Facultatea de Inginerie Electrica

Laboratorul de Metode si
Procedee Tehnologice

BRNZARU Ana-Maria
Anul: I
Grupa: 114 B

TEMA DE CASA 1

Procesarea arborelui unei masini electrice

1. Notiuni de baza
Pentru constructia de masini electrice, echipamente electrice, in general se folosesc
piese, organe de masini care trebuie prelucrate precis implicand procese tehnologice variate.
Metode si procedee tehnologice folosite pentru fabricatia echipamentelor electrice
cuprinde toata gama de prelucrari prin aschiere, deformari plastice, prelucrari la rece etc.
Piesele electroizolante sunt obtinute prin procedee specifice prelucrarii maselor plastice,
a ceramicii, a sticlei precum si altele.
Characteristic orcarui procedeu de prelucrare este grupul piesa scula (unealta) care
interactioneaza in diverse moduri, astfel se pot defini patru categorii de procese tehnologice si
anume:
- cu interactiune punctiforma intre piesa si scula (strunguri, freze etc.);
- cu interactiune liniara (masini de stantat, taiat);
- cu interactiune de suprafata intre piesa si scula (ambutisari, prelucrari erosive);
- cu interactiune de volum (turnari, presare in matrite).
Prelucrari mecanice la rece
O mare parte dintre piesele metalice se obtin prin procedee de prelucrare la rece,
ponderea prelucrarilor la cald in industria electrotehnicii fiind mai mica. Game de tehnologii de
prelucrare mecanica la rece pentru industria electrotehnicii se divide in doua grupe:
1. Prelucrari prin achiere, specifice pieselor masive;
2. Prelucrari prin taiere si deformare plastica la rece, specifica pieselor obtinute
din semifabricate plate (table).

Prelucrari prin aschiere

Din categoria prelucrarilor prin aschiere fac parte strunjirea, frezarea, filetarea,
rabotarea, mortezarea, brosarea, repidicarea.
Prelucrarile prin aschiere presupun indepartarea de material de pe suprafata semifabricatului
sub forma de aschii, indepartarea de aschii de pe semifabricat presupune o miscare relativa
intre scula si piesa.
Miscarea necesara detasarii de aschii se numeste miscare principala, iar miscarea care
asigura eliminarea continua de aschii se numeste miscare de avans.
Cei mai importanti parametrii care caracterizeaza o prelucrare prin aschiere sunt:
- adancimea de aschiere;
- avansul de aschiere;
- viteza de avans;
- turatia;
In principal orice masina unealta este compusa din o parte fixa care sustine toate
elementele masinii, numita sasiu; una sau mai multe coloane pe care sunt ghidate saniile; cu

saniile se realizeaza miscarile necesare prelucrarii cu ajutorul unor dispozitive specifice; sculele
se fixeaza pe sanii.
Mesele au rolul de a sustine piesele direct sau prin intermediul unor dispozitive.
Motorul de actionare . poate fi electric, hidraulic sau chiar pneumatic.
Cutia de viteze are rolul de a asigura diferitele trepte de viteza necesare prelucrari.
Strunjirea
Este operatia de prelucrare prin aschiere a suprafetelor interioare sau exterioare a
pieselor, ce reprezinta in general corpuri de rotatie, cu ajutorul cutitelor pe masini unelte din
grupa strungurilor.
Piesa de prelucrat executa miscarea de rotatie (miscarea principala) iar cutitul executa
miscarea de avans.
Prin strunjire se pot prelucra, in general piese de revolutie, cu suprafere cilindrice,
conice, dar putem prelucra si suprafete plane prin strunjire plana.
Cutitele de strung (conform standardului ISC 20-100.10 Cutite de strung) se aleg
corespunzator operatiei care trebuie sa se realizeze.
Fixarea cutitelor se realizeaza cu ajutorul unor suporturi. Pentru prelucrare, piesa se
fixeaza in diferite dispozitive numite bacuri; papusa mobile, inima de antrenare si alte
dispozitive.
Necesitatea de adoptare a prelucrarii prin strunjire la diverse piese, precum si conditia
de marire a productivitatii muncii, a condus la constructia unui numar mare de masini unelte
care se incadreaza in categoria strungurilor. Astfel exista:
- Strung Carusel se carcterizeaza prin faptul ca axul principal este pozitionat verical,
ceea ce permite prelucrarea unor piese cu diametrul cuprins intre 800-2700 mm si o
inaltime maxima de 8000 mm. Acesta asezare verticala a piesei conduce la o mai
buna rigiditate.
- Strungul Revolver se caracterizeaza prin faptul ca pemite montarea unui numar
mare de scule (12 16 scule) care permite o prelucrare rapida a pieselor si ceea ce
conduce la cresterea productivitatii.
Frezarea
Este procesul de prelucrare prin aschiere a suprefetelor plane, cilindrice sau profilate cu
ajutorul unor scule cu mai multe taisuri numite freze si respectiv masini de frezat.
Miscarea principala este asigurate de scula, iar miscarea de avans de catre piesa de
prelucrat.
Operatiile de frezare se pot clasifica in functie de:
- suprafetele prelucrate: plane, cilindrice, profilate.
- Sensul de rotatie al frezei in raport cu avansul piesei: Contra avansului sau in sensul
avansului.
- Directia de actionare a frezei: cilindrica, frontala, elicoidala.
- Dupa forma dintilor: triungiulare, rotunde, trapezoidale.
Rabotarea
Este procesul de prelucrare prin aschiere a suprafetelor cu scule aschietoare de tipul
cutitelor pe masini unelte numite masini de rabatat.

