.15=98.43 kN

=98.43 kN

N =72.49 + 5 133.39+ 98.43= 837.87 kN

41

Universitatea Transilvania, Brasov, Facultatea de constructii


PROIECT DE DIPLOMA
MORAR CAMIL

45.77 cm
Se adopta :

ii.

= 50 cm

Stalp marginal si de colt

Pentru stlpi ,conform SR EN 1992-1-1:


a. Condiia tehnologic
bs 250mm

hs 250mm

b. Condiia de stabilitate
hs , bs

hniv 3150

105mm
30
30

c. Condiia de rezisten la foc


d. hs , bs bw 100 250 100 350mm
e. hs , bs 300mm
bst hst 450mm

Incarcari la nivelul terasei

Zapada :
0.4 1.2 ( 4.4 3.65 ) / 2 = 3.85 kN
Tencuiala mortar-ciment-var: 0.285 (4.4 3.65)/2 = 2.28 kN
42

Universitatea Transilvania, Brasov, Facultatea de constructii


PROIECT DE DIPLOMA
MORAR CAMIL

Placa beton armat: 3.25 (4.4 3.65)/2 = 28.10 kN


Sapa egalizare mortar-ciment : 0.42 (4.4 3.65)/2=3.37 kN
Bariera contra vaporilor: 0.12 (4.4 3.65)/2=1.92 kN
Termoizolatie:
0.032 (4.4 3.65)/2= 0.25 kN
Protectie termoizolatie
Beton panta: 0.7 (4.4 3.65)/2=5.62 kN
Suport invelitoare: 0.002 (4.4 3.65)/2= 0.01 kN
Invelitoare bitum cu protectie: 0.005 (4.4 3.65)/2=0.04 kN
Incarcare utila: 0.4 0.4 (4.4 3.65)/2 = 1.28 kN
Atic : 2.86 0.45 3.65= 4.69 kN

= 51.41 kN

Incarcari la nivel curent

Utila: 0.4 1.5 (4.4 3.65)/2=4.81 kN


Parchet mozaic: 0.83 (4.4 3.65)/2 = 6.66 kN
Placa beton armat: 3.5 (4.4 3.65)/2=26.09 kN
Tencuiala mortar-ciment-var:

Greutate pereti exteriori:

0.285 (4.4 3.65)/2=2.28 kN


3.44 4.4 3.0= 45.40 kN

Greutate pereti interiori:

2.85 3.65 3.0=31.20 kN


Greutate grinzi : (0.25 0.45 25 2.2) + (0.25 0.45 25 1.8) + (0.25 0.4
25 1.825) = 15.81 kN

= 132.25 kN
Greutate stalp marginal si de colt
0.45 0.45 25 5 3.15= 79.73 kN

=79.73 kN

N =51.41 + 5 132.25+ 79.73= 792.39 kN


43

Universitatea Transilvania, Brasov, Facultatea de constructii


PROIECT DE DIPLOMA
MORAR CAMIL

N/(n fcd)

38.55 cm
Se adopta :

d)

= 45 cm

Predimensionarea fundatiei

Infrastructura acestei cladiri este constituita din fundatii izolate rigide sub stalpi de
tip bloc din beton simplu si cuzinet din beton armat legate prin grinzi de fundare.
i. Fundatia stalpilor centrali
Caracteristici :

Terenul de fundare: teren nisipos argilos


Dimensiunile sectiunii transversale a stalpului

= (50 x 50) cm

Cota terenului amenajat (CTA) : -0.45 m


Cota de incastare a stalpului in fundatie : - 0.60 m
Eforturile transmise de suprastructura
N (Rz)= 1039.664 kN
T x (Rx) = 30.227 kN
Ty (Ry) = -1.111 kN
Mx ( Rxx) = 3.265 kN m
44

Universitatea Transilvania, Brasov, Facultatea de constructii


PROIECT DE DIPLOMA
MORAR CAMIL

My (Ryy) = 33.100 kN m
+

med G

=A

med

A=BL
=

=> B =

= 50 cm
B=L
=

med

L=

= 300 kN/m2 = 30000 daN/m2


med = 2000 daN/m3 (greutatea specifica a pamantului)
=
=

0.5...0.65 (1 treapta)
= 0.4...0.5 (2 trepte)

= 0.5 L
= 0.5 B
tg =

200
300
400
500

45

C6/7.5
1
1.3
1.5
1.8

C8/10
1
1.1
1.2
1.3

C12/15
1
1
1
1.1

Universitatea Transilvania, Brasov, Facultatea de constructii


PROIECT DE DIPLOMA
MORAR CAMIL

= 1.1 ( C8/10 )

H=

= (0.60 0.15)

+H

L=
L =1.951 m B = L = 2.0 m
= 0.5 L = 0.5 2.0 = 1.0 m
= 0.5 B = 0.5 2.0 = 1.0 m
=

=1.0 m

= max

H=

46

Universitatea Transilvania, Brasov, Facultatea de constructii


PROIECT DE DIPLOMA
MORAR CAMIL

H = 60 cm
ii.

Fundatia stalpilor marginali


Caracteristici :

Terenul de fundare: teren nisipos argilos


Dimensiunile sectiunii transversale a stalpului

= (45 x 45) cm
Cota terenului amenajat (CTA) : -0.15 m
Cota de incastare a stalpului in fundatie : - 0.70 m
Eforturile transmise de suprastructura

N (Rz)= 788.226 kN
T x (Rx) = -15.685 kN
Ty (Ry) = -1.924 kN
Mx ( Rxx) = 3.101 kN m
My (Ryy) = -13.815 kN m
+

med G

=A

med

A=BL
=

=> B =

= 45 cm
B=L
=

47

med

Universitatea Transilvania, Brasov, Facultatea de constructii


PROIECT DE DIPLOMA
MORAR CAMIL

L=

= 300 kN/m2 = 30000 daN/m2


med = 2000 daN/m3 (greutatea specifica a pamantului)
=

0.5...0.65 (1 treapta)

= 0.4...0.5 (2 trepte)

= 0.5 L
= 0.5 B
tg =

C6/7.5
1
1.3
1.5
1.8

200
300
400
500

= 1.1 ( C8/10 )

H=

= (0.60 0.15)

L=
48

+H

C8/10
1
1.1
1.2
1.3

C12/15
1
1
1
1.1

Universitatea Transilvania, Brasov, Facultatea de constructii


PROIECT DE DIPLOMA
MORAR CAMIL

L =1.699 m B = L = 1.70 m

= 0.5 L = 0.5 1.70 = 0.85 m


= 0.5 B = 0.5 1.70= 0.85 m
=

=0.85 m

= max

H=

H = 50 cm

49

Universitatea Transilvania, Brasov, Facultatea de constructii


PROIECT DE DIPLOMA
MORAR CAMIL

3. Dimensionarea si calculul elementelor


a) Dimensionarea si calculul planseelor

Daca

< 2 placile trebuie calculate si armate pe 2 directii

- latura lunga
- latura scurta
In calcule latimea placii b s-a considerat de 1 m, iar inaltimea h de 0.13m.

Raportul laturilor placii dintre 2 reazeme consecutive fiind mai mare ca 2,


placa se va calcula si arma pe 2 directii.

50

Universitatea Transilvania, Brasov, Facultatea de constructii


PROIECT DE DIPLOMA
MORAR CAMIL

Calculul placii pe directia 1-1

hp=13 cm
ln1=4.4m
lg = 3.65m
hg1=

lc=

= 0.304

Latimea grinzii pe directia 1-1 este

= 25 cm
51

Universitatea Transilvania, Brasov, Facultatea de constructii


PROIECT DE DIPLOMA
MORAR CAMIL

Stabilirea incarcarilor

q np g npl 563, 25 160 723, 25daN / m 2


q cp 1,35 q np 1,5 S kn 1,35 563,
25 1,5
160
1000,387

daN / m 2
Incarcarile planseului peste ultimul nivel au fost considerate in gruparea
fundamentala de actiuni astfel: incarcarile permanente pe placa de pe ultimul nivel
fiind afectate de coeficientul partial de siguranta 1,35. Actiunea variabila
predominanta (in cazul de fata fiind singura actiune variabila) este afectata de
coeficientul partial de siguranta 1,5(conform CR0-2005).
Calculul placii peste ultimul nivel se face in domeniul elastic, pentru o fasie
unitara, schema statica pe care am considerat-o este: grinda continua. In acest caz
deschiderea grinzii de masoara de la fata interioara a reazemului (conform STAS
10107-90). Conform aceluiasi STAS elementul de constructie a fost incadrat in
categoria a I-a (elemente situate in spatii inchise, fetele interioare ale elementelor
cladirilor civile, inclsiv cele din grupurile sanitare si bucatariilor de locuit si
elementele in contact cu exteriorul, daca sunt protejate prin tencuire sau printr-un
alt strat de protectie echivalent), caz in care acoperirea cu beton se considera:

ab 15mm .
Calculul static al placii

l1 =440-35=405cm

52

Universitatea Transilvania, Brasov, Facultatea de constructii


PROIECT DE DIPLOMA
MORAR CAMIL

M1=

1000.387 4.052 = 1491.7134daNm

MB=-

1000.387 4.052= - 1172.0605daNm

M2 =

1000.387 4.052= 1025.5529 daNm

Armarea placii
2
Se va turna monolit beton clasa minima C20/25 ( Rc 130daN / cm ) si vor

2
fi utilizate armaturi OB37 ( Ra 2100daN / cm ). Armaturile au diametrul minim

si se prevad la margini cu carlige (ciocuri) indoite la 180 o. Numarul minim de bare


in cazul placilor de grosime mai mica de 300mm este 5 bare/metru. Armaturile de
la partea superioara a placii, pentru preluarea momentelor negative pe reazeme,
se prelungesc de o parte si de alta a reazemului astfel incat sa acopere intreaga
zona de momente negative (1/4 din cea mai mare dintre luminile libere ale
deschiderilor adiacente). Datele mentionate mai sus sunt in conformitate cu
paragraful 6.6 al STAS 10107-90.

a 15mm 1,5cm
b

Ra 2100daN / cm 2
b 100cm
h p 13cm

min 8mm 0,8cm

0,8
h0 h p a min 13 1,5
11,1cm
b
2
2
sec iune
M max M cap
sec iune
M cap
b h 2 Rc B
0

Campul 1
53

Universitatea Transilvania, Brasov, Facultatea de constructii


PROIECT DE DIPLOMA
MORAR CAMIL

Mmax= 1491.7134daNm = 149171.34 daNcm


Mmax

B=

Rc B B=

=1-

= 0.093 = 0.094

R
Aanec b h0
c
Ra

100
11,1
0,
094

130

2100

6.45
cm 2 / m

Reazemul B

M B 117206.05daNcm
B

117206.05
0.073 0, 074
100 11,12 13
0

R
Aanec b h0
c
Ra

100
11,1
0,
074

130

2100

5.08
cm 2 / m

Campul 2

M 2 102555.29 daNcm
B

102555.29
0, 064 0.065
100 11,12 13
0

R
Aanec b h0
c
Ra

100
11,1
0,065

130

2100

4.46
cm 2 / m

C1 : Aa 6.45cm 2 / m
RB : Aa 5.08cm 2 / m
C2 : Aa 4.46cm 2 / m

Se adopta:

RC : Aa 4.46cm 2 / m

54

Universitatea Transilvania, Brasov, Facultatea de constructii


PROIECT DE DIPLOMA
MORAR CAMIL

Calculul placii pe directia 2-2

h p 13cm
ln2 4.4m
l g 3.65m

1
3.65
hg 2 lc
0,304 40cm
12
12

Latimea grinzii pe directia 2-2 este

= 25 cm

Stabilirea incarcarilor
q np g npl 563, 25 160 723, 25daN / m 2
q cp 1,35 q np 1,5 Skn 1,35 563,
25 1,5
160
1000,387

daN / m 2

Calculul static al placii


55

Universitatea Transilvania, Brasov, Facultatea de constructii


PROIECT DE DIPLOMA
MORAR CAMIL

l1 365 35 330cm
1 c 2 1
q p
l 1000,385

3,3
2 990.3811

daNm
11
11
1
1
M B q cp
l 2 1000,385

3,3
2
778.1566

daNm
14
14
1
1
M 2 q cp
l 2 1000,385

3,3
2
680.8870

daNm
16
16
M1

Armarea placii

Ra 2100daN / cm 2

a 15mm 1,5cm
b

b 100cm
h p 13cm

min 8mm 0,8cm

0,8
h0 h p a min 13 1,5
11,1cm
b
2
2
sec iune
M max M cap
sec iune b h 2 R B
M cap
0 c

Campul 1

M max 990.3811daNm 99038.11daNcm


M max b ho2 Rc B
B

M
max
b ho Rc

1 1 2B

99038.11
0, 061 0, 062
100 11,12 130

R
Aanec b h0
c
Ra

100
11,1
0,062

130

2100

4.26
cm 2 / m

56

Universitatea Transilvania, Brasov, Facultatea de constructii


PROIECT DE DIPLOMA
MORAR CAMIL

Reazemul B

M B 77815.66daNcm
B

77815.66
0, 048 0, 049
100 11,12 130

R
Aanec b h0
c
Ra

100
11,1
0,
049

130
3.36
cm 2 / m
2100

Campul 2

M 2 68088.70daNcm
B

68088.70
0, 042 0, 043
100 11,12 130

R
Aanec b h0
c
Ra

100
11,1
0,
043

130

2100

2.95
cm 2 / m

C1 : Aa 4.26cm 2 / m
RB : Aa 3.36cm 2 / m
C2 : Aa 2.95cm 2 / m

Se adopta:

RC : Aa 2.95cm / m
2

b) Dimensionarea si armarea grinzilor


i. Grinzi longitudinale
Calculul armaturii longitudinale a grinzilor

b = 250 mm
h = 450 mm

x
57

Universitatea Transilvania, Brasov, Facultatea de constructii


PROIECT DE DIPLOMA
MORAR CAMIL

= 20 N/ mm2 (C20/25)
= 13.33 N/ mm2
=
= 355 N/ mm2 (PC 52)
= 309 N/ mm2
d=h-

/2

d = 450 - 30 10 = 410 mm
Verificarea grinzii din conditia de rezistenta

= 39.731kN m = 39.731 x 106 N mm

=
= 1.2 %

= 0.67

d =

= 0.67

=404.56 mm

= 0.60

h = d +

+ /2 = 404.56 + 30 + 10 = 444.56 mm

h = max (h ; h ) = max (444.56 ; 450 )

h = 450 mm
58

Universitatea Transilvania, Brasov, Facultatea de constructii


PROIECT DE DIPLOMA
MORAR CAMIL

Calculul armaturii de pe reazem


M = 59.731 x 106 N mm
=

= 0.106 = 0.1168

=bd

= 321.02 mm2 = 5.16 cm2

= 0.1168 250 410

Se adopta 3 18 cu Aeff = 7.62 cm 2


Calculul armaturii din camp

= min
=

= 0.2

+ 0.1

< 0.2 l0

l = 4,40 m
l0 = 0.85 l = 0.85 4,40= 3.74 m
=

= 0.2

+ 0.1 3.74< 0.2 3.74

= 0.594< 0.748(se verifica)

= min { 1.438 ; 4.65}


= 1.438 m

Verificarea axei neutre

59

Universitatea Transilvania, Brasov, Facultatea de constructii


PROIECT DE DIPLOMA
MORAR CAMIL

= 5.752 > 5

M = 59.731kN m = 59.731 10 6 N mm
=

= 0.0185 = 0.0202

=bd

= 0.0202 1438 410

= 513.76 mm2 = 5.13cm 2

Se adopta 3 16 cu Aeff = 6.03 cm 2


Calculul la forta taietoare

= 54.711 kN = 54711 N
= 0.08

= 0.08

= 0.5

= 0.0009452

1 b

= 1.0
1 = 0.6 (1-

) = 0.6 (1-

) = 0.56

=
=

= 221.74 N/mm2

60

Universitatea Transilvania, Brasov, Facultatea de constructii


PROIECT DE DIPLOMA
MORAR CAMIL

= 0.5 1.0 0.56 250

= 3.01

Smax = min {(0.75 d) ; 300 mm ; 250 mm}


Smax = 250 mm
=
=(

1 k

)bd

= 0.12
1 = 1
k=1+

=1+

= 1.78 < 2

= 0.0063

= ( 0.12 1.0 1.78

) 250 410

= 44502.25 N

44502.25 N 54711 N este nevoie de armatura transversala


=

b z 1

= 1.0
1 = 0.56
z = 0.9 d = 0.9 410 = 369 mm
= 1.0 250 369 0.56 13.33

= 237457.86 N

61

Universitatea Transilvania, Brasov, Facultatea de constructii


PROIECT DE DIPLOMA
MORAR CAMIL

44502.25 N 54.711 N 118728.93 N

ctg =

= 6.43

Calculul etrierilor grinzilor

luam in considerare etrieri cu diametrul 8 cu 2 ramuri de forfecare


Asw = 2 0.503 = 1.006 cm2
S=

S=

= 317.45

b z 1

= 1.0 250 369 0.56 13.33

= 104566 N

104566 N 54711 N

Verificarea procentului de armare transversala

62

Universitatea Transilvania, Brasov, Facultatea de constructii


PROIECT DE DIPLOMA
MORAR CAMIL

= 0.0012 0.0009

ii. Grinzi transversale


Calculul armaturii longitudinale a grinzilor

b = 250 mm
h = 400 mm
=

= 20 N/ mm2 (C20/25)
= 13.33 N/ mm2
=
= 355 N/ mm2 (PC 52)
= 309 N/ mm2
d=h-

/2

d = 400 - 30 10 = 360 mm
Verificarea grinzii din conditia de rezistenta

= 102.256 kN m = 102.256 106 N mm

63

Universitatea Transilvania, Brasov, Facultatea de constructii


PROIECT DE DIPLOMA
MORAR CAMIL

= 1.2 %

= 0.67

d =

= 0.67

= =

= 353.87mm

= 0.694

h = d +

+ /2 = 353.97+ 30 + 10 =393.87 mm

h = max (h ; h ) = max (393.87 ; 400 )


h = 400mm

Calculul armaturii de pe reazem


M = 102.256 106 N mm
=

= 0.236 = 0.2789

=bd

= 0.2789 250 360

= 1082.83 mm2 = 10.83 cm2

Se adopta 3 22 cu Aeff = 11.40 cm 2

Calculul armaturii din camp

= min
64

Universitatea Transilvania, Brasov, Facultatea de constructii


PROIECT DE DIPLOMA
MORAR CAMIL

= 0.2

+ 0.1

< 0.2 l0

l = 4.4 m
l0 = 0.85 l = 0.85 4.4 = 3.74 m
=

= 0.2

+ 0.1 3.74< 0.2 3.74

= 0.594 < 0.748 (se verifica)

= min { 1.438 ; 6.9}


= 1.438 m

Verificarea axei neutre

= 5.752 > 5

M = 102.256 kN m = 102.256 10 6 N mm
=

= 0.041 = 0.0461

=bd

= 0.0461 1438 360

= 1029.51 mm2 = 10.29 cm 2

Se adopta 3 22cu Aeff = 11.40cm 2

Calculul la forta taietoare

65

Universitatea Transilvania, Brasov, Facultatea de constructii


PROIECT DE DIPLOMA
MORAR CAMIL

= 57.199 kN = 57199 N
= 0.08

= 0.08

= 0.5

= 0.0009452

1 b

= 1.0
1 = 0.6 (1-

) = 0.6 (1-

) = 0.56

=
=

= 221.74 N/mm2

= 0.5 1.0 0.56 250

= 3.01

Smax = min {(0.75 x d) ; 300 mm ; 250 mm}


Smax = 250 mm
=
=(

1 k

)bd

= 0.12
1 = 1
k=1+

=1+

= 1.74 < 2

66

Universitatea Transilvania, Brasov, Facultatea de constructii


PROIECT DE DIPLOMA
MORAR CAMIL

= 0.005

= ( 0.12 1.0 1.74

) 250 360

= 35364N

35364 57199 N este nevoie de armatura transversala

b z 1

= 1.0
1 = 0.56
z = 0.9 d = 0.9 360 = 324 mm
= 1.0 250 324 0.56 13.33
= 218499 N

35364 N 57199 109249.5 N

67

Universitatea Transilvania, Brasov, Facultatea de constructii


PROIECT DE DIPLOMA
MORAR CAMIL

ctg =

= 3.14

Calculul etrierilor grinzilor


-luam in considerare etrieri cu diametrul 8 cu 2 ramuri de forfecare

Asw = 2 0.503 = 1.006 cm2


S=

S=

= 396 mm

b z 1

= 1.0 250 324 0.56 13.33


= 174831.23 N

174831.23 57199 N
Verificarea procentului de armare transversal

68

Universitatea Transilvania, Brasov, Facultatea de constructii


PROIECT DE DIPLOMA
MORAR CAMIL

= 0.0011 0.0009

c) Calculul stalpilor
i. Stalp marginal si de colt
Situatia in care avem moment incovoietor maxim:

Mmax = 86.873 kNm


Naf = 137.073 kN
Taf = 37.579 kN
x=

N=
a = a =30 +

= 30 +

= 40 mm

= h a = 400 40 = 360 mm
=

= 13.33 mm

+ 13.33 = 647.10 mm
69

Universitatea Transilvania, Brasov, Facultatea de constructii


PROIECT DE DIPLOMA
MORAR CAMIL

N=

= 134.24 kN

Calculul inaltimii zonei comprimate


x=

= 22.37 mm

In urma determinarii lungimii zonei comprimate se va realiza incadrarea in cele trei


cazuri cu excentricitati diferite:
Cazul nostru este de excentricitate moderata:
x 2 a
22.37 2 40
22.37 80
Momentul preluat de armatura din zona intinsa se va determina cu formula:
=

= 86.873 106 + 137.073 103

= 108.80 kNm

Aria de armatura atat din zona intinsa cat si din zona comprimata se va determina:
=

= 1100.32 mm2 = 11.01 cm2

Se adopta 8 14 cu Aef = 12.32 cm2

Situatia in care avem efort axial maxim:


70

Universitatea Transilvania, Brasov, Facultatea de constructii


PROIECT DE DIPLOMA
MORAR CAMIL

Nmax = 773.106 kNm


Maf = 13.815 kN
Taf = 15.685 kN
x=

N=
a = a =30 +

= 30 +

= 40 mm

= h a = 400 40 = 360 mm
=

= 13.33 mm
=

+
N=

+ 13.33 = 31.19 mm

= 442.93 kN

Calculul inaltimii zonei comprimate:


x=

= 83.07 mm

In urma determinarii lungimii zonei comprimate se va realiza incadrarea in cele trei


cazuri cu excentricitati diferite:
Cazul nostru este de excentricitate mare:
2 a x < 0.6
2 40 83.07 < 0.6 360
80 83.07 < 216
Momentul preluat de armatura din zona intinsa se va determina cu formula:
71

Universitatea Transilvania, Brasov, Facultatea de constructii


PROIECT DE DIPLOMA
MORAR CAMIL

= 13.815 106 + 773.106 103

= 137.51 kNm

Aria de armatura atat din zona intinsa cat si din zona comprimata se va determina:
=

= - 35.87 mm2 = -0.35cm2

Armare cu pmin = 0.25 %


=
=

360 400

= 360 mm2 = 3.60 cm2


2

ef

Se adopta 4 12 A = 4.52 cm

Calculul ariilor de armatura transversala


Taf = 37.579 kN
Rt = 1.25 N/mm2
Q=

72

= 0.20

Universitatea Transilvania, Brasov, Facultatea de constructii


PROIECT DE DIPLOMA
MORAR CAMIL

Daca Q 0.50 (valoarea lui Q pentru stalpi), nu mai este necesar calculul
etrierilor, ei se prevad constructiv.
Daca 0.50 < Q < 2 si daca sectiunea se afla intr-o zona plastica potentiala
la solicitari seismice, se calculeaza procentul de armare.
Daca Q > 2 se mareste sectiunea de beton sau clasa betonului astfel ca Q <
2
Deoarece 0.20 0.50 nu mai este necesar calculul etrierilor, ei se prevad
constructiv.
Se prevad etrieri 8 la 100 mm distanta in zonele potential plastice.
In zonele din afara lungimii critice se prevad etrieri 8 la distanta de 200 mm.
Lungimea zonei critice:
= max ( 1.5h ;

; 450 mm) = max (600 ; 451.66 ; 450 mm)

= 600 mm
Se prevad etrieri 8 la 100 mm distanta in zonele potential plastice.
In zonele din afara lungimii critice, se prevad etrieri 8 la distanta de 200 mm.
Capacitatea portanta a etrierilor pe unitatea de lungime:
Pe reazem avem etrieri 8 la distanta de 100 mm cu doua ramuri de forfecare
si cu aria:
Aet = 0.503 cm2
Aet = 2 0.503 = 1.006 cm2 la distanta ae = 100 mm, confectionati din otel beton
OB37 cu mat = 0.8
qe =

= 248.68 N/mm

Forta taietoare minima preluata de etrieri si beton:

=2

=2

= 189.44 kN
73

Universitatea Transilvania, Brasov, Facultatea de constructii


PROIECT DE DIPLOMA
MORAR CAMIL

Taf
189.44 37.579
ii.