In general prin rabotare se prelucreaza suprefete plane precum si diferite forme de

canale.
La masinile de rabatat miscarea principala de aschiere este o miscare rectilinie
alternativa formata din doua curse. Cursa activa in care se efectuiaza preluarea de matrial de
pe suprafata piesei de prelucrat si o cursa in gol in care cutitul revine la potitia initiala.
In functire de cine executa miscarea principala de aschiere se definesc doua tipuri de
raboteze:
1. Masini de rabatat transversal Sepinguri-miscarea principala de aschiere este
executata de scula in timpul cursei active;
2. Masini de rabatat longitudinale Raboteze- miscarea principala de aschiere este
efectuata de piesa de prelucrat care se deplaseaza impreuna cu masa masinii, iar
miscarea de avans este executata de cutit.
Obserbatie! Raboteza se foloseste pentru prelucrarea de materiale la care predomina
lungimea.
Mortezarea
Este procesul de prelucrare prin achiere la care miscarea principala de aschiere
rectilinie alternativa se executa pe verticala de cutitul de mortezat, iar miscarea de avans este
efectuata de piesa de prelucrat (rectilinie sau de rotatie).
Operatia de mortezare se aplica la prelucrarea canalelor interioare cum ar fi canul de
pana in butucul rotilor dintate.
Spre deosebire de Masina de Rabatat, Masina de Mortezat executa miscarea de
eliminare de aschii pe verticala.

2. Date nomiale la o M.U

Aceste date sunt trecute in fisa tehnica a fiecarei masini electrice si sunt
carcteristice fiecarui tip de masina de prelucrat mecanic.
De exemplu la Strungul Normal in fisa tehnica avem trecut:

Marime nominala
Dimensiunea maxima de lucru
Dimansiunea maxima de lucru intre varfuri
Dimansiunea maxima de lucru deasupra gidajuluii
Dimansiunea maxima gaura arbore principal
Numar trepte turatie
Domeniu de turatii
Numar avansuri longitudinale si transversale
Domeniu avansuri longitudinale
Domeniu avansuri transversale

Valoare nominala
320 mm
750 mm
160 mm
36 mm
18
31 1600 rot/min
36
0,03 3,52 mm/rev
0,01 1,17 mm/rev

3. Caracteristici ale SDV-urilor

Conform STAS 2214-86 Freze disc detalonate pentru canale
Prezentul standard stabileste dimensiunile frezelor disc detalonate, de tip N,
M si D, pentru canale. Standardul se aplica frezelor executate dupa intrarea in
vigour a prezentrului standard.
Notarea unei freze disc detalonate pentru canale, cuprinde: denumirea
prescurtata (freza), diametrul nominal x latimea , tipul frezei (numai pentru frezele
tip M si D), STAS 2214-86 si, separat printr-o linie oblica, marca otelului rapid.
Conform STAS 350-82 Cutite de strung, raboteza si morteza
Prezentul standard stabileste tehnologia referitoare la elementele
constructive si geometria partii aschietoare a cutitelor de strung, raboteza si
morteza,folosite in constructiilor de masini.
Cutitele de strung, raboteza si morteza prelucreaza prin aschiere dintre
diferite suprafete so se compun din doua parti principale: partea aschietoare,
coada.
Clasificare:
Dupa sens, cutitele de strung, raboteza si morteza se clasifica in:
- cutit pe dreapta
- cutit de stanga
Pentru a defini sensul unui cutit, se presupune ca acest cutit este asezat cu
partea de fixare pe o suprafata verticala, fata de degajare fiind spre observatory si
in jos. In aceste conditii, cutitul este pe dreapta, daca taisul principal este indreptat
spre dreapta observatorului, in caz contrar, cutitul este pe stanga.
Dupa forma capului si pozitia lui in raport cu corpul, cutitele de strung,
raboteza, si morteza se clasifica in:
-

cutite drepte (pe stanga sau pe dreapta) la care axa de simetrie a corpului
este dreapta, atat in plan cat si vedere laterala
cutite incovoiate (pe stanga sau pe dreapta), la care axa de simetrie a
corpului cutitului este incovoiata in plan
cutite cotite (inainte sau inapoi) la care axa de simetrie a corpului cutitului
este cotita in vedere laterala
cutite ingustate (pe stanga, simetrice, sau pe dreapta) la care capul este
mai ingust decat corpul; aceste cutite pot fi incovoiate sau cotite

4. Instrumente de masura
In general la strung, piesele se masoara cu sublerul si cu micrometrul. Cusublerul precizia
de masurare poate ajunge pana la 0,02 mm iar cu micrometrulpana la 0,01mm.
Sublerul
este instrumentul de masura cel mai des folosit de strungari. Eleste alcatuit dintr-o rigla,
gradata in milimetri, in lungul careia se poate deplasacursorul. Att rigla cat si cursorul au
cate un cioc. Ciocul fix este solidar cu rigla,iar ciocul mobil este solidar cu cursorul.
Cursorul are si o fereastra, unde se aflavernierul, pe care se citeste distanta dintre
suprafetele de masurare aleciocurilor. Cursorul poate fi fixat pe rigla cu ajutorul
surubului.Sublerele obisnuite folosesc vernierul zecimal, cu ajutorul caruia se potcitii
dimensiuni cu precizie de 0,1 mm. La acest vernier distanta dintre douarepere alaturate
este de 0,9 mm, adica cu 0,1 mm mai mica dect distanta dintredoua repere alaturate de
pe rigla. Aducndu-se ciocurile unul lnga celalalt,reperul 0 (zero), al vernierului va
coincide cu reperul 0 (zero) al riglei. In acestcaz, vor mai coincide reperul 10 al
vernierului cu reperul 9 al riglei. Alte repereale vernierului nu vor mai coincide cu nici un
reper al riglei. Aceasta situatie se varepeta de cate ori reperul 0 (zero) al vernierului va
coincide cu un alt reper oarecare al riglei.Cu sublerul de adncime se masoara distantele
dintre pragurile axelor,precum si adncimea gaurilor. El se compune din rigla gradata,
cursor, vernier, sisurubul de fixare. Cursorul este construit cu doua talpi de sprijin. Rigla
sivernierul sublerului de adncime sunt gradate la fel ca rigla si vernierul sublerelor
obisnuite cnd capatul riglei este la acelasi nivel cu suprafata talpilor de sprijin,vernierul
indica cota 0 (zero). Masurarea adncimii unei gauri precum simasurarea lungimii unui
prag se fac cu ajutorul sublerului de adncime. Se tinapasate talpile pe suprafata de
sprijin astfel nct cursorul sa nu miste. Sedeplaseaza rigla de pana la fundul gaurii. Se
fixeaza rigla in acea cu surubuldupa care se face citirea cotei masurate
La strung, masuratorile de precizie se fac cu micrometrul. Precizia demasurare a
micrometrelor obisnuite este de +- 0,01 mm.
Micrometrul
este alcatuit dint-o potcoava care are la un capat o nicovalafixa. La celalalt capat al
potcoavei se afla fixata bucsa cilindrica filetata in interior.In filetul bucsei cilindrice se
nsurubeaza, prin intermediul rozetei capatul filetat alrijei. Tija este solidara cu tamburul
si se nsurubeaza in bucsa cilindrica, iar capatul celalalt al ei se apropie sau se departeaza
de nicovala. Piesa de masuratse introduce suprafetele de masurare ale micrometrului:
suprafata frontala anicovalei si cea a tijei. Pentru ca piesa sa nu fie strnsa prea tare
intresuprafetele de masurare, tamburul se roteste prin intermediul unui dispozitiv
deprotectie poate cu clinchet. Cnd cele doua suprafete de masurare au atinspiesa, rozeta
dispozitivului de protectie poate fi rotita orict, ea nu maiantreneaza tija. Pe o generatoare
a bucsei cilindrice este trasata o linie, iar subaceasta linie si deasupra ei se afla cate un
rnd de diviziuni. Diviziunile de sublinie reprezint milimetri ntregi, iar cele de deasupra
jumatati de milimetri. Parteaconica a tamburului este divizata in 50 de parti. Cnd
suprafetele de masuraresunt in contact una cu cealalta, tamburul gradat este in pozitia 0