Stalp central
Calculul ariilor de armatura longitudinala

In functie de pozitia fortei de compresiune N fata de pozitia axei neutre avem


urmatoarele cazuri:

1. Cu excentricitate mare
2 a x < 0.6
unde:
x lungimea zonei comprimate
a strat de acoperire cu beton in zona comprimata
reprezinta inaltimea zonei active a betonului

Armarea se considera ca fiind armare simetrica


x=
N=
=

a = a =30 +
=ha
a strat de acoperire cu beton in zona intinsa
excentricitate aditionala
e excentricitatea fortei N fata de armatura intinsa
74

Universitatea Transilvania, Brasov, Facultatea de constructii


PROIECT DE DIPLOMA
MORAR CAMIL

excentricitatea fortei N fata de axa neutra


N forta de compresiune aplicata stalpului
e=

e =

+ a

=
Momentul preluat de armatura din zona intinsa se va determina cu formula:
=

Aria de armatura atat din zona intinsa cat si din zona comprimata se va determina:

2. Cu excentricitate moderata
x 2 a
Aria de armatura atat din zona intinsa cat si din zona comprimata se va determina:
=

=
sau:

75

Universitatea Transilvania, Brasov, Facultatea de constructii


PROIECT DE DIPLOMA
MORAR CAMIL

Aria de armatura se va lua maximul dintre cele doua valori

3. Cu excentricitate mica
x > 0.6 h0
Coeficient care tine seama de lungimea zonei comprimate
=

- 0.5

Aria de armatura atat din zona intinsa cat si din zona comprimata se va determina:

Calculul armaturii longitudinale se va face in doua situatii, iar aria de armatura va fi


aleasa ca fiind maximul dintre cele doua cazuri:
atunci cand s-a obtinut moment incovoietor maxim, forta axiala aferenta si
forta taietoare aferenta;
atunci cand s-a obtinut forta axiala maxima, iar restul fortelor sunt aferente.
Situatia in care avem moment incovoietor maxim:
Mmax = 109.482 kNm
Naf = 199.562 kN
Taf = 46.314 kN
x=
76

Universitatea Transilvania, Brasov, Facultatea de constructii


PROIECT DE DIPLOMA
MORAR CAMIL

N=
a = a =30 +

= 30 +

= 40 mm

= h a = 450 40 = 410 mm
=

= 15 mm
=
N=

+ 15 = 578.61 mm

= 189.21 kN

Calculul inaltimii zonei comprimate:


x=

= 31.54 mm

In urma determinarii lungimii zonei comprimate se va realiza incadrarea in cele trei


cazuri cu excentricitati diferite:
Cazul nostru este de excentricitate moderata:
x 2 a
31.54 2 40
31.54 80
Momentul preluat de armatura din zona intinsa se va determina cu formula:
=

= 109.482 106 + 199.562 103

= 146.40 kNm

Aria de armatura atat din zona intinsa cat si din zona comprimata se va determina:
77

Universitatea Transilvania, Brasov, Facultatea de constructii


PROIECT DE DIPLOMA
MORAR CAMIL

= 1280.5 mm2 = 12.80 cm2

Se adopta 8 16 cu Aef = 16.08 cm2


Situatia in care avem efort axial maxim:
Nmax = 1020.527 kN
Maf = 33.100 kN m
Taf = 30.228 kN
x=

N=
a = a =30 +

= 30 +

= 40 mm

= h a = 450 40 = 410 mm
=

= 15 mm
=

+
N=

+ 15 = 47.43 mm

= 697.87 kN

Calculul inaltimii zonei comprimate:

78

Universitatea Transilvania, Brasov, Facultatea de constructii


PROIECT DE DIPLOMA
MORAR CAMIL

x=

= 116.34 mm

In urma determinarii lungimii zonei comprimate se va realiza incadrarea in cele trei


cazuri cu excentricitati diferite:
Cazul nostru este de excentricitate mare:
2 a x < 0.6
2 40 116.34 < 0.6 410
80 116.34 < 246
Momentul preluat de armatura din zona intinsa se va determina cu formula:
=

= 33.100 106 + 1020.527 103

= 221.897 kNm

Aria de armatura atat din zona intinsa cat si din zona comprimata se va determina:
=

= -206.72mm2 = -2.06cm2

Armare cu pmin = 0.25 %


=
=

410 450

= 461.25 mm2 = 4.61 cm2


79

Universitatea Transilvania, Brasov, Facultatea de constructii


PROIECT DE DIPLOMA
MORAR CAMIL
2

ef

Se adopta 414 A = 6.16 cm


Calculul ariilor de armatura transversala
Taf = 46.314 kN
Rt = 1.25 N/mm2
Q=

= 0.20

Daca Q 0.50 (valoarea lui Q pentru stalpi), nu mai este necesar calculul
etrierilor, ei se prevad constructiv.
Daca 0.50 < Q < 2 si daca sectiunea se afla intr-o zona plastica potentiala
la solicitari seismice, se calculeaza procentul de armare.
Daca Q > 2 se mareste sectiunea de beton sau clasa betonului astfel ca Q <
2
Deoarece 0.20 0.50 nu mai este necesar calculul etrierilor, ei se prevad
constructiv.
Se prevad etrieri 8 la 100 mm distanta in zonele potential plastice.
In zonele din afara lungimii critice se prevad etrieri 8 la distanta de 200 mm.
Lungimea zonei critice:
= max ( 1.5h ;

; 450 mm) = max (675 ; 451.66 ; 450 mm)

= 675 mm
Se prevad etrieri 8 la 100 mm distanta in zonele potential plastice.
In zonele din afara lungimii critice, se prevad etrieri 8 la distanta de 200 mm.
Capacitatea portanta a etrierilor pe unitatea de lungime:
Pe reazem avem etrieri 8 la distanta de 100 mm cu doua ramuri de forfecare si cu
aria
Aet = 0.503 cm2
Aet = 2 0.503 = 1.006 cm2 la distanta ae = 100 mm, confectionati din otel beton
OB37 cu mat = 0.8

80

Universitatea Transilvania, Brasov, Facultatea de constructii


PROIECT DE DIPLOMA
MORAR CAMIL

qe =

= 248.68 N/mm

Forta taietoare minima preluata de etrieri si beton:

=2

=2

= 232.44 kN
Taf
232.44 46.314
d) Dimensionarea si calculul fundatiei
Armarea cuzinetului din beton armat
Stalp marginal si de colt (45 x 45 cm)
N (Rz)= 788.226 kN
T x (Rx) = -15.685 kN
Ty (Ry) = -1.924 kN
Mx ( Rxx) = 3.101 kN m
My (Ryy) = -13.815 kN m
L = B = 1.70 m
H = 50 cm
=

= 0.85 m

= 30 cm
= 1.35 m
Verificare
p conv
=
81

Universitatea Transilvania, Brasov, Facultatea de constructii


PROIECT DE DIPLOMA
MORAR CAMIL

= 2000 1.35 1.70 1.70 = 7803 daN =78.03 kN


(GF)

1.4 pconv

(GS)

1.6 pconv

= 1.35
= 1.0
=

= 3.101 -15.685 1.35 = -18.07 kNm


-1.924 1.35 = -16.41 kNm
=0.81 m3

=
(GF)

1.4 300

(GS)

1.6 300

(GF) 266.62 420 kN (se verifica)


(GS) 257.17 480 kN (se verifica)

82

Universitatea Transilvania, Brasov, Facultatea de constructii


PROIECT DE DIPLOMA
MORAR CAMIL

=
=N+

- H)

- H)

=
=
= 788.226 + 1.35 20 0.85 0.85 (
= 788.226 + 1.0 20 0.85 0.85 (
= 3.101 - 15.685

0.5) = -15.45 kNm


= 0.10 m3

= 696.76 kN/m2

) = 682.27 kN

0.5) = - 10.23 kNm

- 1.924

) = 686.57 kN

= 901.36 kN/m2

83

Universitatea Transilvania, Brasov, Facultatea de constructii


PROIECT DE DIPLOMA
MORAR CAMIL

=
=

= 690.79 kN/m2

= 1210.36 kN/m2

= 1005.76 kN/m2

= 895.39 kN/m2

= 999.79 kN/m2

+
[ p0

= 1204.39 kN/m2

+ (p1 p0)

84

Universitatea Transilvania, Brasov, Facultatea de constructii


PROIECT DE DIPLOMA
MORAR CAMIL

=
=
=

= 0.225 m

+ 1210.36

= 832.71 kN/m2
= 0.85 [832.71

+(

832.71)

= 15.96 kNm
= 0.85

= 17.19 kNm

Armare cuzinet
Clasa betonului la cuzinet = clasa betonului la stalp
C20/25
PC 52
0.05 %
85

Universitatea Transilvania, Brasov, Facultatea de constructii


PROIECT DE DIPLOMA
MORAR CAMIL

0.00012 m2
1.2 cm2
1.2 cm2
=
=

+
-

= 4 cm + 1 cm = 5 cm
-

= 30 5 -

= 24.5 cm

= 0.023 x = 0.0253

=
= x

= 0.0253 850 245

Se adopta 8/20 cu

= 227.28 mm2 = 2.27 cm2

= 2.51 cm2

85 24.5 = 1.56 cm2


2.51 1.56
86

Universitatea Transilvania, Brasov, Facultatea de constructii


PROIECT DE DIPLOMA
MORAR CAMIL

= 30 5 -

= 24.5 cm

= 0.025 x = 0.0253

=
= y

= 0.0253 850 245

Se adopta 8/20 cu

= 227.28 mm2 = 2.27 cm2

= 2.51 cm2

85 24.5 = 1.56 cm2


2.51 1.56

Stalp central (50x 50 cm)

= N = 1724.965 kN
=M+T
87

Universitatea Transilvania, Brasov, Facultatea de constructii


PROIECT DE DIPLOMA
MORAR CAMIL

= 64.877 + 10.835 0.5


= 70.294 kNm

= 0.04

2138.95 kN/m2

1310.97 kN/m2

= 1724.96 kN/m2
88

Universitatea Transilvania, Brasov, Facultatea de constructii


PROIECT DE DIPLOMA
MORAR CAMIL

[ 3 1.0 ( 1.0 0.50


48.82 kNm
=
( 1.0 0.5 )2 ( 2 1.0 + 0.5)

= 44.92 kNm

0.062
C 16/20 ( cuzinet )
=

= 12.5 N/mm2

- a = 0.3 0.05 = 0.25 m = 250 mm

=1
=1
89

( 1.0 0.50 ]

Universitatea Transilvania, Brasov, Facultatea de constructii


PROIECT DE DIPLOMA
MORAR CAMIL

= 0.064

0.269
= 300 N/mm2 ( PC 52 )

1345mm2 = 13.45 cm2


Se adopta 14/10 cu

= 15.39 cm2

0.014
=1
=1
= 0.014

0.060
= 300 N/mm2 ( PC 52 )
90

Universitatea Transilvania, Brasov, Facultatea de constructii


PROIECT DE DIPLOMA
MORAR CAMIL

301.65 mm2 = 3.01 cm2


Se adopta 8/10 cu

= 5.03 cm2

e) Dimensionarea si calculul scarii


Proiectarea scarilor
Dimensiunile treptelor, respectiv inaltimea h si latimea b, care determina panta
rampei si confortul circulatiei, se stabilesc astfel incat circulatia pe rampa sa se
desfasoare in conditii normale.
Pentru a stabili numarul de trepte intre doua niveluri se utilizeaza urmatoarea
relatie:
n=H/h
unde:
H inaltimea nivelului
h inaltimea impusa a treptei
n = 3.15 / 17.5=18 trepte
Intre inaltimea h si latimea b a treptei trebuie sa existe relatia (relatia lui
Rondelet):
2h+b=62.64cm
Avem hnivel = 3,15m

18 trepte cu

h=17,5 cm

217,5+b=63 cm
b=28 cm
Latimea rampei este de 1,20m , iar latimea podestului este de 1,50 m.
Evaluarea ncrcrilor
Planeu podest i ramp scar
91

Universitatea Transilvania, Brasov, Facultatea de constructii


PROIECT DE DIPLOMA
MORAR CAMIL

ncrcri permanente
-

tencuial:
0,015 x 1900 = 28,50 daN/m2
plac beton armat : 0,13 x 2500 = 325,00 daN/m2
trepte B.S. :
0,088 x 2400 = 210,00 daN/m2
sapa suport :
0,030 x 2100 =
63,00 daN/m2
mozaic :
0,02 x 100 =
2,00 daN/m2

gpodest = d i i 28,50 325 210 63 2 628,5 daN / m 2


grampa = 628,5 gcos 32o 532,99daN / m 2

ncrcri variabile
Valoarea efectului aciunilor datorate exploatrii construciei ( aciunile "utile"),
pentru scri conform SR EN 1991-1-1 2004 este 250 daN/m2
ncrcare pe podest:
628,5
1 1,5
2501 1223,
475 daN/m
q1 = 1,35 g podest 1 1,5 qscar 1 1,35
ncrcare pe ramp:
532,99

1 1,5
2501 1094,536

daN/m
q2 = 1,35 g ramp 1 1,5 qscar 1 1,35

Schem static:

92

Universitatea Transilvania, Brasov, Facultatea de constructii


PROIECT DE DIPLOMA
MORAR CAMIL

n urma analizei statice n programul AxisVM9 a rezultat urmtoarea diagram de


momente:

93

Universitatea Transilvania, Brasov, Facultatea de constructii


PROIECT DE DIPLOMA
MORAR CAMIL

Acoperirea cu beton nominal pentru armtura longitudinal:


c nom,sl c min c tol

Acoperirea minim cu beton:


cmin,sl =

c min,b

max c min,dur
10 mm

Acoperirea minim datorit condiiilor de aderen: cmin,b = = 20 mm


Acoperirea minim datorit condiiilor de mediu: cmin,dur =15 mm
Tolerana admis:

c tol

cmin,sl = 20 mm
=10 mm
c nom,sl = 20+10 = 30 mm

nlimea util pentru un rnd de armturi longitudinale:


d h cnom , sl

sl
16
130 30 92 mm
2
2

Dimensionarea armturilor longitudinale la momentul ncovoietor

94

Universitatea Transilvania, Brasov, Facultatea de constructii


PROIECT DE DIPLOMA
MORAR CAMIL

Momentele ncovoietoare de proiectare pentru grinzi se obin din nfurtoarea


din programul AxisVM9.
Dimensionare armtur superioar din podest:
Mpodest = 3376,8 daNm

M podest
b d 2 f cd

= 0,2789

3376,8 104
0, 239
1000 92
2 16,
67

As b d

fcd
f yd

= 0,2789100092

= 0,348

16,67

300

14/10 As,eff = 1539 mm2


Dimensionare armtur inferioar din ramp:
Mramp = 1170,0 daNm

M rampa
b d 2 f cd

= 0,089

As b d

fcd
f yd

1170, 0 10 4
0, 082
1000 92
2 16,
67

= 0,089100092

16,67

300

= 0,1112

454,97 mm2

10/15 As,eff = 524 mm2

4.Deviz bloc de locuinte


95

1425,77 mm2

Universitatea Transilvania, Brasov, Facultatea de constructii


PROIECT DE DIPLOMA
MORAR CAMIL

LISTA cu cantitati de lucrari pe categorii de lucrari

96

Universitatea Transilvania, Brasov, Facultatea de constructii


PROIECT DE DIPLOMA
MORAR CAMIL

SECTIUNEA TEHNICA
Nr

Simbol

SECTIUNEA FINANCIARA
Pretul
Pretul total
UM Cantitatea
unitar (Lei)
(Lei)
100mc
4,025
693,0678
2789,598
Material:
0
0
Manopera:
0
0
Utilaj:
693,0678
2789,598
Transport:
0
0

Capitolul de lucrari

TsC37XC

Sapatura mecanica cu
motoscreper (autoscreper) tip
TEREX cu lada de 10,7-15,3mc
inclusiv transportul si imprastierea
pamantului la distanta de 250m
teren cat III gropi de imprumut
decopertate
Montarea armaturilor din otelbeton in fundatii radiere (grinzi),
distantier din mase plastice

CC01D1

RCSG05B01

CB02A#

CQ01H-1+

CK01B+

CK02A+

CK02C+

kg

Zidarie cu blocuri mici din beton,cu


agregate usoare de BCA gros.=
20-24 cm,la umpleri de
goluri,ziduri noi,in cladiri
existente,cu gros. egala sau mai
mare de 25 cm,exec.cu mortar
marca M 50-Z,din blocuri mici tip
C1,de dimens. 365x240x188 mm
Cofraje din panouri refolosibile, cu
astereala din scanduri de
rasinoase scurte si subscurte
pentru turnarea betonului in
cuzineti, fundatii pahar si fundatii
de utilaje inclusiv sprijinirile
Pereti despartitori din placi de
gips-carton, montant simplu,
structura metalica, h max = 2,75 m
de 12,5 mm grosime, intr-un strat
(1+1) Montant CW 100, distanta
intre montanti 40 cm, grosime
totala perete 125 mm - pentru
pereti avand inaltimea >2,75 m,
pentru fiecare 1,5 m in plus
Montare ferestre din tamplarie de
PVC, cu un singur canat fix,
avand suprafata tocului pana la
1mp inclusiv, izolarea rosturilor cu
spume poliuretanice, etansarea cu
spume siliconice. montata la perti
din caramida plina

45000
Material:
Manopera:
Utilaj:
Transport:
250
Material:
Manopera:
Utilaj:
Transport:

2,4773
2,2427
0,2346
0
0
230,8887
157,2179
70,2288
3,442
0

111478,215
100921,216
10557
0
0
57722,17
39304,47
17557,195
860,505
0

mp

1100
Material:
Manopera:
Utilaj:
Transport:

14,6481
2,4081
12,24
0
0

16112,901
2648,902
13464
0
0

mp

2475
Material:
Manopera:
Utilaj:
Transport:

138,0587
124,3197
12,0441
1,6949
0

341695,378
307691,378
29809,147
4194,853
0

mp

10
Material:
Manopera:
Utilaj:
Transport:

327,463
315,9132
8,16
3,3898
0

3274,63
3159,132
81,6
33,898
0

mp

50
Material:
Manopera:
Utilaj:
Transport:
30
Material:
Manopera:
Utilaj:
Transport:

410,2089
399,6791
7,14
3,3898
0
386,2154
376,7057
6,12
3,3898
0

20510,445
19983,956
357
169,489
0
11586,463
11301,17
183,6
101,693
0

mc

Montare ferestre din tamplarie de


PVC, cu un singur canat fix, avand
suprafata tocului intre 1mp si 2,5 mp
inclusiv, izolarea rosturilor cu spume
poliuretanice, etansarea cu spume

mp

97

Universitatea Transilvania, Brasov, Facultatea de constructii


PROIECT DE DIPLOMA
MORAR CAMIL

siliconice. montata la perti din


CG42A01+ Sapa de egalizare HASIT in aderenta

mp

10 RCSR08B

Vopsirea (zugraveli lavabile) cu


vopsea pe baza de acetat de polivinilvinacet, la interior si exterior, in doua
straturi pe glet de ipsos existent

mp

11 CI06G1

Placaj din faianta la pereti si stalpi


placi ...l) de culori diferite, montate in
desen, fixate cu mortar de ciment cu
adaos de aracet EP 25;

mp

12 IZC01B

Pardoseli sau planuri inclinate la 45 mp


inclusiv, executate din : placi de
gresie ceramica antiacida STAS 593980, format...* in grosime de 10, 12 sau
16 mm, montate in mortar de ciment
eu adaos de Aracet, de 25 mm
grosime si cu rosturi 6 mm latime,
umplute cu chit anticoroziv de
rostuire...* ;
Beton turnat in fundatii, socluri, ziduri mc
de sprijin, pereti sub cota zero
preparare cu centrala de betoane si
turnare cu pompa pe verticala
(adancime) pana la 10 m inclusiv si pe
orizontala pana la 15 m inclusiv,beton
armat clasa C 15/12 (Bc 15/B 200)
Sistem de termoizolatie la pereti
mp
exteriori - Arcotherm

13 CA03I#

14 IZF70A+

15 CF45B02+ Tencuieli decorative structurate HASIT mp


din produse pe baza de microemulsii
siliconice, pentru interior si exterior,
aplicate manual pe suprafete cu
absorbtie redusa Siliconhartzputz tip
bob de orez, granulatie 2,00 mm

16 IZF28A+ Hidroizolatii din membrane bituminoase


ROOFCOTE la elemente de constructie
verticale in contact cu solul

mp

17 IZF68A+ Termo-Hidroizolatii pentru acoperisuri

mp
98

2250
Material:
Manopera:
Utilaj:
Transport:
6450
Material:
Manopera:
Utilaj:
Transport:
250
Material:
Manopera:
Utilaj:
Transport:
250
Material:
Manopera:
Utilaj:
Transport:

71,8171
69,6084
2,2087
0
0
8,4997
3,0823
5,3022
0,1153
0
63,1452
33,3035
29,6474
0,1944
0
97,9345
55,0755
33,1136
9,7455
0

161588,452
156618,792
4969,66
0
0
54822,932
19880,528
34199,015
743,388
0
15786,311
8325,866
7411,849
48,596
0
24483,632
13768,872
8278,393
2436,368
0

327
Material:
Manopera:
Utilaj:
Transport:

264,9119
207,3332
8,5133
49,0654
0

86626,204
67797,96
2783,843
16044,401
0

1230
Material:
Manopera:
Utilaj:
Transport:
1230
Material:
Manopera:
Utilaj:
Transport:

61,4578
53,4378
7,7423
0,2777
0
30,817
28,2559
2,561
0
0

75593,087
65728,452
9523,074
341,561
0
37904,857
34754,782
3150,075
0
0

248
Material:
Manopera:
Utilaj:
Transport:
400

49,1778
44,5676
4,1017
0,5085
0
70,5365

12196,088
11052,772
1017,217
126,1
0
28214,592

Universitatea Transilvania, Brasov, Facultatea de constructii


PROIECT DE DIPLOMA
MORAR CAMIL
terasa necirculabila suport planseu de
beton - sistem ARCON cu strat de difuzie

18 CA04J#

Beton turnat in placi, grinzi, stalpi


preparare cu centrala de betoane si
turnare pe verticala la distante de
max,15 m inclusiv si pe orizontala pe
distante de max,15 m inclusiv, beton
armat clasa C 25/20 (Bc 25/B 330)

Material:
Manopera:
Utilaj:
Transport:
583,5
Material:
Manopera:
Utilaj:
Transport:

mc

65,8525
4,5214
0,1625
0
272,5513
249,3445
11,0241
12,1828
0

Total ore manopera (ore)


Total greutate materiale (tone)

Total Cheltuieli Directe

Alte cheltuieli directe


Coeficient
Valoare
CAS
20,8000%
Sanatate
5,2000%
Somaj
0,5000%
Fond de risc
0,2800%
Fond de
0,2500%
garantare
Concedii si
0,8500%
indemnizatii

Total Cheltuieli Directe


Cheltuieli
10,0000%
indirecte
Profit
5,0000%

26340,999
1808,574
65,02
0
159033,704
145492,489
6432,562
7108,653
0

15084,23
3327,544

Material
1034771,735

Manopera
151583,804

Utilaj
35064,122

Transport
0

Total
1221419,661

Material

Manopera
31529,431
7882,358
757,919
424,435
378,96

Utilaj

Transport

0
0
0
0
0

0
0
0
0
0

0
0
0
0
0

Total
31529,431
7882,358
757,919
424,435
378,96

1288,462

1288,462

Material
1034771,735

Manopera
193845,369

Utilaj
35064,122

Total
1263681,226
126368,123

Transport

69502,467

Total General fara TVA


TVA (24%)
TOAL GENERAL (Lei)

1459551,816
350292,436
1809844,252

Cursul de referinta: 4.4501 Lei/Euro

Capitolul III
CAIET DE SARCINI

99

Universitatea Transilvania, Brasov, Facultatea de constructii


PROIECT DE DIPLOMA
MORAR CAMIL

PRIVIND EXECUTIA LUCRARILOR STRUCTURII DE


REZISTENTA
Caietul de sarcini contine principalele elemente care vor fi urmarite de constructor
in procesul de executie. Ele reprezinta extrase din acte normative, sintetizate si
prelucrate in scopul realizarii unui ghid minim de date tehnologice.
Caietul de sarcini se refera la executia obiectelor de tip curent utilizand tehnologii
implementate in executia lucrarilor de constructii civile, industriale si agricole in
ultimele decenii pentru structuri din beton, beton armat, metal si zidarie.
I. MASURI PREMERGATOARE EXECUTIEI :
Beneficiarul va asigura verificarea proiectelor de executie de catre verificatori de
proiecte atestati de MLPAT, persoane fizice sau juridice, altii decat specialistii care au
elaborat proiectul.
Constructorul va numi un responsabil tehnic de lucrare care conform legilor in
vigoare, va raspunde pentru calitatea lucrarii care trebuie sa corespunda unor exigente de
performanta ale lucrarii.
Dupa primirea documentatiei tehnice de executie, constructorul va asigura
cunoasterea proiectului de catre toti factorii care concura la realizarea lucrarii.
Se va stabili de asemenea programul calendaristic pentru verificarea si receptia
fazelor determinante, de la care executia nu poate continua fara receptia fazei.
In lipsa unui alt program de stabilire a fazelor si datelor de verificare se vor
considera obligatorii urmatoarele faze determinante:
-

verificarea terenului de fundare de catre specialistul geotehnician

armarea fundatiilor

realizarea structurii la parter inainte de betonare

100

Universitatea Transilvania, Brasov, Facultatea de constructii


PROIECT DE DIPLOMA
MORAR CAMIL

Se va incheia un proces verbal de predare - primire a amplasamentului si reperelor


de trasare, intre delegatii beneficiarului, constructorului si proiectantului.
Prin grija investitorului se va intocmi cartea tehnica a constructiei care va
cuprinde documentele privitoare la proiectarea, realizarea, exploatarea si postutilizarea
constructiei. Cartea tehnica se va preda proprietarului constructiei dupa terminarea
lucrarii care are obligatia de a o completa la zi.
La punctul de lucru se vor gasi in mod obligatoriu: documentatia completa de
executie, registrul de procese verbale de lucrari ascunse, registrul de dispozitii de santier
si principalele norme care guverneaza tehnologia de executie si in special normativele
C149/87 si NE012/99.
In cazul abordarii unor procedee tehnologice care nu sunt acoperite de norme
tehnice legal aprobate, proiectantul va prezenta un caiet de sarcini special intocmit
privind succesiunea fazelor tehonologice si masurile specifice.
II. REALIZAREA LUCRARILOR DE FUNDATIE
a. Inainte de inceperea lucrarilor pentru executarea corpului de fundatii trebuie sa
fie terminate lucrarile premergatoare si anume:
1. Trasarea axelor fundatiilor si executarea sapaturilor. Trasarea pe teren a
constructiei se va face de catre personal calificat si dotat cu aparatura tehnica necesara,
in limitele tolerantelor admise la trasare si precizate in STAS 9824-1- 75, incheindu-se
un proces verbal la lucrari ascunse intre beneficiar si executant.
2. Protectia constructiilor vecine si a instalatiilor existente in pamant.
3. Coborarea temporara a nivelului apelor subterane pentru a permite executarea
fundatiilor in uscat, atunci cand procedeele de executie adoptate nu permit betonarea sub
apa.
4. Verificarea suprafetelor necesare pentru amplasarea si functionarea normala
a utilajului de lucru, a depozitelor de materiale si a instalatiilor auxiliare necesare
101

Universitatea Transilvania, Brasov, Facultatea de constructii


PROIECT DE DIPLOMA
MORAR CAMIL

executiei fundatiilor.
5.Verificarea axelor fundatiei.
6.Verificarea corespondentei dintre situatia reala si proiect ( din punct de vedere al
calitatii terenului, dimensiuni si pozitii ) in limitele tolerantelor admise. Verificarea
terenului de fundare se face de catre specialistul geotehnician, rezultatele si eventualele
masuri de corectare cu situatia concreta fiind consemnate intr-un proces verbal de
receptie a terenului de fundare.
b.