(zero),acoperind toate diviziunile bucsei cilindrice, afara de reperul o (zero) al ei, iar
reperul 0 (zero) al tamburului se afla in dreptul liniei longitudinale.Pasul filetului tijei
este de 0,5 mm deci la o rotatie tija avanseaza cu 0,5 mm;deoarece partea conica a
tamburului este divizata in 50 de parti egale, nseamnaca, rotindu-se tamburul cu o
diviziune, tija va avansa cu , adica cu o sutime demilimetru.Micrometrele de filet (STAS
11672-83) au o constructe cu totulasemanatoare micrometrului obisnuit, avnd insa in
plus doua vrfuri: unulprismatic si unul conic. Vrful prismatic se introduce in nicovala
micrometrului siare profilul corespunzator profilului teoretic al spirei filetului controlat in
sectiuneaaxiala. Vrful conic se introduce in tija surubului micrometric si are
formacorespunzatoare golului filetului.Vrfurile se nlocuiesc in functie de pasul filetului
controlat. Ele au cozicare se sprijina in locurile de asamblare pe bile calite, pentru a avea
posibilitateasa se roteasca in jurul axei si sa se regleze dupa unghiul de panta al filetului.

6. Activitate laborator
In timpul laboratorului, am consultat mai multe materiale:
-

plansa arbore 3/446.323-310-1/1,4 kg/1:1/ OLC 45 imb;

plansa ax rola/435.282-210-1/27,8 kg/1:2/ 35 Mo Cr 165
STAS 7251-80 (C51) strunguri carusel
STAS 7351-80/1987 Masini de frezat cu consola
STAS 9323-80/1981 Strunguri automate monoax cu cap revolver orizontal
STAS 6378-80 cutit drept pentru finisat
STAS 2215/2-80 Freza disc cu 3 taisuri, cu dinti drepti;
STAS 7351-80 masini de frezat cu consola
cutit de retezat
am vizionat un motor in sectiune si am realizat ca este format dintr-un
stativ si un rotor
am intrat in laborator unde ni s-a descris amanuntit din ce este formata o
freza, din ce este format un strung si un bormasina, precum si modul de
functionare

7. Concluzii
Dotarea si consumul de scule aschietoare in industrie constituie un element important
care atesta nivelul tehnologic al acesteia.Importanta sculelor rezulta din cresterea performantelor
si conduce la cresterea productivitatii si la reducerea pretului de cost al produsului.Exista si
posibilitatea agregarii sculelor aschietoare prin realizarea si folosirea de scule combinate.

8. Bibliografie

1. www.scribd.com
2. www.biblioteca.regielive.ro
3. suport curs M.P.T (Procesul de fabricare al arborelui unei masini electrice)