La executia fundatiilor trebuie avute in vedere urmatoarele:

1.Materialele intrebuintate trebuie sa corespunda indicatiilor din proiect si


prescriptiilor din standardele si normele in vigoare; o atentie deosebita se va acorda in
cazurile in care prin proiect se prevad ca masuri de protectie anticoroziva utilizarea de
cimenturi speciale si anumite grade de impermeabilitate a betonului.
2. Fundatia se executa fara intrerupere pe toata lungimea sa; in cazul in care
aceasta conditie nu poate fi respectata se procedeaza conform normativului NE 012-99,
in felul urmator:
- suprafata rostului de lucru se face perpendiculara pe axa fundatiei, sicanata sau
verticala dreapta.
- turnarea benzilor de fundatie se va face in straturi orizontale de 30-50 cm, iar
suprapunerea stratului superior de beton se va face obligatoriu inainte de inceperea prizei
cimentului din stratul inferior.
- nu se admit rosturi de lucru inclinate la fundatii, cuzineti, grinzi de fundatii si
radiere. Nu se admit rosturi de lucru in fundatii izolate sau in zonele cu concentrari mari
de eforturi. Rostul de lucru se va realiza vertical la o distanta de 1,00 m de marginea
stalpului.
- Durata maxima admisa a intreruperii de betonare pentru care se nu se vor lua
masuri speciale va fi de 1,5 - 2 ore in cazul betoanelor obisnuite.
- Reluarea turnarii se va face dupa pregatirea suprafetei rosturilor constand in
curatirea si spalarea abundenta cu apa inainte de inceperea turnarii betonului proaspat.
102

Universitatea Transilvania, Brasov, Facultatea de constructii


PROIECT DE DIPLOMA
MORAR CAMIL

- Intreruperi ale betonarii cu durata mai mare vor fi stabilite de catre


conducatorul tehnic al santierului in concordanta cu prevederile din proiect, cu
dispunerea de armaturi suplimentare si masuri speciale de realizare a profilului de
intrerupere. Reluarea turnarii se face prin udare abundenta aproximativ 8 - 10 ore,
curatirea cu peria de sarma, aer sub presiune, toate inainte de tumarea betonului
proaspat.
3. Pentru a asigura conditii favorabile de intarire si de a reduce deformatiile din
contractie, se va mentine umiditatea betonului in primele zile dupa turnare, protejand
suprafetele libere prin acoperire cu materiale de protectie si stropirea periodica cu apa
care va incepe dupa 2 pana la 12 ore dupa turnare in functie de tipul cimentului si de
temperatura mediului ambiant. Nu se va stropi sub temperatura de + 50C.
4. Inaintea turnarii grinzilor de fundatie se vor verifica armaturile montate precum
si pozitia cofrajelor laterale. Se vor respecta prevederile in vigoare privind acoperirile
minime cu beton.
5. In procesul de executie al fundatiilor se vor respecta normele de protectia
muncii.
6. Receptia calitativa a fundatiilor se va face de catre beneficiar, constructor si
proiectant pe baza actelor incheiate anterior, a verificarii incadrarii in prevederile
proiectului si eventual a unor sondaje locale.
7. Portiunile de fundatii care se realizeaza deasupra terenului natural se vor
executa cu cofraje din lemn, o atentie speciala se acorda umpluturii de sub pardoseli.
Acestea se vor realize cu pamant argilos prafos in straturi de 30 cm compactate pana la
atingerea unei greutati volumice de 16,5 KN/mc.
III. LUCRARI DE COFRAJE SI SUSTINERI
1. Se vor utiliza, de regula, cofraje corespunzand unui singur tip, evitand
improvizariile care completeaza unele seturi de cofraje metalice cu zone realizate cu
103

Universitatea Transilvania, Brasov, Facultatea de constructii


PROIECT DE DIPLOMA
MORAR CAMIL

placaj.
2. Periodic se va verifica starea cofrajelor atat din punct de vedere al integritatii
lor, cat si curatirea lor de beton si mortar in urma utilizarilor anterioare. Se va verifica
existenta si pozitionarea cutiilor de goluri si a pieselor inglobate.
3. La cofrajele elementelor verticale ( diafragme si stalpi ) se vor vedea
obligatoriu ferestrele de curatire si control.
4. Se va asigura o corecta depozitare si manipulare a cofrajelor.
5. Se vor incheia procese verbale de lucrari ascunse care sa confirme ca suportul
structurii ce urmeaza a se executa corespunde intocmai prevederilor proiectului si ca
toate cofrajele corespund ca pozitie si dimensiuni proiectului si au fost curatate si corect
pregatite.
IV. LUCRARI DE ARMARE
1. Se va verifica obligatoriu pozitionarea barelor verticale care trec prin centura
imediat dupa turnarea betonului luandu-se masuri de corectare a pozitiei acolo unde este
cazul.
2. Pentru mentinerea pozitiei armaturilor se vor utiliza:
- distantieri (minimum)

- 3 bucati/m2 la placi si pereti


- 1 bucata/m2 la grinzi si stalpi

capre

pentru

armatura

superioara

placilor

sprijinite

pe

cofraj

- 1 bucata/m2 la placi interioare


- 4 bucati/m2 la placi in consola
Se interzice deformarea barelor de la partea superioara prin calcare, rezemari de
elemente grele, etc.
3. Se va verifica legarea corecta a armaturilor la incrucisari cu sarma neagra sau
sudura.
4. Inlocuirea barelor din otel - beton cu alt tip de otel decat cel din proiect nu se
face decat cu avizul scris al proiectantului.
104

Universitatea Transilvania, Brasov, Facultatea de constructii


PROIECT DE DIPLOMA
MORAR CAMIL

5. Nu se vor utiliza bare sau plase sudate cu zone putemic ruginite sau cu
suprafata acoperita cu alte materiale (mortar, beton, etc).
V. TURNAREA BETONULUI
a. Pregatirea turnarii betonului.
Executia lucrarilor de betonare poate sa inceapa numai daca sunt indeplinite
urmatoarele conditii:
1. Intocmirea procedurii pentru betonarea in cauza si acceptarea acesteia de catre
investitor;
2. Sunt realizate masurile pregatitoare, sunt aprovizionate si verificate materialele
componente (agregate, ciment, aditivi, adaosuri) si sunt in stare de functionare utilajele
si dotarile necesare, in conformitate cu prevederile procedurii de executie in cazul
betonului turnat pe santier;
3. Sunt stabilite si instruite formatiile de lucru in ceea ce priveste tehnologia de
executie si masurile privind securitatea muncii si PSI;
4. Sunt indeplinite conditiile climaterice necesare si sunt asigurate masurile pentru
protectia betonului dupa turnare;
5. Daca au trecut mai mult de 6 luni de la montarea la receptionarea armaturii se
vor chema ISCLPUAT, beneficiarul, proiectantul si executantul care vor determina
starea armaturii si necesitatea expertizarii tehnice dupa caz de catre un expert tehnic
autorizat, pentru a constata nivelul de ruginire si abaterea prin reducere a sectiunii dupa
caz:
b. Turnarea betonului
1.Betonul va fi pus in opera numai dupa cunoasterea calitatii lui pe baza actelor
de livrare. Daca betonul adus la locul de punere in opera prezinta segregari, se va
reamesteca fara a se adauga apa.
2.Se va urmari pastrarea pozitiei armaturilor in timpul betonarii; se vor ingloba
105

Universitatea Transilvania, Brasov, Facultatea de constructii


PROIECT DE DIPLOMA
MORAR CAMIL

complet cu acoperirile cerute de norme armaturile in beton. Nu este permisa ciocanirea


sau scuturarea armaturii in timpul betonarii.
3.In nodurile cu armaturi dese se va urmari umplerea completa a nodului, prin
indesarea laterala a betonului cu sipci sau vergele de otel concomitent cu vibrarea lui; in
cazul ca aceste masuri nu sunt eficiente se vor crea posibilitati de acces lateral al
betonului prin spatii care sa permita si patrunderea vibratorului.
4.Circulatia muncitorilor si a utilajului de transport in timpul betonarii se va face
pe punti speciale, care sa nu reazeme pe armaturi, find interzisa circulatia directa pe
armaturi sau cofraje.
5.Betonarea peretilor se va face fara intreruperi, in straturi orizontale de 30 - 50
cm. Acoperirea cu un nou strat trebuie sa se faca inainte de inceperea prizei cimentului
din stratul inferior.
6.Grinzile se vor betona dupa decofrarea lateralelor peretilor, grinzile se vor turna
intr-o singura etapa.
7.Vibrarea va respecta indicatiile cuprinse in Normativul C 140- 1986 cu
vibratoare omologate si personal calificat.
VI. DECOFRAREA
Decofrarea elementelor de beton armat se poate face atunci cand betonul a atins o
anumita rezistenta suficienta pentru a prelua partial sau integral, dupa caz, sarcinile
pentru care au fost proiectate. Se recomanda urmstoarele valori ale rezistentei la care se
poate decofra:
1.Partile laterale a cofrajelor se pot indeparta dupa ce betonul a atins 25 daN/cm 2
astfel ca fetele si muchiile sa nu se deterioreze.
2.Cofrajele fetelor inferioare la placi si grinzi se vor indeparta mentinand sau
remontand popi de siguranta ( 1 pop / 3 ml de grinda, 1 pop / 12 m2 de placa) atunci cand
rezistenta betonnlui a atins fata de clasa, urmatoarele procente :
106

Universitatea Transilvania, Brasov, Facultatea de constructii


PROIECT DE DIPLOMA
MORAR CAMIL

70 % pentru elemente cu deschideri de max 6,00 m


85 % pentru elemente cu deschideri mai mari de 6,00 m
3. Popii de siguranta se indeparteaza cand s-a atins o rezistenta fata de clasa de:
95 % pentrn elemente cu deschideri de max 6,00 m
110% pentru elemente cu deschideri intre 6,00 12,00 m
La decofrare se vor respecta toate instructiunile cuprinse in Normativnl C 140-86.
4.Dupa decofrare se face o examinare amanuntita a tuturor elementelor structurii
de rezistenta incheindu-se un proces verbal in care se va consemna calitatea lucrarilor si
eventualele defecte constatate. Este interzisa remedierea unor defecte inaintea incheierii
examinarii vizuale si incheierea procesului verbal.
5.Remedierea defectelor se face in conformitate cu prevederile instructiunilor
C149 87; in cazul unor defectiuni importante remedierea se va face pe baza solutiilor
acceptate de proiectant.
VII. TRATAREA BETONULUI DUPA TURNAREA LUI:
1.Pentru a asigura o buna intarire si a reduce deformatiile din contractie se va
asigura mentinerea umiditatii betonului minimum 7 zile dupa turnare protejand
suprafetele libere prin:
- acoperirea cu materiale de protectie ( prelate, rogojini, nisip ) de indata ce
betonul a capatat rezistenta pentru ea materialul sa nu adere la suprafata de beton
- stropirea periodica cu apa incepand dupa 2 - 12 ore de la turnare, din 6 in 6 ore,
astfel ca suprafata sa fie permanent umeda. La temperaturi sub + 50C nu se va stropi cu
apa ci se vor aplica materiale sau pelicule de protectie.
2.Pe timp ploios suprafetele de beton proaspat se vor acoperi cu prelate sau folii
de polietilena pentru a evita antrenarea pastei de ciment din beton
VIII. STABILIREA COMPOZITIEI BETONULUI
107

Universitatea Transilvania, Brasov, Facultatea de constructii


PROIECT DE DIPLOMA
MORAR CAMIL

Date initiale
1. Clasa betonului. C 20/25
2. Caracteristicile elementului.
a) Tipul elementului : stalpi in interiorul unei cladiri de locuit.
b) Dimensiunea minima a elementului : b = 450 mm
c) Grosimea stratului de acoperire cu beton a armaturii : c = 25 mm
d) Distanta minima dintre barele de armatura : D = 110 mm
3. Clasa de expunere si conditiile de mediu : mediul uscat moderat, element
de constructie situat in spatiu inchis, ferit de actiunea directa a
intemperiilor sau umudidatii.
4. Conditii si tehnologii de executare : conditii de executare normale,
utilizand cofraje din panouri mari.
5. Conditii de transport si punere in lucrare a betonului : transport cu
autoagitatorul si turnarea betonului prin pompare.
6. Umiditatea agregatelor :
- pentru sorturile de nisip ( 0-7 mm ) :

unisip = 2 %

- pentru sorturile de pietris ( 7-71 mm ) :

upietris = 1 %

7. Gradul de omogenitate : II

Stabilirea calitativa a materialelor componente


1. Consistenta betonului.

108

Universitatea Transilvania, Brasov, Facultatea de constructii


PROIECT DE DIPLOMA
MORAR CAMIL

Din anexa 1. , in functie de tipul elementului de beton , mijlocul de transport,


tehnologia de punere in lucrare si tipul betonului, rezulta la nr. crt.3 clasa de
consistenta T3/T4 (cu o tasare de 100 + 20 mm).
2. Dozajul minim de ciment.
Din anexa 2. , in functie de conditia de mediu (mediu uscat moderat) si de
conditia de expunere, rezulta o clasa de expunere 1.a.. Din anexa 3. rezulta un
dozaj minim de ciment de 300 kg/m3 stabilit in functie de tipul betonului
(armat) si clasa de expunere (1.a.).
3. Agregatele
a) Tipul : avand in vedere clasa betonului (C 25/12 ) se vor folosi
agregatele provenind din sfaramarea naturala a rocilor si anume agregate
silicioase de balastiera cu densitatea aparenta.
ag = 2,7 kg/dmc3
b) Dimensiunea maxima : se stabileste in functie de tipul elementului din
beton ce urmeaza a fi executat (diafragma), dimensiunea minima a
elementului (b = 450 mm), distanta minima dintre armaturi (D = 110
mm), tehnologia de transport si punere in lucrare a betonului si grosimea
stratului de acoperire cu beton a armaturii (c = 25 mm ) :
1
4

1
4

dmax

dmax D -5 mm

dmax = 31 mm (conditia de pompare)

dmax

450

dmax 110 5

dmax 112.5 mm
dmax = 105 mm

Conform puntului 2.3., intrucat clasa de expunere este mediul uscat,


grosimea stratului de acoperire nu conditioneaza grosimea maxima a
agregatului. Toate aceste conditii trebuie sa fie respectate simultan , rezulta :
dmax 31 mm
109

Universitatea Transilvania, Brasov, Facultatea de constructii


PROIECT DE DIPLOMA
MORAR CAMIL

Se alege : dmax = 31 mm
c) Granulozitatea : din anexa 4. se stabileste zona de granulozitate (I) in
functie de dozajul de ciment minim de 300 kg/dm3. Cunoscand zona de
granulozitate I si dimensiunea maxima a agregatelor 31 mm , din anexa
5. rezulta urmatoarele limite ale zonelor de granulozitate (inferioare si
superioare) :
- sortul 0-0,2 mm : 10-15 % : se alege 12 %
- sortul 0,2-1 mm : 30-40 % : se alege 33 %
- sortul 1-3 mm : 40-50 % : se alege 43 %
- sortul 3-7 mm : 60-70 : se alege 63 %
- sortul 7-16 mm : 80-90 : se alege 83 %
- sortul 16-31 mm : 95-100 : se alege 100 %
4. Cimentul.
In functie de conditiile de expunere (element de constructie situat in spatiu
inchis, ferit de actiunea directa a intemperiilor sau umuditatii) si conditiile de
mediu (mediul uscat moderat) rezulta ca tipul cimentului se va stabili din
anexa 10., fiind conditionat de tipul si masivitatea elementului (C 25/12). Se
recomanda ciment de tip I 32,5
5. Raportul A/C maxim.
Din anexa 3., in functie de tipul betonului (beton armat) si clasa de expunere
(1.a.) rezulta raportul A/C maxim = 0,65

Determinarea cantitatii componentilor


1. Cantitatea de apa.
Cantitatea orientativa de apa de amestecare (A) se determina in functie de clasa
betonului (C 20/25) si de consistenta (T3/T4).
110

Universitatea Transilvania, Brasov, Facultatea de constructii


PROIECT DE DIPLOMA
MORAR CAMIL

Din anexa 2.13. rezulta : A = 200 l/m3


Intrucat dimensiunea maxima a agregatelor este 31 mm, coeficientul de
corectie c = 1 rezulta :
A1 = A c

A1 = 200 l/m3

A1 = 200 1

2. Raportul A/C.
Din anexa 14. in functie de clasa betonului (C 20/25) si clasa cimentului
(32,5), pentru un grad II de omogenitate, rezulta valoarea raportului A/C =
0,60. Comparand aceasta valoare cu raport A/C maxim admis in anexa 3. (vezi
observatia nr.3 a anexei 14), alegem in final valoarea A/C maxim = 0,60
3. Cantitatea de ciment.
A1
C1 = A
C

C1 =

200
0,60

C1 = 333,333 kg/m3

- dozajul minim de ciment de 300 kg/m3


Se adopta : C = 334 kg/m3
4. Cantitatea de agregate.
Cantitatea totala de agregate in stare uscata se evalueaza aplicand relatia :
- densitatea cimentului
c = 3 kg/dm3 -volumul de aer inclus,egal cu 2%

1
Ag = ag 1000 A1
c

= 20

Ag = 1,806 103 kg/m3

5. Impartirea agregatului total pe sorturi.


Cantitatea pentru fiecare sort de agregare se stabileste in functie de limitele
zonelor de granulozitate alese (conform punctului 3.c.) si anume:
- sortul 0-0,2 mm ;

12
100

Ag = 216,72 kg/m3
111

Universitatea Transilvania, Brasov, Facultatea de constructii


PROIECT DE DIPLOMA
MORAR CAMIL

- sortul 0,2-1 mm ;

33 12
100

Ag = 379,26 kg/m3

- sortul 1-3 mm ;

43 33
100

Ag = 180,6 kg/m3

- sortul 3-7 mm ;

63 43
100

Ag = 361,2 kg/m3

- sortul 7-16 mm ;

83 63
100

Ag = 361,2 kg/m3

- sortul 16-31 mm ;

100 83
100

Ag = 307,02 kg/m3

6. Corectarea cantitatii de apa.


Cantitatea suplimentara de apa provenita din umiditatea sorturilor de nisip
(2%), este :
AN =

2
100

(216,72 + 379,26 + 180,6 + 361,2)

AN = 22,756

l/m3
Cantitatea suplimentara de apa provenita din umiditatea sorturilor de pietris
(1%), este :
AP =

1
100

AP = 6,14 l/m3

(361,2 + 252,84)

Cantitatea totala de apa suplimentara :


A = 28,896 l/m3

A = AN + AP
Cantitatea corectata de apa :

A2 = 171,104 l/m3

A2 = A1- A
7. Corectarea cantitatilor de agregate pe sorturi.

Cantitatile corectate de agregate se stabilesc majorand cantitatile calculate


anterior cu procentul rezultat din umuditatea relativa a fiecarui sort, astfel :
- sortul 0-0,2 mm ;

216,72

- sortul 0,2-1 mm ;

379,26

100

= 221,054 kg/m3

100

= 386,845 kg/m3

112

Universitatea Transilvania, Brasov, Facultatea de constructii


PROIECT DE DIPLOMA
MORAR CAMIL

- sortul 1-3 mm ;

18,6

- sortul 3-7 mm ;

361,2

- sortul 7-16 mm ;

361,2

- sortul 16-31 mm ;

307,02

100

= 184,212 kg/m3

100

= 368,424 kg/m3

100

= 364,812 kg/m3

100

= 310,09 kg/m3

8. Cantitatea totala de agregat corectata :


Aag1 = 221+387+184+369+365+310

Aag1 = 1,836 103 kg/m3

9. Densitatea aparenta a betonului :


b = A2 + C + Aag1

b = 2,341 103 kg/m3

10. Verificare :
2200<b = 2341 <2400 kg/m3

Calculul gradului de maturizare al betonului pentru stalpi si placi


Compozitia betonului s-a realizat pentru:
clasa betonului C20/25 ;
placa cu grosimea de 13 cm;
grosimea stratului de acoperire cu beton a armaturii: 25mm
distanta minima dintre barele de armatura: 110mm
clasa de expunere si conditiile de mediu: mediu uscat moderat.
113

Universitatea Transilvania, Brasov, Facultatea de constructii


PROIECT DE DIPLOMA
MORAR CAMIL

Prin determinarea gradului de maturizare al betonului s-a urmarit sa se cunoasca ce


rezistenta a atins betonul dupa un interval de 12 zile de la punerea sa in lucrare, astfel
incat, atunci cand elementul de beton este supus la anumite actiuni fizico-chimice,
rezistentele finale ale lui sa nu fie afectate in mod defavorabil.
In conditiile de timp friguros, temperaturile negative nu vor produce deteriorari
elementului, daca acesta a atins un nivel critic de intarire, care se stabileste in procente
(minime) fata de marca betonului, in functie de raportul apa-ciment si are urmatoarele
valori:
-

18% din marca pentru A/C = 0,40;

25% din marca pentru A/C = 0,50;

31% din marca pentru A/C = 0,60;

36% din marca pentru A/C = 0,70;

In cazul decofrarii elementului de beton, cofrajele se pot indeparta numai dupa ce


betonul a atins o rezistenta minima de:
- 2,5 N/mm2 pentru partile laterale ale cofrajului;
- 70% fata de clasa pentru fetele inferioare la placi si grinzi, cu deschidere de
maximum 6,0 m;
- 85% fata de clasa pentru fetele inferioare la placi si grinzi cu deschiderea mai
mare de 6,0 m.
Calculul gradului de maturizare :

se completeaza coloanele cu ziua, ora si temperatura citita i.


Se calculeaza temperatura medie I=

i ' i 1
;
2

114

Universitatea Transilvania, Brasov, Facultatea de constructii


PROIECT DE DIPLOMA
MORAR CAMIL

Din tabel se determina valoarea coeficientilor de echivalare a gradului de maturizare


al betonului evaluat la temperatura medie I cu cel evaluat la temperatura etalon de +
200C;

Se calculeaza durata intervalului de timp ti;

Se calculeaza gradul efectiv de maturizare al betonului pentru intervalul de timp ti


=MI KI

Se calculeaza gradul efectiv de maturizare al betonului, evaluat pentru intervalul de


n

timp

tk - t
i 1

[h0C].

MI KI

In finctie de tipul cimentului si nivelul de intarire 3, rezulta gradul de maturizare al


betonului;

Gradul de maturizare al betonului pentru intervalul de timp ti va fi:


[h0C].

MI= (I+10) ti

ziua

Ora
Citirii temperaturii

1
6
12
15
20
7

1
2

Temp. in beton (0C)


Masurata i
2
10
13
19
17
11
115

Universitatea Transilvania, Brasov, Facultatea de constructii


PROIECT DE DIPLOMA
MORAR CAMIL
11
15
20
8
14
19
8
10
15
20
6
10
17
21
7
11
14
19
7
10
12
18
8
12
14
18
7
13
18
20
6
11
14
18
8
12
18
21
6
12
15
20

8
9

10

11
12

14
19
18
12
19
17
11
12
18
16
9
11
18
17
10
12
19
16
11
14
18
16
10
13
18
16
12
18
17
19
10
14
19
16
10
13
16
17
11
14
20
15

Anexa:
ziua

0
1
2

Ora

1
6
12
15
20
7

Temp. in beton (0C)


Masurata
Medie
i
i
2
3
10
13
11,5
19
16
17
18
11
14

Ki
4
0,912
0,968
0,984
0,948
116

Interval de
timp ti
[h]
5
6
3
5
11

MK [lic]
simplu
cumulat
6
118
76
138
250

7
118
194
332
582

Universitatea Transilvania, Brasov, Facultatea de constructii


PROIECT DE DIPLOMA
MORAR CAMIL

8
9

10

11

12

11
15
20
8
14
19
8
10
15
20
6
10
17
21
7
11
14
19
7
10
12
18
8
12
14
18
7
13
18
20
6
11
14
18
8
12
18
21
6
12
15
20

14
19
18
12
19
17
11
12
18
16
9
11
18
17
10
12
19
16
11
14
18
16
10
13
18
16
12
18
17
19
10
14
19
16
10
13
16
17
11
14
20
15

12,5
16,5
18,5
15
15,5
18
14
11,5
15
17
12,5
10
14,5
17,5
13,5
11
15,5
17,5
13,5
12,5
16
17
18
11,5
10,5
17
14
15
17,5
18
14,5
12
16,5
17,5
13
11,5
14,5
16,5
14
12,5
17
17,5

0,930
0,972
0,988
0,960
0,964
0,984
0,948
0,918
0,960
0,976
0,930
0,900
0,954
0,980
0,942
0,912
0,964
0,980
0,942
0,930
0,968
0,976
0,984
0,912
0,906
0,976
0,948
0,960
0,980
0,984
0,945
0,924
0,972
0,980
0,936
0,918
0,954
0,972
0,948
0,930
0,976
0,980

4
4
5
12
6
5
13
2
8
5
10
4
7
4
10
4
3
5
12
3
2
6
10
4
2
4
11
6
5
2
14
5
3
4
10
4
6
3
15
6
3
5

84
103
141
288
144
138
296
39
120
132
209
72
164
108
221
77
74
135
266
63
51
159
276
79
38
106
251
144
135
55
324
102
78
108
216
79
141
78
342
126
80
135

666
769
910
1198
1345
1483
1779
1818
1938
2070
2279
2351
2515
2623
2844
2921
2995
3130
3396
3459
3510
3669
3945
4024
4062
4168
4419
4563
4698
4753
5077
5179
5257
5365
5581
5660
5801
5879
6221
6347
6427
6562

In functie de tipul cimentului (1-32,5) si de raportul apa ciment (A/C = 0,60),


rezulta gradul critic de maturizare al betonului Mk = 1270 [h0C].
Mk=1270 h0C< M=1345 h0C atins in ziua 3 ora 14:00.
Pentru placi cu deschiderea mai mica de 6.00 m =70% conform tab.3 M= 5962
h0C< M=6221 h0C atins in ziua 12 ora 6:00 ceea ce inseamna ca se poate demara
operatia de decofrare dupa acest moment.
117

Universitatea Transilvania, Brasov, Facultatea de constructii


PROIECT DE DIPLOMA
MORAR CAMIL

Indiferent daca temperatura ulterioara va scadea sub temperatura de inghet acest


lucru nu va mai influenta negativ comportarea elementului.
Rmin= 2.5 N/mm2

Pentru stalpi

2.5 N/mm2............................x%
25 N/mm2............................100%
x=10% rezulta =10% rezulta din tab.3

M= 1390 h0C< M=1483 h0C valoare

atinsa in ziua 3 la orele 19:00 00 ceea ce inseamna ca se poate demara operatia de


decofrare dupa acest moment.
Daca dupa decofrare temperatura va scadea sub temperatura de inghet acest lucru
nu va influenta negativ comportarea stalpului.
IX. DOTAREA CU SCULE SI DISPOZITIVE.
- bene sau pompe pentru beton;
- cancioace;
- ciocane de dulgherie (1 2 kg);
- ciocane de lemn (2 3 kg);
- ciocane de zidarie;
- cuie;
- dalta;
- distantieri (pentru strat de acoperire circulari si tip capra);
- dreptare din lemn sau metal;
- elemente pentru protejarea betonului turnat (rogojini, prelate, folii etc.);
- finisoare mecanice rotative pentru nivelare;
- furtun de nivel;
118

Universitatea Transilvania, Brasov, Facultatea de constructii


PROIECT DE DIPLOMA
MORAR CAMIL

- furtun pentru apa;


- galeti 10 l;
- ghidaje(capre) pentru nivelare beton in placi;
- lopeti;
- maturi;
- metru articulat;
- mistrii de zidarie;
- nivela (optica sau cu laser);
- nivela cu bula;
- perii de sarma;
- pervibratoare (eventual lance);
- placa vibratoare;
- podine mobile de acces pe suprafete betonate;
- rame pentru goluri;
- rigla vibratoare;
- ruleta 20m;
- sape pentru betonare;
- scanduri pentru rosturi de lucru;
- sipci din lemn pentru compactare;
- spacluri.
- teodolit;
- vergele metalice pentru compactare;

Cap IV. TEHNOLOGII DE EXECUTIE


PUNEREA IN LUCRARE A BETONULUI IN ELEMENTE VERTICALE

119

Universitatea Transilvania, Brasov, Facultatea de constructii


PROIECT DE DIPLOMA
MORAR CAMIL

Prezenta fisa tehnologica se aplica pentru realizarea betonarii elementelor cu


inaltime mare (stalpi, pereti, grinzi inalte etc.) in conditii normale de temperatura (+5 C
...+30 C );
I. PREGATIREA TURNARII BETONULUI.
Executarea turnarii betonului nu poate incepe decat daca sunt efectuate
urmatoarele verificari si indeplinite urmatoarele conditii:
a. Verificarea cofrajului:
-

amplasament;

dimensiunile in plan ;

dimensiunile sectiunii transversale;

cotele de nivel;

planeitatea (daca este cazul);

orizontalitatea si verticalitatea;

- etanseitatea;
-

pozitionarea golurilor;

curatirea;

elementele de prindere, rigidizare si sustinere

b. Verificarea armaturilor:
- tipul otelului;
- diametrul;
-

curatirea;

- starea de oxidare (ruginire);


- distanta dintre bare;
- fasonarea;
120

Universitatea Transilvania, Brasov, Facultatea de constructii


PROIECT DE DIPLOMA
MORAR CAMIL

- numarul si calitatea legaturilor dintre bare;


- pozitionarea distantierilor si a caprelor;
-

pozitia innadirilor si lungimile de petrecere a barelor;

calitatea sudurilor;
Intrucat aceasta operatie reprezinta o lucrare ascunsa si de regula este considerata

o faza determinanta ea se va realiza de catre o comisie alcatuita din reprezentanti ai


proiectantului, executantului (responsabilul tehnic al executiei) si beneficiarului. Daca
de la montarea armaturilor a trecut o perioada mai indelungata de timp (peste 6 luni) este
necesara si o inspectare a starii armaturii de catre o comisie alcatuita din reprezentantii
proiectantului, executantului si beneficiarului. In toate cazurile in care se constata
prezenta ruginii penetrante sau frecvent a ruginii neaderente (superficiale) se va dispune
expertizarea barelor de catre un laborator de specialitate autorizat. Toate constatarile vor
fi mentionate intr-un proces verbal care se va atasa cartii tehnice a constructiei.
c. Verificarea pieselor care vor ramane inglobate in beton:
-

pozitionarea;

fixarea ;

dimensiunile;

tipul materialului;

d. Masurile care trebuie luate in vederea unei bune desfasurari a turnarii


betonului:
-

asigurarea energiei electrice si verificarea functionarii corecte a utilajelor pentru

transportul si compactarea betonului;


-

asigurarea fortei de munca necesare transportului local, turnarii, compactarii si

prelucrarii suprafetei betonului;


-

asigurarea apei necesare udarii suprafetelor care vor veni in contact cu betonul

proaspat (beton turnat anterior si intarit, zidarie, cofraj etc.);


121

Universitatea Transilvania, Brasov, Facultatea de constructii


PROIECT DE DIPLOMA
MORAR CAMIL

curatirea mijloacelor de transport local, de punere in lucrare si de compactare a

betonului;
-

asigurarea cailor de transport pentru lucratori si pentru mijloacele de transport

local a betonului;
- circulatia lucratorilor si a mijloacelor de transport local ale betonului pe
planseele proaspat betonate, precum si depozitarea pe acestea a unor materiale se va
permite numai dupa ce betonul a atins un grad de maturizare minim (estimat ca s-a
obtinut la minimum 24 ore de la turnare pentru un beton preparat cu un ciment de tip I
de clasa minima 32,5 si la temperaturi de peste 200C);
- verificarea instalatiei de alimentare cu energie electrica (tablou electric,
intrerupatoare, cablu de alimentare etc.);
- existenta planului de turnare a betonului (tipul si cantitatea de beton, elementele
ce urmeaza a fi betonate etc.)
- stabilirea pozitiei unui posibil rost de lucru, datorat aparitiei unor situatii
accidentale (pozitionarea acestuia se va face pentru fiecare sarja in functie de cantitatea
de beton adusa de fiecare mijloc de transport);
- asigurarea luarii unor masuri de interventie in cazul unor conditii climatice
nefavorabile (ploi torentiale, furtuna, ger etc.);
- asigurarea prelevarii si depozitarii probelor si efectuarea determinarilor prevazute
pentru betonul proaspat (tipare pentru epruvete cubice cu latura de 150 mm sau
cilindrice cu 150 mm si L = 300 mm, con etalon sau aparatura pentru masurarea
consistentei betonului, termometru pentru masurarea temperaturii interioare a betonului).

II.REGULI DE TURNARE A BETONULUI.


Betonarea va fi condusa nemijlocit de seful punctului de lucru care va
supraveghea permanent turnarea betonului (cu respectarea stricta a regulilor tehnice si a
122

Universitatea Transilvania, Brasov, Facultatea de constructii


PROIECT DE DIPLOMA
MORAR CAMIL

tehnologiilor stabilite, a masurilor de securitatea muncii si de P.S.I.), precum si


comportarea si mentinerea la pozitie a armaturilor, a cofrajelor, a sustinerilor acestora si
a pieselor inglobate, dispunand luarea masurilor operative de prevenire si/sau remediere
a oricaror deficiente constatate.
Principalele operatii tehnologice si reguli care trebuie respectate la turnarea
betonului in cazul unor elemente cu inaltime mare, sunt:
- intocmirea procedurii pentru betonarea obiectivului in cauza si acceptarea acesteia
de catre beneficiar;
- aprobarea inceperii betonarii, consemnata de catre reprezentantii proiectantului,
executantului (responsabilul tehnic cu executia), si beneficiarului. In cazul in care
betonarea nu a inceput in cel mult 7 zile de la data aprobarii ei, sau au intervenit
evenimente de natura sa modifice situatia constatata la acea data (intreruperi accidentale
etc.), aprobarea inceperii betonarii va trebui sa fie reconfirmata, pe baza unor noi
verificari efectuate de catre comisia mentionata anterior;
- tratarea corespunzatoare a suprafetei betonului turnat anterior si intarit de la rostul
de turnare;
- cofrajele din lemn, betonul vechi sau zidariile care vor veni in contact cu
betonul proaspat, se vor uda cu apa cu 2... 3 ore inainte si imediat inainte de turnarea
betonului, iar apa eventual ramasa in denivelari va fi evacuata ;
- examinarea documentului de transport - fiecare sarja de beton trebuie sa fie
insotita, in mod obligatoriu, de un document de transport (bon de livrare transport)
care sa contina date legate de clasa betonului, cantitatea livrata, ora expedierii si
lucrabilitatea acestuia (clasa de consistenta). Beneficiarul este obligat sa verifice fiecare
document de transport, stabilind astfel si durata de transport (care nu trebuie sa
depaseasca valoarea maxima admisa), iar in cazul in care constata ca una din date este
necorespunzatoare, sa refuze sarja rcspectiva;
- spalarea cu jet de apa a recipientilor pentru depozitarea betonului;
- descarcarea betonului in recipienti (bene, buncarele etc.), fiind interzisa
123

Universitatea Transilvania, Brasov, Facultatea de constructii


PROIECT DE DIPLOMA
MORAR CAMIL

depozitarea acestuia direct pe pamant;


- reamestecarea betonului (in recipienti sau pe platforme special amenajate) daca
prezinta segregari sau simptome ale prizei false (tendinta de rigidizare a amestecului),
fara suplimentarea cantitatii de apa;
- limitarea timpului de turnare a betonului la maximum 15 minute de la sosirea sa
la santier;
- inceperea turnarii betonului in placi si grinzi la cel putin 1-2 ore de la terminarea
betonarii stalpilor sau peretilor pe care acestea reazema, pentru a se asigura diminuarea
procesului de tasare a betonului introdus in acestia;
- realizarea elementelor este indicat sa se faca asigurand o turnare continua a
betonului (in cazul stalpilor sau a unor specificatii mentionate in proiect, aceasta conditie
devenind obligatorie).
Pentru fiecare sarja de beton sosita la santier, se vor stabili
elementele care urmeaza sa fie realizate si eventuala pozitie a rostului de lucru,
respectandu-se regulile tehnologice prezentate la punctul 4.;
- aducerea mijlocului de transport al betonului deasupra elementului si inceperea
betonarii; in cazul grinzilor si peretilor betonarea se incepe de la una din marginile
acestora;
- descarcarea uniforma a betonului prin dirijarea lui cat mai vertical si spre
centrul cofrajului, limitandu-se inaltimea de cadere libera a acestuia la 3,0 m in cazul
elementelor cu latimi pana la 1,0 m si la maximum 1,5 m in celelalte cazuri. Aceste
valori ale inaltimilor de cadere libera reprezinta limite maxime, ele trebuind reduse in
functie de consistenta betonului (cu cat aceasta este mai mica cu atat inaltimea de cadere
libera va fi mai redusa ) si de distanta dintre armaturi si de modul de dispunere al
acestora (cu cat distanta dintre armaturi este mai mica si exista armaturi orizontale care
traverseaza grosimea elementului, inaltimea de cadere libera a betonului va fi mai mica).
In vederea respectarii acestor conditii trebuie luate unele masuri precum: utilizarea
benelor cu furtun, a burlanelor de turnare, a ferestrelor de turnare etc.;
124

Universitatea Transilvania, Brasov, Facultatea de constructii


PROIECT DE DIPLOMA
MORAR CAMIL

- raspandirea uniforma a betonului in lungul elementului urmarindu-se realizarea


de straturi orizontale a caror inaltime se stabileste in functie de tehnologia de compactare
si de caracteristicile mijlocului de compactare utilizat, dar nu va depasi 50 cm;
- urmarirea cu toata atentia a umplerii totale a cofrajului si a inglobarii complete
a armaturilor in beton, prin indesarea betonului cu sipci din lemn sau cu vergele metalice
concomitent cu vibrarea lui, utilizarea pervibratoarelor prevazute cu lanci etc.;
- urmarirea comportarii si mentinerii la pozitie a cofrajelor si a sustinerilor
acestora, luandu-se masuri operative de remediere in cazul unor deplasari sau cedari;
- prelevarea de probe pentru determinarea clasei betonului, iar daca sunt
prevazute ca cerinte tehnice prin proiectul de rezistenta masurarea temperaturii betonului
si prelevarea de probe pentru determinarea gradului de impermeabilitate si gradului de
gelivitate ale acestuia.
III. COMPACTAREA BETONULUI.
Compactarea este operatia tehnologica care se executa asupra betonului proaspat in
vederea eliminarii din masa acestuia a aerului, a unei parti din apa de amestecare in
exces precum si a umplerii perfecte a cofrajelor si a spatiilor dintre armaturi.
Scopul principal al compactarii este marirea compactitatii, deci a reducerii porozitatii
sale, care are o influenta negativa asupra majoritatii proprietatilor betonului intarit
(rezistentele mecanice, rezistenta la inghet-dezghet, impermeabilitate, rezistenta la
agresivitate chimica, durabilitate etc.).
In consecinta, compactarea este o operatie obligatorie, foarte importanta, care se
poate realiza manual sau mecanizat, cu respectarea unor reguli tehnice si a unei perioade
de timp bine determinata. Daca timpul este insuficient nu se va obtine compactitatea
dorita a betonului, iar daca timpul este mai mare se obtine o segregare interioara a
acestuia.
a. Compactarea manuala a betonului.
125

Universitatea Transilvania, Brasov, Facultatea de constructii


PROIECT DE DIPLOMA
MORAR CAMIL

Compactarea manuala este recomandata in cazul folosirii betoanelor, avand


consistenta cel mult plastica.
Principalele operatii tehnologice sunt:
- turnarea betonului in cofraj pentru realizarea unui strat cu inaltimea de cca. 30
cm;
- inteparea betonului pe la partea superioara a elementului cu o sipca din lemn
sau cu o vergea metalica ( distanta dintre doua pozitii succesive de lucru, trebuind sa fie
de 5-10 cm), simultan cu baterea cofrajului la exterior cu ciocane din lemn, avand
greutatea de 2-3 kg. Loviturile se vor aplica numai pe elementele de rezistenta si
rigidizare ale cofrajelor, evitandu-se atingerea placii cofrante;
- evitarea atingerii armaturii in timpul compactarii;
- oprirea compactarii atunci cand sisteaza fenomenul de tasare al betonului, cand
la suprafata betonului apare laptele de ciment (amestecul de apa, ciment si nisip cu
granulatie fina), cand nu mai ies bule de aer din masa betonului si cand sunetul rezultat
din ciocanirea cofrajului are o tonalitate joasa (cofrajul ,,suna a plin);
b. Compactarea mecanizata a betonului.
Compactarea mecanizata se foloseste numai in cazul betoanelor de consistenta cel
putin plastica, utilizand pervibratoare sau vibratoare de cofraj.
Principale operatii tehnologice pentru realizarea compactarii in cazul folosirii
pervibratoarelor sunt urmatoarele:
- stabilirea razei de actiune a pervibratoarelor si a duratelor orientative de vibrare ;
- stabilirea grosimii stratului de beton, care se limiteaza la cel mult 3/4 din
lungimea buteliei pervibratorului, dar la maximum 50 cm;
- punerea in functiune a pervibratorului;
- introducerea rapida a buteliei in pozitie verticala in beton,de la un capat al
126

Universitatea Transilvania, Brasov, Facultatea de constructii


PROIECT DE DIPLOMA
MORAR CAMIL

cofrajului, pe o adancime de maximum 3/4 din lungimea sa, pentru evitarea antrenarii
aerului in masa betonului;
- ridicarea, coborarea lenta si repetata a buteliei in stratul de beton pe cca. 1/4
din lungimea sa, evitandu-se atingerea cofrajului, a armaturilor si a pieselor inglobate,
prin pastrarea unor distante intre butelie si acestea de minimum 5 cm. Compactarea se
considera terminata atunci cand apar urmatoarele fenomene : oprirea de tasare, realizarea
planeitatii suprafetei betonului,incetarea aparitiei bulelor de aer si aparitia unui strat de
lapte de ciment;
- extragerea lenta (cu o viteza de 5 - 8 cm / sec.) a buteliei din stratul de beton;
- introducerea buteliei in pozitia urmatoare de vibrare, la o distanta de cca. 1,4 x
R , R fiind raza de actiune a vibratorului ;
- indepartarea laptelui de ciment de pe suprafata stratului de beton dupa
terminarea realizarii acestuia;
- realizarea urmatorului strat de beton, prin descarcarea si raspandirea acestuia
in cofraj peste cel realizat anterior;
- reluarea operatiilor de vibrare cu respectarea conditiei ca pervibratorul sa
patrunda in stratul vibrat anterior pe o adancime de 5-15 cm.
- in zonele cu armaturi dese este obligatorie folosirea pervibratorului cu lance (a
caror dimensiuni sunt stabilite in functie de distanta dintre armaturi), sau inteparea
betonului cu vergele metalice in vederea umplerii complete a cofrajelor si a spatiilor
dintre armaturi.
Principalele operatii tehnologice pentru realizarea compactarii in cazul
folosirii vibratoarelor de cofraj sunt urmatoarele:
- stabilirea tipului vibratoarelor de cofraj in functie de caracteristicile betonului
proaspat, a grosimii elementului si tipul cofrajului.
- pozitionarea vibratoarelor conform schitei de vibrare. Asezarea acestora se
poate realiza pe o parte sau pe ambele parti ale cofrajului in functie de grosimea
elementului (care se limiteaza la maximum 40 cm). Prinderea vibratoarelor se
127

Universitatea Transilvania, Brasov, Facultatea de constructii


PROIECT DE DIPLOMA
MORAR CAMIL

recomanda sa se faca de elementele de rezistenta si rigidizare ale cofrajului si nu de


placa cofranta a acestuia. Toate vibratoarele trebuie sa fie de acelasi tip, sa aiba aceeesi
parametri si sa fie perfect sincronizate pentru obtinerea unei compactari omogene si
optime a intregului element;
- punerea in functiune a vibratoarelor. Compactarea se considera terminata atunci
cand apare fenomene: oprirea tasarii, realizarea planeitatii suprafetei betonului, incetarea
aparitiei bulelor de aer si aparitia unui strat de lapte de ciment;
Raza de actiune orientativa a pervibratorului se poate stabili experimental astfel:
- se taie 5 - 6 vergele din otel beton avand diametrul 25 mm la lungimea 1 m;
- se confectioneaza o cutie etansa, avand inaltimea egala cu lungimea buteliei
pervibratorului;
- se umple cutia cu beton proaspat;
- se introduce pervibratorul in masa betonului in mijlocul cutiei;
- se aseaza vergelele pe suprafata betonului la distante de cca. 5 cm intre ele
mentinandu-se in pozitie verticala si lasate sa patrunda liber in masa betonului sub
greutatea proprie;
- se porneste pervibratorul si se constata patrunderea vergelelor in masa
betonului pe adancimi diferite;
- se opreste pervibratorul dupa constatarea incetarii coborarii vergelelor;
- se masoara raza de actiune a pervibratorului, ea find distanta dintre axul
buteliei si prima vergea care nu atinge fundul cutiei.

IV. ROSTURI DE LUCRU.


Turnarea betonului este indicat sa se realizeze continuu. In cazul in care se
impune intreruperea acesteia este necesara realizarea unor rosturi de lucru. Avand in
128

Universitatea Transilvania, Brasov, Facultatea de constructii


PROIECT DE DIPLOMA
MORAR CAMIL

vedere ca rosturile de turnare reprezinta in toate cazurile o slabire a sectiunii


elementului, realizarea lor, precum si reluarea betonarii, presupune luarea unor masuri si
respectarea obligatorie a unor reguli.
De aceea, amplasarea lor este indicat sa se faca in zona sectiunilor in care
eforturile predominante sunt minime. Daca acest lucru este posibil la grinzi in cazul
stalpilor si peretilor, din conditii tehnologice, rosturile se amplaseaza la baza elementelor
si la partea superioara a acestora, acolo unde momentul incovoietor este maxim. De
aceea, atat prin proiect, cat si la reluarea turnarii trebuie luate unele masuri suplimentare,
avand in vedere ca aceste sectiuni sunt slabite.
Indiferent de element rostul se pozitioneaza totdeauna perpendicular pe suprafata
cofrajelor. In cazul grinzilor cand rostul este vertical, pentru realizarea lui se impune
confectionarea unui cofraj lateral care sa urmareasca forma sectiunii si armarea
elementului. Acest cofraj va fi indepartat la minimum 12 ore si respectiv maximum 24
ore dupa terminarea betonarii.
Amplasarea orientativa a rosturilor de lucru, se face astfel:
- la grinzi, intr-o zona de capat cuprinsa intre 1/5 si 1/3 din lungimea acestora;
- la planseele cu nervuri dese betonate pe directia nervurilor, in zona cuprinsa
intre 1/5 si1/3 din lungimea nervurilor, astfel incat rostul este decalat intre nervuri;
- la planseele cu nervuri dese betonate pe directia grinzilor, intr-o zona cuprinsa
intre 1/5 si 1/3 din lungimea acestora.
Reluarea betonarii se va face astfel:
- imediat fara luarea altor masuri, in cazul in care betonul turnat anterior nu a
atins punctul de incepere al prizei. In lipsa unei determinari de laborator, acesta se va
considera 2 ore de la prepararea betonului in cazul cimenturilor cu adaos si respectiv 1,5
ore, in cazul cimenturilor fara adaos;
- in cazul in care betonul a intrat in priza, continuarea betonarii se va relua numai
dupa ce acesta si-a terminat priza si a atins o rezistenta minima de 12,5 daN/cm2
- in cazul in care betonul turnat anterior a atins o rezistenta minima de 12,5
129

Universitatea Transilvania, Brasov, Facultatea de constructii


PROIECT DE DIPLOMA
MORAR CAMIL

daN/cm2, iar intreruperea betonarii nu a depasit 24 ore, reluarea turnarii betonului se va


face dupa udarea in prealabil cu apa a suprafetei betonului turnat anterior (dupa regula
betonul trebuie saturat cu apa dar suprafata sa fie zvantata);
- in cazul in care intreruperea betonarii este mai mare de 24 ore reluarea turnarii
betonului se va face cu luarea urmatoarelor masuri: indepartarea prin cioplire cu dalta si
ciocanul a betonului turnat anterior pe o grosime de 1-3 mm(daca este cazul) , curatirea
cu peria de sarma a suprafetei rostului, spalarea abundenta cu apa a acestei
suprafete(dupa regula betonul trebuie saturat cu apa dar suprafata sa fie zvantata) si
aplicarea pe suprafata acestuia a unui strat de amorsaj (pe baza de ciment sau polimeri).

V. ABATERI LIMITA.
a. pentru cofraje la constructii civile, industriale, agrozootehnice si special

130

Universitatea Transilvania, Brasov, Facultatea de constructii


PROIECT DE DIPLOMA

Stalpi

Inaltime

oblica din

1 m2

1m

totala

1 m2

1m

totala

proiect
1m

totala

Dimensiuni

Elemente dupa decofrare


Abateri in mm, pentru:
Inclinarea suprafetei fata de :
Verticala
Orizontala
Poz.

fata de proiect

Dimensiune
10

Inclinare

Cofraj

Dimensiune
referinta de

`Elementul

MORAR CAMIL

1 m2

<3m..
16

16

20

3-6m..
20
>6m...
Dimensiunea

sectiunii

25
<50cm

.. 5

16

>50cm
Pereti

Lung.

10

...8
<3m..
16

Inaltime

3-6m..
20
>6m...

Gros.

25
<50cm
.. 5
>50cm

Pereti

Inaltime

...8
-

Silozuri

pentru armaturi

131

40

Universitatea Transilvania, Brasov, Facultatea de constructii


PROIECT DE DIPLOMA
MORAR CAMIL

Abateri in mm
Lungimi partiale

Grosime
s

sau

totale

fata de

proiect

Element

Distanta

Lungimi

Pozitia

3d

50

c
o

<1

> 10

20

30

Obs.

p
e
r
i
r
e
Stalpi
Pereti
Intre

10

si la

La

pasul
fretelor

VI. DEFECTE ADMISIBILE.


Se admit urmatoarele defecte, privind aspectul elementelor din beton si beton
armat.
- defecte de suprafata (pori segregari, denivelari), avand adancimea
de maximum 1 cm si suprafata de maximum 400 cm 2, iar totalitatea defectelor
132

Universitatea Transilvania, Brasov, Facultatea de constructii


PROIECT DE DIPLOMA
MORAR CAMIL

de acest tip fiind limitata la maximum 10% din suprafata fetei elementului pe
care sunt situate;
- defecte in stratul de acoperire al armaturilor (stirbiri locale, segregari)
cu adancimea mai mica decat grosimea stratului de acoperire, lungimea
maximum 5 cm, iar totalitatea defectelor de acest tip limitata la maximum 5% din
lungimea muchiei respective.
Defectele care se incadreaza in limitele mentionate pot sa nu se inscrie in
procesul verbal care se intocmeste, dar vor fi in mod obligatoriu remediate
conform reglementarilor tehnice in vigoare, pana la receptionarea lucrarii.
Defectele care depasesc limitele specificate se vor inscrie in procesul
verbal care se va intocmi la examinarea elementelor dupa decofrare si se vor
remedia conform solutiilor stabilite de proiectant si/sau expert dupa caz.

133